Raport Sanatate Copii 2013 PDF

RAPORT NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ŞI TINERILOR DIN ROMÂNIA 2013
Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor
ROMÂNIA 2013
1
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor
ROMÂNIA 2013
Autor coordonator: Dr. Alexandra Maria Cucu

Autori: Dr. Rodica Nicolescu, Dr. Carmen Dumitrache, Dr. Camelia Teodora Stănescu, Dr.
Viorica Ariana Kassai, Dr. Ciprian Ursu, Dr. Ileana Maria Mireștean, Dr. Sorina Irimie
Editare grafică: Ing. Cristina Chiriță, Dr. Ciprian Ursu
Cuvânt înainte
Mulțumim tuturor celor care au contribuit la realizarea sintezelor naționale care au stat la
baza acestui raport: personalului din rețeaua de medicină școlară, colegilor din Direcțiile de
Sănătate Publică teritoriale, Institutului Național de Statistică, decidenților, colaboratorilor
din domeniul educației sau din alte domenii și aducem un omagiu respectuos predecesorilor
noștri care ne-au deschis drumul în această atât de importantă arie a medicinei: sănătatea
copiilor.
Material publicat prin Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație

pentru sănătate
2
CUPRINS
INTRODUCERE ........................................................................................................ 4
CAP. I. INDICATORI DEMOGRAFICI................................................................................ 5
CAP. II INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI ............................................. 9

II. 1 DEZVOLTAREA FIZICĂ ...................................................................................................................... 9
II. 2 MORBIDITATEA ........................................................................................................................ 12
II. 2.1 Morbiditatea înregistrată prin examene de bilanţ ............................................................................. 12
II. 2.2 Evaluarea morbidităţii cronice prin dispensarizare în colectivităţile de copii şi tineri ....................... 15
II. 2.3 Morbiditatea înregistrată prin triajul epidemiologic în colectivităţile de copii şi tineri................. 18
II. 2.4 Morbiditatea înregistrată în cabinetele de medicină primară ........................................................... 20
II. 2.5. Morbiditatea prin boli infecţioase..................................................................................................... 23
II. 3 ACCIDENTELE .................................................................................................................................... 24
II. 4 SĂNĂTATEA MENTALĂ LA COPIL ......................................................................................................... 25
II. 4.1 Comportamentul suicidar ................................................................................................................... 25
CAP. III DETERMINANŢI AI STĂRII DE SĂNĂTATE, FACTORI DE RISC ŞI FACTORI

DE PROTECŢIE ...................................................................................................27
III. DETERMINANŢI PARENTALI ...................................................................................................................... . 27
III. 1 EXPUNEREA LA FUM DE ŢIGARĂ LA DOMICILIU................................................................................ 27
III. 2 STILUL DE VIAŢĂ .......................................................................................................................... .. 28
III. 2.1 Activitatea fizică ................................................................................................................................. 30
III. 2.2 Fumatul ............................................................................................................................................... 34
III. 2.3 Consumul de alcool ............................................................................................................................. 37
III. 2.4 Comportamentul alimentar ................................................................................................................ 40
III. 2.5 Comportamentul sexual ...................................................................................................................... 43
III. 2.6 Comportamentul agresiv ......................................................................................................................47
CAP. IV POLITICI ŞI SISTEME DE SĂNĂTATE PENTRU COPII ............................................49

IV. 1 INDICATORI AI POLITICILOR SOCIALE ............................................................................................... 49
IV. 1.1 Politici împotriva violenţei în şcoli ...................................................................................................... 49
IV.1.1.1. Evaluarea profilului de risc psiho-social în comunităţi şcolare ........................................... 51
IV. 2 POLITICI PENTRU PROTECŢIA FIZICĂ A COPIILOR ............................................................................... 53
IV.2.1 Expunerea ambientală la fumul de ţigară ................................................................................... 53
3
INTRODUCERE
Motto: „Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor Principalele cauze de deces ale copiilor sub vârsta de 5
vremuri ce nu le vom vedea” ani în regiunea europeană sunt: cauzele neonatale,
John W. Whitehead pneumonia şi diareea. Aproape jumătate din numărul
Tinerii sunt esenţiali atât pentru prezent cât şi pentru deceselor sunt asociate cu subnutriţia. Copiii sunt, de
viitor, starea de sănătate a tinerilor fiind avuţia cea mai asemenea, la risc datorită mediilor periculoase,
de preţ, astfel beneficiul suprem al investirii în sănătatea obezității şi stilului de viaţă nesănătos.
tinerilor fiind bunăstarea întregii societăţi. Aproximativ două treimi din decesele copiilor pot fi
O societate sănătoasă şi productivă, cu un viitor prosper prevenite prin intervenţii mai puţin costisitoare. Acestea
şi sustenabil are de la baza sa o dezvoltare sănătoasă a realizează o îmbunătăţire a sănătăţii copilului şi ajută la
copilului. Bunăstarea viitoarei mame înainte ca aceasta asigurarea unor îngrijiri de sănătate integrate și eficiente
sa devină gravidă reprezintă fundamentul unei vieţi printr-un proces continuu - începând cu o sarcină
sănătoase. sănătoasă pentru mamă şi continuând cu naşterea şi
Adolescenţa este acea perioadă unică a vieţii care aduce îngrijirea până la vârsta de cinci ani.
provocări speciale dar şi oportunităţi. Nemaifiind copii, Perioada adolescenței cuprinsă între 10 şi 19 ani, este o
însă nici adulţi încă, adolescenţii fac alegeri importante perioadă de schimbări majore atât fizice şi psihologice,
privind sănătatea lor şi dezvoltă atitudini şi obiceiuri care cât şi în ceea ce privește relațiile şi interacţiunile sociale.
continuă şi la maturitate. Adolescenţa reprezintă astfel o Deşi marea majoritate a adolescenţilor fac trecerea către
oportunitate de a încuraja alegerile şi comportamentele vârsta adultă având o stare bună de sănătate, pentru
benefice sănătăţii. unii acest lucru nu se întâmplă. Astfel unii tineri își pierd
Actuala criză financiară şi economică are un impact sever viața datorită sinuciderilor, violenței, accidentelor
asupra copiilor şi familiilor, cu o creştere a proporţiei rutiere sau datorită consecinţelor avorturilor efectuate
celor care trăiesc în sărăcie şi excludere socială în mai în condiții nesigure. Alţii trebuie să facă faţă infecţiilor
multe ţări. sau bolilor cronice. Unele probleme de sănătate îi
Copiii sunt cei mai expuşi riscului sărăciei sau excluderii afectează mai târziu în viaţă, de exemplu, obezitatea
sociale comparativ cu populaţia generală, în marea datorată alimentaţiei şi obiceiurilor alimentare
majoritate a ţărilor. Este puţin probabil ca acei copii necorespunzătoare, bolile legate de HIV sau cancerul
care cresc în sărăcie sau care sunt supuși excluderii pulmonar care rezultă ca o consecinţă a consumului de
sociale să se descurce bine la şcoală, să se bucure de o tutun.
sănătate bună sau să-și atingă pe deplin potenţialul mai În regiunea europeană, mai mult de 300 de tineri mor în
târziu în viaţă, comparativ cu cei din mediile mai fiecare zi datorită unor cauze care în mare măsură pot fi
înstărite. prevenite. Aproximativ 1 din 10 tineri în vârstă de 18 ani
Prevenirea transmiterii dezavantajelor peste generaţii suferă de depresie. Există o preocuparea sporită privind
este o investiţie crucială în viitorul Europei, precum şi o creşterea consumului de alcool şi a predispoziţiei
contribuţie directă la strategia Europa 2020 pentru o orientate către consumul băuturilor alcoolice, dar şi a
creştere inteligentă, durabilă şi cu beneficii pe termen ratelor ridicate de omucideri, accidente de trafic şi
lung pentru copii, pentru economie şi societate în sinucideri, în special în rândul tinerilor din Europa de
ansamblu. Est.
Strategiile cele mai de succes în abordarea sărăciei În acest context, este prioritară o coordonare a
copilului s-au dovedit a fi cele susținute de politicile de eforturilor întregii societăţi, pentru asigurarea unui
îmbunătăţire a bunăstării tuturor copiilor, în acelaşi timp mediu sănătos, a unui climat social şi educaţional
oferind și o analiză atentă a copiilor aflaţi în situaţii propice dezvoltării armonioase a copiilor şi tinerilor.
deosebit de vulnerabile.
4
CAP I. INDICATORI DEMOGRAFICI
Perioada pe care a parcurs-o România în ultimele

două decenii are o serie de caracteristici distincte. Au
avut loc importante schimbări sociale, economice şi
politice la nivelul întregii societăţi. Starea de sănătate a
copiilor şi adolescenţilor – unul dintre grupurile cele mai
vulnerabile ale populaţiei la expunerile din mediul
înconjurător - este puternic influenţată de determinanţii
din mediul de viaţă şi de stilul de viaţă.
NATALITATEA
Contextul economic şi social au contribuit la evoluţia

descendentă şi apoi la menţinerea la un nivel scăzut al
natalităţii. După cum se observă din Figura 2, din 1995
tendinţa curbei de natalitate este aproximativ stabilă, cu
variaţii uşoare în jurul valorii de 10‰.
Harta 1. Natalitatea în România în anul 2012 Sursa : INSP-CNSISP
Comparativ cu anul 2011 numărul născuţilor vii creşte MORTALITATEA INFANTILĂ

de la 196242 la 201104 şi determină o creştere a
natalităţii de la 9,2‰ la 9,4‰. Ea rămâne însă sub Principalul indicator negativ care caracterizează
10,0‰. starea de sănătate a copiilor este mortalitatea infantilă.
În ultimii ani, România a realizat progrese importante în
reducerea semnificativă a mortalităţii infantile, în
condiţiile în care în 1990 valoarea acesteia a fost de
12 26,9‰. În anul 1999, rata mortalităţii infantile ajunge
nascuti vii la 1000 loc.
11.5 sub pragul de 20‰ şi continuă să scadă constant până la

11 10.410.510.410.5 10.4 valoarea de 9,0‰ în anul 2012 (Fig.2).
10.5 10.210.2 10.3
10 10 9.9
9.8 9.7 9.8
10 9.4
9.5 9.2
9
8.5
8
1995
1997
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Fig. 1 Evoluţia ratei de natalitate, România 1995-2012 Sursa : INSP-

Fig. 2 Mortalitatea infantilă în România în perioada 1994-2012 Sursa
CNSISP
: INSP-CNSISP
În anul 2012 în 20 judeţe valoarea natalităţii a atins sau Cauzele de deces cele mai răspândite la sugari sunt
a depăşit media pe ţară (9.40‰), cea mai scăzută cauzele perinatale (din 2006 devin principala cauză de
natalitate s-a înregistrat în Judeţul Brăila (7,4‰) şi cea deces infantil – 34.4% din totalul deceselor 0-1 an în
mai crescută în judeţul Suceava (11,5‰) , iar în 2012), bolile aparatului respirator (29% din totalul
Municipiul Bucureşti s-a înregistrat 10.1‰ (harta 1). deceselor 0-1 an în 2012) şi anomaliile congenitale
(23.4% din totalul deceselor 0-1 an în 2012).
5
constantă în anii următori până la 7,02‰ în 2012 când

se înregistrează valoarea minimă a intervalului (Fig. 3).
14 indici la 1000 12.86
n. vii + n.
13 morti
12
12.80
12.40
12.40
12.60
12.70
12.20
11.80
11.90
11
11.91
12.10
11.95
11.72
10
10.63
9
9.55
8
8.62
8.05
7
7.71
7.67
6
7.02
5
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Fig. 3 Mortalitatea perinatală în România în perioada 1993 – 2012
Sursa : INSP-CNSISP
Harta 2. Mortalitatea infantilă în România în 2012 Sursa : INSP-

CNSISP
În ceea ce priveşte evoluţia pe judeţe în anul 2012 s-au
În anul 2012 valoarea minimă a mortalităţii înregistrat indici sub 10‰ în 33 de judeţe faţă de 28 în
infantile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (3,8‰), 2011. Valoarea minimă s-a înregistrat în judeţul Iaşi
iar cea maximă în judeţele Galaţi şi Mehedinţi 14,7‰( (1,9‰) şi valoarea maximă în judeţul Sălaj (12,7‰), iar
Harta 2). Şi în acest an indicatorul are, în rural, valori în Municipiul Bucureşti 3,6‰ (Harta 3).
mult mai ridicate decât în urban (6,6‰ şi 720 decese sub
un an faţă de 11,8‰ şi 1092 în rural). Valorile au scăzut
faţă anul 2011 în ambele medii.
Mortalitatea infantilă rămâne un indicator

demografic cu o evoluţie pozitivă remarcându-se
tendinţa de scădere. Cu toate acestea, trebuie
continuate eforturile de a scădea şi mai mult nivelul
acestui indicator, ceea ce ar putea conduce în viitor la o
speranţă de viaţă la naştere crescută.
MORTALITATEA PERINATALĂ
Analiza dinamicii ratei mortalităţii perinatale

(decese în perioada antenatală, la naştere şi în primele 6
zile de viaţă) în perioada anilor 1993 - 1998 indică o
dinamică oscilantă cu valori cuprinse între 12,4‰ şi
12,8‰ pentru ca în 1999 să coboare la 11,8‰. În 2000
indicele depăşeşte 12‰ şi apoi coboară la 11,9‰,
Harta 3 Mortalitatea perinatală în România în anul 2012 Sursa :
aceeaşi valoare fiind înregistrată în intervalul 2001 – INSP-CNSISP
2003. Cele mai înalte rate ale mortalităţii perinatale s-au
înregistrat în anul 2004 (12,86 ‰) cu o reducere
6
MORTALITATEA NEONATALĂ PRECOCE MORTINATALITATEA
Mortalitatea neonatală precoce înregistrează o Reprezintă numărul de născuţi morţi la 1000 de

evoluţie oscilantă, cu o perioadă de creştere care începe născuţi vii + născuţi morţi. Are o evoluţie oscilantă cu
în anul 2003 de la 6,0‰, continuă în 2004 când ajunge la tendinţă de scădere de la 6,5‰ în 1992 la 5,8‰ în 2001.
6,9‰, fiind urmată de o perioadă de scădere care începe Acest indice are o evoluţie pozitivă de scădere continuă
din 2005 şi continuă până în anul 2012 când se în intervalul 2005-2010 de la 5,7‰ la 4‰, după care în
înregistrează cea mai mica valoare de 3.18‰ (Fig. 4). anul 2011 se înregistrează o uşoară creştere la 4,1‰. În
Mortalitatea neonatală precoce are valori mai mici în 2012 indicatorul scade până la minima perioadei de
urban (2,5‰) faţă de rural (4,0‰) în anul 2012. 3,9‰ (Fig. 5). Pe medii, indicele se menţine mai mare în
rural (4,6‰) faţă de urban (3,2‰).
7.5 indici la 6.9
1000 n. vii
7 indici la 1000
7
6.5
6.4
6.3
n. vii + n.
6.2
6.1
6.1
6.2
6.5
6.1
6.5
6.0
6.0
6.1
5.7
morti
5.7
6 6 6.5 6.5
5.5
6.3
6.3
5.5
6.2
6.2
6.2
6.2
6.1
5.5
6.0
6.0
5.9
5.8
4.9
5.7
5
4.5
5.2
4.2
4.5 4
4.7
3.71
3.73
4.5
3.57
4.3
4 3.5
2011 4.1
2010 4.0
3.18
2012 3.9
3.5 3
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
3
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Fig. 5 Mortinatalitatea în România în perioada 1992-2012 Sursa :

Fig. 4 Mortalitatea neonatală precoce în România în perioada 1992-
INSP-CNSISP
2012 Sursa : INSP-CNSISP
Mortinatalitatea la nivelul judeţelor în anul 2012 (Harta

În ceea ce priveşte evoluţia pe judeţe a mortalităţii
6) a înregistrat valoarea minimă în Judeţele Dolj şi Iaşi
neonatale precoce în anul 2012 (Harta 5), valoarea
(0.57‰), maxima in Judeţul Tulcea (9,77‰), iar în
minimă s-a înregistrat în judeţele Cluj şi Sibiu (1,1‰),
municipiul Bucuresti 2,27‰.
maxima în judeţul Galaţi (6,7‰ ), iar în Municipiul
Bucureşti (1,4‰ ).
Harta 6 Mortinatalitatea în România în anul 2012 Sursa : INSP-

Harta 5 Mortalitatea neonatală precoce în România în anul 2012
CNSISP
Sursa : INSP-CNSISP
7
MORTALITATEA LA COPII MORTALITATEA PE CAUZE DE DECES
Dinamica mortalităţii copiilor sub 5 ani (Fig. 6) în Principalele cauze de deces infantil au fost reprezentate
perioada anilor 2000 – 2011 a indicat o tendinţă de de:
scădere de la 22,18‰ în anul 2000 la 11,53‰ în 2011,
cu excepţia anilor 2003 şi 2004 când s-a înregistrat - cauzele perinatale oscilează de la 19,4% în 1990 la
aceeasi valoare 19.70‰. 33,2% în 2000, şi 37,8% în 2005; iar din 2006, cauzele
perinatale redevin principala cauză de deces infantil cu
37,8% respectiv cu 35,7% în 2008, 35,6% în 2009, 34,4%
în 2010 şi aceeaşi valoare de 34.4% s-a înregistrat şi în
anul 2012;
- bolile aparatului respirator, se situează constant pe

primul loc de la 39,3% în 1990 la 33,6% în 1999, trec din
2000 pe locul 2 după cauzele perinatale, revin pe primul
loc cu 31,3% în 2002, din nou pe locul doi din 2005 cu
27,2% până la 30,% în 2008, 28,1% în 2009, 29% în 2010
si tot 29% in 2012; de menţionat că în ţările europene
occidentale decesele infantile prin boli ale aparatului
Fig. 6 Dinamica mortalităţii copiilor sub 5 ani în România în
perioada 2000-2011 Sursa : INSP-CNSISP
respirator sunt mult mai puţine, fiind considerate drept
decese evitabile;
Tendinţa este de scădere pentru aproape toate grupele
- anomaliile congenitale, fluctuant, între 14,9% în 1990 şi
de vârsta, cu o menţiune specială pentru grupa de vârstă
23,4% în 2012, reprezentând a treia cauză de deces
0-4 ani grupa la care deşi în scădere, decesele sunt încă
infantil, în scădere faţă de anul 2010 când au înregistrat
numeroase şi în anii 2011 si 2012. După o perioadă de
24.8% (Fig. 8)
scădere continuă a deceselor până în anul 2011, în anul
2012 se înregistrează o uşoară creştere pentru grupele
5-9 ani şi 10-14 ani (Fig. 7).
Fig. 8 Structura deceselor 0-1 an pe principalele cauze de deces în

România 1990 – 2012 Sursa : INSP-CNSISP
În ceea ce priveşte structura deceselor înregistrate pe

clase de boli, la copii şi tineri în anul 2012, în ordine
descrescătoare, primele 5 clase de boli sunt: leziuni
Fig. 7 Structura deceselor pe grupe de vârstă la copii şi tineri, în
perioada 1995-2012 Sursa : INSP-CNSISP traumatice-otrăviri, boli ale aparatului respirator,
afecţiuni perinatale, malformaţii congenitale şi anomalii
cromozomiale, tumori (fig. 9).
8
medicină şcolară, atât în mediul urban cât şi în mediul

100%
rural în vederea cunoaşterii nivelului de dezvoltare fizică,
80%
prevenirii unor îmbolnăviri, depistării precoce a unor
60%
afecţiuni sau deficienţe, aplicării tratamentului
40%
recuperator, orientării şcolare şi profesionale în funcţie
20%
de starea de sănătate.
0%
B. ap.dig.
B. hemat.
Tumori
B. ap. resp.
Simp. anorm.
Lez. traum.
B. sist. nerv.
Malf. cong.
B. sist. osos
Sarc. nast.
Afect. perin.
B. end.
B. ap. gen. ur.

B. ap. circ.
B inf+paraz
Semnificaţia pentru sănătatea publică
Examenele medicale profilactice de bilanţ ale stării

de sănătate reprezintă un instrument valoros de
sub 1an 1-4ani 5-9 ani 10-14 ani 15-24 ani
evaluare a stării de sănătate atât la nivel individual cât şi
Fig. 9 Structura deceselor pe clase de boli şi grupe de vârstă la copii la nivel populaţional, ceea ce face ca acestea să fie unele
şi tineri în România în anul 2012 Sursa : INSP-CNSISP dintre cele mai importante metode utililizate în
sănătatea publică şi în medicina preventivă.
Mortalitatea (indicator la 100000 de locuitori)
copiilor şi tinerilor în anul 2010, pe cauze de boli arată că Metodologia investigaţiei
în ordine descrescătoare decesul a fost determinat de:
boli ale aparatului respirator(19,33%000), leziuni
Datele colectate prin examenele de bilanţ la nivelul
traumatice, otrăviri (17,76%000), afecţiuni perinatale
(16,07%000), malformaţii congenitale şi anomalii colectivităţilor sunt centralizate la DSP judeţene, trimise
cromozomiale (13,08%000), boli de sânge (4,59%000), boli către INSP şi CRSP, unde sunt prelucrate statistic şi
ale sistemului nervos (4,14%000), boli infecţioase şi analizate. În anul şcolar 2011/2012 examenele de bilanţ
parazitare (2.05%000) etc. Pe grupe de vârstă, frecvenţa au inclus un număr de 706 022 preşcolari şi elevi
crescută a mortalităţii pe cauze este la grupa 0-4 ani, proveniţi din mediul urban şi rural (urban 38 de judeţe şi
analizată mai sus, urmată la distantă de grupa de vârstă
rural 25). Dinamica numărului de copii examinaţi prin
15-19 ani unde pe primul loc se situează traumatismele
examenele de bilanţ în perioada 2002-2012 a fost cea
şi otrăvirile urmate de boli de sânge şi ale aparatului
respirator. din tabelul de mai jos.
CAP II. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI An şcolar Nr.copii Nr.judeţe Nr.judeţe
examinaţi urban rural
II.1 DEZVOLTAREA FIZICĂ 2002 480 693 36 -
2004 879 717 37 22
Cu o condiţionare multifactorială, dezvoltarea fizică 2005 817 378 38 26
sintetizează cel mai bine efectul factorilor endogeni, al 2006 767 797 39 25
factorilor de mediu, socio - economici şi al îmbolnăvirilor 2007 724 041 36 23
asupra organismului; ea măsoară, la mari intervale de
2008 723 050 37 21
timp, eficienţa programelor de sănătate, mai ales a 2009 621 582 33 19
activităţilor de promovare a sănătăţii mamei, copilului şi
2010 493 941 30 18
tinerilor.
2011 759 585 40 26
2012 706 022 38 25
Sursa informaţiilor
Tabelul nr. 1 Dinamica numărului de copii examinaţi prin
Examenele medicale profilactice de bilanţ ale stării examenele de bilanţ în perioada 2002-2012
de sănătate se efectuează anual preşcolarilor (la intrarea
în grădiniţă), elevilor din clasa I-a, IV-a, a VIII-a şi a XII-a,
şcoala profesională, la nivelul colectivităţilor şcolare de
către medic şi asistenta medicală din reţeaua de
9
Din punct de vedere al dezvoltării fizice, populaţia de

copii din colectivităţile şcolare supuse examenului de
bilanţ în anul şcolar 2011-2012 se împarte în 74,60 %
armonici şi 25,40 % dizarmonici. Structura populaţiei
şcolare din punct de vedere al diagnosticului de
dezvoltare fizică în anul şcolar 2011/2012 este
următoarea:
Fig. 12 Distribuţia frecvenţei copiilor cu dezvoltare armonică, pe

25.4 %
perioade de dezvoltare, mediul urban 2002-2012
Armonici
Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a
Dizarmonici stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi
74.6 %
tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural - an şcolar
2011-2012”
Fig 10 Structura lotului din perspectiva diagnosticului de dezvoltare Din perspectiva distribuţiei armonicilor în funcţie de
fizică vârstă, în rural se observă o creştere a ponderii
armonicilor pentru toate perioadele de creştere şi
Analiza dinamicii diagnosticului de dezvoltare fizică
dezvoltare, conform Fig. 13.
2002-2012 evidenţiază o dezvoltare fizică foarte bună,
mai mult de 70% dintre copii fiind dezvoltaţi armonic. Se
observă că, de-a lungul perioadei urmărite, în mediul 100
urban procentajul de armonici rămâne aproape acelaşi,
iar în mediul rural acesta creşte cu peste 9 procente (fig.
%50
11) .
0
prescolari cls.I-a cls. IV-a cls. VIII-a cls. XII-a
2002 2012
Fig. 13 Distribuţia frecvenţei copiilor cu dezvoltare armonică, pe

perioade de dezvoltare, mediul rural 2002-2012
stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi
2011-2012”
Fig. 11 Dinamica diagnosticului de dezvoltare fizică armonică 2002-

2012 Din perspectiva distribuţiei copiilor cu dezvoltare
Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a dizarmonică în funcţie de perioada de dezvoltare, în
urban se observă o predominenţă a dizarmonicilor cu
2011-2012” plus de greutate pentru toate categoriile (Fig. 14).
Din perspectiva distribuţiei armonicilor în funcţie de

perioada de dezvoltare, în urban se observă o scădere a
ponderii armonicilor pentru toate perioadele de creştere
şi dezvoltare, conform figurii de mai jos.
10
Fig. 16 Dinamica frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică,

Fig. 14 Distribuţia frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică, pe România 2002- 2012
perioade de dezvoltare, mediul urban 2011/2012 Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a
Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi
stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural - an şcolar
tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural - an şcolar 2011-2012”
2011-2012”
Din perspectiva distribuţiei copiilor cu dezvoltare

În mediul rural, distribuţia copiilor cu dezvoltare dizarmonică prin plus de greutate în funcţie de perioada
dizarmonică în funcţie de perioada de dezvoltare relevă de dezvoltare, se observă o creştere a dizarmonicilor cu
o distribuţie relativ echilibrată între dizarmoniile cu plus plus de greutate pentru toate categoriile.
şi minus de greutate(Fig. 15).
Fig. 17 Dinamica frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică prin

plus de greutate, din totalul dizarmonicilor pe grupe de vârstă,
România 2002- 2012
Fig. 15 Distribuţia frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică, pe
perioade de dezvoltare, mediul rural 2011/2012
2011-2012”
2011-2012”
Dinamica diagnosticului de dezvoltare pentru Din perspectiva distribuţiei copiilor cu dezvoltare

populaţia de copii şi tineri examinaţi arată că din totalul dizarmonică prin minus de greutate în funcţie de
dizarmonicilor identificaţi se înregistrează o creştere a perioada de dezvoltare, se observă o scădere a
dizarmoniilor prin plus de greutate. Astfel, conform dizarmonicilor cu plus de greutate pentru toate
figurii de mai jos în 2002, mai mult de jumătate dintre categoriile.
dizarmonici înregistrau minus de greutate, situaţia
inversându-se în 2012 când peste 50% dintre
dizarmonicii examinaţi înregistrau plus de greutate.
11
important segment din populaţia unui teritoriu. La copii

şi tineri, sănătatea are situaţia cea mai favorabilă faţă de
adulti dar şi vulnerabilităţi specifice, astfel încât
sănătatea acestor vârste poate fi considerată un
indicator al sănătăţii colectivităţilor şi un «barometru»
pentru situaţia de la vârstele următoare. Sănătatea
copiilor şi tinerilor ar trebui să fie unul dintre principalele
motive de preocupare pentru decidenţi, pentru că
asigurarea sănătăţii la aceste vârste reprezintă garanţia
unui nivel de sănătate acceptabil la generaţiile
Fig. 18 Dinamica frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică prin următoare.
minus de greutate, din totalul dizarmonicilor pe grupe de vârsta,
România 2002- 2012
Metodologie
2011-2012” Metodologiile de evaluare a morbidităţii:
În concluzie, informaţiile examenului de bilanţ relevă

o evoluţie favorabilă a dezvoltării fizice armonice a - Prin examenul medical de bilanţ desfăşurat anual în
copiilor şi adolescenţilor din colectivităţile şcolare. Totuşi colectivităţile de copii şi tineri din mediul urban şi rural
urmărind dizarmonicii în perioada 2002-2012 se observă se evaluează starea de sănătate a grupului tintă
că ponderea copiilor şi adolescenţilor cu dizarmonie prin studiindu-se morbiditatea generală prin prevalenţa de
plus de greutate este din ce în ce mai mare. perioadă;
Continuarea şi extinderea activităţii de supraveghere a
- Colectarea anuală de date actualizate din registrele de
stării de sănătate a copiilor şi tinerilor prin examenele de
boli cronice aflate în cabinetele medicale şcolare (sau în
bilanţ, inclusiv în colectivităţile de copii din mediul rural cabinetele individuale ale medicilor de familie, acolo
vor permite identificarea precoce a tendinţelor unde nu există cabinet de medicină şcolară);
nefavorabile şi proiectarea intervenţiilor sănătătii
publice în concordanţă cu acestea. -Triajul epidemiologic este o metodă activă de
supraveghere a stării de sănătate, practicată în
colectivităţile de copii şi adolescenţi după fiecare
vacanţă şcolară ( creşe, grădiniţe, centre de plasament,
II. 2 MORBIDITATEA
şcoli generale, şcoli profesionale, licee)
Evaluarea morbidităţii la copii şi tineri se face prin

II. 2.1. MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN EXAMENE DE
examenele medicale profilactice, efectuate la nivelul
BILANȚ
colectivităţilor şcolare de către medic şi asistenta
medicală (examene de bilanţ, triaj) cât şi prin cele
efectuate la nivelul cabinetelor de medicină primară. Prin examenele de bilanţ în cursul anului şcolar
2011-2012 au fost înregistrate 170049 cazuri
Semnificaţia pentru sănătatea publică reprezentând o morbiditate generală de 24,1% din
totalul populaţiei examinate, la nivelul ţării, cu diferenţe
Individualizaţi prin particularităţi anatomice, fiziologice, importante în privinţa îmbolnăvirilor, în mediul urban,
de adaptare şi de sănătate, copiii şi tinerii reprezintă un conform tabelului de mai jos.
12
Medii Numar total Copii bolnavi În perioada 2002-2012 se evidenţiază o creştere a

copii Nr.total % procentului morbidităţii odată cu vârsta pentru toate
examinati
categoriile, conform datelor din tabelul de mai jos.
Urban (38 550398 147993 26.9
Anul Presco Cls.I % Cls. IV- Cls.aVI Cls.aXI Preval
judete)
lari % a% II-a % I-a enta
Rural (25 155624 22056 14.2
% medie
judete)
%
Total/tara 706022 170049 24.1
2002 17.9 26.3 25.5 28.6 29.8 26.0
Tabelul nr. 2 Distribuţia morbidităţii cronice generale în anul şcolar
2004 12.9 19.2 19.6 25.3 19.5 24.6
2011/ 2012
2005 13.8 16.8 18.1 25.1 21.1 25.5
2006 14.0 17.3 17.3 23.0 22.5 23.0
val. Medie 2007 13.2 17.0 20.1 22.4 22.5 25.5
studenti… 2008 14.4 17.6 18.7 21.5 23.6 22.9
cls. aXII-a
2009 16.2 18.3 17.1 21.8 23.5 25.6
an II sc.…
2010 14.3 16.1 18.5 20.3 26.1 22.2
cls. VIII-a
2011 16.4 25.0 26.8 28.6 34.7 25.2
cls. IV-a
cls I-a 2012 15.6 24.0 25.7 28.5 31.7 24.1
Prescolari Tabelul nr. 3 Nivelul prevalenţei afecţiunilor cronice la copiii şi
tinerii din colectivităţi, România 2002- 2012
0 10 20 30 40 50
rural urban %
Nivelul prevalenţei pe cauze de îmbolnăvire pentru
anul şcolar 2011/2012 a relevat faptul că pe primul loc
Fig. 19 Nivelul morbidităţii generale la copii şi tineri pe medii şi
se situează viciile de refracţie(4,27%), urmate de
clase 2011/2012
obezitatea de cauză neendocrină (2,48%), deficienţele
stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi de coloană (1,67%), sechelele de rahitism (1,63%),
tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural - an şcolar hipotrofia ponderală (1,39%), conform figurii de mai jos.
2011-2012”
Dinamica fenomenului, conform datelor colectate de-a

lungul anilor, este una staţionară variind în jurul valorilor
cuprinse între 26% în 2002 şi 24.1% în 2012(Fig. 20).
Fig. 21 Nivelul prevalenţei afecţiunilor cronice 2011/2012

2011-2012”
Analizând datele obţinute prin examenele de bilanţ

Fig. 20 Dinamica morbidităţii generale a copiilor şi adolescenţilor
din colectivităţi, România 2002- 2012 ale stării de sănătate, în mediul urban se observă că
Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a valoarea prevalenţei creşte odată cu vârsta, cea mai
stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi mare valoare fiind înregistrată în clasa a VIII – a (34,3%);
tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural - an şcolar în clasa a XII este apropiată cu media clasei a VIII, iar în
2011-2012”
şcoala profesională valoarea este apropiată de media pe
ţară.
13
În mediul rural valoarea prevalenţei este apropiată

Studenti
în toate clasele, faţă de media obţinută, cu excepţia
an II sc. prof. clasei a XII-a când valoarea este mult mai mare.
Cls XII-a
an II sc. Prof
Cls VIII a
Cls. XII
Cls IV-a
Cls I-a Cls. VIII
Prescolari Cls. IV
%
0 5 10 15 20 25
Hipotrofie ponderala Sechele rahitism Cls.I
Deformari CV Obezitate
Prescolari
Vicii de refractie
0
Sechele rahitism5 10 Obezit.neendocrina
15 20 25 30
Fig. 22 Nivelul prevalenţei afecţiunilor cronice la clasele studiate în
%
mediul urban 2011/2012 Deform.castig.coloana Hipotrofie ponderala
Vicii refractie
Fig. 23 Nivelul prevalenţei afecţiunilor cronice la clasele studiate în
2011-2012”
mediul rural 2011/2012
Studiind prevalenţa afecţiunilor cronice la populaţia stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi
de preşcolari şi şcolari din mediul urban se pot observa tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural - an şcolar
următoarele aspecte: 2011-2012”
• Prevalenţa viciilor de refracţie este mai mare la
şcolari faţă de preşcolari. Concluzii
• Prevalenţa obezităţii de cauza neendocrină în urban
se înscrie cu valori crescătoare pe plaja de vârstă 3-10 Din analiza datelor centralizate pe întreaga ţară –
ani, ca apoi la clasa a VIII-a valoarea să scadă uşor şi să mediul urban şi rural în anul şcolar 2011/2012 a rezultat
înregistreze un nou vârf la clasa aXII-a, ponderea sa fiind o prevalenţa medie a morbidităţii generale de 24.1%;
de 10,5% (15595 din 147993). În rural prevalenţa cea morbiditatea din mediul urban fiind mult mai mare faţă
mai mică ca valoare se înscrie la clasa aXII-a, ponderea de cea din mediul rural (26.9% faţă de 14.2%).
fiind de 8,8% (1941 din 22056). - În mediul urban valoarea prevalenţei bolilor cronice
creşte odată cu vârsta, cea mai mare valoare fiind
• Deformările câştigate ale coloanei vertebrale au o
înregistrată în clasa a VIII(34,3%).
prevalenţă care creşte odată cu vârsta subiecţilor
- În mediul rural valoarea prevalenţei este apropiată în
examinaţi. toate clasele, faţă de media obţinută, cu excepţia clasei
Pentru mediul rural: a XII-a unde valoarea obţinută este ridicată faţă de
• Anemiile feriprive şi afecţiunile cronice restul claselor(25,4%).
amigdaliene caracterizează vârsta de preşcolar şi Pe primul loc, ca de altfel în toţi anii precedenţi, se
şcolar mic; află viciile de refracţie, urmate de obezitatea de cauză
• Obezitatea de cauză neendocrină are o valoare a neendocrină, deficienţele câştigate de coloană
prevalenţei mai mare la preşcolari şi clasa aIV-a. vertebrală, hipotrofiile ponderale, sechelele de rahitism,
afecţiunile cronice ale amigdalelor şi vegetaţiilor
14
adenoide, hipotrofia staturală, tulburări de vorbire, alte II.2.2. EVALUAREA MORBIDITĂŢII CRONICE PRIN
boli de metabolism, astm bronşic, anemii cronice prin DISPENSARIZARE ÎN COLECTIVITĂŢILE DE COPII ŞI
carenţă de fier. TINERI
- Atât în mediul urban cât şi în cel rural primul loc este
ocupat de viciile de refracţie, iar al doilea loc de Morbiditatea cronică la copii şi tineri este descrisă şi
obezitatea de cauză neendocrină prin analiza situaţiei bolilor dispensarizate, în cabinetele
- Pentru mediul rural pe locul 3 se găseşte anemia medicale şcolare (boli cronice şi cronicizabile,
cronică prin carenţă de fier, care a urcat de pe locul 5 malformaţii congenitale, infirmităţi). Această analiză se
înregistrat în anul şcolar 2010/2011. face pe baza datelor colectate din evidenţele cabinetelor
Trebuie avută în vedere importanţa majoră a
medicale din grădiniţe şi unităţi şcolare de stat.
efectuării corecte a acestor examene medicale de bilanţ
Descrierea morbidităţii cronice prin boli dispensarizabile
în vederea depistării din timp a tuturor îmbolnăvirilor şi
în colectivităţile de copii şi tineri se face prin calcularea
deficienţelor cu scopul urmăririi permanente şi tratării
prevalenţei pe an şcolar la nivelul cabinetelor medicale
corespunzătoare.
şcolare.
Nu trebuie uitat faptul că toate aceste afecţiuni şi
deficienţe ale nivelului dezvoltării fizice au un mare Cele mai mari dificultăţi întâmpinate în analiza
răsunet asupra capacităţii de adaptare la efort a copiilor, situaţiei prevalenţei bolilor ce se dispensarizează sau se
deci cu implicaţii majore asupra procesului instructiv- preiau în evidenţă specială, se datorează acoperirii
educativ şi mai ales asupra rezultatelor obţinute de elevi teritoriale deficitare cu medici şcolari şi asistente
în cadrul acestuia. medicale şcolare. Astfel, în luna decembrie 2012, situaţia
Cunoscând influenţa factorilor mezologici, peristatici centralizată din 35 de judeţe şi din Municipiul Bucureşti
ai mediului ambiental asupra stării de sănătate, se vor se prezenta astfel:
depista din timp toţi acei factori care pot genera,
favoriza sau agrava aceste deficienţe în vederea URBAN RURAL
ameliorării lor. Nr. gradinite 2554 5860
Dintre aceştia - cu mare impact asupra stării de sănătate Nr.cabinete medicale din
gradinite 811 18
putem aminti:
Nr.copii prescolari inscrisi in
• marile şi frecventele deficienţe ale mobilierului gradinite 319319 241264
şcolar (degradat, necorespunzător vârstei şi mai ales Nr. scoli+licee 2749 7113
scopului), Nr.cabinete medicale din
scoli si licee 1427 9
• nerespectarea curbei de efort a elevilor la Nr.elevi inscrisi in scoli si
întocmirea programelor şcolare şi la programarea licee 1439648 790234
tezelor şi testelor, Nr.medici scolari angajati 600,5 2
Nr.total posturi medici
• un iluminat artificial total necorespunzător în sălile scolari 673,5 28,5
de clasă, ateliere şi laboratoare. Nr.asistente angajate 2380 9
• Una din cele mai grave deficienţe în sezonul rece Nr.total posturi asistente 2615 75,5
este imposibilitatea asigurării temperaturii normale Tabelul nr. 4 Acoperirea teritorială cu personal medical şcolar
în interiorul colectivităţilor de copii şi tineri. Corelat

Se observă, aşadar, atât o normare insuficientă (un
cu acest fapt este nerespectarea corespunzătoare a
număr foarte mare de copii alocaţi unui singur medic
microclimatului (supraaglomerarea în sălile de clasă,
şcolar) cât şi ocuparea insuficientă a posturilor existente.
lipsa de aerisire şi ventilaţie, lipsa de curăţenie).
În anul şcolar 2011-2012 s-au primit raportări privind
Toţi copii şi tinerii depistaţi cu afecţiuni cronice
bolile cronice dispensarizabile de la 35 de judeţe şi
trebuie sa fie corect dispensarizaţi şi trataţi în scopul
Municipiul Bucureşti.
evitării apariţiei complicaţiilor şi sechelelor, în vederea
recuperării totale a acestora.
15
Prevalenţa anuală a bolilor cronice dispensarizabile

în judeţele de unde s-au primit raportări complete în
anul şcolar 2011-2012 este reprezentată astfel:
Fig. 25 Dinamica prevalenţei medii anuale a bolilor cronice

dispensarizate în cabinetele medicale şcolare – România 2003-2012
Sursa: Raport naţional “Evaluarea morbidităţii cronice prin
dispensarizare în colectivităţile de copii şi tineri – an şcolar 2011-
2012”
În ceea ce priveşte repartiţia bolilor cronice

dispensarizate, în anul şcolar 2011-2012 remarcăm că
primele 10 categorii (cu cea mai ridicată prevalenţă)
reprezintă 71,61% din totalul cazurilor de boală -
comparativ cu celelalte 53 de boli cronice înregistrate
care reprezintă doar 28,39% din numărul total de cazuri.
Fig. 24 Prevalenţa medie a bolilor cronice dispensarizate în

cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2011-2012, pe judeţe şi
pe ţară
2012”
Din analiza datelor primite anual de la nivelul

cabinetelor medicale şcolare, prevalenţa medie anuală
pe ţară a bolilor cronice dispensarizate în intervalul Fig. 26 Structura morbidităţii cronice dispensarizate-top 10 boli
2003-2012 înregistrează mici diferenţe de la un an la cronice
altul:
2012”
16
Prevalenţa primelor zece boli cronice dispensarizate în copii cu vârstă mică; aceşti copii sunt în grija medicilor
anul şcolar 2011-2012 se prezintă astfel: de familie iar medicii care se ocupă de colectivităţile de
copii (medicii şcolari) nu deţin date privind morbiditatea
Boli cronice Prevalenta % prin boli cronice la aceste grupe de vârstă. Aceste date
se pot obţine doar printr-o foarte bună colaborare între
vicii refractie 3.92
medicii de familie, medicii şcolari şi Direcţia de Sănătate
vicii de postura 1.65
Publică Judeţeană. Absenţa datelor reprezintă un factor
Obezitate neendocrina 1.51
de eroare în calcularea prevalenţei medii pe ţară: un alt
astm bronsic 0.6
factor de eroare este reprezentat şi de populaţia de
spasmofilie 0.5
referinţă care nu a fost raportată corect şi complet în
Hipotrofie pond.manifesta 0.49 toate judeţele analizate. De asemenea, nu trebuie uitat
Alte boli cr.ap.locomotor 0.49 faptul că foarte mulţi copii de vârstă mică nu sunt
tulburari de vorbire 0.47 cuprinşi în colectivităţi (creşe şi grădiniţe de stat).
retard psihic si intelect de
0.43 În tabelul următor sunt redate valorile prevalenţelor
limita
primelor 5 categorii de boli cronice dispensarizate în
tulburari ale ciclului menstrual 0.33
cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2011-2012, pe
Tabelul nr. 5 Prevalenţa (%) primelor 10 boli cronice dispensarizate cicluri de învăţământ.
în cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2011-2012
Boli creşe grădiniţe cl.I-IV cl. V- cl.IX-
Analiza prevalenţei bolilor cronice dispensarizate în dispensarizate VIII XII
cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2011-2012 pe
vicii de
cicluri de învăţământ arată că, cea mai ridicată valoare
refracţie 0.35% 2.00% 5.00% 5.43% 3.62%
se înregistrează la elevii din ciclul gimnazial –
18,59%(Fig.27). vicii de
postura 0.04% 0.44% 1.44% 2.29% 2.14%
obezitate
neendocrina 0.20% 0.91% 2.00% 1.87% 1.38%
astm bronsic 0,17% 0,38% 0,74% 0,78% 0,56%
spasmofilie 0,27% 0,09% 0,37% 0,61% 0,77%
Tabelul nr. 6 Prevalenţa primelor 5 categorii de boli cronice

dispensarizate în cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2011-
2012, pe cicluri de învăţământ
Se observă că la elevii din ciclul gimnazial se

înregistrează cele mai ridicate valori ale prevalenţei
viciilor de refracţie şi obezităţii neendocrine, elevii de
Fig. 27 Prevalenţa (%) bolilor cronice dispensarizate în cabinetele liceu au cea mai mare prevalenţă a viciilor de refracţie
medicale şcolare în anul şcolar 2011-2012, pe cicluri de învăţământ iar prevalenţa astmului bronşic este crescută la copiii
Sursa: Raport naţional “Evaluarea morbidităţii cronice prin din clasele V-VIIII, iar spasmofilia este cel mai frecvent
dispensarizare în colectivităţile de copii şi tineri – an şcolar 2011- întâlnită la populaţia de elevi liceeni.
2012”
În concluzie, din raportările primite de la cabinetele
Valorile mici înregistrate la copiii din creşe şi
medicale şcolare în ultimii ani reiese că prevalenţa
grădiniţe pot fi interpretate şi prin prisma unei
bolilor cronice dispensarizabile la copii şi tineri se
supravegheri medicale deficitare a colectivităţilor de
17
menţine ridicată. Dispensarizarea corect întocmită nu se

poate realiza decât printr-o strânsă colaborare
interdisciplinară, cu implicarea medicilor de familie, a
medicilor şcolari, a pediatrilor şi nu în ultimul rând, a
specialiştilor în igiena copiilor şi tinerilor, cărora le
revine sarcina de a colecta, centraliza şi prelucra datele
din teritoriu pentru o descriere generală a fenomenului
şi pentru elaborarea de programe profilactice care să
asigure îmbunătătirea stării de sănătate a populaţiei
infantile.
Fig. 28 Dinamica numărului copiilor şi adolescenţilor examinaţi în
ultimii ani şcolari
II.2.3. MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN Sursa: Raport naţional “Supravegherea efectuării triajului
TRIAJUL EPIDEMIOLOGIC ÎN COLECTIVITĂȚILE DE COPII epidemiologic al copiilor după vacanţe - an şcolar 2011-2012”
ŞI TINERI
Identificarea potenţialului epidemiologic din Cazurile de boală depistate în ultimii ani au o

creşe, grădiniţe, centre de plasament, şcoli generale, variabilitate mare între minim 0,28% şi maxim 1,48%, cu
licee, în cadrul efectuării triajului epidemiologic arată tendinţă de creştere în ultimul an şcolar(Fig.29).
orientarea profilactică a acţiunilor medico-sanitare şi
social economice privind ocrotirea sănătăţii populaţiei.
Triajul epidemiologic este o metodă activă de

supraveghere a stării de sănătate practicată în
colectivităţile de copii şi adolescenţi.
Triajul epidemiologic se efectuează prin:

anamneză succintă, termometrizare, examen clinic al
cavităţii buco-faringiene, examen clinic al tegumentelor
şi mucoaselor de către medici şi cadre medii.
Triajul epidemiologic efectuat la începutul anului

şcolar 2011-2012 a cuprins un numar de 2.280.861 copii Fig. 29 Dinamica prevalenţei de moment a bolilor transmisibile în
şi adolescenţi, din care 716.888 din mediul rural şi ultimii ani şcolari
Sursa: Raport naţional “Supravegherea efectuării triajului
1.563.973 din mediul urban. epidemiologic al copiilor după vacanţe - an şcolar 2011-2012”
Numărul de copii examinaţi în cadrul triajului

epidemiologic a crescut în ultimi ani, ceea ce contribuie
la o mai bună supraveghere a stării de sănătate din Pe tipuri de colectivităţi (Fig.30) se remarcă cea mai
unităţile de învăţământ prin depistarea şi instituirea de ridicată frecvenţă a îmbolnăvirilor în centrele de
măsuri medicale în cazul copiilor bolnavi sau purtători de plasament 219 (2,25%), urmate de grădiniţe 6.102
germeni (exudate faringiene recoltate şi depistate (1,38%) , creşe 128 (1,32%), şcoli generale 14.494
angine cu SH). (1,31% ) .
18
Fig. 31 Dinamica cazurilor de angine depistate la triajul

epidemiologic în ultimii ani
Fig. 30 Distribuţia cazurilor de boală depistate pe tipuri de Sursa: Raport naţional “Supravegherea efectuării triajului
colectivităţi epidemiologic al copiilor după vacanţe - an şcolar 2011-2012”
epidemiologic al copiilor după vacanţe - an şcolar 2011-2012”
În cadrul triajului epidemiologic de la începutul acestui Depistarea cu ocazia triajului a anginelor cu SH+, în
an şcolar prevalenţa de moment îmbolnăvirilor prin ultimii ani a înregistrat oscilaţii mari de la 0,001 la 0,03
boli infecţioase şi parazitare depistate, situează în %, datorate şi dificultăţilor obiective privind recoltarea
ordinea descrescătoare a frecvenţei pe primele locuri exudatelor faringiene la copiii cu angine prezumtiv
următoarele afecţiuni: anginele, pediculoza şi micozele. streptococice. Dificultăţile de depistare sunt cu atât mai
mari cu cât 10-20% din copii sunt purtători sănătoşi. În
Prevalenţa de moment bolilor transmisibile în unităţile anul şcolar 2011/20012 prevalenţa de moment a fost
de învăţământ situează pe primul loc anginele (0,63% ), mai scăzută (0,009%) Fig. 32.
din care 0,009% angine cu streptococ B hemolitic,
urmate de pediculoză (0,32%), micoze (0,09%), scabie
(0,01%), BDA (0,007%) şi varicelă (0,002 %).
În dinamică, în ultimii ani cazurile de angină depistate

la triajul de la începutul anului sunt în uşoară creştere
faţă de anul anterior şi se menţin la valori între 0,31% şi
0,63%, un procent relativ redus, având în vedere că
prevalenţa scarlatinei în 1998 era de 13,46 la 100.000 de
locuitori.
Fig. 32 Dinamica cazurilor de angine cu SH+ depistate la triajul

epidemiologic în ultimii ani
Pediculoza prezintă la inceputul anului scolar 2011-

2012 o prevalenţă de moment per total colectivităţi de
0,32% (7.309 cazuri). În anul şcolar 2011-2012 se
19
observă o uşoară scădere a cazurilor de pediculoză

comparativ cu anul şcolar 2010-2011(Fig.33) .
Fig. 35 Dinamica cazurilor de scabie in ultimii ani

Fig. 33 Dinamica cazurilor de pediculoză în ultimii ani
Desfăşurarea unor acţiuni de educaţie pentru
sănătate privind igiena individuală şi colectivă la şcoală şi
în familie reprezintă o necesitate stringentă în
Micozele sunt în creştere uşoară în ultimii ani cu un
activitatea medicală de supraveghere igienico-sanitară şi
vârf în ultimul an, când au înregistrat o prevalenţă de
epidemiologică a colectivităţilor de copii şi tineri.
moment de 0,09%.
II. 2.4. MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ ÎN CABINETELE

DE MEDICINĂ PRIMARĂ
Din datele colectate la Centrul Naţional de Statistică şi

Informatică în Sănătatea Publică – INSP, prin raportările
primite din cabinetele de medicină primară- medicină de
familie în anul calendaristic 2012 s-a înregistrat un
număr mai mic de cazuri noi declarate comparativ cu
Fig. 34 Dinamica cazurilor de micoză în ultimii ani
anul 2010.
Scabia a fost depistată în urma acestui triaj la 381 elevi

reprezentând 0,01 % din copiii examinaţi (0,01 în mediul
urban şi 0,03% în rural). Se remarcă o scădere lentă a
cazurilor de scabie depistate în ultimii ani, în ultimul an
şcolar fiind diagnosticate doar 381 cazuri în
colectivităţile de copii şi adolescenţi, unde s-a desfăşurat
triajul epidemiologic (Fig.35).
Fig. 36 Cazuri noi de boală declarate de MF, în anul 2012

comparativ cu anul 2010 Sursa : INSP-CNSISP
20
3500000 2987312 B. aparatului digestiv 7 679.03 24 541.65 10 803.95

2800630
3000000 2494824
2389286
2500000 B. pielii si tes.celurar 3 838.42 25 845.67 8 772.42
2000000 cazuri noi MF subcut.
1500000 2012
B.sist.osteo- 6 367.71 73.54 519.63
1000000 411344
492488 cazuri noi MF articular,muschi,
500000 2010 tesut conjunctiv
0 B.ap.genito-urinar 5 017.65 2 667.42 2 897.04
0-1 AN 1-14 0-14
ANI ANI Sarcina, nasterea, lauzia 153.46 0.00 9.17
Fig. 37 Cazuri noi de boală declarate de MF, în anul 2012 Afect. cu orig.in perioada 13.99 1 369.34 0.00
comparativ cu anul 2010, pentru sexul feminin Sursa : INSP-CNSISP perinatala
Malf. congenit., deformatii 56.92 1 066.97 116.47
si
3000000 2712505
2523680 anomalii cromozomiale
2500000 2236515
2127643 Lez. traumatice, otraviri 1 499.70 589.21 1 942.52
2000000 Tabelul nr.7 Morbiditatea înregistrată în cabinetele de medicină de
cazuri noi MF familie în anul 2010
1500000 2012
1000000
475990
396037 cazuri noi MF În tabelul de mai sus observăm:
500000 2010
0
0-1 AN 1-14 0-14 • morbiditatea la grupa de vârstă 0-1 an este mai
ANI ANI încărcată comparativ cu grupa de vârstă 1-14 ani;
excepţie fac următoarele grupe de boli: tulburările
Fig. 38 Cazuri noi de boală declarate de MF, în anul 2012
comparativ cu anul 2010, pentru sexul masculin Sursa : INSP- mentale şi de comportament; bolile sistemului nervos;
CNSISP bolile sistemului osteo-articular, muşchi, ţesut
conjunctiv, leziuni traumatice, otrăviri.
• la ambele categorii de vârstă patologia

Morbiditatea inregistrata Indici la 100000 locuitori (incidenta)
aparatului respirator se situează pe primul loc ca
total 0-1 an 1-14 ani incidenţă, pe locul doi la 0-1 an sunt bolile pielii şi
Total 75609.56 442352.63 156 544.68 ţesutului celular subcutanat, iar pentru 1-14 ani bolile
aparatului digestiv.
Boli infectioase si parazitare 2747.92 11 094.47 10 044.02
Tumori 310.51 188.18 49.13
B.sange, org.hemat. 723.49 7354.59 1 933.33

B.endoc.,de nutrit. si 2 392.71 11 585.01 2 329.84
metab.
Tulb. mentale si de 1 330.58 292.32 625.44
comport.
Bolile sistem. nervos 1 207.24 210.11 338.01
B.ochiului si anexelor 2 620.50 9 960.35 4 456.62
B. urechii si apofizei 2 268.02 16 342.07 4 841.65

mastoide
B. aparatului circulator 4 291.36 477.30 262.34 Fig. 39 Dinamica morbidităţii 1-14 ani prin tulburări mentale şi
comportament legate de utilizarea substanţelor psihoactive,
B. aparatului respirator 32 586.42 325 952.55 105 681.33 incidenţa la 100000 locuitori, raportate de medicul de familie
21
În anul 2011, cazurile de boli cu transmitere sexuală

raportate de România la OMS – pe sexe, pentru
categoriile de vârstă 0-14 ani şi 15-24 ani se prezintă
astfel:
Tabelul nr.8
varsta F M Total
Sifilis 0-14 13 15 28
15-24 330 222 552
Sifilis recent 0-14 9 8 17
15-24 278 181 459
Fig. 40 Dinamica morbidităţii 0-14 ani prin obezitate, raportate de
medicii de familie - incidenţa la 100000 locuitori Sifilis tardiv 0-14 0 1 1
15-24 38 32 70
Sifilis 3 6 9
Din datele obţinute prin intermediul medicilor de Congenital
familie, dinamica morbidităţii prin obezitate se Gonoree 0-14 1 3 4
suprapune peste datele obţinute prin examenele de 15-24 25 185 210
bilanţ din colectivităţi - în 2008, „fenomenul” atinge un Chlamydia 0-14 0 1 1
maxim; după care scade la ambele categorii de vârstă. 15-24 12 40 52
Fig. 41 Dinamica morbidităţii 0-14 ani prin tulburări de alimentaţie,

raportate de medicii de familie - incidenţa la 100000 locuitori Fig. 43 Distibuţia pe categorii de vârstă a cazurilor de ITS
Fig. 42 Dinamica morbidităţii 0-14 ani prin boli cu transmitere

Fig. 44 Distibuţia pe sexe a cazurilor de ITS pentru categoria de
sexuală, raportate de medicii de familie - incidenţa la 100000
vârstă 0-14 ani
locuitori
Dinamica morbidităţii 0-14 ani prin boli cu
transmitere sexuală, arată o scădere a incidenţei la toate
grupele de vârstă, cu specificaţie mai ales pentru cele
două grupe de vârstă extreme, respectiv „sub 1 an” şi
„15-19 ani”.
22
0.1 0.09
0.08
0.06
0.06 0.05
0.04 0.04
0.04
0.03
0.02
Fig. 45 Distibuţia pe sexe a cazurilor de ITS pentru categoria de 0

vârstă 15-24 ani 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Fig. 48 Evoluţia morbidităţii prin tetanos, în perioada 2007-2012 –

în populaţia generală Sursa : INSP-CNSISP
0.012
0.01 0.01 0.01 0.01

0.008
0.006
Fig. 46 Întreruperea cursului sarcinii în dinamică - raportat de către 0.004
medicii de familie
0.002
Se observă că numărul de cazuri de întrerupere de
sarcină în anul 2010 a scăzut la aproximativ jumătate 0 0.00 0.00 0.00
fată de anul 2005, pentru ambele categorii de vârstă(Fig. 2007 2008 2009 2010 2011 2012
46). Fig. 49 Evoluţia morbidităţii prin febra tifoidă, în perioada 2007-

2012 – în populaţia generală Sursa : INSP-CNSISP
II.2.5. Morbiditatea prin boli infecţioase În ceea ce priveşte dinamica morbidităţii prin febra
tifoidă, în figura de mai sus se observă că în ultimii doi
Evoluţia morbidităţii rujeolei se înscrie pe un trend
ascendent de la 0.04%000 în 2009 până la 34.17%000 ani nu s-au înregistrat cazuri noi(Fig.49)
în 2012.
40 34.17
35
30
25 22.15
20
15
10
5 1.63 0.90
0.06 0.04
0 Fig. 50 Evoluţia morbidităţii prin tusea convulsivă, în perioada 2007-
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2012 – în populaţia generală Sursa : INSP-CNSISP
Fig. 47 Evoluţia morbidităţii prin rujeolă, în perioada 2007-2012 – în Evoluţia morbidităţii prin tusea convulsivă este
populaţia generală Sursa : INSP-CNSISP
asemănătoare cu evoluţia morbidităţii prin rujeolă,
23
înregistrând o creştere de la 0,05%000 în 2009 până la au o contribuţie majoră la povara bolii, la copiii sub 5
0.49%000 în 2012(fig50). ani.
113.40
În România se înregistrează un trend al deceselor 0 – 4
120
ani datorate accidentelor, asemănător regiunii
100 europene. Principalele cauze externe care au determinat
aceste decese sunt înecul şi submersia accidentală
80
urmată de accidentele de transport, accidente produse
60 prin foc, fum, flăcări şi respectiv intoxicaţiile accidentale
40
prin expunere la substanţe nocive. În Fig. 53 este
20.52 prezentată structura deceselor prin leziuni traumatice,
20 otrăviri şi alte cauze externe, la sută din total deceselor
0 prin accidente:
2011 2012
39.3 10.9 14.9 11.9 5.0 5.5 12.5
Fig. 51 Evoluţia morbidităţii rubeolei, în anii 2011-2012 – în 2011
populaţia generală Sursa : INSP-CNSISP 42.7 8.2 20.9 7.8 7.3 4.8 8.3
2010
37.9 13.7 20.3 5.3 9.7 3.5 10.6
Comparativ cu anul 2011 (20,52%000), morbiditatea 2009
prin rubeolă, prezintă o creştere a incidenţei în anul 42.6 9.4 16.0 9.0 7.0 4.9 11.1
2008 15.1 13.4 11.7 4.6 2.5 9.6
2012 (113,40%000). 43.1
2007 15.9 12.4 11.4 4.8 1.6 10.7
43.2
2006 41.6 7.3 7.3 5.1 11.7
13.7 13.3
2005 48.0 10.5
15.7 8.7 4.7 3.7 8.7
2004 40.4 18.9 10.4
10.68.6 5.0 6.1
2003 38.1 16.1 11.9 10.6 5.0 4.8 13.5
2002 16.2 15.2 8.5 6.8 3.8 9.1
40.4
2001
41.8 18.2 12.5 9.2 5.8 4.2 8.3
2000
inec intoxicatii acc transport expunere foc caderi agresiuni alte

Fig. 52 Evoluţia morbidităţii scarlatinei, în anii 2011-2012 – în
populaţia generală Sursa : INSP-CNSISP Fig. 53 Structura deceselor 0-4 ani prin accidente neintenţionate pe
cauze, în România în perioada 2000-2011 Sursa : INSP-CNSISP
Analizând evoluţiia morbidităţii prin scarlatină, se
remarcă o scădere a incidenţei de la 14,07%000 în anul
2011 la 8.72%000 în anul 2012(Fig. 52). În România în anul 2012, la gupa de vârstă 0-14 ani,
decesele prin înec ocupă prima poziţie (36,55%), urmate
apoi pe poziţia secundă de către decesele prin accidente
de transport (26,10%), decesele prin otrăviri (5,74%) pe
II.3 ACCIDENTELE
locul trei şi decesele prin arsuri (5,48%) pe locul patru
(Fig. 54)
Mortalitatea prin accidente neintenţionate este foarte
importantă pentru Regiunea europeană a OMS deoarece
accidentele care apar la domiciliu sau la locurile de joacă
24
ratelor sunt de patru ori mai mari decât media UE (WHO

database http://data.euro.who.int/hfamdb/).
Fig. 54 Ponderea deceselor 0-14 ani prin accidente, în România în

anul 2012 Sursa : INSP-CNSISP
Fig. 56 Rata standardizată a mortalităţii prin accidente

neintenţionate: înec, otrăviri, căderi, arsuri la copii şi tineri,
În România, la fel ca şi în celelalte ţări europene, cei
ROMÂNIA, 2000-2010
mai afectaţi de consecinţele accidentelor de trafic sunt
tinerii din grupa de vârstă 15-24 ani. Începând cu anul
2000, mortalitatea prin accidentele de trafic a avut o
tendinţă ascendentă pentru tinerii din grupa de vârsta II. 4 SĂNĂTATEA MENTALĂ LA COPIL
15-24 ani, tendinţă care s-a menţinut până în 2008. II.4.1 COMPORTAMENTUL SUICIDAR
Pentru celelalte două grupe de vârstă tendinţa a fost
stabilă, cu mici oscilaţii, ceea ce dovedeşte că măsurile
de prevenţie nu şi-au dovedit eficacitatea. În schimb, Sinteza naţională anul 2012 „Identificarea,
măsurile de promovare a siguranţei rutiere adoptate cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc
prin modificările la Codul Rutier par să fi avut efecte pentru sănătate la elevi (fumat, consum de alcool,
benefice asupra ratei de mortalitate la grupa de vârstă 5- droguri, comportament alimentar, sexual, activitatea
fizică, agresivitate fizică)”
24 ani, cea mai expusă riscului de accident.
Sănătatea mentală a tinerilor din Europa este, în

general bună, deşi anumite afecţiuni mintale sunt în
creştere. Prevalenţa acestor afecţiuni pentru grupa de
vârstă sub 18 ani se încadrează între 10 şi 20 % în toate
regiunile Europei [1]. Starea de bine este o componentă
importantă a sănătăţii mintale, care merită mai multe
Fig. 55 Rata standardizată a mortalităţii prin accidente de
cercetări în domeniu. O atenţie specială ar trebui
trafic rutier la copii şi tineri, ROMÂNIA 2000-2010
acordată tinerilor imigranţi, deoarece sunt o categorie
Deşi cu un trend descendent, rata de mortalitate de vârstă la risc. Statusul socioeconomic scăzut este
adesea relaţionat cu sănătatea mentală redusă. La ora
prin înec la grupa de vârstă 0-14 ani este de aproximativ
actuală există o lipsă fundamentală a datelor despre
4.6 ori mai mare în România decât media respectivă în sănatatea mintală şi starea de bine a tinerilor cu vârste
UE (2.8 faţă de 0.6 la 100 000 persoane de 0–14 ani în între 18 şi 24 de ani [1].
2009). Cele mai înalte rate de mortalitate au fost
întâlnite în Lituania, Letonia şi România, unde valorile
25
Suicidul este una dintre cele trei cauze majore Sursa: A Snapshot of the Health of Young People in Europe
de deces la tineri, fiind o problemă de sănătate publică Brussels, Belgium, July 2009
ce îngrijorează multe ţări din Uniunea Europeană. Rata
suicidului în 2005 în 27 de ţări europene, la grupa de
vârstă 15 – 29 ani a fost de 8 la 100 000 locuitori, cu
variaţii de la 5 la 100 000 în ţările din sudul Europei,
până la 25 la 100 000 în ţările nordice şi în estul Europei
10
[2].
România, printr-o frecvenţă a tentativei de 8 7,09
suicid de 5,41 la 100.000 de persoane, se încadrează în 5,41
6
gama inferioară a frecvenţelor înregistrate în ţările %
4,87
4,36
Uniunii Europene (5 - 25 la 100.000)[3]. 4
2,16
Rata suicidului si a altor form e de 2
autoagresivitate per 100 000 locuitori, in tarile
europene 0
at
va
ia
ia
a
ni
an
an
an
do
te
B
om
lv
3
ol
Anglia
un
9
si
M
R
an
M
Macedonia 45
Tr
Elvetia 6 16
Suedia 8 14
Slovenia 7 17
Slovacia 2 13
Fig. 58 Frecvența elevilor cu tentative de suicid în ultimile 12 luni, în
Romania 2 10 raport cu zona geografică de rezidență (la 100.000 subiecți)
Portugalia 2 8
Polonia 3 20
Norvegia 5 24
Olanda 3 9
Malta 0 11
Luxemburg 3 17
Lituania 5 45 8 7,46
Letonia 4 23 7
Italia 2 6 6 5,18 5,13 5,3 5,16
Irlanda 6 4,63
21 5 4,08 4,02 fete
Ungaria 4 17 4
Grecia 1 4 3 băieţi
Germania 3 11 2
4
Franta
18 1
Finlanda 9 27 0
Estonia 4 30 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
Danemarca 4 9
Cehia 3 16
Cipru 13
Croatia 4 17
Bulgaria 3 9
Belgia 6 Fig. 59 Frecvența elevilor cu tentative de suicid în ultimile 12 luni,
20
Austria 4 (la 100.000 subiecți) raportată la vârstă şi sex
18
0 10 20 % 30 40 50
BAIETI FETE
Fig. 57 Rata suicidului şi a altor forme de autoagresivitate per 100

000 locuitori, în ţările europene
Rezultate Sinteza naţională anul 2012 „Identificarea,
cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc
pentru sănătate la elevi”
26
Consumul de tutun este recunoscut ca fiind

În ceea ce priveşte relaţia dintre frecvenţa cauza de deces care poate fi cel mai uşor prevenită la
tentativelor de suicid şi sex s-a observat o valoare mai scară mondială. În prezent, în lume, fiecare al zecelea
ridicată la fete. deces în rândul adulţilor este atribuibil consumului de
La fete sunt mai frecvente tulburările de tutun [5]. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)
internalizare, în timp ce băieţii au tendinţa să prezinte în apreciază că utilizarea tutunului devine principala sursă
mod predominent tulburări de externalizare, ceea ce de morbiditate şi mortalitate în lume, care poate fi
determină reacţii diferite la stres şi traume [1]. prevenită. În prezent, se estimează că există 1,1 miliarde
Băieţii sunt înclinaţi să răspundă la stres prin de fumători în lume şi, dacă tendinţele actuale se
agresiuni (îndreptate fie împotriva altora, fie împotriva menţin, se aşteaptă ca acest număr să crească la 1,6
lor înşişi), să adopte activităţi fizice sau strategii miliarde până în anul 2030 [6].
recreaţionale, să nege sau să ignore stresul şi Regiunea Europeană a OMS, cu doar 15% din
problemele vieţii. Spre deosebire de ei, adolescentele populaţia globului, se confruntă cu aproape o treime din
devin frecvent introvertite şi internalizează problemele povara bolilor legate de consumul de tutun. Deşi a
întâlnite, sunt înclinate să accepte că nu pot face faţă scăzut de la 45% la 30% în ultimii 30 de ani şi s-a
singure unor situaţii dificile şi se orientează mai des spre stabilizat în prezent, prevalenţa fumatului în Regiunea
prieteni şi prietene pentru a discuta despre problemele Europeană rămâne încă la un nivel care este devastator
lor, iar în absenţa acestora recurg la gesturi extreme. [4] pentru sănătatea publică şi generaţiile viitoare [7].
Auto-agresiunile, fără intenţii de sinucidere, sunt Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS),
din ce în ce mai frecvente în rândul adolescenţilor, ca Iniţiativa fără Tutun (Tobacco Free Initiative – TFI)
modalităţi de compensare a anxietăţii, depresiei, militează pentru a reduce povara globală a bolilor şi
plictiselii şi a sentimentelui lipsei de sens sau de valoare deceselor cauzate de consumul de tutun. Eforturile
personală. internaţionale, sub egida OMS, au avut ca rezultat
Aspecte ale comportamentului suicidal la elevii intrarea rapidă în vigoare a Convenţiei Cadru privind
de 15-18 din România: Controlul Tutunului (CCCT OMS), piatra de temelie în
- ideaţia suicidală: 7,53 % lupta globală împotriva epidemiei de tutun [8]. Părţile
- suicidaţia (plan de suicid): 5,26 la 10.000 CCCT OMS s-au angajat să protejeze sănătatea
- tentativa de suicid: 5,41 la 100.000 subiecţi populaţiei lor, prin aderarea la această luptă. CCCT
încurajează ţările să adere la principiile sale şi la TFI. Prin
Sumar pachetul de politici MPOWER, parte integrantă a
Mai puţin de 1 din 100 elevi investigaţi au avut în Planului de acţiune pentru prevenirea şi controlul bolilor
ultimul an gânduri suicidale. Dintre 100 de elevi cu netransmisibile, OMS sprijină ţările membre în eforturile
gânduri suicidale 5 şi-au conceput un plan de suicid. pentru punerea în aplicare a măsurilor de control al
Dintre 100 elevi cu planuri de suicid 5 au avut o tutunului. În acest cadru, monitorizarea epidemiei de
tentativă de suicid. tutun, folosind un sistem de supraveghere eficient,
apare ca o componentă esenţială a unui program global
de control [9].
Metodologia investigaţiei
CAP. III DETERMINANŢI AI STĂRII DE SĂNĂTATE
Criteriul de includere în studiu:
III. DETERMINANŢI PARENTALI  şcoală cu cel puţin 40 elevi şi care să cuprindă elevi
din clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a; planul studiului
III.1. Expunerea la fum de ţigară la domiciliu a fost de tip cluster în 2 trepte (etape).
 prima etapă de eşantionare a fost la nivel de
Sursa Informaţiilor şcoală. S-au ales pentru eşantionare toate şcolile
Raport de ţară GYTS 2009 (The Global Youth care aveau clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a.
Tobacco Survey)  a doua etapă de eşantionare a fost la nivel de clase.
Prin metoda randomizării s-au ales clase din fiecare
Semnificaţia pentru sănătatea publică şcoală participantă la studiu.
27
Toţi elevii din clasele selecţionate au fost eligibili comportamentul suicidal, comportamentul sexual,
pentru a participa la studiu. Participarea elevilor a fost comportamentul alimentar, sedentarismul).
voluntară, iar chestionarele auto-administrate au fost
anonime. OBIECTIVE
Rate de răspuns:
 Şcoli 100% - 50 din 50 şcoli prezente în eşantion Obiectiv general
 Clase 100% - 204 din 204 clase prezente în Evaluarea dimensiunii riscului comportamental în
eşantion unităţile de învăţământ şi iniţierea activităţilor de
 Elevi 94,1% 3891 din 4136 elevi au completat corectare ţintite.
chestionarele
Obiective specifice
Rata globală de răspuns: 100% x 100% x 94,1% =
94,1%
 Evaluarea a şase 6 arii comportamentale cu risc
pentru sănătate: fumat, consum de alcool,
Rezultate GYTS 2009
comportament sexual, comportament alimentar,
sedentarism, comportament suicidal.
Un procent mare de elevi este expus la fumul de
 Consolidarea unui sistem informaţional la standarde
ţigară în propriile locuinţe (Tabelul 9).
europene privind sănătatea în relaţie cu factorii de
risc comportamentali şi armonizarea sistemului de
monitorizare a acestora la standardele europene.
Expuşi la fum de ţigară în locuinţă %
Categorii  Realizarea unei reţele informaţionale la nivel
Nefumători Fumători curenţi naţional, la standarde europene, în vederea
Total 47.2 (41.7-52.7) 77.3 (70.5-82.9) adaptării strategiei naţionale şi asigurării
Sex comparabilităţii datelor cu cele ale Uniunii
Băieţi 39.4 (34.8-44.2) 80.1(71.0-86.9) Europene.
Fete 52.9 (45.4-60.2) 73.8 (64.7-81.2)  Organizarea unui sistem eficient şi modern de
Vârstă diseminare a informaţiilor legate de starea de
13 ani 48.0 (41.2-54.4) 78.1 (66.5-86.5) sănătate şi determinanţii ei atât pentru decidenţi şi
14 ani 48.1 (41.1-55.2) 80.1 (67.0-88.8) specialişti, cât şi pentru publicul general.
15 ani 42.5 (35.4-49.9) 72.8 (64.4-79.8)  Organizarea unor activităţi de informare, educare şi
Tabelul nr. 9 Elevi expuşi la fum de ţigară în locuinţă comunicare având la bază informaţiile din sistemul
de monitorizare a determinanţilor sănătăţii (printre
Aproape 5 din 10 elevi care nu au fumat niciodată care se situează comportamentele cu risc pentru
(47,2%) şi 8 din 10 elevi fumători (77,3%) au fost expuşi sănătate).
la fumul de ţigară produs de alte persoane la domiciliu.
În general, procentul de fumători expuşi la fumul de
ţigară în locuinţe a fost semnificativ mai ridicat decât
procentul celor nefumători (77,3 % faţă de 47,2%). METODOLOGIA STUDIULUI
III.2. STILUL DE VIAŢĂ Metode de abordare a cercetării şi tipul de studiu

utilizat
S-a optat pentru un studiu descriptiv, care să
Sinteza naţională anul 2012 „Identificarea, cuantificarea identifice şi să cuantifice aspectele comportamentale la
şi monitorizarea comportamentelor cu risc pentru elevii din România.
sănătate la elevi (fumat, consum de alcool, droguri, Investigarea de tip transversal s-a realizat pe bază de
comportament alimentar, sexual, activitatea fizică, chestionar.
agresivitate fizică)” . Durata cercetării - 12 luni, respectiv anul şcolar
2011-2012.
Scop
Populaţia studiată
Scop: eficientizarea controlului factorilor de risc
comportamentali (fumatul, consumul de alcool,
28
Studiul a fost efectuat pe o populaţie de adolescenţi

23,40 23,5
cu domiciliul în România.
Cercetarea s-a desfăşurat pe întreg teritoriul
României. Clasa a IX-a
Într-o primă etapă a studiului, s-au distribuit Clasa a X-a

instrumentele de lucru necesare pentru desfăşurarea
Clasa a XI-a
activităţii în toate judeţele din ţară. A fost recomandată
constituirea unui lot format din aproximativ 100 subiecţi Clasa a XII-
24,6
pentru fiecare judeţ. 28,4
În cea de a doua parte a studiului, s-a făcut selecţia
persoanelor care urmau să răspundă la chestionar.
Fig. 61 Distribuția procentuală a subiecților în raport cu nivelul
Această selecţie a fost făcută pe baza unor criterii de de școlarizare
includere şi de excludere. A fost selectat un număr de
licee la nivelul fiecărui judeţ, iar în cadrul instituţiilor Distribuţia pe zone geografice a fost următoarea: Banat
respective au fost selectate un număr de clase, elevilor 603 subiecţi, Moldova 759 subiecţi, Muntenia 2131
care făceau parte din acestea aplicându-li-se un subiecţi şi Transilvania 1169 subiecţi.
chestionar.
Criteriile de includere: respondenţii să fie
12.4
adolescenţi, de vârstă liceală, cu domiciliul în România şi 25.6
să urmeze o formă de învăţământ, studiul desfăşurându- 16.7
se la nivelul instituţiilor de învăţământ. Criteriul de

excludere a fost dezacordul participării la studiu.
La cercetarea de faţă au răspuns 4691 liceeni din 40
45.2
de judeţe ale României.
Banat Moldova Muntenia Transilvania
DESCRIEREA LOTULUI DE SUBIECŢI
Fig. 62 Distribuția procentuală a lotului pe zone geografice

Distribuţia subiecţilor pe sexe a fost următoarea:
62,2 % fete (2899) şi 37,8 % băieţi (1763).
Judeţele incluse în fiecare zonă geografică luată în
studiu, au fost:
 Banat: Arad, Caraş - Severin, Hunedoara, Timiş
 Moldova: Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ,
Suceava, Vrancea, Vaslui
37,80
 Muntenia: Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa,
62,20 Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Mehedinţi, Olt,
Prahova, Teleorman, Tulcea, Vâlcea,
 Transilvania: Alba, Bihor, Bistriţa – Năsăud, Cluj,
FETE BĂIEŢI Covasna, Harghita, Maramureş, Mureş, Satu–Mare,
Sălaj, Sibiu.
Fig. 60 Distribuția procentuală a subiecților în raport cu nivelul
de şcolarizare
Distribuţia judeţelor corespunde arondării teritoriale
Distribuţia pe nivele de şcolarizare a fost următoarea : proprii Centrelor Regionale de Sănătate Publică din ţară,
1191 (23,5 %) în clasa a IX-a, 1278 (28,4 %) în clasa a X-a, şi anume:
1125 (24,6 %) în clasa a XI-a şi 1068 (23,4 %) în clasa a Coordonarea în teritoriu a sintezei a revenit:
XII-a.
 CRSP Timişoara pentru judeţele din Banat
 CRSP Iaşi pentru judeţele din Moldova
 CRSP Bucureşti pentru judeţele din Muntenia
29
 CRSP Cluj pentru judeţele din Transilvania. Activitatea fizică este esenţială pentru
menţinerea sănătăţii atât pe termen scurt cât şi pe
termen lung. De asemenea îmbunătăţeşte performanţa
PREZENTAREA INSTRUMENTULUI DE SUPRAVEGHERE
academică şi cognitivă. Este asociată cu sănătatea
A COMPORTAMENTELOR CU RISC
sistemului cardiovascular şi musculo-scheletal, reduce
anxietatea şi depresia la persoanele tinere [10].
 Instrumentul utilizat în cercetarea întreprinsă a fost
creat pornind de la chestionarul YRBSS (Youth Risk Deprinderea de a face sport sau activităţi fizice
Behavior Surveillance System) elaborat de CDC (SUA) în copilărie şi tinereţe, de multe ori rămâne şi în viaţa de
şi modificat în 2002, în vederea monitorizării adult, în timp ce lipsa mişcării şi comportamentul
comportamentelor cu risc pentru sănătate la tineri şi sedentar sunt asociate cu supraponderea, obezitatea,
adaptat particularităţilor socio-economice şi probleme serioase de sănătate publică în America de
cultural-educative din ţara noastră. Nord, dar şi în Europa [5].
 Se prezintă sub forma unui chestionar cu 87 de
întrebări, auto-aplicat, cu variante multiple de Strong şi colaboratorii [11] recomandă copiilor
răspuns. Prima pagină conţine informaţii utile să participe la cel puţin o oră de activitate fizică
subiectului în vederea completării şi precizează moderată sau viguroasă pe zi. Acest standard minim de
scopul chestionării. activitate fizică a fost preluat de multe asociaţii
 Întrebările sunt grupate pe şase arii de interes: guvernamentale şi profesionale, care prin publicaţiile lor
fumat, consum de alcool, autoagresivitate (tentativă le recomandă tuturor copiilor şi tinerilor. Din păcate
de suicid), comportament sexual, comportament evidenţele statistice arată că o proporţie semnificativă
alimentar şi activitate fizică. dintre tineri nu respectă aceste indicaţii.
BAZA DE DATE ŞI PRELUCRĂRI STATISTICE

Rezultate Sinteza naţională anul 2012 „Identificarea,
 În studiul întreprins, datele au fost organizate cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc
conform modelului relaţional. Baza de date conţine pentru sănătate la elevi”
informaţii referitoare la cele 6 arii diferite de
comportamente cu risc iar datele au fost grupate în La nivel naţional, aproximativ 2 din 10 elevi nu participă
mulţimi specifice fiecărei arii independente de la orele de educaţie fizică iar aproximativ 6 din 10 elevi
comportament. efectuează 1-2 ore de educaţie fizică pe săptămână la
 Prelucrările statistice s-au efectuat în mod şcoală. Mai mult de 2 din 10 elevi participă la activităţi
independent pentru fiecare arie de comportament sportive suplimentare.
cu risc. S-au calculat distribuţiile de frecvenţă ale
diferitelor variante de răspuns pentru fiecare 70
întrebare din grupajul ce caracterizează aria de 56,6
60
comportament cu risc abordată, în raport cu sexul
subiecţilor şi nivelul de şcolarizare. 50
 În următoarea etapă, s-a descris evoluţia 40

frecvenţelor înregistrate la băieţi şi fete, evoluţia % 30 21,28
17,67
frecvenţelor în raport vârsta şi regiunea geografică 20
de apartenenţă.
10
 Prezentarea rezultatelor s-a realizat sub formă de
tabele, grafice şi histograme. 0
nu participă la 1-2 ore de 4-5 ore în afara
orele de educaţie educaţie fizică orelor de
REZULTATE STATISTICE fizică educaţie fizică
III.2.1 Activitatea fizică
Fig. 63 Distribuția elevilor în raport cu numărul de ore
de activitate fizică desfășurate pe săptămână
Cadrul tematic
30
25 22,5 22,5 21,7

18,8
20
13,1 14,5
15 11,1 fete
% 7,4
10 bă ieţi
5
0
15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
Fig. 64 Distribuția elevilor care nu participă la orele de
educație fizică în raport cu vârsta și sexul
10 8,59
8,01
8
6,27
% 6
3,39 3,69 fete
4
2,39 2,12 bă ieţi
1,64
2
0
Fig. 65 Distribuția pe sexe a elevilor care efectuează 4-5 ore

de sport/săptămână în adiția orelor de educație fizică
60
48,78
50
40
% 30
16,15 18,28 16,3
20
10
0
zero < 1 oră 1-3 ore 4-5 ore
Fig. 66 Distribuția elevilor în raport cu numărul orelor

petrecute la televizor
Frecvenţa elevilor care nu participă la orele de

educaţie fizică la clasă creşte cu înaintarea în vârstă.
Valorile înregistrate la sexul feminin sunt superioare
celor înregistrate la băieţi.
Frecvenţa elevilor care efectuează activităţi
sportive suplimentare faţă de orele de educaţie fizică
scade cu înaintarea în vârstă, la ambele sexe. Aproape 2
din 10 elevi petrec zilnic 4-5 ore la televizor.
Fig. 67 Frecvenţa elevilor de 11 ani care urmăresc emisiuni TV 2 sau
mai multe ore în zilele săptămânii
Activitatea fizică – România în context european Sursa: Health Behavior in School Aged Children, International Report
from 2009/2010 Survey (WHO)
Prezentăm în continuare date comparative
extrase din Ancheta OMS „Health Behavior in School România se situează pe locul 10 în ordinea
Aged Children, International Report from 2009/2010 descrescătoare a frecvenţei elevilor de 11 ani care
Survey (WHO)” reflectând poziţia României în raport cu vizionează emisiuni TV două sau mai multe ore în zilele
alte ţări europene şi SUA privind frecvenţa vizionării săptămânii, dintr-un şir de 38 state. În numeroase ţări se
emisiunilor TV şi efectuarea unor activităţi fizice de constată diferenţe semnificative statistic între sexe
către elevii de 11, 13 şi 15 ani. (p<0,05)
31
Fig. 68 Frecvenţa elevilor de 13 ani care urmăresc emisiuni TV 2 sau Fig. 69 Frecvenţa elevilor de 15 ani care urmăresc emisiuni TV 2 sau
mai multe ore în zilele săptămânii mai multe ore în zilele săptămânii
Sursa: Health Behavior in School Aged Children, International Report Sursa: Health Behavior in School Aged Children, International Report
from 2009/2010 Survey (WHO) from 2009/2010 Survey (WHO)
România se situează pe locul 4 în ordinea descrescătoare România se situează pe locul 10 în ordinea

a frecvenţei elevilor de 13 ani care vizionează emisiuni descrescătoare a frecvenţei elevilor de 15 ani care
TV două sau mai multe ore în zilele săptămânii dintr-un vizionează emisiuni TV două sau mai multe ore în zilele
şir de 38 state. săptămânii, frecvenţe dintr-un şir de 38 state.
32
Fig. 70 Frecvenţa elevilor de 11 ani care efectuează cel puţin o oră Fig. 71 Frecvenţa elevilor de 13 ani care efectuează cel puţin o oră
de activitate fizică pe zi de activitate fizică pe zi
Notă: Se constată diferenţe semnificative statistic între sexe ( p<0,05)
România se situează pe locul 14 în ordinea România se situează pe locul 17 în ordinea
descrescătoare a frecvenţei elevilor de 11 ani care descrescătoare a frecvenţei elevilor de 13 ani care
efectuează cel puţin o oră de activitate fizică pe zi, efectuează cel puţin o oră de activitate fizică pe zi,
dintr-un şir de 38 state. dintr-un şir de 38 state.
33
efectuează cel puţin o oră de activitate fizică pe zi,

frecvenţă înregistrată într-un şir de 38 state.
Sumar
Curicula şcolară [12], [13], [14] pentru

activitatea fizică trebuie să cuprindă, conform
rapoartelor OMS, activităţi ţintite în relaţie cu sănătatea,
acestea având potenţialul de a fi transformate în
perioadele ulterioare de viaţă într-un stil de viaţă activ.
Pentru aceasta programele şcolare vor include educaţie
fizică, activităţi de recreere, politici pentru crearea de
noi oportunităţi care să faciliteze activitatea fizică şi
strategii de integrare a familiei în activitatea şcolară
pentru creşterea cuantumului activităţii fizice şi
combaterea sedentarismului.
Conturarea aşa zisului profil de mediu

obezogenic, pentru care unul dintre indicatori îl
constituie reducerea activităţii fizice, explică frecvenţa în
creştere a evenimentelor cardio-vasculare majore la
populaţia tânără cu exces ponderal oscilând între
suprapondere şi obezitate.
La nivel naţional, activitatea fizică la şcoală s-a

redus atât cantitativ cât şi calitativ. Sedentarismul ia
locul stilului de viaţă activ.
III.2.2 Fumatul
Sursa Informaţiilor
Raport de ţară GYTS 2009 (The Global Youth Tobacco

Survey)
Rezultate GYTS 2009
Fumător vreodată Elev/ elevă care a fumat vreodată în viaţă
Elev/ elevă care a fumat ţigări cel puţin o

Fumător curent
Fig. 72 Frecvenţa elevilor de 15 ani care efectuează cel puţin o oră dată în ultimele 30 de zile
de activitate fizică pe zi Elev/ elevă care a fumat ţigări între 20 şi 30
Sursa: Health Behavior in School Aged Children, International Report Fumător zilnic
zile în ultima lună
Notă: Se constată diferenţe semnificative statistic între sexe ( p<0,05) Tabel nr. 10 Fumatul – definiţie, indicatori
România se situează pe locul 27 în ordinea

descrescătoare a frecvenţei elevilor de 15 ani care
34
nefumători sunt susceptibili să se iniţieze în fumat anul

Care au fumat
vreodată chiar şi
Vârsta iniţierii fumatului
Fumători
următor, cu un procent mai mare în cazul fetelor.
Categorii sub 10 ani (dintre cei care
unul sau 2 curenţi
au fumat vreodată)
fumuri Fumatul – România în context european
Total 41,2 38,3 13,5
Sex
Băieţi 47,1 46,6 17,6 Prezentăm în continuare date comparative
Fete 35,4 27,7 9,5 extrase din Ancheta OMS „Health Behavior in School
Vârstă
Aged Children, International Report from 2009/2010
13 ani 31,4 51,9 10,3
14 ani 43,8 39,2 13,9 Survey (WHO)” reflectând poziţia României în raport cu
15 ani 54,9 22,7 18,4 alte ţări europene şi SUA privind obiceiul fumatului şi
Tabelul nr. 11 Prevalenţa elevilor care fumează ţigări, România, vârsta iniţierii fumatului la elevii de 13 şi 15 ani.
GYTS, 2009
Mai mult de 4 din 10 elevi susţin că au fumat

vreodată în viaţă, acest aspect este mai semnificativ la
băieţi. Procentul celor care au fumat vreodată creşte cu
vârsta de la 31,4 % la 13 ani , la 54,9 % la 15 ani, ceea ce
reprezintă o diferenţă statistic semnificativă. Aproape 4
din 10 elevi care au fumat vreodată, au început să
fumeze înainte de 10 ani. Procentul băieţilor este
semnificativ statistic mai mare decât al fetelor.
Mai mult de 1 din 10 elevi fumează curent;
datele comparative pe sexe arată un procent crescut al
băieţilor 17,6% faţă de 9,5% în cazul fetelor.
Doar un procent scăzut de elevi (2,5%) folosesc
alte produse de tutun, în afară de ţigări. Diferenţa pe
sexe nu este semnificativă statistic.
Categorie Total Băieţi Fete 13 ani 14 ani 15 ani

Alte
produse 2,5 3 1,9 1,4 2,7 4,2
tutun
Tabelul nr. 12 Prevalenţa (%) elevilor care folosesc alte produse
de tutun
Elevi dependenţi de Elevi susceptibili la fumat

fumat (elevi care îşi (elevi nefumători care se
Categorii
aprind o ţigară imediat gândesc să se apuce de
după ce se trezesc) fumat în următorul an)
Total 7,8 30,5
Sex
Băieţi 6,9 24,5
Fete 9,7 35
Vârstă
13 ani 4,2 31
14 ani 7,7 32,1
15 ani 11,2 25,8
Tabelul nr. 13 Prevalenţa elevilor care raportează dependenţă
şi susceptibilitate la fumat, România, GYTS, 2009
Aproximativ 8% dintre fumătorii curenţi sunt

Fig. 73 Frecvenţa elevilor de 15 ani care au început să fumeze
dependenţi, fără diferenţe semnificative între sexe, dar înaintea vârstei de 13 ani
acest procent creşte cu vârsta de la 4,2% la 13 ani la Sursa: Health Behavior in School Aged Children, International Report
11,2% la 15 ani. Aproximativ o treime dintre elevii from 2009/2010 Survey (WHO)
35
România se plasează pe locul 26 în ordinea România se situează pe locul 6 în ordinea descrescătoare

descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 15 ani care au a frecvenţei elevilor de 13 ani care fumează cel puţin o
început să fumeze înaintea vârstei de 13 ani, frecvenţe dată pe săptămână, frecvenţe înregistrate într-un şir de
înregistrate într-un şir de 36 state. În numeroase ţări se 38 state.
constată diferenţe semnificative statistic între sexe
(p<0,05).
Fig. 74 Frecvenţa elevilor de 13 ani care au fumat cel puţin o dată

Fig. 75 Frecvenţa elevilor de 15 ani care au fumat cel puţin o dată
pe săptămână
pe săptămână
Sursa: Health Behavior in School Aged Children, International Report Sursa Health Behavior in School Aged Children, International Report
36
România se situează pe locul 11 în ordinea consumului de alcool cum ar fi absenteismul, neglijarea

descrescătoare a frecvenţei elevilor de 15 ani care îndatoririlor, scăderea performanţelor şcolare, activitate
fumează cel puţin o dată pe săptămână, frecvenţe sexuală cu risc şi fără utilizarea metodelor de protecţie
înregistrate într-un şir de 38 state. sexuală, controverse cu prietenii, comportamente
distructive, probleme cu poliţia, risc major de
Sumar dependenţă de alcool sau de droguri ilicite pe parcursul
vieţii [17], [18], [19], [20].
Datele studiului indică o prevalenţă înaltă a
fumatului în rândul elevilor de 13 – 15 ani din România Rezultate Sinteza naţională anul 2012 „Identificarea,
iar ceea ce îngrijorează cel mai mult este faptul că cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc
aproape o treime din elevii nefumători sunt susceptibili pentru sănătate la elevi”
de a începe să fumeze în anul următor, cu un procentaj
mai mare în rândul fetelor.
Comparând datele studiilor GYTS din 2004 cu 25
17,89
20,14
20
cele din 2009, se observă că atât prevalenţa celor care
15
au fumat vreodată cât şi a fumătorilor curenţi, au scăzut. 7,79
10 6,11 6,01
Observaţia că o mare parte din fumătorii curenţi 4,46
5
au început să fumeze înainte de vârsta de 10 ani face
0
necesară iniţierea programelor de educaţie la vârste mai sub 9 ani 9 - 10 ani 11 -12 ani 13 -14 ani 15 - 16 ani peste 17 ani
mici, chiar în clasele primare.

Este importantă şi implicarea medicului de Fig. 76 Vârsta inițierii consumului de alcool
familie şi a medicului şcolar în educaţia copiilor în
legătură cu fumatul. Aproape o cincime dintre elevii consumatori de
alcool, au consumat pentru prima oară alcool în
intervalul de vârstă de 9-12 ani.
III.2.3 Consumul de alcool
1,5
Sursa informaţiilor 1,03 0,94
1 0,73
%
Sinteza naţională anul 2012 „Identificarea, 0,5
0,13
cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc 0
pentru sănătate la elevi (fumat, consum de alcool, 0
Banat Moldova Muntenia Transilvania Romania
droguri, comportament alimentar, sexual, activitatea
fizică, agresivitate fizică)” Fig. 77 Frecvența elevilor care au consumat alcool de 6-30 ori
în intervalul standard, LA ȘCOALĂ
Aproape 1 elev din 200 a consumat alcool, la
Europa are cea mai ridicată rată a consumului de şcoală, în mod frecvent. Consumul ocazional de alcool a
alcool din lume [15]. fost înregistrat cu o frecvenţă mai ridicată la elevii de 17
Alcoolul este un factor de risc major la nivel şi 18 ani.
global în ceea ce priveşte integrarea socială, starea de
sănătate fizică şi în ceea ce priveşte morbiditatea.
Mortalitatea (HBSC) în relaţie cu consumul de alcool a 50
38,4
43,13 43,98
36,78
înregistrat un vârf la persoanele cu vârste cuprinse între 40 36,16
33,94
27,43 Fete
45-54 ani [16]. La populaţia tânără, alcoolul este asociat 30 25,51
% Băieţi
cu comportamentul suicidar şi cu o rată crescută a 20
criminalităţii. 10
Adolescenţii au semnalat consumul de alcool în 0
relaţie cu reducerea inhibiţiei în societate şi 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
îmbunătăţirea integrării în grupuri, dar cercetările Fig. 78 Frecvența elevilor care au consumat alcool de 1-5 zile din
recente s-au focalizat asupra consecinţelor negative ale intervalul standard de 30 zile
37
5,34
România se plasează pe primul loc, cu cea mai ridicată
6
4,58 frecvenţă a elevilor de 11 ani care consumă alcool cel
3,93
%4 puţin o dată pe săptămână, dintr-un şir de frecvenţe
1,761,63 1,51 înregistrate în 32 ţări.
2 0,38 0,7
0
B ă ieţi Fete
Fig. 79 Frecvența elevilor care au consumat frecvent alcool

în ultimile 30 zile înaintea aplicării chestionarului
Consumul frecvent de alcool a fost înregistrat

predominent la băieţii de 16-17 ani.
Consumul de alcool – România în context european
Fig. 80 Frecvenţa elevilor de 11 ani care consumă alcool cel puţin o Fig. 81 Frecvenţa elevilor de 13 ani care consumă alcool cel puţin o
dată pe săptămână dată pe săptămână
38
România se plasează pe locul al 3-lea în ordinea România se plasează pe locul 14 în ordinea

descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 13 ani care descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 15 ani care
consumă alcool cel puţin o dată pe săptămână, consumă cel puţin o dată pe săptămână alcool,
frecvenţe înregistrate într-un şir de 38 ţări frecvenţe înregistrate într-un şir de 38 state. În
majoritatea ţărilor se constată diferenţe semnificative
statistic între sexe (p<0,05)
Fig. 82 Frecvenţa elevilor de 15 ani care consumă alcool cel puţin o Fig. 83 Frecvenţa elevilor care au început să consume alcool
dată pe săptămână înaintea vârstei de 13 ani
Sursa Health Behavior in School Aged Children, International Report Sursa Health Behavior in School Aged Children, International Report
39
România se plasează pe locul al doilea în ordinea În această situaţie este oportună iniţierea celui
descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 13 ani care au de al doilea plan global de acţiune privind politicile
început să consume alcool înaintea vîrstei de 13 ani, alimentare şi de nutriţie. În cadrul acestuia sunt propuse
frecvenţe înregistrate într-un şir de 38 state. În o serie de obiective şi domenii de acţiune ce vizează
majoritatea ţărilor se constată diferenţe semnificative diferite sectoare şi care să permită ţărilor să evalueze
statistic între sexe (p<0,05). priorităţile alimentare la nivel naţional şi să adopte
strategii de prevenire a bolilor netransmisibile şi politici
Sumar de sănătate publică. Implementarea acestor politici şi
Conform rapoartelor europene OMS [21] există evaluarea impactului acestora sunt esenţiale.
variaţii mari în ceea ce priveşte rata consumului O nutriţie bună şi stabilirea unor obiceiuri
săptămânal de alcool în diferite ţări. Rata creşte între 11 alimentare sanogene în copilărie şi adolescenţă
şi 15 ani pentru băieţi dar şi pentru fete. promovează starea de sănătate în timpul copilăriei,
Pentru unele state, creşterea ratei consumului creşterea, dezvoltarea intelectuală, previne problemele
de alcool se realizează între 13 şi 15 ani. România s-a imediate de sănătate, cum ar fi anemia feriprivă,
plasat între ţările cu cel mai ridicat consum săptămânal obezitatea, cariile dentare şi poate preveni pe termen
de alcool la vârstele mici (11-13 ani). lung bolile cardiovasculare, cancerul sau osteoporoza.
Din perspectiva sănătăţii publice, consumul Importanţa acordată unei nutriţii bune în timpul
aproape zilnic de alcool pune problema dependenţei. copilăriei este în conformitate cu Strategia europeană a
Consumul de alcool s-a înregistrat la ambele sexe, dar în OMS pentru sănătatea şi dezvoltarea copiilor şi
mod preponderent la băieţi. adolescenţilor, nutriţia fiind unul dintre cele şapte
Elevii au consumat alcool şi în incinta unităţilor domenii prioritare de acţiune. Obiectivele propuse sunt
de învăţământ. Se impune recomandarea demarării pentru fiecare dintre etapele de viaţă: preconcepţie şi
activităţilor de profilaxie la vârste cât mai mici. sarcina, primul an de viață, copilăria şi adolescenţă .
Forumul European pentru Tineret a identificat
"nutriţia şi stilul de viaţă sănătos" ca fiind domeniile-
III.2.4 Comportamentul alimentar cheie pentru sănătatea tinerilor şi starea de bine a
acestora [1]. Printre factorii care conduc la o dietă
Sursa nesănătoasă sunt enumerate mâncărurile şi băuturile
Sinteza naţională anul 2012 „Identificarea, „energetic–dense”, porţiile mari de mâncare şi folosirea,
cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc în continuă creştere, a restaurantelor de tip fast-food.
pentru sănătate la elevi (fumat, consum de alcool, Pentru a contracara aceşti factori negativi se impun
droguri, comportament alimentar, sexual, activitatea politici care să încurajeze o alimentaţie sănătoasă, mai
fizică, agresivitate fizică)” ales în ţările slab dezvoltate din punct de vedere socio-
economic. În plus, trebuie să se îmbunătăţească
Semnificaţia pentru sănătatea publică etichetarea alimentelor, producţia de alimente destinate
copiilor şi marketingul acestora, astfel încât şcolile să
Noţiunea de mediu "obezogenic", a fost asociată ofere copiilor mâncare sănătoasă la un preţ accesibil sau
cu creşterea prevalenţei obezităţii şi a bolilor cronice chiar gratis.
legate de dietă din întreaga lume [22], [23] cu precădere
în ţările de tranziţie socio-economică. Politicile abordate Rezultate Sinteza naţională anul 2012 „Identificarea,
pentru aceste probleme de sănătate vizează intervenţii cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc
multisectoriale şi de mediu, dar se continuă cu politicile pentru sănătate la elevi”
de abordare la nivel de individ şi cele de la nivel
populaţional. Consumul de fructe a înregistrat frecvenţe
Începând din 2006, o treime dintre ţările ridicate pentru toţi subiecţii examinaţi, indiferent de
europene au dezvoltat politici specifice în domeniul vârstă. În intervalul de timp evaluat, nouă din zece elevi
industriei produselor alimentare şi cel al nutriției [1]. Cu au consumat fructe.
toate acestea nici o ţară nu a întrunit recomandările
OMS privind obiectivele alimentare [1], ca dovadă,
povara bolilor legate de dietă continuă să crească.
40
90,18 92,57 91,82 91,85 84 82,63 82,49

100
82
80 80 79,4
% 78 76,41
60
% 76
40 74
72
20
0 Fig. 87 Frecvența elevilor care au consumat cartofi prăjiți
15 ani 16 ani 17 ani 18 ani în ultimile 7 zile ce au precedat investigația
Fig. 84 Frecvența elevilor care au consumat fructe în ultimele
7 zile care au precedat investigația În ceea ce priveşte consumul de cartofi prăjiţi, nu s-a
înregistrat o tendinţă constantă ascendentă a
85,33
consumului în raport cu vârsta. Aproximativ opt din zece
86
85 84,27 elevi au raportat consumul zilnic al acestui tip de
84 83,02 aliment.
83
% 82
80,69 Comportamentul alimentar - România în context
81 european
80
79
78
Fig. 85 Frecvența elevilor care au consumat legume crude
în ultimile 7 zile ce au precedat investigația
Mai mult de 8 din 10 elevi cu vârsta cuprinsă

între 15-18 ani au raportat consumul de legume crude în
săptămâna care a precedat investigaţia.
64 63,73
63
61,8 61,97
62 61,24
%
61
60
59
Fig. 86 Frecvența elevilor care au consumat lapte în ultimile 7 zile

care au precedat investigația
Nu s-au înregistrat variaţii ale consumului de lactate

în raport cu vârsta.
La modul general, mai mult de şase elevi din zece au

consumat lapte în intervalul de timp evaluat.
Fig. 88 Frecvenţa elevilor de 11 ani care consumă fructe în fiecare zi

Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report
41
România se situează pe locul 11 în ordinea România se situează pe locul 14 în ordinea

descrescătoare a frecvenţei elevilor de 11 ani care descrescătoare a frecvenţei elevilor de 13 ani care
consumă fructe zilnic, frecvenţă înregistrată într-un şir consumă fructe zilnic, dintr-un şir de 37 state.
de 37 state.
Fig. 89 Frecvenţa elevilor de 13 ani care consumă fructe în fiecare zi Fig. 90 Frecvenţa elevilor de 15 ani care consumă fructe în fiecare zi
Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report
42
România se situează pe locul 12 în ordinea Iniţierea precoce a relaţiilor sexuale este

descrescătoare a frecvenţei elevilor de 15 ani care asociată adesea cu consumul de alcool sau droguri, cu
consumă fructe zilnic, înregistrate într-un şir de 38 state. performanţe şcolare scăzute şi o sănătate mintală
În numeroase ţări se constată diferenţe semnificative precară. Toate aceste corelaţii întăresc ideea că debutul
statistic între sexe (p<0,05) precoce al vieţii sexuale este un marker important al
vieţii sexuale ulterioare.
Sumar
Evaluarea alimentaţiei la copii şi tineri la nivel Folosirea prezervativului rămâne cea mai
european a evidenţiat un consum redus de vegetale eficientă metodă de prevenire a BTS şi este metoda de
proaspete în raport cu recomandările nutriţionale, un contracepţie folosită cel mai des de tinerii de 15 ani din
consum ridicat de sucuri, pattern alimentar predominant multe ţări europene [21].
în ţările est europene-inclusiv în România. În acest
Prezervativele oferă o metodă eficientă şi
model alimentar se include şi absenţa micului dejun, în
împotriva sarcinilor nedorite. Rata sarcinilor la
mod preponderent la adolescenţi.
adolescente a scăzut semnificativ în Europa în ultimele 2
Lipsesc informaţiile legate de alimentaţia
decade, dar rămâne totuşi o problemă de sănătate
tinerilor de 17 ani sau mai mari la nivel european.
publică.
O strategie europeană cuprinzătoare, care să fie
Sarcinile la adolescente pot fi prevenite şi prin
potrivită diferitelor culturi şi să fie aplicabilă grupelor de
folosirea contraceptivelor orale, care sunt sigure şi
vârstă variate şi diverselor grupe socioeconomice
potrivite pentru femei de orice varstă. Folosirea acestora
impune explorări viitoare.
este frecvent raportată, ca metodă contraceptivă în
ţările industrializate. Metoda combinată (prezervativ
plus contraceptive) nu este prea folosită de tineri.
III.2.5 Comportamentul sexual
Rezultate din Sinteza naţională anul 2012 „Identificarea,
Sursa informaţiilor cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc
pentru sănătate la elevi”
Sinteza naţională anul 2012 „Identificarea,
50
pentru sănătate la elevi (fumat, consum de alcool, 40 34,12 36,18
32,05 32,33
droguri, comportament alimentar, sexual, activitatea 30 23,55
fizică, agresivitate fizică)” %
20
10
0
Semnificaţia pentru sănătatea publică BANAT MOLDOVA MUNTENIA TRANSILVANIA ROMÂNIA
Fig. 91 Frecvența elevilor care au utilizat metode contraceptive la

ultimul raport sexual, în raport cu zona geografică
Adolesenţa este vârsta la care debutează, cel
mai frecvent relaţiile intime şi se începe viaţa sexuală. Trei din zece elevi sexual activi au utilizat
Când aceasta începe prea repede, tinerii fiind insuficient metode contraceptive la ultimul raport sexual în
dezvoltaţi emoţional şi cognitiv, poate creşte riscul de majoritatea regiunilor ţării.
sarcini nedorite sau neplanificate, precum şi frecvenţa Frecvenţa liceenilor sexual activi creşte cu
bolilor cu transmitere sexuală (BTS) [24], în special din înaintarea în vârstă, dublându-se de la 15 la 18 ani.
cauza nefolosirii sau a folosirii defectuoase a 60 53,48
prezervativelor sau a altor metode contraceptive. 50 41,16
Conform rapoartelor OMS evidenţele statistice 40 31,46
arată că debutul vieţii sexuale începe la vârste din ce în % 30
18,89
ce mai mici, mai ales în ţările industrializate [25], iar rata 20
bolilor cu transmitere sexuală la adolescenţi este în 10
creştere [26]. În timp ce rata fertilităţii variază foarte 0
mult de la ţară la ţară, în fiecare an 15 milioane de 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
adolescente nasc pe tot globul [27]. Fig. 92 Frecvența elevilor care au avut relații sexuale, în raport
cu vârsta
43
Aproximativ o pătrime dintre elevii sexual activi cuprinse între 11 şi 14 ani.

au utilizat prezervativul la ultimul raport sexual.
Frecvenţa utilizării metodelor contraceptive se triplează > 16 ani 9,57
de la 15 la 18 ani.
15-16 ani 14,65
30
26,09 24,72
23,13 23,32 9,37
11-14 ani
20 17,74
% 0 5 10 15 20
10
%
Fig. 96 Distribuția liceenilor sub 18 ani în raport cu vârsta începerii
0 vieţii sexuale
BANAT MOLDOVA MUNTENIA TRANSILVANIA ROMÂNIA
Fig. 93 Frecvența elevilor care au utilizat prezervativul

la ultimul raport sexual 10 9,36
50 43,44 6 4,93 5,07

%
40 4
2,35
30 2
% 22,22 22,63
20 0
12,68
10
Fig. 97 Frecvența elevilor care au consumat alcool sau droguri
0 înainte de ultimul act sexual, în funcție de vârstă
Fig. 94 Frecvența elevilor sexual activi care au utilizat Doi din 100 de liceeni sexual activi cu vârsta de
metode contraceptive, în raport cu vârsta 15 ani şi aproximativ nouă din o sută în vârstă de 18 ani
au consumat alcool sau droguri înaintea ultimului raport
sexual.
9
7,96
8 20
7
5,6
6 4,93 15
5 4,37
%
4 % 10
3 6,8
2 4,08 3,37
5
1 1,45 1,54
0
0
15 ani 16 ani 17 ani 18 ani BANAT MOLDOVA MUNTENIATRANSILVANIA ROMÂNIA
Fig. 95 Frecvența sarcinilor nedorite în raport cu vârsta Fig. 98 Distribuţia elevilor diagnosticaţi cu BTS
la fetele sexual active
Frecvenţa sarcinilor nedorite a fost mai ridicată Pe plan naţional 3 dintre 100 elevi sexual activi
la fetele din clasa a XII-a. Aproximativ unul din zece elevi au fost diagnosticaţi cu BTS.
sexuali activi au avut primele raporturi sexuale la vârste
44
Comportamentul sexual - România în context european de 36 state. În majoritatea ţărilor se constată diferenţe
semnificative statistic între sexe (p<0,05)
Fig. 100 Frecvenţa elevilor de 15 ani care au folosit prezervativul la

Fig. 99 Frecvenţa elevilor de 15 ani care au avut raporturi sexuale ultimul raport sexual
România se plasează pe locul patru în ordinea România se plasează pe locul 28 în ordinea

descrescătoare a frecvenţei elevilor de 15 ani care au descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 15 ani care au
avut raporturi sexuale, frecvenţe înregistrate într-un şir folosit prezervativul la ultimul raport sexual, frecvenţe
înregistrate într-un şir de 32 state. În majoritatea ţărilor
45
se constată diferenţe semnificative statistic între sexe utilizat pastile contraceptive la ultimul raport sexual,
(p<0,05) frecvenţe înregistrate într-un şir de 34 state.
Sumar
Faţă de anul precedent, frecvenţa liceenilor

sexual activi a scăzut cu 17,9%. Dintre liceenii sexual
activi, o treime au folosit metode contraceptive, iar
dintre cei care au utilizat metode contraceptive, mai
mult de o pătrime au folosit prezervativul.
În ceea ce priveşte comportamentul sexual,

tendinţa generală pare să fie către reducerea
diferenţelor între sexe. Rata avorturilor este în relaţie cu
utilizarea contraceptivelor (în special prezervative). Se
impune ameliorarea accesului tinerilor la informaţii
adecvate referitoare la sănătatea sexuală şi a
reproducerii. Organzaţia Mondială a Sănătăţii a
identificat anumite neajunsuri privind disponibilitatea
serviciilor de sănătate adresate adolescenţilor, în mai
multe ţări europene. Inechitatea în furnizarea de servicii,
împiedică tinerii sa primească sfaturi despre începerea
vieţii sexuale sau prezervative, devenind un segment
populaţional la risc [28].
Aceste servicii ar trebui să ofere ajutor şi sfaturi

despre folosirea prezervativelor sau ale contraceptivelor
orale şi să fie disponibile pentru tinerii de toate vârstele.
De asemenea, serviciile trebuie să fie accesibile , să
confere confidenţialitate, iar personalul sa fie bine
pregătit pentru a rezolva problemele specifice
adolescenţilor.
Mesajele cheie ale acestor programe trebuie să

fie diferite pentru băieţi şi pentru fete, pentru că
motivele pentru care tinerii ar adera la aceste programe
sunt legate de sex. Astfel, băieţii sunt mai receptivi la
mesaje privind HIV/ SIDA, în timp ce fetele răspund la
intervenţiile privind sarcinile nedorite.
În plus, faţă de o educaţie cuprinzătoare despre

viaţa sexuală, serviciile adresate adolescenţilor trebuie
să fie prietenoase şi să rezolve deopotrivă şi aspecte
sociale, să îmbunătăţească stima de sine a tinerilor şi să
Fig. 101 Frecvenţa elevilor de 15 ani care au folosit pastile furnizeze suport educaţional şi vocaţional, contracarând
contraceptive la ultimul raport sexual efectele negative date de iniţierea precoce a vieţii
Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report sexuale.
III.1.6 Comportamentul agresiv
România se plasează pe locul 30 în ordinea
descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 15 ani care au
46
Sursa informaţiilor Rezultate din Sinteza naţională 2012 „Identificarea,

Sinteza naţională 2012 „Identificarea, pentru sănătate la elevi”
pentru sănătate la elevi (fumat, consum de alcool,
droguri, comportament alimentar, sexual, activitatea 20
15.06
fizică, agresivitate fizică)” 15 12.14 11.83
10
5.75
5
În prezent, violenţa este recunoscută ca o 0

15 ani 16 ani % 17ani 18 ani
problemă semnificativă pentru sănătatea publică şi
totodată o problemă socială. Fig. 102 Frecvenţa fetelor care s-au bătut în ultimele 12 luni
Violenţa poate conduce la decese, victimele

actelor de violenţă interpersonală necesită uneori 40 36.34 36.84 38.07
îngrijiri medicale şi într-o mare proporţie violenţa are 28.01
30
consecinţe mentale de lungă durată. Violenţa %
interpersonală se poate manifesta la nivelul locuinţei sau 20
în spaţii publice (pe stradă, baruri, cluburi, locul de 10

muncă, şcoală, spital, instituţii sociale etc.) [29]. 0
15 ani 16 ani 17ani 18 ani
Costurile directe şi indirecte prin scăderea
Fig. 103 Frecvenţa băieţilor care s-au bătut în ultimele 12 luni
productivităţii ale violenţei interpersonale sunt enorme
pentru victimă, familie şi societate. Rata înaltă a
Prevalenţa elevilor agresivi scade cu înaintarea în
violenţei interpersonale în comunităţile sărace se
vârstă, la ambele sexe.
asociază cu urmări financiare, sociale şi psihologice.
Prevalenţa comportamentului agresiv este mai
OMS acordă o atenţie particulară violenţei în
ridicată la băieţi decât la fete , iar rata de scădere a
general şi violenţei interpersonale în particular. În anul
acesteia de la 15 la 18 ani este mai puţin marcantă.
2003 OMS a adoptat Rezoluţia 56.24 care încurajează
Statele Membre să raporteze magnitudinea problemei,
La fetele de 15 ani s-a înregistrat o prevalenţă a
factorii de risc, eforturile curente pentru a preveni
agresiunilor de 3 ori mai mare decât la fetele de 18 ani.
violenţa şi acţiunile viitoare de încurajare a
Mai mult de una din 10 fete, de 15 ani au avut un
responsabilităţilor multisectoriale [24].
comportament agresiv (s-au bătut) în intervalul de 12
luni ce a precedat examinarea. Mai mult de 3 din 10
Agenţiile internaţionale au crescut suportul
băieţi s-au bătut în intervalul de 12 luni ce a precedat
financiar, tehnic şi politic în vederea întăririi acţiunilor de
examinarea.
prevenire a violenţei la nivel local, naţional, regional şi
internaţional [24].
Comportamentul agresiv – România în context
Abordarea din punct de vedere al sănătăţii
european
publice are un fundament ştiinţific, este o abordare
multidisciplinară pentru înţelegerea şi prevenirea
Prezentăm în continuare date comparative
violenţei. Abordarea intenţionează să ajute acţiunile
extrase din Ancheta OMS „Health Behavior in School
congruente ale reprezentanţilor diferitelor sectoare
Aged Children, International Report from 2009/2010
relevante în ce priveşte prevenirea violenţei, incluzând:
Survey (WHO)” reflectând poziţia României în raport cu
bunăstarea, protecţia socială, educaţia, oficii de
alte ţări din trei continente privind frecvenţa
angajare, sănătatea, poliţia şi justiţia.
manifestărilor violente şi a confruntărilor fizice la elevii
de 11, 13 şi 15 ani.
47
au bătut de cel puţin trei ori în ultimele 12 luni,

frecvenţe înregistrate într-un şir de 36 state.
Fig. 104 Frecvenţa elevilor de 11 ani care s-au bătut cel puţin de 3 Fig. 105 Frecvenţa elevilor de 13 ani care s-au bătut cel puţin de 3
ori în ultimele 12 luni ori în ultimele 12 luni
România se plasează pe locul opt în ordinea România se plasează pe locul nouă în ordinea
descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 11 ani care s- descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 13 ani care s-
48
au bătut de cel puţin trei ori în ultimele 12 luni, au bătut de cel puţin trei ori în ultimele 12 luni,
frecvenţe înregistrate într-un şir de 36 state frecvenţe înregistrate într-un şir de 37 state. În toate
ţările se constată diferenţe semnificative statistic între
sexe (p<0,05)
Sumar
Paternul comportamentului agresiv la elevii din

România urmează modelul întâlnit în toate ţările
europene şi anume: frecvenţe ridicate ale băieţilor cu
comportament agresiv în raport cu frecvenţele
înregistrate la fete. Scăderea ratei comportamentului
agresiv la ambele sexe cu înaintarea în vârstă.
Cap. IV POLITICI ŞI SISTEME DE SĂNĂTATE PENTRU COPII
IV. 1. INDICATORI AI POLITICILOR SOCIALE

IV. 1.1 Politici împotriva violenţei în şcoli
Ca membră a UE, România este semnatara

principalelor acorduri şi documente europene şi
internaţionale privind drepturile copilului şi protecţia
acestuia împotriva diferitelor forme de violenţă.
Legislaţia naţională acoperă ca arie tematică

gama manifestărilor de violenţă, copiii de vârstă şcolară
fiind protejaţi împotriva violenţei fizice, verbale, sexuale,
a toxicomaniei şi a diverselor forme de exploatare, cât şi
împotriva instigării la violenţă sau influenţare a
comportamentului.
Se observă creşterea interesului pentru

armonizarea legislaţiei naţionale cu tendinţele recente.
Apariţia poliţiei comunitare, responsabilă cu controlul
violenţei şi aplicarea sancţiunilor, este un exemplu de
adoptare a unei tendinţe europene.
Cele mai multe reglementări vizează

responsabilităţi pentru următoarele instituţii special
create la nivel central sau local: Autoritatea Naţională
pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, Direcţia Generală
Fig. 106 Frecvenţa elevilor de 15 ani care s-au bătut cel puţin de 3 de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau Comisiile
ori în ultimele 12 luni pentru Protecţia Copilului.
Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report
Legislaţia promovează parteneriatele institu-
România se plasează pe locul 12 în ordinea ţionale.
descrescătoare a frecvenţelor elevilor de 15 ani care s-
49
Documentul comun emis de Ministerul Educaţiei a fi protejat împotriva oricăror forme de violenţă, abuz,
şi cercetării şi Ministerul de Interne este un exemplu rele tratamente sau neglijenţă.
specific şi elocvent privind parteneriatul instituţional. Legea nr. 371/20 septembrie 2004 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea poliţiei
Legislaţie naţională comunitare. Poliţistul de proximitate are un important
rol în prevenirea violenţei.
Drepturile copilului şi protecţia acestuia faţă de

diferitele forme de violenţă sunt stipulate în numeroase Anexa la OMEC nr.4747/ 16 octombrie 2001 –
reglementări legislative la nivel naţional. Unele Regulamentul de funcţionare şi organizare a unităţilor
reprezintă ratificări ale unor convenţii internaţionale la şcolare. Dintre acţiunile interzise elevilor în spaţiul
care România a aderat. şcolar, cităm art. 102, k: „să aducă jigniri şi să manifeste
agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegii
de şcoală şi faţă de personalul unităţii de învăţământ”.
H.G. nr. 972/ 4 decembrie 1995 privind
aprobarea Planului naţional de acţiune în favoarea
Convenţii, recomandări şi legislaţie internaţională
copilului
Hotărârea transpune recomandările ONU privind La nivel internaţional au fost elaborate şi
drepturile copilului. Instituţiile responsabilizate sunt: ratificate o serie de documente legislative cu privire la
Comitetul Naţional pentru Protecţia Copilului, Ministerul drepturile copilului, România fiind semnatara multora
Muncii, Ministerul Învăţământului, Ministerul Sănătăţii, dintre ele.
Ministerul Tineretului. Activităţile propuse pentru
protecţia copilului împotriva violenţei sunt: adaptarea Convenţia ONU asupra drepturilor copilului,
curiculumului şi a regulamentului şcolar, astfel încât să adoptată la 20 noiembrie la Copenhaga. Această lege a
respecte exigenţele Convenţiei ONU, atragerea familiei fost ratificată de România prin Legea nr. 18/ 1990. Toate
în activitatea instituţiei de învăţământ, promovarea unor statele semnatare trebuie să respecte aceste drepturi
programe care să asigure prevenirea absenteismului, (art.2, alin 1 şi 2).
eşecului şi abandonului şcolar, prevenirea şi combaterea
consumului de alcool, tutun, droguri, prevenirea şi În ceea ce priveşte protecţia copilului împotriva
combaterea violenţei şi a comportamentului antisocial. oricărei forme de violenţă, Convenţia stipulează (Art.19.
alin 1 şi 2): 1. Statele părţi vor lua toate măsurile
Ordinul Ministrului de Interne şi al Ministrului legislative, administrative, sociale şi educative
Educaţiei şi cercetării privind colaborarea în domeniul corespunzătoare în vederea protejării copilului împotriva
educaţiei şi pregătirii anti-infracţionale a elevilor oricăror forme de violenţă, vătămare sau abuz, fizic sau
(Ordinul MI nr. 183/ 29 noiembrie 2001 şi Ordin MEC nr. mintal, de abandon sau neglijenţă, de rele tratamente
3032/ 14 ianuarie 2002). Acest Ordin cuprinde sau de exploatare, inclusiv abuz sexual, în timpul cât se
reglementări cu privire la fenomenul violenţei, la află în îngrijirea părinţilor sau a unuia dintre ei, a
prevenirea acesteia, a victimizării elevilor, a delincvenţei reprezentantului ori reprezentanţilor legali sau a oricărei
juvenile şi a criminalităţii, prin cooperarea dintre MEC şi persoane căreia i-a fost încredinţat.
MI.
Declaraţia finală-IP2 (2002)27- adoptată la
închiderea Conferinţei asupra parteneriatului local
Legea nr. 272/21 iunie 2004 privind protecţia şi
pentru prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală,
promovarea drepturilor copilului. Este una din
(Strasbourg, 2-4 decembrie 2002);
importantele reglementări-cadru la nivel naţional privind
drepturile copilului, copilul fiind definit ca „orice
Recomandarea nr. R(2003)135 privind
persoană care nu a împlinit 18 ani şi nu a dobândit
parteneriatul pentru prevenirea şi combaterea violenţei
capacitate deplină de exerciţiu, în condiţiile legii (art. 4,
în şcoală, adoptată la Congresul Autorităţilor Locale şi
alin. a). Legea promovează următoarele măsuri: Art 48,
Regionale în Europa;
2: Pedepsele corporale în cadrul procesului instructiv-
educativ sunt interzise, Art.85, 1: Copilul are dreptul de
Carta Europeană pentru Şcoli Democratice fără
Violenţă - IP 1-IP 2 (2003)2; Recomandarea nr.
50
R(2003)20 a Comitetului de Miniştrii al statelor membre • Carta Europeană pentru o Şcoală democratică fără
ale Uniunii Europene privind noi modalităţi de a face Violenţă, 2004.
faţă delincvenţei juvenile şi rolul justiţiei pentru minori,
(24 septembrie, 2003). • Strategii de Prevenire a Violenţei în Şcoală, Program
pentru reducerea comportamentelor agresive în
mediul şcolar, Fondul Social European, 2007-2013.
Documente oficiale şi publicaţii ale Consiliului Europei
• Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală – ghid
practic pentru directori şi cadre didactice, Ministerul
• Recomandarea 135 privind parteneriatele locale
Educaţiei şi Cercetării, UNICEF, Institutul de Ştiinţe
pentru prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală,
ale Educaţiei, 2006.
Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa,
Strasbourg, 2003.
• Carta europeană pentru o şcoală democratică fără IV. 1.1.1 Evaluarea profilului de risc psiho-social în
violenţă, Consiliul Europei, iulie 2004. comunităţi şcolare
• Reducerea violenţei în şcoală – Un ghid al schimbării,

Gittins, Chris, Consiliul Europei, 2007.
Sinteza naţională anul 2012 „Evaluarea profilului de risc
• Halte a la violence a l’egard des enfants – L’Action du psiho-social în comunităţi şcolare”.
Conseil de l’Europe, Construire une Europe pour et
avec les enfants, Strasbourg, 2009. Semnificaţia pentru sănătatea publică
• Eradicating violence against children - Council of

Europe actions, Building a Europe for and with Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) prin
children, Strasbourg, 2008. Global School Health Initiative, promovează conceptul
de Şcoli promotoare ale sănătăţii.
• Violence reduction in schools training pack,
Strasbourg, 2008 (Building a Europe for and with UNICEF a dezvoltat un cadru al sistemelor
children). educaţionale şcolare prietenoase, bazate pe drepturi,
caracterizate ca „sănătoase pentru copii, eficiente,
• L’abolition des chatiments corporels: un imperatif protectoare şi implicate în relaţia cu familia şi
pour les droits de l’enfants en Europe, Strasbourg: comunitatea” (Shaeffer S, 1999).
Conseil de l’Europe, 2006.
Anii 90 au reprezentat deceniul Educaţiei pentru
• Réduction de la violence à l’école – Un guide pour le toţi (Education for All EFA). Declaraţia Mondială
changement, Gittins, Chris, Conseil de l’Europe, referitoare la Educaţia pentru toţi (UNESCO, Jomtien,
2006. 1990) a subliniat că „Fiecare persoană – copil, tânăr sau
adult – trebuie să poată beneficia de oportunităţi
• Children and violence, Violence reduction in schools –
educaţionale concepute pentru a le satisface nevoile
how to make a difference: A handbook, Gittins, Chris,
fundamentale de învăţare.”
Council of Europe, 2006.
Reprezentanţi ai comunităţii globale s-au reunit
• Eliminating corporal punishment: a human rights
la Dakar, în aprilie 2000, pentru a evalua progresul
imperative for Europe’s children, Council of Europe,
deceniului EFA şi pentru a reînnoi angajamentul
Strasbourg, 2005.
Educaţie pentru toţi până în 2015. Strategiile de
• Violence in schools – a challenge for the local realizare a acestui obiectiv au fost subliniate în DAKAR
community, Response to violence in everyday life in a FRAMEWORK for Action, Education for All.
democratic society, Council of Europe, 2003.
ONU, UNICEF, UNESCO şi Banca Mondială au
• Violence à l’école: Sensibilisation, prévention, căzut de acord asupra unui grup de componente de
répression: Rapport général: Symposium, Bruxelles, bază ale sănătăţii şcolare, igienei şi programului de
1998, Conseil de la coopération culturelle, Conseil de nutriţie care să fie eficiente din punct de vedere a
l’Europe, 2000. costului şi să constituie baza pentru o acţiune comună.
51
Lucrând împreună în vederea orientării eficiente a În cadrul studiului s-a utilizat chestionarul OMS
resurselor pentru sănătate şcolară (Focus, Resources for pentru evaluarea profilului psiho-social în unităţi de
Effective School Health – FRESH), se solicită ca şcolile să învăţământ, care cuprinde şapte arii calitative:
dispună de:
- politici şcolare de sănătate care să ajute la 1. Asigurarea unei atmosfere prietenoase,
asigurarea unui climat cu condiţii de siguranţă şi recompensatoare şi încurajatoare.
securitate şi unui mediu pozitiv psiho-social, care să 2. Susţinerea cooperării şi învăţării active.
vizeze toate tipurile de violenţă şcolară, incluzând orice 3. Interzicerea pedepsei fizice şi a violenţei.
formă de abuz, hărţuire sau intimidare; 4. Intoleranţa faţă de agresivitate, hărţuire şi
Conform rapoartelor europene editate sub egida discriminare.
OMS, experienţa elevilor din şcoală coincide cu o 5. Dezvoltarea activităţilor creative.
perioadă crucială de dezvoltare din viaţa lor şi 6. Legătura dintre şcoală şi familie prin implicarea
influenţează dezvoltarea stimei de sine, autopercepţia şi părinţilor.
comportamentele sănătoase. Aceasta poate modifica 7. Promovarea oportunităţilor egale şi participarea la
starea de sănătate actuală şi viitoare precum şi luarea deciziilor.
satisfacţia vieţii [30].
Satisfacţia şcolară poate fi considerată un Susţinerea cooperării şi învăţării active
indicator al aspectului emoţional al calităţii vieţii în
timpul şederii în şcoală şi constitue un factor protectiv Când elevii cooperează în procesul de învăţare,
împotriva utilizării drogurilor, împotriva fumatului sau implicarea în rezolvarea sarcinilor este mai mare, se
consumului de alcool, a comportamentului sexual cu risc reduc activităţile parazite şi se utilizează o proporţie mai
etc. mare din timp pentru instruire. Copiii sunt mult mai
Climatul psiho-social din mediul şcolar a fost capabili să se ajute între ei, beneficiind deopotrivă atât
studiat iniţial din perspectiva creşterii reuşitelor cei cu un nivel mai scăzut cât şi cei cu un nivel mai înalt
academice ale tinerilor. Obiectiv sau subiectiv, reuşitele al realizărilor, munca elevilor devenind mai atentă,
academice sunt considerate importante urmări ale aprofundată şi bine prezentată.
performanţelor şcolare. În promovarea cooperării (fig. 89), rolul şcolii a
Reuşitele academice constituie un important obţinut din partea profesorilor un scor mediu de 29
predictor al şanselor viitoare în viaţă, în ceea ce priveşte dintr-un maxim de 40, cu o medie de 2,90/ item, iar din
pregătirea intelectuală, oportunităţile de angajare, iar partea elevilor un scor mediu de 29,6, cu o medie de
pentru adulţi, morbiditatea şi mortalitatea prematură. În 2,96/ item, ceea ce denotă că învăţarea activă şi
mod special în perioada adolescenţei, performanţele cooperarea sunt încurajate într-o proporţie destul de
şcolare şi eficienţa în învăţare s-au dovedit ca fiind mare, atât din perspectiva profesorilor cât şi a elevilor.
predictorii cei mai puternici şi mai consecvenţi ai
scor profesori
sănătăţii şi ai stării de bine [24]. 40
Percepţia sprijinului din partea clasei este 29
considerată a fi un exemplu specific al tipului social de 30
suport [31], [32], [33]. Percepţia sprijinului din partea 20
tuturor celor din şcoală sau de la nivelul clasei este 10
considerată un aspect important al climatului psiho-
social. 0
Sprijinul clasei este asociat cu un şir de factori în 29,6
relaţie cu şcoala, incluzând motivaţia şcolară, stresul în
scor maxim scor elevi
relaţie cu şcoala, încrederea în sine, bullying-ul şi 40
efectele asupra sănătăţii de tip somatic şi psihologic şi
psihosocial, respectiv starea de bine. Fig. 110 Aria calitativă 2: „Susţinerea cooperării şi învăţării active”
Rezultate din Sinteza naţională anul 2012 „Evaluarea
profilului de risc psiho-social în comunităţi şcolare” Rezultatele ariei subliniează, totuşi, necesitatea unei mai
atente implementări a procedurilor de învăţare.
Instrumentul utilizat Tehnicile active de învăţare, cum ar fi jocul de roluri,
proiecte şcolare/comunitare, proiecte de cercetare
52
bazate pe anumite teme, ar putea fi mai puţin familiare priveşte percepţia sprijinului clasei (punctul de vedere
pentru unii profesori şi prin urmare se impune formarea al elevilor), în anul 2005 România s-a situat pe locul 23.
acestora, pentru dobândirea de abilităţi şi încredere în
folosirea lor. Sumar
Climatul psiho-social şcolar - România în context Studiul realizat a evidenţiat câteva elemente
european prioritare în ceea ce priveşte ameliorarea mediului
psiho-social şcolar, atât din perspectiva elevilor cât şi a
profesorilor, dezvoltarea activităţilor creative,
Frecvenţa elevilor de 15 ani care îşi
consideră colegii de clasă prietenoşi
promovarea oportunităţilor egale, participarea la luarea
şi de ajutor deciziilor, susţinerea cooperării şi învăţării active.
Rezultatele sintezei sunt concordante cu
8184
informaţiile conţinute de rapoartele europene realizate
Islanda
Elvetia 82
80 sub egida OMS în ceea ce priveşte diverşi itemi ce
Portugalia 7983
caracterizează climatul psiho-social din unităţile de
Olanda 77 84
Macedonia 79
81
învăţământ din România.
Danemarca 80
79
Suedia 7578
Norvegia 76
IV.2. POLITICI PENTRU PROTECŢIA FIZICĂ A COPIILOR
75
Armenia 7477
Germania 7377
Slovenia
Belgia 71
71 78
IV. 2. 1. Expunerea ambientală la fumul de ţigară
72
Croaţia 6972
Luxemburg 67 73 Sursa informaţiilor
Estonia 68
Irlanda 60
67
74 Raport de ţară GYTS 2009
Spania 6569
Finlanda 6468
63 69
Rezultatele studiului GYTS
Italia
Austria 59 72
Groenlanda 62 68 Aproximativ 5 din 10 elevi nefumători (50,8%) şi
Slovacia 63
63 peste 9 din 10 elevi fumători (90,1%) sunt expuşi la
Rusia 62
Ungaria 55 64
64
fumul de ţigară în diverse locaţii în afara domiciliului
Ţara Galilor 59
57 (Tabelul 18), diferenţa fiind statistic semnificativă la p <
România 55 61
5659
0,05.
Ucraina
Turcia 54 60
Scoţia 5558 Expuşi la fumul de ţigară în afara locuinţei
Franţa 5459
Categorii (% CI)
Anglia 5458
Lituania 5458 Nefumători Fumători curenţi
Canada 5356 Total 50.8 (45.8-55.8) 90.1 (86.5-92.8)
Republica Cehă 54
54
Letonia 52
50
Sex
4953
Statele Unite Băieţi 44.4 (40.2-48.8) 91.6 (85.4-95.3)
Polonia 51
50
Grecia 34 45 Fete 55.7 (48.8-62.4) 90.0 (82.8-94.4)
0 20 40 60 80 100 Vârstă
% 13 ani 49.7 (43.5-55.9) 87.0 (79.0-92.2)
băieţi fete
14 ani 52.2 (45.4-58.9) 89.3 (82.9-93.5)
Fig. 111 Frecvenţa elevilor de 15 ani care îşi consideră colegii de 15 ani 51.0 (44.4-57.5) 94.3 (87.5-97.5)
clasă prietenoşi şi de ajutor
Sursa: Health Behavior in Scool-Aged Children International Report Tabelul nr. 14. Elevi expuşi la fumul de ţigară în afara locuinţei
Prin perceperea colegilor de clasă şi a climatului psiho- Sumar
social şcolar drept „prietenos” şi „de ajutor” în proporţii
de 50% la fete şi 61% la băieţi, România s-a plasat pe Prin dimensiunea fenomenului, expunerea la fumul
locul 27 în ordinea descrescătoare a valorilor înregistrate de ţigară ambiental este îngrijorătoare.
în 38 de state şi zone, îndeosebi europene. În ceea ce
53
Este imperios necesară adoptarea unor noi legi sau

înăsprirea celor deja existente privind controlul 7. WHO Regional Office for Europe. European Strategy
fumatului, precum şi restricţia fumatului în spaţiile for Tobacco Control. Copenhagen: WHO, Regional Office
publice. for Europe, 2002.
Cea mai eficientă măsură ar fi interzicerea totală a
fumatului în spaţiile publice. 8. *** WHO Framework Convention on Tobacco Control,
Interzicerea fumatului în spaţii precum restaurante, WHO 2003, updated reprint 2004, 2005, Geneva,
baruri, discoteci are o importanţă deosebită, deoarece Switzerland.
aici tinerii se întâlnesc cel mai frecvent şi, în aceste
ambianţe stimulative, cei care nu fumează se pot apuca 9. Warren CW, Lea J, Lee V et al. Evolution of the Global
de fumat sub influenţa prietenilor. Tobacco Surveillance System (GTSS) 1998-2008. IUHPE –
Global Health Promotion Supplement, 2009, (2): 4-37 72.
-oOo-
10. Currie C et al., eds. Social determinants of health and
well being among young people. Health behaviour in
school-aged children (HBSC) study: international report
BIBLIOGRAFIE from the 2009/2010 survey, Copenhagen, WHO Regional
Office for Europe, 2012 (Health Policy for Children and
Adolescents, No. 6).
1. *** A Snapshot of the Health of Young People in
Europe. A report prepared for the European Commision 11. Chief Medical Officer. At least five a week: evidence
Conference on Youth Health. A report prepared for the on the impact of physical activity and its relationship to
European Commission Conference on Youth Health , health. London, Department of Health, 2004.
Brussels, Belgium, 9-10 July 2009. (http://www.dh.gov.uk/en/Publicationsandstatistics/Pu
blications/PublicationsPolicyAndguidance/DH_4080994,
2. WHO mortality database [online database]. Geneva, accessed 20 June 2009).
World Health Organization, 2009.
(http://www.who.int/healthinfo/morttables/en/, 12. Corbin CB. Physical activity for everyone: what every
accessed 19 June 2009). physical educator should know about promoting lifelong
physical activity. Journal of Teaching in Physical
3. WHO mortality database [online database]. Geneva, Education, 2002, 21:128−144.
World Health Organization, 2009.
(http://www.who.int/healthinfo/morttables/en/, 13. Biddle J et al. Young and active? Young people and
accessed 19 June 2009). health-enhancing physical activity–evidence and
implications. London, Health Education Authority, 1998.
4. Currie C et al., eds. Inequalities in young people’s (http://www.nice.org.uk/niceMedia/documents/younga
health. Health behaviour in school-aged children: ndactive.pdf, accessed 20 June 2009).
international report from the 2005/2006 survey.
Copenhagen, WHO regional Office for Europe, 2008. 14. Salmon J et al. Promoting physical activity participa-
(Health policy for children and adolescents No. 5 tion in children and adolescents. Epidemiologic Reviews,
http://www.euro.who.int/datapublications/Publications 2007, 29:144−159.
/Catalogue/20080616_1, accessed 16 June 2009).
15. Anderson P, Baumberg B. Alcohol in Europe: A Public
5. World Bank. Curbing the Epidemic: Governments and Health Perspective. A Report for the European
the Economics of Tobaco Control. Washington, DC: Commission, London, Institute of Alcohol Studies, 2006.
World Bank, 1999.
16. *** The world health report 2002 − Reducing risks,
6. Mathers C.D., Loncar D., Projections of global promoting healthy life. Geneva, World Health
mortality and burden of disease from 2002 to 2030. PLoS Organization, 2002.
Med 2006;3(11):e442.
54
17. Jackson C et al. Interventions to prevent substance 27. *** Position paper on mainstreaming adolescent
use and risky sexual behaviour in young people: a pregnancy in efforts to make pregnancy safer. Geneva,
systematic review. Addiction, 2012, DOI: 10.1111/j.1360- World Health Organization, 2010.
0443.2011.03751.x.
28. Boonstra DH. Worldwide, young people speak up for
18. Janssen I et al. Influence of multiple risk behaviors on their sexual and reproductive health and rights, but US
physical activity-related injuries in adolescents. policy lags. Guttmacher Policy Review, 2009, 12(4):7–11.
Pediatrics, 2007, 119(3):e672–e680.
29. Giorgieva L, Burazeri G (eds.). Health Determinants in
19. De Looze ME et al. Early risk behaviors and the scope of new public Health. A Handbook for
adolescent injury in 25 European and North American Teachers, Researchers and Health Professionals, Sofia,
countries: a cross-national consistent relationship. Hans Jacobs Publishing Company, 2005.
The Journal of Early Adolescence, 2011 2, 32(1):101–122.
30. Bradshaw J, Keung A. Trends in child subjective well-
20. Simons-Morton BG et al. HBSC Risk Behaviour Focus being in the UK. Journal of Children’s Services, 2011, 6:4–
Group. Gender specific trends in alcohol use: cross- 17.
cultural comparisons from 1998 to 2006 in 24 countries
and regions. International Journal of Public Health, 2009, 31. Torsheim T, Wold B, Samdal O. The teacher and
54 (Suppl. 2):199–208. classmate support scale: factor structure, test retest
reliability and validity in samples of 13 and 15 year old
21. *** Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) adolescents. School Psychology International, 2000,
Study : International Report from the 2009/2010 Survey, 21:195–212.
Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2012
(Health Policy for Children and Adolescents, No. 6). 32. Vieno A et al. School climate and well being in early
adolescence: a comprehensive model. European Journal
22. *** Addressing the socioeconomic determinants of of Social Psychology, 2004, 2:219–237.
healthy eating habits and physical activity levels among
adolescents. Copenhagen, WHO Regional Office for 33. Wit D et al. Perception of declining classmate and
Europe, 2006. teacher support following the transition to high school:
(http://www.euro.who.int/document/e89375.pdf, potential correlates of increasing student mental health
accessed 20 June 2009). difficulties. Psychology in the Schools, 2011, 48:556–572.
23. Nishida C et al. Diet, nutrition and prevention of

chronic diseases: scientific background papers of the
joint WHO/FAO expert consultation, Geneva, February
2002. Introduction. PHN, 2004, 7:1A: 99−100.
24. Godeau E et al. Facteurs associés à une initiation

sexuelle précoce chez les filles: données françaises de
l’enquête internationale HBSC/OMS. Gynécologie,
Obstétrique & Fertilité, 2008, 36(2):176–182.
25. Wellings K et al. Sexual behaviour in context: a global

perspective. The Lancet, 2006, 368(9548):1706–1728.
26. Godeau E et al. A profile of young people’s sexual

behaviour: findings from the Health Behaviour in School-
aged Children study. Entre Nous, 2011, 72:24–27.
55

Raport Sanatate Copii 2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Sanatate Copii 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ŞI TINERILOR DIN ROMÂNIA 2013

Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor

Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor

Autor coordonator: Dr. Alexandra Maria Cucu

Material publicat prin Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație

CAP. I. INDICATORI DEMOGRAFICI................................................................................ 5

CAP. II INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI ............................................. 9

CAP. III DETERMINANŢI AI STĂRII DE SĂNĂTATE, FACTORI DE RISC ŞI FACTORI

CAP. IV POLITICI ŞI SISTEME DE SĂNĂTATE PENTRU COPII ............................................49

CAP I. INDICATORI DEMOGRAFICI

Perioada pe care a parcurs-o România în ultimele

Contextul economic şi social au contribuit la evoluţia

Comparativ cu anul 2011 numărul născuţilor vii creşte MORTALITATEA INFANTILĂ

11.5 sub pragul de 20‰ şi continuă să scadă constant până la

Fig. 1 Evoluţia ratei de natalitate, România 1995-2012 Sursa : INSP-

constantă în anii următori până la 7,02‰ în 2012 când

Harta 2. Mortalitatea infantilă în România în 2012 Sursa : INSP-

Mortalitatea infantilă rămâne un indicator

Analiza dinamicii ratei mortalităţii perinatale

MORTALITATEA NEONATALĂ PRECOCE MORTINATALITATEA

Mortalitatea neonatală precoce înregistrează o Reprezintă numărul de născuţi morţi la 1000 de

Fig. 5 Mortinatalitatea în România în perioada 1992-2012 Sursa :

Mortinatalitatea la nivelul judeţelor în anul 2012 (Harta

Harta 6 Mortinatalitatea în România în anul 2012 Sursa : INSP-

MORTALITATEA LA COPII MORTALITATEA PE CAUZE DE DECES

- bolile aparatului respirator, se situează constant pe

Fig. 8 Structura deceselor 0-1 an pe principalele cauze de deces în

În ceea ce priveşte structura deceselor înregistrate pe

medicină şcolară, atât în mediul urban cât şi în mediul

B. ap. gen. ur.

Semnificaţia pentru sănătatea publică

Examenele medicale profilactice de bilanţ ale stării

Din punct de vedere al dezvoltării fizice, populaţia de

Fig. 12 Distribuţia frecvenţei copiilor cu dezvoltare armonică, pe

Fig. 13 Distribuţia frecvenţei copiilor cu dezvoltare armonică, pe

Fig. 11 Dinamica diagnosticului de dezvoltare fizică armonică 2002-

Din perspectiva distribuţiei armonicilor în funcţie de

Fig. 16 Dinamica frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică,

Din perspectiva distribuţiei copiilor cu dezvoltare

Fig. 17 Dinamica frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică prin

Dinamica diagnosticului de dezvoltare pentru Din perspectiva distribuţiei copiilor cu dezvoltare

important segment din populaţia unui teritoriu. La copii

În concluzie, informaţiile examenului de bilanţ relevă

Evaluarea morbidităţii la copii şi tineri se face prin

Medii Numar total Copii bolnavi În perioada 2002-2012 se evidenţiază o creştere a

Dinamica fenomenului, conform datelor colectate de-a

Fig. 21 Nivelul prevalenţei afecţiunilor cronice 2011/2012

Analizând datele obţinute prin examenele de bilanţ

În mediul rural valoarea prevalenţei este apropiată

Cls I-a Cls. VIII

în interiorul colectivităţilor de copii şi tineri. Corelat

Prevalenţa anuală a bolilor cronice dispensarizabile

Fig. 25 Dinamica prevalenţei medii anuale a bolilor cronice

În ceea ce priveşte repartiţia bolilor cronice

Fig. 24 Prevalenţa medie a bolilor cronice dispensarizate în

Din analiza datelor primite anual de la nivelul

astm bronsic 0,17% 0,38% 0,74% 0,78% 0,56%

spasmofilie 0,27% 0,09% 0,37% 0,61% 0,77%

Tabelul nr. 6 Prevalenţa primelor 5 categorii de boli cronice

Se observă că la elevii din ciclul gimnazial se

menţine ridicată. Dispensarizarea corect întocmită nu se

Identificarea potenţialului epidemiologic din Cazurile de boală depistate în ultimii ani au o

Triajul epidemiologic este o metodă activă de