MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică

Departamentul Termoenergetica şi Management în Energetică

Raport de practică

A efectuat: st. gr. TE-161

Mîrzac Nicolai

Conducător practică: Rusu Sergiu

A verificat: lector. univ.

Tverdohleb Ala

Chişinău, 2018

1
 CUPRINS

1 INTRODUCERE.......................................................................................................................... 3

1 FAMILIARIZARE CU TEHNICA SECURITĂȚII................................................................. 6

1.1 Protecția muncii și tehnica securității............................................................................................ 6

2 PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBȚINERE A ABURULUI ÎN INSTALAȚIILE DE

CAZANE. BILANȚUL ENERGETIC, RANDAMENTUL CAZANULUI............................ 9

2.1 Construcția și modul de funcționare, exploatarea utilajului termic de bază................................... 9

2.2 Materia prima utilizată.................................................................................................................... 11

2.2. Planul general al întreprinderii....................................................................................................... 13

3 STUDIEREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CENTRALIZAT LA

CONSUMATOR........................................................................................................................... 10

3.1. Termoenergetica în Republica Moldova în contextual dezvoltării economice durabile............... 10

3.2. Direcțile de prioritate, de dezvoltare a unității economice............................................................. 10

4 INDICILE DE FUNCȚIONARE A CENTRALELOR TERMOELECTRICE.

CURBELE DE SARCINĂ........................................................................................................... 18

4.1. Curbe de sarcină............................................................................................................................. 21

4.2. Modul de funcționare cu energie termică, electrică a intreprinderii............................................... 22

Concluzii......................................................................................................................................... 26

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................... 27

2
INTRODUCERE

Începutul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică al mun. Chişinău datează din
1946, odată cu elaborarea primului proiect tehnic pentru termoficarea Chişinăului prin producerea
energiei termice şi electrice în regim de cogenerare. Astfel încât, 5 ani mai târziu, în septembrie
1951, să fie pusă în funcţiune prima Centrală Electrică cu Termoficare din mun. Chişinău. Ulterior,
datorită extinderii CET1, în anul 1958 a fost necesară construcţia reţelelor termice magistrale şi
punerea în funcţiune a primei staţii de pompare. Relieful complex al terenului, Chişinăul fiind
amplasat pe 7 coline, şi divizarea reţelelor termice în zone hidraulice independente au condiţionat
construcţia a 17 staţii de pompare, lungimea totală a conductelor termice ajungând la circa 269 km
de reţele magistrale, 260 km de reţele cartier şi 180 de km de reţele pentru livrarea apei calde
menajere către blocuri. Anul 1976 s-a remarcat prin punerea în funcţiune a celei de – a doua
Centrale Electrice cu Termoficare şi a reţelei termice cu diametrul de 1000 mm ce unea CET-1 și
CET-2 cu staţia de pompare nr. 8. Ulterior, datorită celor 3 blocuri energetice puse în funcțiune,
centrala are o capacitate electrică de 240 MW şi termică de 1200 Gcal/h, fiind remarcată drept cea
mai mare centrală termoelectrică din Republica Moldova. Începând din anul 1990, Sistemul de
Alimentare Centralizată cu Energie Termică din mun. Chişinău este gestionat de Societatea pe
Acţiuni “Termocom”, astfel încât din cauza deficienţelor tehnice şi problemelor financiare, în anul
2015, prin absorbţia de către CET2 a CET1 şi procurarea ansamblului funcţional al Societăţii pe
Acţiuni “Termocom” în procedura falimentului, să fie fondată o nouă întreprindere Termoelectrica
S.A.

Astfel „Termoelectrica” S.A devine principalul producător de energie electrică în regim de

cogenerare; producător şi furnizor de energie termică în or. Chişinău şi suburbii, asigurând cu
servicii de termoficare peste 7.000 de imobile, inclusiv peste 200 000 de apartamente, și livrând în
Sistemul Energetic Național circa 20% din consumul total al țării. În acelaşi an, CET 1 îşi sistează
temporar activitatea pentru efectuarea unui audit, iar CET-2, redenumită în Sursa I, rămâne
principala sursă de producere a întreprinderii, care asigură cu energie termică tot oraşul Chişinău.

Concomitent, consumatorii sunt asiguraţi cu servicii de termoficare şi datorită celor două centrale
termice amplasate în municipiul Chişinău: CT Sud, CT Vest şi celor 19 centrale suburbane,
amplasate în localităţile din suburbii. Fuzionarea celor trei întreprinderi a avut drept scop
optimizarea costurilor şi oferirea serviciilor de calitate pentru a avea o companie fezabilă, capabilă
să îndeplinească necesităţile consumatorilor şi să asigure un proces de termoficare eficient pentru

3
mun. Chişinău. Încă de la fondare, Termoelectrica S.A. vine cu o nouă viziune şi o nouă abordare,
obiectivul primordial fiind îmbunătăţirea calităţii serviciilor. Astfel, din 2015 prin intermediul
Proiectului de Îmbunătăţire a eficienţei SACET, finanţat de Banca Mondială, a fost iniţiat un proces
complex de modernizare a companiei, şi anume:

Construcţia liniei suplimentare între CET Sursa 1 şi CET Sursa 2 (a unei conducte cu diametrul
nominal 700 mm şi o lungime de circa 350 de metri);

Construcţia Staţiei de Pompare nr.1, cu o capacitate de 2.800 m³/h;

Reabilitarea celor mai importante Staţii de Pompare (Nr.8, Nr.12, Nr.13) prin înlocuirea pompelor şi
instalarea convertizoarelor de frecvenţă;

Schimbarea reţelelor termice magistrale (circa 12 km) şi înlocuirea a altor 13 km de ţevi vechi cu
altele noi preizolate;

Instalarea Punctelor Termice Individuale ( 340 de PTIuri);

Reconectarea clădirilor publice la SACET (44 de instituţii) şi instalarea a circa 114 PTI-uri.

Pentru a fi şi mai aproape de necesităţile consumatorilor, Termoelectrica promovează soluții de

modernizare a sistemului colectiv de termoficare, care prin eforturi comune, poate fi mult mai
eficient, ieftin şi ecologic. Este vorba de distribuţia agentului termic în blocurile locative pe
orizontală, contorizare individuală pentru fiecare apartament, reglarea temperaturii la căldură şi apă
caldă non-stop tot anul împrejur. La începerea sezonului de încălzire 2016-2017, compania, în
parteneriat cu o asociaţie de locatari, dă în exploatare, în premieră pentru Republica Moldova,
sistemul de distribuţie pe orizontală, cu un Punct Termic Individual pentru blocul respectiv, care
anterior a avut un sistem de distribuţie monotubular.

Noua strategie a întreprinderii a pus accentul şi pe securizarea consumatorilor care se află în zone
periculoase din punct de vedere hidraulic, în fiecare clădire, fiind instalate, din contul companiei
puncte termice individuale pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere.

Au urmat investiţii şi în modernizarea principalelor staţii de pompare nr.8, nr.12, nr.13, fiind dotate
cu echipamente moderne, performante, eficiente energetic şi unice în Republica Moldova. Este
vorba de pompe şi motoare noi dirijate de convertizoare de frecvenţă de medie tensiune, celule
moderne dotate cu întrerupătoare unisec, precum şi controlere programabile, ce permite
automatizarea sistemului centralizat de termoficare al capitalei.

4
După peste 30 de ani de lipsă de investiţii în reţelele termice, Termoelectrica a reuşit reabilitarea
unor segmente avariate de reţea termică, ţevile vechi şi corodate, fiind înlocuite cu conducte
moderne, preizolate şi eficiente energetic. Totodată, un șir de Puncte Termice Centrale vechi au fost
înlocuite cu Puncte Termice Individuale, instalate la subsolul blocului, astfel, clienții companiei pot
beneficia de servicii de termoficare mult mai calitative.

Modernizările nu se termină aici, anul 2016 devenind unul istoric pentru mun. Chişinău. Datorită
unor lucrări fără precedent la CET Sursa I, locuitorii capitalei Republicii Moldova se pot bucura de
apă caldă non stop, tot anul împrejur, fără întrerupere în perioada estivală.

Astăzi, Societatea pe Acţiuni „Termoelectrica” îşi merită titlul de principalul producător şi furnizor
de energie electrică şi termică în mun. Chişinău, deţinând un important sistem de instalaţii
termoenergetice şi o experienţă în domeniul de termoficare, în care deţine întâietatea.

5
1. FAMILIARIZARE CU TEHNICA SECURITĂȚII

1.1. Protecția muncii și tehnica securității la întreprindere

În corespundere cu tehnica securităţii la întreprinderi, în organizaţii se petrece

instructajul întroductiv la locurile de muncă.

Instructajul introductiv trebuie să -l treacă fiecare lucrător din nou intrat la

serviciu. Elevii ce trec practica tehnologică de asemenea trebuie să primească
instructajul introductiv.

• instructajul introductiv la locul de lucru îl petrec conducătorii

întreprinderii, în care urmează să lucreze lucrătorul.

La instructaj lucrătorii fac cunoştinţă cu particularităţile operaţiunilor procesului

tehnologic în secţia dată cu organizarea corectă a locului de muncă, cu amenajările
şi regulile de securitate, în deosebi cu zonele periculoase ale utilajului.

• instructajul repetat îl petrece conducătorul secţiei în fiecare semestru

şi nu mai puţin o dată în jumătate de an, timpul se determină în
dependenţa de caracterul lucrului şi profesiei conducătorului de
întreprindere.
• Instructajul în afara planului la tehnica securităţii şi sanităriei se
petrece în cazul schimbării procesului tehnologic, întroducerea tehnicii
noi, regulilor noi de securitate. În a fara tehnicii securităţii a
lucrătorilor, anual se petrece pe program special tehnica primirii
lucrului. În rezultatul abaterii de la regimul normal de lucru sau
încălcarea regulilor securităţii pot să aibă loc traume, intoxicaţii sau.
boli profesionale.

După tipul traumelor există:

• Traume electrice.
• Traume mecanice.
• Traume chimice.
• Traume termice.

Lucrul pe securitatea antiincendiară la întreprinderile alimentaţiei publice are loc

prin contactul inginero – tehnic a personalului. Răspunderea pentru securitate la
întreprinderi o duce directorul. În secţiile industriale, la depozite, în birouri, ce

6
nemijlocit se subordonează în întreprinderi, răspunderea se ataşează
administratorului.

Conducătorul întreprinderii este obligat să ceară de la lucrători respectarea

regulilor de securitate antiincendiară, în cazuri excepţionale a utilajului comercial
tehnologic, a sistemului încălzirii şi ventilaţiei, aprovizionarea energetică şi
deasemenea respectarea de lucrători a regulilor antiincendiare pe obiecte, aranjarea
corectă a materialelor, a produselor industriale ş.a. La apariţia incendiilor sau a
calamităţilor naturale este necesar de a lua măsuri necesare.

Mijloacele antiincendiare se vopsesc în culoare roşie, iar încăperile folosite

utilizării acestora cu alb.

Respectarea tehnicii securităţii şi profilaxia antiincendiară la locurile de muncă

reprezintă obligaţiunea fiecărui lucrător al întreprinderii. Lîngă locurile de muncă
se atârnă instrucţiuni cu securitatea deservirii utilajului.

Tehnica securităţii conţine un complex întreg de organe tehnice care este îndreptat
la apărarea personalului de la deserv ire, de la diverse traume acţiuni dăunătoare
care sînt provocate de condiţiile de muncă la fabricile care produc cvas.

Automatizarea este unul din factorii principali care îmbunătăţesc condiţiile de

muncă şi aduc la mărirea tehnicii securităţii a muncitori lor. Pentru asigurarea
tehnicii securităţii, îndeosebi a liniilor de automatizare care se manifestă prin
următoarele asigurări:

1. Semnalizarea automată

2. Pornirea şi blocarea de supraîncărcare

3. Reglarea nivelului dat a presiunii cât şi lichidarea diverselor si tuaţii de

accidente şi înainte de accidente.

Pentru asigurarea securităţii în exploatarea utilajului tehnologic şi îndeplinirea

lucrărilor adăugătoare, toţi lucrătorii sunt nevoiţi de a face un curs de instruire de
tehnica securităţii.

Conducătorii întreprinderilor industrial – alimentare trebuie numaidecît să

treacă cursul de tehnica securităţii şi instructajul muncitorilor în acest domeniu
pentru securitatea metodelor de lucru.

7
 După instructaj tot personal trece examenul pe tehnica securităţii cu felul de a
determina posibilitatea individului dat, de starea lui de activitatea în deservirea
producerii reparaţiei, controlul sistemelor de măsurare, de automatizare şi alte
lucrări îndeplinite.

Tot personalul trebuie să treacă comisia medicală. Controlul medical are loc
odată în an. La întreprinderea se duc observaţii privind starea de lucru a utilajului,
maşinilor, aparatelor, dispozitivelor de siguranţă, participă la cercetarea
accidentelor traumelor.

8
2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBȚINERE A ABURULUI ÎN
INSTALAȚIILE DE CAZANE.
2.1. Contrucția și modul de funcționare, exploatarea utilajului termic de bază

5
4

Figura 2.1. Schema instalaţiei de turbine cu abur:

1 – cazan; 2 – turbină; 3 – generator electric; 4 – condensator;
5 – pompa de alimentare.

Principiul de funcționare:

Centralele termoelectrice funcționează după ciclul Clausius-Rankine iar funcționarea este în felul
următor: în cazanul 1 are loc încălziea apei pînă la temperatura de saturație și producerea de vapori
saturați uscați. În supraîncălzitorul cazanului are loc supraîncălzirea vaporilor saturați. În turbina 2
aburul introdus se destinde într-un proces teoretic adiabat și are loc producere de lucru mecanic,
folosit în generatorul electric 3, pentru producere de energie electrică. În condensatorul 4, are loc
condensarea vaporilor de apă la ieșirea din turbină, cu cedarea de căldură în mediu ambiant,
procesul dat are loc la presiune si temperatură constantă sub vid. Pompa de alimentare 5, asigură
refularea condensatului obținut spre cazanul de abur într-un proces teoretic adiabat, condensatul
returnat se folosește în calitate de apă pentru cazan.

4
Bilanțul energetic, randamentul cazanului
Bilanțul energetic (termic) al cazanului. Bilanțul energetic al cazanului se intocmește pe baza
rezultatelor experimentale termice cu țelul analizei eficacității lucrului și determinarea
randamentului cazanului. La calculul termic al cazanului in curs de proectare bilanțul termic se
întocmește în raport cu 1 kg de combustibil solid sau 1 m3 de combustibil gazos pe baza datelor
normative pentru determinarea consumului de combustibil:

Ecuația de bilanț termic are forma:

Qd1 = Qu + Qge + Qch + Qm + Qre + Qz

unde: Qd1 - este căldura disponibilă; Qu – căldura utilă consumată pentru producerea aburului; Qge,
Qch, Qm, Qre, Qz, - pierderile de căldură respectiv cu gazele de ardere evacuate, prin arderea
incompletă din punct de vedere chmic și mecanic, prin răcirea exterioară, și cu entalpia zgurii.

Raportul dintre căldura utilă și cea disponibilă reprezintă randamentul brut al cazanului

Ƞbr= Qu/Qd1 = 1 – ( Qge + Qch + Qm + Qre + Qz ) / Qd1

Randamentul instalației de cazane, care ține cont de cheltuelile de energie pentru servicile proprii
ale cazanului ( punere în acțiune a pompelor, ventilatoarelor etc.) care alcătuesc circa 4 %, se
numește randament net.

10
2.2. Materia prima utilizată

În cazul termocentalelor sun folosiți mai multe tipuri de combustibil gazoși, fosili și lichizi printe
ele putem enumăra:

1. Cărbune
Cărbunii sunt roci sedimentare caustobiolitice, rezultate din fosilizarea prin
încarbonizare a substanţelor vegetale. Se găsesc aglomeraţi în scoarţa pământului sub
formă de zăcăminte, la adâncimi variabile, de la suprafaţă, la sute sau chiar la peste o
mie de metri adâncime. Zăcămintele pot fi sub formă de masive, sau de straturi, iar
durata de exploatare se estimează la peste 100 de ani.
După gradul de încarbonizare se deosebesc:
• cărbuni superiori: antracitul şi huilele;
• cărbuni inferiori; cărbunele brun, lignitul, turba şi şistul bituminos.
Principalele caracteristici tehnologice după care se apreciază cărbunii sunt:
conţinutul de carbon, cenuşă, umiditatea, materiile volatile şi puterea calorică.

 Umiditatea (W) reprezintă conţinutul exprimat în procente de apă din

cărbune. Materiile volatile (V, %) reprezintă conţinutul de substanţe gazoase şi
lichide existente în cărbune şi care se degajă la încălzirea acestuia la 850°C, în
absenţa aerului. Cenuşa (A, %) este formată din oxizi metalici (de fier, aluminiu,
etc.) şi dioxid de siliciu, care rămân după arderea cărbunilor. După îndepărtarea
materiilor volatile şi a umidităţii din cărbune se obţine cocsul (K, %). Dacă din
cocs se îndepărtează şi conţinutul de cenuşă se obţine cărbunele fix (Cf, %).

 Puterea calorică reprezintă cantitatea de căldură degajată prin arderea unui

kilogram de combustibil. Se consideră combustibil convenţional, un combustibil
30000 kJ/kg. teoretic cu puterea calorică de 7000 kcal/kg, respectiv de 7000
kcal/kg ·4,186kJ/kcal ≅ Cărbunii cu grad mare de încarbonizare şi o putere
calorică de peste 7000 kcal/kg sunt consideraţi superiori, iar ceilalţi sunt
consideraţi inferiori. Compoziţia cărbunilor determină puterea lor calorică. Astfel,
un conţinut mare de apă, materii volatile şi de cenuşă reduce conţinutul de cărbune
fix, scăzând puterea calorică. În plus, un conţinut mare de materii volatile

11
 măreşte lungimea flăcării. Cenuşa în cantitate mare îngreunează arderea, scăzând
randamentul, înfundând grătarele, etc.
2. Gaz natural
Gazele naturale pot avea diferite conţinuturi, dar importante sunt cele de gaz metan. În
România, zăcămintele de gaz metan sunt de mare puritate, conţinând 99% CH4, 1%
gaze inerte, fiind deci lipsite de sulf.
Valorificarea gazului metan are loc în:

• energetică, deoarece are puterea calorică mare 8560 kcal/m3, randament

mare de ardere
• industria chimică, pentru obţinerea unei game foarte diverse de produse.

3. Păcura
Este considerat un combustibil rezidual care se arde în focarele cazanelor și cuptoarelor.
Păcura se caracterizeaza printr-o căldură de ardere mare (Q11 = 40 – 42 MJ/kg) și reprezintă
un lichid vîscos care trebuie încălzit pentru a fi transportat prin conducte pînă la 310 – 320 K
Iar pentru ardere pînă la 350 – 390 K. Ia fiind ultima fracție a petrolului.

12
2.3. Planul general al întreprinderii

13
3. STUDIEREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CENTRALIZAT LA
CONSUMATOR
3.2. Direcțile de prioritate, de dezvoltare a unității economice

ÎMBUNĂTĂȚIREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ A ÎNTREPRINDERII

Obiective de bază: - Valorificarea potențialului tehnic și a resurselor umane ale întreprinderii și
menținerea trendului pozitiv de performanță economică obținut în perioada 2015-2017; - Majorarea
profitului și optimizarea costurilor de bază aferente activității întreprinderii; - Majorarea sarcinii
termice de sistem; - Realizarea planului de producere.

1.1 MAJORAREA PROFITULUI ȘI OPTIMIZAREA COSTURILOR DE BAZĂ AFERENTE

ACTIVITĂȚII ÎNTREPRINDERII În anul 2017 întreprinderea a înregistrat un profit net de 38.06
mil. Lei, cu o creștere de 110,06 mil. Lei față de anul 2016, când pierderea netă a atins valoarea de
72 mil.lei.

2018
INDICE 2015 2016 2017 (prognozat)
Venituri totale, mil.lei 2362.8 2482.5 2496.4 2588.7
Cheltuielile totale, mil.lei 2724.2 2554.5 2458.3 2469.6
Profit net (pierdere netă), -361.3 -72 38.06 119.1
mil.lei

Estimarea costurilor pentru anul 2018 s-a determinat în corespundere cu parametrii tehnici și de
producere, conform datelor real înregistrate în anul 2017.

2017 2018 Devieri

(+; - ) Ponderea în
Indicatori Efectiv Estimări %
cons.totale
(mii lei) (mii lei) (mii lei) %
Costuri operaționale totale 2 458 317 2 469 618 11 301 0,5 100
inclusiv:
Costul gazelor naturale 1 706 758 1 597 612 -109 146 -6,4 64,7
Fondul de retribuire a
269 823 346 184 76 361 28,3 14,0
muncii, inclusiv CAM, CASS
Amortizarea mijloacelor fixe 250 551 257 242 6 691 2,7 10,4
Dobînda la creditul BIRD 2 734 16 537 13 802 de 5 ori 0,7
Bugetul 2 064 4 089 2 025 98,1 0,2
Alte cheltuieli 226 387 247 955 21 568 9,5 10,0

Estimările veniturilor din activitatea operațională pentru anul 2018 au fost determinate reieșind din
Planul de producere aprobat pentru anul 2018 și tariful corespunzător în vigoare. Majorarea
14
veniturilor din livrarea energiei electrice și energiei termice se va datora faptului, că pe parcursul
anului 2018 se preconizează o creștere a volumelor de producere a energiei electrice și a energiei
termice în regim de cogenerare. În anul 2018 se vor diminua esențial cheltuielile aferente
consumului gazelor naturale cu 109 145,9 mii lei sau cu 6,4% față de anul precedent. Această
diminuare se datorează faptului că, începând cu

17.03.2018 s-au redus prețurile de furnizare la gazele naturale conform Hotărârii ANRE nr. 88/2018
din 16.03.2018 (reducere cu 19,7%). Necătând la faptul că pentru anul 2018 se preconizează un
consum mai mare de gaze naturale (cu 19 070 mii m3), valoarea gazelor naturale consumate va fi în
descreștere. Rezultate scontate: - Veniturile prognozate din realizarea energiei electrice vor constitui
1 007 003,0 mii lei ceea ce reprezintă o pondere de 38,9% din veniturile totale prognozate și se vor
majora în comparație cu anul 2017 cu 2,27 % sau cu 22 384,1 mii lei; - Veniturile prognozate din
livrarea energiei termice consumatorilor vor constitui 1 540 799,1 mii lei, sau o pondere de 59,52 %
din veniturile totale, generând o creștere în comparație cu anul 2017 cu 9,86 % sau cu 138 338,5 mii
lei; - Alte venituri prognozate pentru anul 2018 vor avea o pondere de 1,58% din veniturile totale,
alcătuind 40 894,0 mii lei. - Veniturile totale prognozate pentru anul 2018 vor constitui 2 588 696,1
mii lei, înregistrând o creștere de 3,70 % față de anul 2017, sau cu 92 318,3 mii lei mai mult. -
Costurile aferente remunerării muncii vor spori cu 28,3% sau cu 76,4 mil. lei față de anul 2017,
cauza fiind majorarea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, conform Hotărârii
Guvernului RM nr.396 din 25.04.2018. Majorarea salariului minim garantat, începând cu
01.05.2018, a fost prevăzută în calculul pronosticului pentru anul curent; - Costurile aferente
amortizării mijloacelor fixe vor spori cu 6,7 mil.lei sau 2,67%. - Cheltuielile, ce țin de achitarea
dobânzii bancare și a comisionului de angajament la creditul acordat de BIRD, se vor majora în
perioada prognozată de aproximativ 5 ori sau cu 13,8 mil.lei față de anul 2017. - La
compartimentul ”alte cheltuieli” se estimează majorări cu 9,5% sau 21,6 mil. lei, care sânt
argumentate la fel de creșterea prețurilor la materialele și serviciile de bază, inclusiv la procurarea
energiei electrice, apei tehnologice, apei potabile și serviciile de canalizare), prognozate pentru anul
2018. - Veniturile obținute vor acoperi costurile și cheltuielile operaționale ale întreprinderii,
generând profit net din activitatea totală în mărime de 119,1 mil lei. - Indicatorul de performanță
financiară (raportul dintre costurile operaționale, excluzând amortizarea şi veniturile operaţionale)
constituie 0,85, și fiind ˂1 caracterizează pozitiv activitatea întreprinderii.

15
MAJORAREA SARCINII TERMICE ÎN BAZA ATRAGERII DE CONSUMATORI NOI ȘI
RECONECTAREA CONSUMATORILOR DEBRANȘAȚI

Pentru anul 2018 se preconizează semnarea a circa 50 contracte de colaborare cu potențialii

consumatori. La 01.05.2018 deja au fost semnate 8 contracte, la etapa precontractuală fiind 13, iar
în proces de negociere sunt circa 26 contracte. Un rol important în atragerea clienților noi desigur îl
va avea extinderea rețelelor termice de capacitatea necesară în direcția complexelor de construcții
locative care urmează a fi construite în viitor în mun. Chișinău.

În acest sens, cea mai oportună extindere este identificată direcția sect. Botanica, Complexul locativ
care urmează a fi construit de compania Kirsan (cca 21 000 Gcal/an) și Complexul locativ „La
Familia” în imediata apropiere de ultimul, care va fi construit de compania Dansicons (cca 83 000
Gcal/an). Doar aceste două complexe locative ar putea aduce o majorare a sarcinii termice cu cca
6,5% din cea actuală. Un moment important este posibilitatea ulterioară și/sau concomitentă de
extindere a rețelelor termice până la Aeroport (orășel) și preluarea sarcinii termice a blocurilor
locative și a obiectivelor situate în această zonă. “Termoelectrica” SA a înaintat în 2018 cu titlu de
propunere către Ministerul Economiei și Infrastructurii un șir de completări și modificări la Legea
nr. 92 din 29.05.2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării care prevăd
interzicerea debranșării de la SACET și obligativitatea conectării la SACET a noilor obiective
construite în raza lui. Rezultat scontat: - Sporirea cu cca 108 000 Gcal/an sau cu circa 6,6 % a
sarcinii termice de sistem în urma semnării a circa 50 contracte de colaborare cu potențialii
consumatori.

REALIZAREA PLANULUI DE PRODUCERE

În anul 2017 livrarea de energie electrică la Sursa 1 și Sursa 2 s-a realizat în proporții de 94,5 %
(596 633 mii kWh) și respectiv 87,3 % (23 696 mii kWh) față de cele planificate. În anul 2017
livrarea de energie termică la Sursa 1, Sursa 2, CT Vest și CT Sud s-a realizat în proporții de 94,5%
respectiv 109,5%, 96,5%, 97,4% față de cele planificate. În lunile ianuarie și februarie ale anului
2018 planul de producere la compartimentele energia electrică livrată (111 705 091 și respectiv
94463191 kWh) și energia termică livrată (316 495 și respectiv 280 632 Gcal) a fost realizat în
proporții de 100%, iar în luna martie a fost realizat în proporții de 105% (303 521 Gcal) și respectiv
103% (115 327 426 kWh).

16
 2018 2018 / 2017
INDICE UN.MĂS. 2017 planifica(t) (planificat)
Producere de energie electrică mii kWh 725229 744893 +2,71%
Livrare de energie electrică în reţea mii kWh 619550 633615 + 2,27%
Livrare de energie termică de la
colectoare Gcal 1638170 1700025 + 3,8%
Livrare de energie termică
Gcal 1286275 1373663 + 6,8%
consumatorilor
Pierderile de energie termică Gcal 349148 324266 - 7,1%
Consum de gaze naturale mii m3 341351 360421 + 5,59 %

Rezultate scontate: - Producerea de energie electrică în volum de 744 893 mii kWh, în creștere cu
2,71% față de anul 2017. - Livrarea de energie electrică în reţea în volum de 633 615 mii kWh, în
creștere cu 2,27 % față de anul 2017

- Livrarea de energie termică de la colectoare în volum de 1 700 mii Gcal, în creștere cu 3,8% față
de anul 2017. - Livrarea de energie termică consumatorilor în volum de 1 374 mii Gcal, în creștere
cu 6,8% față de anul 2017. - Diminuarea estimată a pierderilor de energie termică cu cca 7,1% sau
cu cca 24 882 Gcal - Consumul de gaze naturale necesare atingerii valorilor planificate este estimat
la 354150 mii. m3, în creștere cu 18372 mii m3 (5%) față de anul 2017 (335778 mii.m3).

ACHITAREA INTEGRALĂ A CONSUMULUI CURENT DE GAZE NATURALE ȘI

DIMINUAREA DATORIILOR FAȚĂ DE S.A MOLDOVAGAZ

Acțiuni planificate pentru anul 2018: 1. Elaborarea și prezentarea către S.A. ,,Moldovagaz” a
proiectului acordului de eșalonare a datoriilor istorice coordonat cu Ministerul Economiei şi
Infrastructurii; 2. Acumularea surselor de acoperire a datoriei istorice în valoare de cca 50 mil.lei
prin: - Încasarea datoriilor debitoare de la consumatorii de energie electrică şi energie termică, -
Identificarea activelor neutilizate, obținerea permisiunii de la Consiliul Societății privind
comercializarea lor, efectuarea licitațiilor și direcționarea sumelor încasate de la realizarea activelor
neutilizate pentru stingerea datoriilor istorice față de SA ,,Moldovagaz”; - direcționarea devierilor
financiare aprobate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică prioritar către
furnizorul de gaze naturale; - Valorificarea masei debitoare de la SA „Termocom” în procedura
falimentului în contul creanței validate, - Direcționarea unei părți de profit - parte componentă a
tarifelor – pentru achitarea datoriilor istorice. 3. Modificarea cadrului legislativ, normativ şi de
reglementare cu suportul Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi a altor autorități privind
identificarea surselor de acoperire a datoriilor; 4. Planificarea, bugetarea şi monitorizarea strictă a
17
costurilor cu diminuarea acestora, inclusiv a costurilor ce nu se referă la activitățile de bază a
entității, 5. Respectarea graficului de achitare a plăților curente către S.A. ,,MOLDOVAGAZ”, 6.
Mijloacele bănești acumulate prioritar să fie direcționate pentru achitarea datoriile curente către
S.A. ,,MOLDOVAGAZ”.

Încasarea plăților pentru energia termică și electrică livrată de SA Termoelectrica are un trend
pozitiv, astfel, pentru 2016 au fost încasate sume de 1 377 890,32 mii lei pentru energia termică (ce
constituie 94,07 %) și 1 210 450 mii lei pentru energia electrică (ce constituie 107 %) iar pentru
2017 au fost încasate sume de 1 476 114,50 mii lei pentru energia termică (ce constituie 100,91%)
și 1 125 876,86 mii lei pentru energia electrică (ce constituie 103%). Pentru anul 2018 se
preconizează încasarea 100% din valoarea energiei termice și electrice livrate, însă un accent
deosebit se va pune pe încasarea datoriilor istorice atât pentru energia termică cât și cea electrică.

Plata pentru energia electrică livrată este achitată regulat, însă, există un debitor cu o datorie istorică
- SA RED Nord, care a preluat datoria SA RED Nord Vest în procesul fuziunii prin absorbție, care
constituia la 01.01.2018 - 122 241 044,28 lei. În acest ultim aspect, a fost semnat un acord prin care
SA RED Nord se obligă să achite câte 3,5 mil. lei lunar până la achitarea totală a datoriei, iar la
01.05.2018 deja a fost achitat conform graficului 14 mil. lei, până la finele anului 2018 va fi achitată
suma de totală de 42 mil. lei din datoria istorică. Plata pentru energia termică livrată este și va fi
asigurată în volum de 100% pentru anul 2018 prin măsurile întreprinse de întreprindere, printre care
urmează a fi evidențiate: - Înaintarea cererilor introductive de insolvabilitate față de Întreprinderile
Municipale de Gestionare a Fondului Locativ (ÎMGFL). - Lucrul preventiv cu consumatorii și
gestionarii fondului locativ. - Recuperarea creanțelor prin depunerea în judecată a cererilor de
chemare în judecată. - Metode noi de încasare a datoriilor pentru energia termică (conlucrarea cu
birourile istoriilor de credit, conlucrarea cu întreprinderile de micro-finanțare pentru creditarea
consumatorilor de energie termică)

IMPLEMENTAREA PLANULUI DE INVESTIȚII

Lucrările aferente menținerii sistemului de cogenerare, producere a energiei termice și serviciului de

transport și distribuție a energiei termice consumatorilor, și anume efectuarea reparației capitale a
utilajelor și construcțiilor și investițiilor noi aprobate prin Hotărârea Consiliului de Administrație
ANRE constituie 527 882 275 lei.

18
MODERNIZAREA TEHNOLOGICĂ A UNITĂȚILOR DE GENERARE

Obiectivul de bază: Modernizarea tehnologică și prelungirea duratei normate de funcționare a

instalațiilor de generare. Condițiile tehnice de funcționare a instalațiilor existente sunt caracterizate
de eficienţă redusă din cauza echipamentelor vechi, neperformante și a gradului avansat de uzură
generală a instalațiilor. În anul 2018 sunt planificate un șir de lucrări de modernizare a
echipamentului din dotarea surselor de generare, în special concentrate la principala sursă de
generare CET Sursa 1. Totodată, o importanță deosebită pentru dezvoltarea capacităților tehnice și
asigurarea funcționalității ansamblului termoenergetic î-i revine studiului complex de sistem
“Auditul tehnic, calculul hidraulic, modelarea energetică și dezvoltarea activelor pentru
Termoelectrica S.A.”, care urmează a fi efectuat de către un expert internațional din domeniu cu
suportul Băncii Mondiale și UCIPE. În rezultat, urmează a fi identificate soluțiile tehnice oportune
pentru modernizarea surselor de generare, care vor asigura dezvoltarea durabilă a întreprinderii.
Analiza preliminară indică un șir de posibilități economic rentabile de modernizare, printre care:
Modernizarea blocurilor energetice existente la CET Sursa 1 prin reconstrucția turbinelor ПТ80/100
-130/13 cu majorarea puterii electrice și a puterii termice nominale, la reducere sau absenţă totală a
aburului în priza-colectoare, cât și substituirea nodurilor de temperatură înaltă cu scopul de înnoire a
resursei cu 220 mii ore de exploatare. Lista măsurilor de modernizare a blocurilor energetice
include: - Reconstrucția cilindrului de presiune medie și joasă (retrofit) astfel încât să fie mărit
debitul de abur de la 270 t/h până la ≈380 t/h, ceea ce ar ridica puterea electrică a turbogeneratorului
cu ≈9 ÷ 15 MW, randamentul cilindrului de presiune joasă cu ≈ 3 ÷ 4%. Reconstrucția cilindrului de
medie-joasă presiune în baza parametrilor aburului de ieșire a turbinei noi P50-130 cu trepte
reactive. - Reconstrucția arzătoarelor cazanului cu micșorarea coeficientului de exces de aer până la
1,05 ÷ 1,03 %, ceea ce ridică randamentul cazanului cu ≈0,5 ÷ 1 %. - Prelungirea duratei de
funcționare a cilindrului de presiune înaltă cu ≈ 50 000 ore (8 ÷ 10 ani). După 8 ÷ 10 ani este
posibilă prelungirea duratei de funcționare încă pentru 20 000 ore sau schimbarea cilindrului de
presiune înaltă cu tot cu rotor (turbina de presiune înaltă nouă P-50-130 cu trepte active, care vor
ridica randamentul cilindrului de presiune înaltă cu 2÷3%; - Reconstrucția clapetelor de reglare a
distribuției aburului la cilindrul de presiune înaltă – ridică randamentul cilindrului de presiune înaltă
cu 0,5 %. Modernizarea CET Sursa 1 prin introducerea în circuitul tehnologic a echipamentului de
generare în baza Turbinelor cu Gaze/Turbinelor cu Abur în Ciclul Mixt cu puterea electrică
nominală cuprinsă în valorile 150-200 MW. Printre avantajele acestei tehnologii se enumeră: durata
de funcționare a nodurilor majore fără reparație capitală de până la 100-130 mii ore; eficiența

19
turbinelor cu gaz în ciclul simplu de până la 51% și o eficiența totală în ciclul mixt de până la 93%;
economii de combustibil și de costuri de până la 30-35%; disponibilitate de cca 85%.

Modernizarea CT Vest și CT Sud prin introducerea în circuitul tehnologic a echipamentului de

generare în baza cogenerării de înaltă eficiență (Motoarelor cu Ardere Internă/Turbinelor cu Gaze),
cu efectul de sporire a volumului de energie electrică produsă prin cogenerare cu cca 40% în timpul
sezonului de vară, acoperirea la cota de 100% a cererii de consum propriu a energiei electrice a
Centralelor pe durata sezonului de încălzire.

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII INFORMAȚIONALE

Obiectivul de bază: implementarea în cadrul “Termoelectrica” S.A a soluțiilor informaționale

moderne necesare eficientizării și optimizării desfășurării proceselor tehnice, economice și
organizaționale cât și creșterii gradului de securizare a informației.

În baza auditului informațional efectuat de experți internaționali s-a constatat, că sistemele

informaționale gestionate și utilizate de către Termoelectrica S.A. pot fi caracterizate ca fiind
fragmentate, deseori învechite și orientate preponderent spre necesitățile strict departamentale.
Astfel, Termoelectrica S.A. a ajuns să depindă la ora actuală de un șir de sisteme informatice
utilizate strict de anumite subdiviziuni, acestea fiind orientate în cea mai mare măsură spre nevoile
și business-procesele fiecărei subdiviziuni în parte. În anul 2018 în cadrul întreprinderii cu scopul
de modernizare a infrastructurii informaționale se planifică:

- Implementarea soluției informaționale integrate de tip ERP (Enterprise Resource Planning) cu

toate modulele caracteristice specificului întreprinderii pentru soluționarea deficiențelor existente și
pentru eficientizarea și optimizarea desfășurării proceselor organizaționale; - Elaborarea și
implementarea SAM Monitor PTI (52 unit.) - Elaborarea și implementarea SAM Monitor Contor
(Puncte de control) -3800 unit. - Implementarea Call Centru. - Securitatea rețelei corporative -
Infrastructura data centru - Server BackUP

Rezultate scontate: - Reducerea cheltuielilor pentru deservirea tehnică și reparația echipamentelor;

- Reducerea cheltuielilor pentru lucrările de avarie, supra-program precum și pentru alte perioade
de staționare neplanificate; - Reducerea stocului de materiale depozitate; - Reducerea cazurilor de
deficit și timpului de așteptare a materialelor; - Furnizarea de informații fiabile pentru luarea de
decizii corecte și rapide; - Reducerea timpului și costurilor pentru îndeplinirea rapoartelor financiare
și a analizelor; - Gestionarea eficientă a fluxurilor de numerar;
20
4. INDICILE DE FUNCȚIONARE A CENTRALELOR TERMOELECTRICE.
CURBELE DE SARCINĂ

4.1. Curbe de sarcină

Condițile de funcționare a sistemului energetic și a a centralelor care intră în el sînt determinate de

regimul consumului de energie în raionul alimentat.

Ultimul se reprezintă prin curbe de sarcină zilnice, saptămînale, anuale. Se disting curba sarcinilor
înseși care reprezintă schimbul de sarcinâ N(t)/Nmax sistemului energetic funcție de timp și curba
duratei sarcinii sistemului este nu mai mică decît o anumită valoare.

Curbele zlnice sunt în funcție de ziua săptăminei, perioada anului. Neregularitate curbelor se
observă în orele de vîrf cît și zilele de odihnă.Curbele săptăminale și anuale se caracterizează printr-
o neregularitate mai mică iar acoperire lor de catre sistem este o problemă mai mică decît asigurare
curbei zilnice în legătuă cu viteza maxima de transfer a puterii folosite pe durata zilei.

Variabilitate curbei de sarcină a sistemului energetic provoacă imposibilitatea lucrului tuturor

centralelor cu putere maximă instalată.

Fig 4.1 Curbă de sarcină electric

21
4.2. Modul de funcționare cu energie termică, electrică a întreprinderii

Energia termică este produsă la Centralele Electrice cu Termoficare (Sursa 1, Sursa 2) care
funcționează în regim de cogenerare, Centralele Termice orășenești (CT-Vest și CT-Sud) și 19
Centrale Termice suburbane.

Consumatorii sunt aprovizionați cu căldură printr-un sistem de rețelele de transport și distribuție a

agentului termic care au o lungime sumară a țevilor de circa 1230 km.

În data de 2 februarie 2012 când temperatura medie a aerului pe diurnă a constituit -18,9 °C
(temperatură record pentru regiune), puterea termică sumară livrată în rețea a atins valoarea de 650
Gcal/h, ceea ce este mult sub valoarea nominală sumară de 2244 Gcal/h a capacității termice a
surselor de generare. Astfel, „Termoelectrica” S.A. are un potențial semnificativ de racordarea a
obiectelor noi la Sistemul Centralizat de Alimentare cu Energie Termică.

Controlul parametrilor termici și hidraulici a agentului termic se efectuează în 349 puncte

termice centrale, precum și în 761 punctele termice individuale.

Punctele Termice Individuale sunt instalații moderne care livrează/transportă energia termică
(necesară pentru încălzire și prepararea apei calde menajere) din sistemul centralizat în sistemele
interne ale unei clădiri. Prin intermediul lor, se stabilește și se menține temperatura din sistemul
intern de încălzire, în dependență de temperatura exterioară.

22
Avantajele PTI:

 Reglarea automată a temperaturii agentului termic din conturul secundar în dependență de

temperatura aerului exterior.

 Reglarea sistemului de încălzire – calitativ nu cantitativ, ca urmare încălzirea este mai

eficientă ca în cazul nodului de conducere sau elevator, repartizarea uniformă a agentului
termic prin toate coloane sistemului interior.

 Reglarea temperaturii dintre tur și retur poate fi reglată prin intermediul pompei de
circulație (viteza pompei).

 Posibilitatea de a programa funcționarea PTI în diferite regimuri. Regim de iarnă, vară,

noapte, zile de odihnă, stoparea sistemului de încălzire funcție de temperatura aerului
exterior.

Termoelectrica S.A. asigură cu căldură:

 4.500 edificii cu 208.000 apartamente;

 870 agenți economici;

 144 instituții preșcolare;

 162 școli și licee;

 71 instituții medicale;

 87 instituții de învățământ medii de specialitate și superioare.

În scopul îmbunătățirii calității aprovizionării cu energie termică a consumatorilor și conectării

noilor consumatorilor, suntem mereu deschiși spre discuții și colaborări.

Termoelectrica S.A. este principalul producător de energie electrică, creată în regim de

cogenerare din Republica Moldova şi unicul din mun. Chişinău. Astfel, întreprinderea
livrează anual în Sistemul Energetic Național circa – 666,5 mil. kWh, sau 20% din consumul
total al ţării (fără regiunea transnistreană).

Energia electrică produsă în cogenerare, adică concomitent cu energia termică în aceeași instalație,
este prioritară energiei electrice de la centralele electrice, care funcţionează în regim de condensaţie.
Astfel, toată energia electrică produsă de Termoelectrica S.A. este preluată de furnizorii locali de

23
energie electrică. Asigurăm un proces de producere a energiei electrice eficient, durabil şi eco
responsabil în Republica Moldova.

Procesul de producere a energiei electrice și termice în cogenerare este asigurat de instalaţii

energetice speciale în rândul cărora sunt cazane de abur, turbine cu abur și generatoare electrice cu
o capacitate sumară de producere a energiei electrice de 306 MW.

Denumire figură: Schema principială a procesului tehnologic de producere a energiei electrice și

termice în cogenerare
24
Denumire poză: Turbină cu abur și generator electric

Ulterior, energia electrică este transmisă prin transformatoarele electrice , instalația electrică de
distribuție și liniile electrice aeriene 110 kV în Sistemul Energetic Național.

Transformatoare electrice 110 kV

25
CONCLUZII

Termoelectrica S.A. este o întreprindere care se dezvolta din 2015 cînd Termocomul a falimentat a
fost creată Termoelectrica astfel ea a fost nevoită să achite toate datorile la Termocom ca în 2017 să
iasă in profit. Termoelectrica S.A. are multe scopuri de realizat ca cele mai importante fiind:

1. Modernizarea staților de pompare

2. Modernizarea surselor 1 și 2 (realizarea ciclului mixt gaze abur)
3. Reabilitarea sistemului termic centralizat
4. Conectarea noilor consumatori la sistemul centralizat

In urmatorii ani Termoelectrica S.A. îsi propune să realizeze aceste scopuri și să meargă mai
departe.

26
BIBLIOGRAFIE

1. www.termoelectrica.md

2. A. M. Arharov ”TERMOTEHNICA” , Chișinău “ Lumina “ , 1991

3. www.scribd.com

27
28