VIATA SPANTULUL BENEDICT DIN NURSIA 11, A fost un barbat cu o viata vredniy cinste, Kenedict dupa nume 1 har, care a avut inima de intelept inca din vremea Pruncie) Ducénd intradevar o viata sfanta, Benedict ny oba robit sufletul niclunel placert, cl, cat timp sa aflat pe acest pamént, de care sar fi putut buc of vremelnic in chip liber, a dispretuit ca pe o us caclune lumea cu floarea el, Provenind dintro famille instarita din Nursia, Benedict a fost tri- mis la Roma pentru studil liberale de litere. Dar, dupa ce a vazut ca multi dintre tineri alegeau calle prapastioase ale patimilor, de indata ce a intrat in lume sa 91 retras, ca nu cumva, daca sar i pis ann stlinta acesteia, s& alunece cu totul mai tarziu in prapastia cea eo $i astfel, dispretuind studiile de ae fF nf ind casa si avutia parintilor sai si do- aa pe numal lui Dumnezeu, [Benedict] Senn lobandeasca sfanta viata monahala. 28, asadar, din lume nestiind in chip stit- tor si neinvatat in chip infelept. nam Cunoscut toate faptele lui, ucenici de-ai mi le-au eae anume; eer a dict) la cone Care Fa urmat [Sfantulul pene ‘Cerea manastirii, Valentinian, VITA Sieber yy mA IM 67 WKth WAM be co 7 alos VrEMeE de, rit say jaerans, Arnphichus, 4 dean ASS Cy obehee (HAMM Heresies, des me 1 Cont Honoratius, Care, In preter, ines a tant, 4 manastires in Care Aa towt syrn Ging moral, 5, Myadar, dupa ce a renuny ta stutihe de Where of a hoharat 94 phece in prutie, (Namen Benedict) a foot inscAit numal de dohea sa, care Wiubea nespus, lar dupa ceau ajuns inteun toe ce % NuMea fide, au Labo in theerica Kan tulul Petru, findea multi camenl cumsecade vau Oprit cu dragoste acolo. Dolca sa, wand #4 ce fehe graul, tea cerut unor femel din vecindtate 844 imprumute un clur, care, flind tasat din nea tentle pe masa 9i cazand din intamplare, 94 Spart aga incat a fost gasit rupt in dou. Intor- CAndu-se doica, de indata ce ba gasit a inceput 84 planga amamic, flindca vedea cA vasul pe cared imprumutase sa spart. re 4. lar Benedict, flind un copil credin ie evlavios, atunci cand a vazut-o pe doica tui pl : And, i sa facut mild de suferinta ¢! oi mane Cele doua parti ale ciurului spart, a os a Toage cu lacrimi. Cand sa ridicat eS na ciune, a gasit vasul intres lan Danie nu se afla nicio urma a sparturll. Apol cr a inapoiat clurul cu blandete doica, Ha eet Lae fe coca d aa Sament! din focal acele le fost tinuta intro adr ula iaren locuitorii acelui tinut a4 atarnat168 _ SFANTUL GRIGORIE CEL MARE in biserica, pentru ca si cei de fata si toi vor urma sa afle de la ce treapta a desava, sia inceput tanarul Benedict viata dun, ceasca. [Ciurul] a stat atarnat acolo multi ay vazul tuturor, si a atarnat deasupra usii biserigi; pana in vremurile longobarzilor. 5. Dar Benedict, vrand s indure mai de, graba ocarile acestel lumi decat laudele ei si 54 se osteneascd mai mult slujinduL pe Dum. nezeu decat si se mandreasca datorita cinstig sale, a fugit pe ascuns de doica sa si s-a indrep. tat spre un loc retras din pustie, ce se numeste Sublacus, care se afla cam la 40 de mile dis. tanta de Roma si are izvoare cu apa rece si lim pede, Fireste, acest noian de ape se aduna mai intal acolo intr-un lac imens, iar apoi se varsa in rau, 6. Dupa ce [Benedict] a fugit, pe cand isi urma drumul, a fost gasit de un monah pe nume Romanus, care a intrebat incotro merge. Dupa ce a aflat dorinta sa, Romanus nu numai ca ia Pastrat taina, dar La si sprijinit, i-a dezvaluit chipul sfintei vieti monahale si la ajutat atat cat ta stat in putinté. Ajungand in locul acesta omul lui Dumnezeu s-a adapostit intr-o pester foarte ingusta si vreme de trei ani a ramas acolo, necunoscut de tofi oamenii, in afara de monahul Romanus. 7. Romanus trala de putina vreme intr-o ma nastire, sub ascultarea parintelui Theodatus. Ro- manus sé mai furisa de sub privirea cucernicu- lul sau parinte sii ducea lui Benedict, in anu mite zile, painea pe care putea s-o la ca SO ma nance. De la manastirea lui Romanus 1 pana !a Care si OVni- i VIATA SFANTULY, BENEDICT tera nu era niciun 4, : Pa peretcle unei stand, we! Pestera se afla manus obisnuia sai trimita jos ne sténca, Ro- o sfoara lunga, de care prinsese inea legata cu pentru ca, la sunetul clopotetuty oad “lopote, nezeu sa stie cand ii aduce Heenan i = Dum. care, iesind, s4 0 ia. Dar vechiul vt nea invidios pe dragostea unuia spe hrana eeu. intr-o zi, pe cand vedea ca se coboara paineadal aruncat © piatra si a stricat clopotelul, Dar Ro. manus n-a incetat sa ajute, gasind alte mij- loace potrivite. 8. Pentru ca Atotputernicul Dumnezeu a vrut ca Romanus sa nu se mai trudeasca si ca viata Sfantului Benedict sa li se dea oamenilor drept pilda, ca sa le straluceasca tuturor celor care se afla in casa Domnului precum straluceste faclia intr-un sfesnic, a binevoit sa i se arate in vis unui preot, care vietuia intr-un loc mai indepar- tat si-si gatea mancaruri pentru praznicul Pas- tilor, zicand: Tu iti pregatesti bunatati, iar robul Meu sufera de foame in locul acela’. Acesta, de indata ce s-a trezit, s-a dus acolo chi a Pastelui cu bucatele pregatite pentru oe Cautat pe omul lui Dumnezeu prin Dek din munte, prin scorburile din vai, Lesheat turile pamantulul si te descoperit pe stand ascuns in pester 9. Dupa ce-au facut ri ee Ee cuvantat pe Atotputeric 1 eva vorbe dull Zat, iar dupa ce-au oS la dansul Fa despre viata, preotul care VEN astazi sunt zis; ,Ridica-te si hai sa mancam 169a GRIGORIE CEL MARE, j pumnezeu ii raspunde, pastile, fiindca m-am in- ad’. Aflanduse departe de oa zicand: acea Zi este sarba- yrednicit $2 te V. x meni, ef near fi stiut aie parintele. lar cl Pastilor de n-ar fi venit parintele. lar cin- toa zicand: .Antr-adevar, as- Duminicii invierii. in niciun chip nu S€ | aceasta am fost trimis, {impreun rurile Atotputernicului Dumnezeu Si, binecu- Vantand pe Domnul, au Iuat mancarea. lar dupa veau sfarsit de mancat si de vorbit, preotul sa intors la biserica sa. 10. in acelasi timp, niste pastori lau gasit pe cel care statea ascuns in pestera. Cand lau vazut prin tufiguri imbracat in piei de animal, au crezut c&i vreo flara salbatica, dar, cunoscand ca este slujitorul Domnului, multi dintre ei au trecut de la gandirea cea dobitoceasca Ia lumi- na adevaratel credinte. $i, astfel, numele lui sa facut cunoscut in toate finuturile din impre- Bag Sahin CoG clipa aceea sa fie ae de multi care, aducandwi bucate pentru canes ae at suflet din gura lui hrana vietii. enorilli l, Pe cand era singur, a venit ispi- i. Caci 0 pasare mica si negricioasa, ce il Popor este m See si negricioasa, ce in in jurul fetei ui ierla, a inceput sa zboare ChistileeIairieaiaerase a cea cle mult de vrut So prinda, ar fi acest barbat sfant ar fi ~ Facandug! sen, out SO apuce cu mana Partat. lar dupa ce etl uci, pasarea sa de- asa ispita a a plecat pasarea, at O Cirnii' cum ofa a urm intul nu traise nicio- VATA SPANTULUI BENEDICT 171 gata. Odinioara vazuse o femele, pe care duhul fel rau Fa readus-o in minte, si asa de tare i se §prinse sufletul robului Domnului, incat cu greu {gbuti sa stapaneasca flacara dragostei trupesti gin sufletul sau si, flind biruit de aceasta pofta frupeasca, hotarase sa paraseasca pustia. 2. Dar, fiind pazit de harul dumnezeiesc, Benedict si-a venit deodata in fire si, vazand ca in apropiere cresteau niste tufe de urzici si de maracini, s-a dezbracat de haina si sa aruncat gol in spinii maracinilor si in vapaia urzicilor. Dupa ce s-a tavalit mult timp acolo, sa ridicat cu tot trupul ranit, iar prin rana pielii a scos din trup rana mintii, caci a preschimbat desfatarea in durere. Si pe cand ardea drept pedeapsa in afara, a stins ceea ce inlduntrul sau ardea in chip neingaduit. A invins, asadar, pacatul fiindca sta mutat vapaia [dinauntru in afara]. 3. Din clipa aceea, dupa cum le-a marturisit ucenicilor sai, ispita poftei trupesti a fost im- blanzita in asa fel incat n-a mai simtit-o nicio- data. Apoi, multi au inceput sa pardseasca lu- mea si sa alerge la invatatura sa. Caci, eliberat de stricdciunea ispitei, a devenit pe buna drep- tate un invatator al virtutilor. De aceea este Po Tuncit prin Moise ca levitii ar trebui sa slujeasca de la varsta de 25 de ani, iar de la varsta de 50 de ani sa fie pazitori ai vaselor sfinte!. 4. Petru: Fara indoiala ca intelegerea mar- turiel aduse ma lumineaza deja destul de mult, dar te rog totusi sa-mi explici mai pe larg. 1 Cf. umeri 8, 24-25.