Relatii Econ. Internationale - bune-MK AN 2 SEM 1 PDF

RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE
TRUE/FALSE
1. Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea unilaterala bazata
pe monoproductie.Adevarat
2. Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii
care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.Fals
3. Politica comerciala include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara,
bancara, valutara etc.Adevarat
4. Tarifele vamale simple sunt cele mai utilizate pe plan international, fiind folosite de aproape toate categoriile tarilor lumii, sunt
prevazute cu mai multe coloane de taxe vamale (conventionale, preferentiale sau autonome), fiecare aplicandu-se marfurilor
provenite din anumite tari.Fals
5. Tarifele vamale complexe sau compuse se folosesc cu precadere de catre tarile in curs de dezvoltare, fiind prevazute cu o
singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent de unde provin.Fals
6. Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor se realizeaza prin intermediul urmatoarelor parghii principale:
- creditul de export;
- creditul cumparator;
- creditul furnizorFals
7. Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor sunt formate din: subventiile directe de export, care sunt reprezentate de
alocarile de la buget in contul ramurilor ce prezinta interes pentru economia nationala pentru a le rentabiliza exporturile atunci
cand preturile marfurilor similare de pe piata mondiala se situeaza la nivelul costurilor de productie sau sub aceste costuri.
Adevarat
8. Adoptarea masurilor de natura fiscala de stimulare a exporturilor cointereseaza exportatorii prin majorarea castigului net realizat
la export, dar si prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin cresterea competitivitatii exporturilor datorita reducerii
sau eliminarii taxelor si impozitelor care intra in costul de productieadevarat
9. Masurile de natura valutara de stimulare a exporturilor imbraca urmatoarele forme:

- facilitati fiscale acordate exportatorilor;
- facilitati fiscale pentru marfurile exportate;
- drawback.fals
10. Rolul comertului invizibil se manifesta prin potentarea efectelor celorlalte fluxuri, respectiv comert cu marfuri, cooperare
economica internationala in diverse domenii, relatiile financiar-valutare si prin contributia la cresterea si dezvoltarea economica
a tarilor.adevarat
11. Circuitul economic mondial reprezinta totalitatea relatiilor sau fluxurilor economice internationale, legate intre ele si privite ca
procese continue si fluente.adevarat
12. Comertul mondial cu marfuri comparativ cu celelalte fluxuri are o dinamica mai lenta.adevarat
13. Structura geografica a comertului international cu marfuri reflecta locul si ponderea tarilor dezvoltate in schimburile comerciale
internationale.fals
14. Fiecare flux economic international isi are propriul sau segment al pietei mondiale si actioneaza independent de celelalte
fluxuri.fals
15. Serviciile sunt cuprinse in tarifele vamale si asupra lor se aplica taxe vamale.fals
16. Produsul turistic este o componenta a cererii turistice si reprezinta rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre resurse
(patrimoniu) si servicii.fals
17. Posibilitatea deplasarii marfurilor din zonele unde se afla in abundenta in zonele cu deficit, tinde sa creeze o inegalitate intre
preturile acestora.fals
18. Emigratia reprezinta deplasarea populatiei intre resedinta (tara de origine) si locul de munca (tara de primire).adevarat
19. Adoptarea etalonului aur-devize-dolar SUA este un principiu al sistemului monetar actual.fals
20. Resursele de finantare a dezvoltarii reprezinta principalul factor de progres economic si social.adevarat
21. Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate catre tarile in curs de dezvoltare provin din: investitii directe; imprumuturi
bancare externe; imprumuturi pe baza de emisiuni si obligatiuni.adevarat
22. Cooperarea economica reprezinta relatiile unilaterale dintre state sau agentii economici din tari diferite vizand realizarea, prin
eforturi conjugate si pe baze contractuale, a unor activitati conexe, esalonate in timp, in scopul obtinerii unor rezultate comune,
superioare celor singulare.fals
23. Tipurile de specializare internationala reprezinta un sistem de specilizari in productie pentru export.fals
24. Teoria costurilor absolute compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in
productie a produselor care au costurile de productie cele mai scazute.adevarat
25. Tariful vamal se prezinta sub forma unui catalog care include nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum si
impozitele si accizele percepute asupra fiecarui bun de lux sau fiecarei grupe de produse considerate ca fiind deficitare pe piata
tarii respective.fals
26. Combustibilii constituie grupa cu cea mai redusa pondere in comertul international. fals
27. Totalitatea marfurilor transportate cu diferite mijloace de transport intr-o anumita perioada de timp poarta denumirea de trafic de
marfuri.adevarat
28. Formele migratiei internationale a fortei de munca sunt:a. migratia nord-sud; si b. migratia est-vest.fals
29. Decizia de a emigra rezulta din interactiunea a doua grupe de factori:a. factorii de atractie; sib. factorii de impuls.adevarat
30. Imigratia este primirea populatiei deplasate in tara de destinatie, temporar sau definitiv.adevarat
31. Sistemul monetar international reprezinta ordinea monetar - financiara in domeniul activitatilor de schimb international.fals
32. Structura fizica a comertului reprezinta compozitia marfara , adica structura pe marfuri clasificate in clase, grupe si subgrupe de
marfuri dupa destinatia produselor, dupa stadiul de prelucrare sau dupa natura de provenienta a materialelor.adevarat
33. Rata de economisire este diferita de la o tara la alta.adevarat
34. Tarile in tranzitie trebuie sa fie principala sursa de finantare a propriei lor dezvoltari.adevarat
35. Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii
care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.fals
36. Amploarea si structura circuitului economic mondial contemporan infirma teza dupa care dezvoltarea industriala intensa si
multila-terala a economiilor nationale ar dauna complementaritatii economice si desfasurarii schimburilor economice
reciproce.adevarat
37. Diviziunea internationala a muncii este una din componentele de baza ale economiei internationale si reprezinta un sistem de
specializari in productie pentru export.adevarat
38. Nivelul si complexitatea dezvoltarii fortelor de productie si potentialul economic al statelor nu influenteaza locul ocupat de
acestea in domeniul diviziunii internationale.fals
39. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu bunuri materiale.adevarat
40. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu servicii.fals
41. Liberalizarea schimburilor economice internationale are un efect multiplicator asupra comertului international.adevarat
42. Produsele agricole detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.fals
43. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.adevarat
44. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international, de aceea schimburile
comerciale au loc cu precadere intre tarile in curs de dezvoltare.fals
45. Reglementarile economice internationale si gradul ridicat de institutionalizare restrang libera circulatie a marfurilor, capitalului si
fortei de munca.fals
46. Investitiile externe directe si investitiile de portofoliu sunt fluxuri economice internationale.adevarat
47. Taxele vamale reprezinta o sursa de venit pentru bugetul statului.adevarat
48. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica
neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale cu caracter protectionist.fals
neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale de raspuns sau de retorsiune.adevarat
50. Pentru statele mici, cu o putere economica redusa, taxele vamale nu au efecte negative si nu influenteaza negativ nivelul
general de bunastare al marii mase de consumatori deoarece aceste state au o pondere nesemnificativa in cadrul comertului
international.fals
51. Tarifele vamale pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al
tarii respective.adevarat
52. Tarifele vamale, fara exceptie nu pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul
teritoriului vamal al tarii respective.fals
53. Taxele vamale autonome sau generale au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe
marfurilor provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.adevarat
54. Taxele vamale cu caracter fiscal au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor
provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.fals
55. Exista uneori situatii in care teritoriul vamal al unui stat nu coincide cu teritoriul sau national, teritoriul vamal putandu-se extinde
sau restrange.adevarat
56. Taxele antidumping si compensatorii au o dubla natura ele fiind in acelasi timp atat bariere tarifare cat si bariere
netarifare.adevarat
57. Comertul de stat din tarile nesocialiste si achizitiile guvernamentale pe piata publica pot fi bariere netarifare.adevarat
58. Barierele de ordin netarifar pot deveni uneori discriminatorii.adevarat
59. Deprecierea monedei nationale stimuleaza exporturile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei nationale se produce
intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.adevarat
60. Deprecierea monedei nationale stimuleaza importurile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei nationale se produce
intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.fals
61. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa conditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile
contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si
avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.fals
62. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa neconditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile
contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si
avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.adevarat
63. Controlarea politicilor comerciale nationale si rezolvarea diferendelor comerciale sunt doua dintre functiile principale ale
Organizatiei Mondiale a Comertului.adevarat
64. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate restrange teritoriul vamalal unui stat in comparatie
cu teritoriul sau national.adevarat
65. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate extinde teritoriul vamalal unui stat in comparatie
cu teritoriul sau national.fals
66. Nivelul si evolutia productivitatii reprezinta un factor decisiv in evolutia preturilor.adevarat
67. Fenomene precum seceta, inundatii, accidente de mediu pot influenta semnificativ evolutia preturilor internationale.adevarat
68. Riscuri cum ar fi: riscul de pret, riscul de curs valutar sau chiar riscul de neplata sunt o caracteristica a oricarei economii de
piata.T
69. Serviciile sunt invizibile din punct de vedere al taxelor vamale.T
70. Serviciile internationale, nefiind activitati productive, sunt strict consumatoare de fonduri valutare.F
71. Ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de crestere mai rapida.T
72. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o
pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la sporirea celorlalte fluxuri.T
73. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o
pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la reducerea celorlalte fluxuri economice.F
74. Brevetul de inventie, licenta, know-how-ul si marca sunt cateva din canalele transferului de tehnologii.T
75. Transportul terestru (rutier, feroviar si prin conducte sau cablu), asigura circa 75-80% din totalul traficului mondial de marfuri.F
76. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transport maritim, fluvial, rutier,
feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian.F
77. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transporturi de marfuri de
masa, de marfuri generale si de marfuri speciale.F
78. Consecintele migratiei internationale se analizeaza din punct de vedere al efectelor asupra finantelor publice si din punct de
vedere al efectelor externe.T
79. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt curente migratorii.T
80. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt forme ale migratiei internationale.F
81. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt trei dintre tipurile circulatiei internationale a fortei
de munca.F
82. Mecanismele monetar- financiare, institutiile financiar- bancare si normele de drept si uzantele internationale sunt trei dintre
functiile sistemului monetar-financiar international.F
83. Normele de drept si uzantele internationale sunt componente ale sistemului monetar-financiar international.T
84. Brevetul de inventie este un titlu de protectie a inventiilor,acordat de un organism neguvernamental,ceea ce il face act juridic
oficial.F
85. Brevetul de inventie confera titularului sau, pe o durata nelimitata, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul
de folosire inclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l
exploateze.F
86. Cesiunea brevetelor de inventie reprezinta acel tip de tranzactii prin care titularul dreptului de mostenire cedeaza contra cost
acest drept tertilor.F
MULTIPLE CHOICE
87. Locul ocupat de diferite state in domeniul diviziunii internationale a muncii este conditionat de:
b. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor
economica, situarea geografica, conditiile naturale, particularitatile istorice nationale, ordinea
internationala.
88. Acest tip de specializare internationala se realizeaza intre tarile care prezinta, atat o simetrie a sectoarelor economice, cat si o
simetrie a ramurilor si subramurilor.
b. specializarea interramura prelucratoare
89. Factorii determinanti de care depinde gradul in care statele participa la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic
mondial sunt:
a. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si
complexitate a productiei, volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale,dimensiunile pietei
interne, mijloacele de comunicatie si factorii de politica economica.
90. Obiectivul principal pe termen lung urmarit de state prin intermediul instrumentelor si masurilor de politica comerciala il constituie
a. promovarea exporturilor, infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale, cresterea rezervelor valutare.
91. Care categorie de instrumente si masuri de politica comerciala vizeaza cu preponderenta exportul?
c. instrumente si masuri de natura promotionala
92. Cel mai vechi si raspandit tip de taxa vamala cunoscut si folosit in comertul mondial, care se exprima ca un procent fix din
valoarea marfii importate sau exportate si este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective.
d. taxa vamala ad-valorem
93. Cel mai des utilizat, pe plan mondial, tip de taxa vamala se practica pe perioade lungi de timp si este perceput la marfurile
importate atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii importatoare, el protejand astfel produsele nationale fata de
concurenta produselor straine importate.
c. taxe vamale de import
94. Acest tip de taxe vamale se percepe la un nivel ridicat si urmareste, in principal, protejarea pietei interne de concurenta straina,
reducand forta concurentiala a marfurilor importate.
a. taxe vamale cu caracter protectionist
95. Acest tip de taxe are un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe de catre state in mod
independent pentru acele marfuri ce provin din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale bi sau
multilaterale.
c. taxe vamale generale sau autonome
96. Acest tip de taxe vamale se percepe de catre stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o
politica comerciala neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor.
d. taxe vamale de raspuns sau de retorsiune
97. Prohibitiile sau interdictiile la import, temporare sau selective sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
98. Contingentele de import sunt:
99. Limitarile voluntare sau autolimitarile la export sunt:
100. Taxele de prelevare variabila la import sunt
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
101. Taxele antidumping si compensatorii sunt:
102. Depozitele prealabile in valuta la import sunt:
103. Monopolul de stat asupra importului anumitor produse este o categorie ce face parte din:
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale
104. Achizitiile guvernamentale de pe piata publica sunt:
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale
105. Formalitatile si documentele suplimentare cerute la import sau la export sunt:
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
106. Participarea la targuri si expozitii internationale si organizarea de astfel de manifestari si pe teritoriulu national, cu participare
internationala sunt:
d. masuri promotionale
107. Care dintre clauzele de natura sa favorizeze schimburile comerciale are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre
partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau
care vor fi acordate in viitor tarilor terte in domeniulrelatiilor comerciale.
b. clauza natiunii celei mai favorizate, forma neconditionata
108. Ce factori determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor actioneaza in sferele cercetarii stiintifice, productiei, consumului,
transporturilor si comercializarii produselor?
a. factorii economici
109. Ce categorie de preturi internationale existente la anumite produse este impusa de unele societati transnationale care
concentreaza o mare parte din oferta sau cererea mondiala?
c. preturile de monopol sau oligopol
110. Ce categorie de preturi internationale se stabileste prin negocieri directe intre exportatori si importatori?
d. preturile de tranzactie sau contractuale
111. Prima forma de manifestare a creativitatii umane care inglobeaza realizarile tehnice din toate ramurile economiei, stiintei si
culturii, reprezentand un progres fata de realizarile anterioare ale tehnicii mondiale, perfectionarile tehnice sau organizatorice
aduse in procesul muncii si care reprezinta o noutate, o schimbare, un progres, procedeele si tehnicile nebrevetate, consultanta
de specialitate s.a.
a. propietate industriala
112. Ce canal al transferului de tehnologii confera titularului sau, pe o durata limitata de timp, o serie de drepturi, dintre care cel mai
important este dreptul de folosire exclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate
autoriza pe altii sa-l exploateze.
b. brevetul de inventie
113. Ce canal al transferului de tehnologii reprezinta ansamblul de notiuni si de experienta, de operatiuni si procedee necesare
fabricarii unui produs sau executarii unei lucrari intr-un anumit domeniu de activitate.
c. know-how-ul
114. In cadrul carui tip de specializare partenerii fac schimburi cu rezultatele cercetarii tehnico-stiintifice ?
c. specializarea tehnologica
115. Teoriile economice care fundamenteaza criteriile de specializare internationala sunt multiple si au evoluat in ultimul secol. Care
dintre aceste teori cuprinde o corelatie in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei insasi
c. teoria seriilor mari de fabricatie
116. Ponderea principala in circuitul economic mondial o detine:
a. comertul international cu marfuri
117. Un element specific etapei actuale a pietei mondiale consta in aceea ca actorii principali de pe piata sunt:
b. societatile transnationale
118. Segmentul cel mai avansat din punct de vedere al comunicarii si tehnicii de comunicatii internationale sunt:
b. tranzactiile valutare
119. Tarile cu deficite comerciale constante sunt:
a. SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia
120. Ansamblul bunurilor si serviciilor prestate in timpul deplasarii in scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup, pe baza unui
program prestabilit, oferit de o forma specializata, reprezinta:
b. aranjamentul turistic
121. In functie de natura marfurilor si modul lor de prezentare, modalitatile de transport se clasifica in:
b. transporturi de marfuri de masa; transporturi de marfuri generale; transporturi de marfuri speciale.
122. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala, migratia intraregionala sunt:
a. Curente migratorii
123. Impunerea vamala indeplineste trei functii:
c. fiscala, de negociere, protectionista
124. Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:
c. trec granitele vamale a le tarii respective;
125. Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel
international, evolutia:
c. comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori
126. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :
c. teritoriu vamal
127. Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp
(maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :
b. antrepozite vamale
128. Care sunt cei mai importanti indici ai preturilor internationale?
b. indicii O.N.U.; indicele HWWA; indicele Reuter; indicele Moody.
129. Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:
a. microeconomic si macroeconomic;
130. Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:
b. factorii conjuncturali, sociali, sezonieri, economici, politici sau militari
131. Politica comerciala, prin continutul si reglementarile sale, indeplineste patru functii esentiale, si anume:
b. 1. promovarea exporturilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu strainatatea;
2. infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale si de plati externe;
3. reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata;
4. cresterea rezervelor valutare nationale.
132. In cadrul politicii comerciale se utilizeaza trei mari categorii de instrumente si masuri:
b. 1. instrumente si masuri de natura promotionala, de promovare si de stimulare a exporturilor;
2. instrumente si masuri de natura tarifara sau vamala;
3. instrumente si masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara.
133. Instrumentele de realizare a politicii vamale sunt:
b. 1. codurile vamale;
2. legile vamale;
3. reglementarile vamale;
4. tarifele vamale.
134. Impunerea vamala indeplineste trei functii:
c. fiscala, de negociere, protectionista
135. Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:
c. trec granitele vamale a le tarii respective;
136. Taxele vamale de import sunt percepute la marfurile importate atunci cind acestea:
b. trec granitele vamale ale tarii importatoare
137. Dupa scopul impunerii , taxele vamale se pot clasifica in :
b. taxe vamale cu caracter fiscal si taxe fiscale cu caracter protectionist
138. Efectul benefic al taxelor vamale pentru un stat consta in principal in :
b. aducerea de venituri la bugetul statului
139. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :
c. teritoriu vamal
140. Care este sistemul de criterii ce sta la baza specializarii internationale?
a. 1. eficienta economica maxima a productiei si schimburilor
2. valorificarea complexa si superioara a resurselor proprii
3. sporirea dotarii economiei nationale cu resurse deficitare
4. progresul tehnic
5. echilibrul economiei nationale si al relatiilor economice externe
141. Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel
international, evolutia:
c. comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori
142. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de:
c. teritoriu vamal
143. Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp
(maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :
b. antrepozite vamale
144. Piata mondiala actuala este un sistem de piete format din :
a. 1. piata creditului international;
2. piata comerciala internationala;
3. piata valutara internationala;
4. piata serviciilor internationale;
5. piata capitalului international.
145. Care sunt factorii determinanti ai dinamicii comertului international?

a. 1. mutatiile dinamice si structurale din cadrul diviziunii internationale a muncii;
2. fluxul valutar-financiar international;
3. revolutia stiintifica si tehnica contemporana;
4. aparitia si dezvoltarea cooperarii economice in productie;
5. aportul societatilor transnationale in dinamizarea comertului international;
6. liberalizarea schimburilor economice internationale.
146. Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:

a. microeconomic si macroeconomic;
147. Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:
c. factorii economici, financiari, conjuncturali, politici sau militari, sociali
148. Care sunt principalele categorii de preturi internationale:
a. cotatiile sau preturile la bursa; preturile de monopol sau oligopol; preturile de licitatie; preturile de
tranzactie; preturile de acord.
149. Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin:
c. pozotia de monopol si oligopol.
150. Formele de comercializare ale brevetului de inventie sunt:
b. 1. licentierea brevetelor de inventie;
2. cesiunea brevetelor de inventie;
3. aportului unui brevet de inventie la constituirea capitalului social al unei societati economice mixte;
4. locutiunea inventiilor brevetate.
151. Principalele functii ale marcii de fabrica sunt:
a. 1.functia de protectie a consumatorului;
2. functia de monopol;
3. functia de diferentiere a produselor;
4. functia de reclama;
5. functia de organizare a pietei;
5. functia de calitate sau de garantie a calitatii.
152. Transmiterea dreptului de marca individual se poate face, total sau partial, in urmatoarele modalitati:
a. 1. aportul unei marci la constituirea capitalului social;
2. operatiuni de franchising;
3. licentierea dreptului de marca;
4. cesiunea marcilor de fabrica, de comert sau de serviciu.
153. Trasaturile principale ale cererii turistice mondiale sunt:

b. 1. este o cerere nationala;
2. este o cerere prioritar intraregionala;
3. este o cerere cu o sezonalitate accentuata si rigida;
4. este o cerere deosebit de dinamica;
5. este o cerere concentrata in tarile si regiunile dezvoltate pe plan economic.
154. Principalele grupe de factori care modeleaza nivelul, dinamica si structura cererii turistice sunt:
a. 1. factorii sociali;
2. organizarea si promovarea;
3. factorii economici;
4. disponibilitatea de timp liber;
5. factorii demografici.
155. Consumul turistic este format, in principal , din :

c. consumul turistic national si exterior
156. Intre oferta turistica si productia turistica exista o relatie strinsa, care, comparativ cu aceeasi relatie de pe piata bunurilor fizice,
este marcata de urmatoarele particularitati:
a. 1. oferta turistica exista si independent de productia turistica;
2. oferta turistica este ferma;
3. productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta turistica;
4. structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu structura productiei respective.
157. In oferta turistica se inregistreaza o tendinta de concentrare a productiei prin trei modalitati:
a. 1. concentrarea verticala;
2. concentrarea orizontala;
3. conglomeratele turistice.
158. Componentele produsului turistic pot fi grupate in urmatoarele categorii:

b. elemente functionale si elemente atractive
159. Producatorii -ofertanti din domeniul turismului sunt specializati in urmatoarele categorii de prestatii turistice:
b. proiectarea si organizarea derularii diverselor tipuri de calatorii de catre touroperatori; transport; cazare;
restaurare; animatie; agremet; informare.
160. Dupa criteriul operatiunilor de comert exterior, traficul international se clasifica in :
b. 1. trafic international de import;
2. trafic international de export;
3. trafic international de tranzit.
161. In cadrul pietei mondiale actuale, moneda - sub diferitele sale forme - indeplineste mai multe functii, si anume:
a. 1. mijloc de circulatie a valorii;
2. masura a valorii marfurilor si serviciilor ce fac obiectul schimburilor internationale;
3. mijloc de rezerva a valorii;
4. mijloc de plata in cadrul tranzactiei comerciale.
162. Sistemul monetar international constituie o unitate a trei componente de baza:

a. 1. institutiile financiar-bancare;
2. mecanismele valutar-financiare internationale;
3. normele de drept sau uzantele internationale in domeniul platilor internationale.
163. Dupa modalitatea de plasare internationala a fondurilor valutar-financiare, distingem urmatoarele circuite ale fluxului valutar-
financiar:
a. 1. creditul international;
2. investitiile straine directe;
3. transferurile valutar-financiare unilaterale;
4. depozitele financiare de trezorerie;
5. investitiile straine de portofoliu;
6. veniturile rezultate din plasamentele financiare externe.
164. Balanta de plati externe poate cunoaste trei ipostaze diferite:

b. 1. balanta deficitara;
2. balanta excedentara;
3. balanta echilibrata.
165. Factorii determinanti de care depinde gradul in care statele participa la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic
mondial sunt multipli, cum ar fi:
c. nivelul dezvoltarii economice si tehnice; gradul de diversificare a economiei; nivelul de tehnicitate si
complexitate al productiei; volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale; dimensiunile pietei
interne; mijloacele de comunicatie, precum si factorii de politica economica.
166. Despre o piata mondiala putem vorbi incepand doar din a doua jumatate a secolului :
b. XIX
167. Pentru a evita riscul de a ramane cu marfa nevanduta, producatorii-exportatori sunt nevoiti sa:
d. organizeze productia intr-o conceptie de marketing
168.O mare parte din schimburile economice de pe piata mondiala reprezinta rezultatul unei cooperari economice si financiare
internationale sub cele mai diverse forme:
a. investitii straine directe, coproductie, subproductie, societati mixte (comune)
169. Comertul international cu bunuri si servicii este format din bunuri materiale in proportie de :
d. 80%
170. Comertul international cu bunuri si servicii este format din servicii in proportie de:
a. 20%
171. Unul dintre cele mai dinamice segmente ale pietei internationale prin care investitorul strain obtine pachetul de control asupra
unei intreprinderi sau societati sunt:
b. investitiile externe directe
172. O caracteristica a comertului international consta in aceea ca dinamica sa devanseaza dinamica :
b. productiei
173. Din punct de vedere economic si stiintific, structura fizica a comertului international arata evolutia comertului international al unei
tari, al unei grupe de tari sau a comertului mondial, care reflecta mutatiile in:
c. productia mondiala si diviziunea internationala a muncii.
174. Cea mai mare pondere in comertul international, reflectand aportul specializarilor inter si intraramura din industria prelucratoare,
dar si progresele in procesele de industrializare din multe tari in curs de dezvoltare, o detin:
d. Produsele manufacturate
175. Unele tari detin deficite comerciale constante, cum sunt:
a. SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia si tarile in curs de dezvoltare neexportatoare de petrol
176. Unele tari isi acopera deficitele comerciale cu prisosinta din soldul activ al comertului cu servicii, cum ar fi transporturile, turismul
sau serviciile bancare:
c. Grecia, Elvetia, Spania
177. Aceasta structura a comertului international reflecta mutatiile din productia mondiala si diviziunea internationala a muncii.
Ponderea principala in comertul international cu marfuri (cca 70%) o detin produsele manufacturate.
a. fizica
178. Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt de natura diferita si actioneaza in multiple stadii de viata ale produsu-
lui si in diferite sfere ale activitatii sociale, dupa cum urmeaza:
a. factorii economici, factorii conjuncturali, factorii sezonieri, factorii sociali, factorii politici sau militari
179. Preturile la titei au crescut puternic in anii:
d. 1973-1974, 1979-1980 si 2004
COMPLETION
180. Taxele vamale de ................se percep de catre stat asupra marfurilor indigene atunci cind acestea sunt exportate export
181. Taxele vamale de ....se percep de catre stat asupra marfurilor straine care tranziteaza sau traverseaza teritoriul sau
vamal.tranzit
182. Taxele vamale cu caracter ........ se percep pentru obtinerea de venituri la bugetul statului.fiscal
183. Structura ...................... a comertului international reflecta locul si ponderea diferitelor tari si grupe de tari in schimburile
comerciale internationale.geografica
184. Comertul mondial cu........................este cel mai mare flux din circuitul economic mondial.marfuri
185. ...................... regimului (tratamentului) national este prevederea care se inscrie in acordurile si tratatele economice incheiate
intre state in vederea desfasurarii activitatii de comert exterior prin care partile semnatare de obliga sa acorde persoanelor fizice
sau juridice ale unui stat semnatar aceleasi drepturi si obligatii in materie economica, ca si nationalilor.Clauza
186. .................... natiunii celei mai favorizate prevede obligatia partilor semnatare de a-si acorda reciproc toate avantajele pe care
le-au acordat sau pe care le vor acorda in viitor tarilor terte in domeniul relatiilor economice, in general, si al relatiilor comerciale,
in special.Clauza
187. ..............................este un concept relativ nou si reprezinta activitatea de valorificare a cunostintelor pe care le detine un
personal specializat, ce transmite personalului unei firme beneficiare, la sediul propriu sau la sediul firmei beneficiare,
cunostintele pe care le detine.show-how-ul
188. Balanta de plati ..... este un instrument prin care se urmaresc rezultatele financiare legate de transferul tehnologic.tehnologice
189. ............................................. reprezinta deplasarea pendulatorie a populatiei intre (tara de ) resedinta sau tara de origine si locul
de munca sau tara de primire.Emigratia
190. ............................. tranzactiilor sau operatiunilor curente este formata din balanta comerciala sau de marfuri, la care se adauga
balanta serviciilor sau invizibilelor.Balanta
191. Balanta de ......... este compusa din balanta tranzactiilor curente la care se adauga balanta capitalurilor pe termen lung.baza
192. Balanta de plati are in componenta sa balanta de baza, balanta capitalurilor pe termen scurt si.......de erori si omisiuni.contul
193. Datoria ................................. a unei tari este reprezentata de totalitatea sumelor de bani si a altor active datorate creditorilor
externi de catre rezidentii unei tari pe o perioada de timp mai mare de un an de zile.externa
194. ................. reprezinta desfasurarea unor activitati comerciale care determina un transfer de valoare prin intermediul retelelor de
telecomunicatii si se refera la toate tipurile de tranzactii legate de activitati comerciale care au la baza prelucrarea si transmisia
de date digitalizate, precum text, sunete sau imagini, la care participa persoane fizice sau institutionale.Comertul electronic
195. Dacă, în trecut, complementaritatea ramurilor şi a condiţiilor naturale forma (iar pentru multe ţări şi astăzi lucrurile se petrec la
fel) baza .....................internaţionale a muncii, în prezent, asistăm la o situaţie nouă, în care simetria ramurilor şi
complementaritatea grupelor de produse, a tipo-dimensiunilor şi a tehnologiilor de fabricaţie pentru aceleaşi produse, formează
noua bază a diviziunii internaţionale a muncii, specifică, îndeosebi, pentru ţările dezvoltate.diviziunii
196. Aplicarea în practică a unui sistem de criterii, subcriterii şi indicatori ai specializării internaţionale pentru diferite ramuri şi
subramuri poate să conducă la fundamentarea unei schiţe generale şi de perspectivă a încadrării unei ţări în diviziunea
internaţională a ............................muncii
197. Tabloul general al structurii ............. a comertului mondial arată ponderea foarte ridicată, într-o uşoară scădere, a produselor
manufacturate (maşini, utilaje, electronice şi birotică, produse chimice, textile, îmbrăcăminte şi alte semifabricate şi produse de
consum); pe locul doi, dar în descreştere, sunt produsele agricole, în care ponderea principală o deţin alimentele; pe locul trei se
situează combustibilii, cu variaţii în raport de oscilaţiile puternice ale preţului la ţiţei; pe locul patru şi ultim se situează
minereurile şi metalele, care cunosc o tendinţă de scădere lentă, dar sigură, cu deosebire metalele neferoase şi minereurile
feroase.fizice
198. Produsele ................................ detin de departe cea mai mare pondere în comertul international, reflectind aportul specializarilor
inter şi intraramura din industria prelucratoare, dar si progresele in procesele de industrializare din multe tari in curs de
dezvoltare.manufacturate
199. Minereurile şi .................................... constituie grupa cu cea mai redusă pondere în comerţul internaţional.metalele
200. In cercetarile ONU se utilizeaza un indicator foarte semnificativ, care se numeste indicele de concentrare.............................a
exporturilor ; acesta se elaboreaza pe baza clasificarii SITC a comerţului internaţtonal, intemeindu-se pe structura internationala
standard de codificare a marfurilor, pina la 3 cifre, rezultind astfel 239 subgrupe de produse. Analiza ponderii acestor subgrupe
in totalul exportului unei tari ne ofera posibilitatea cunoasterii numărului de grupe ce se regăsesc în exportul acesteia şi gradul
de concentrare sau de diversificare a structurii fizice a exporturilor.fizica
201. Comerţul fiind format preponderent din produse manufacturate, schimburile comerciale au loc cu precădere între ţările
.........................., celelalte grupe de ţări situându-se la periferia comerţului internaţional.dezvoltate
202. Obiectivul principal pe termen .............................urmărit de state prin intermediul instrumentelor şi măsurilor de politică
comercială îl constituie impulsionarea dezvoltării economiei naţionale, a exporturilor, reglementarea importurilor, venind astfel în
sprijinul propriei economii.lung
203. În afară de reglementările relaţiilor economice dintre state pe plan bilateral, la nivel subregional sau regional, care au existat
încă din perioada postbelică, au apărut şi s-au dezvoltat, în perioada imediat postbelică, o serie de relaţii economice
........................., bazate pe acorduri, prin care se încerca să se imprime anumite reguli şi principii de folosire a instrumentelor şi
măsurilor de politică comercială în relaţiile dintre ele.multilaterale
204. În ultimele trei decenii a existat o puternică tendinţă de ............................. a schimburilor, mai ales prin proliferarea grupărilor
economice integraţioniste, paralel cu nerespectarea destul de frecventă a unor principii şi reguli stabilite prin anumite acorduri şi
coduri de conduită privind folosirea acestor instrumente în relaţiile economice reciproce.regionalizare
205. Clasificarea tip .......................... pentru comerţul internaţional a fost elaborată de Biroul de Statistică al ONU, încă din anul 1950,
existând şi astăzi, însă, cu o serie de modificări care s-au făcut pe parcursul timpului şi având o clasificare pe cinci cifre
(secţiuni, diviziuni, grupe, subgrupe şi poziţii tarifare). Acest sistem de clasificare permite ONU şi altor organizaţii să poată
urmări, la nivel internaţional, evoluţia comerţului exterior al tuturor ţărilor lumii la principalii ei indicatori: volum valoric, dinamică,
structură pe mărfuri, orientare geografică a importului şi exportului etc.standard
206. In anul 1950 a fost adoptată, la Bruxelles, din iniţiativa GATT (actuala OMC), .........................................privind clasificarea
mărfurilor în tarife vamale, luând naştere mai întâi Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles (NVB) şi, ulterior, Nomenclatorul
Consiliului de Cooperare Vamală de la Bruxelles (NCCV). Şi acest tip de nomenclator s-a îmbunătăţit pe parcursul timpului,
rămânând însă la o clasificare pe doar patru cifre (secţiuni, capitole, poziţii şi subpoziţii tarifare).Conventia
207. Prin extinderea teritoriului ..................................... al unui stat înţelegem formarea unei uniuni vamale prin unirea a două sau
mai multe state care convin asupra desfiinţării treptate sau dintr-o dată a barierelor tarifare şi netarifare în dezvoltarea relaţiilor
comerciale reciproce, vizând toate bunurile sau numai o parte dintre acestea, şi a aplicării unei politici comerciale comune în
relaţiile cu statele terţe.vamal
208. Prin restrângerea teritoriului .................................al unui stat se înţelege formarea unei zone libere prin exceptarea de la regimul
vamal în vigoare a unei regiuni dintr-un stat naţional (o zonă comercială sau industrială, un port sau aeroport, o parte din
acestea etc.), unde nu se percep taxe vamale la importul de mărfuri.vamal
209. .............................. vamale sunt depozitele unde se depun şi se păstrează mărfurile importate sau cele aflate în tranzit pe o
perioadă bine delimitată de timp (maximum 2 ani), fără a se plăti taxele vamale de import.Antrepozitele
210. .............................preţurilor este un raport statistic al preţurilor între diferite perioade de timp, între diferite grupe de ţări sau între
diferite grupe de mărfuri.Indicele
MATCHING
Teoriile economice care fundamenteaza criteriile de specializare internationala sunt multiple si au evoluat in ultimul secol.
Potriviti conceptul cu definitia.
a. compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productie a
produselor in tarile care au costurile de productie cele mai scazute.
b. apreciaza ca specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de productie de care
un stat sau altul dispune din abundenta
c. cuprinde o corelatie importanta in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei
insasi, cu deosebire in ceea ce priveste elementele cheltuielilor constante de fabricatie.
d. se bazeaza pe avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce, sporirea potentialului
pietelor de desfacere si cresterea competitivitatii intre ofertanti.
e. analizeaza comparativ costurile de productie a doua sau mai multor produse provenind din aceeasi tara din care
se selecteaza produsul sau produsele care au costurile comparative cele mai reduse si care au, deci, eficienta in
specializarea in productie si la exportul lor.
211. B Teoria dotarii natiunilor cu factori de productie
212. D Teoria integrarii economice
213. A Teoria costurilor absolute
214. E Teoria costurilor comparative
215. C Teoria seriilor mari de fabricatie
Diviziunea internationala a muncii a evoluat foarte mult de-a lungul istoriei, ultimii 60 de ani fiind deosebit de elocventi sub aspectul
varietatii modalitatilor de specializare internationala. In prezent, putem distinge cinci tipuri de specializare internationala care coexista in
economia internationala. Potriviti conceptele cu definitiile:
a. este primul tip de diviziune internationala a muncii, cunoscut inca din secolele trecute. Ea contribuie la
impartirea lumii in tari industriale si tari agrare, in tari cu industrie prelucratoare si tari care au functia de anexe de
materii prime.
b. este un tip de specializare internationala, istoric mai evoluat, care se dezvolta in conditiile revolutiei tehnico-
stiintifice contemporane, cu deosebire intre tarile dezvoltate, cu industrie diversificata. Acest tip de specializare
se realizeaza intre tari care prezinta nu numai o simetrie a sectoarelor economice, dar si o simetrie a ramurilor si
subramurilor.
c. este un tip de specializare internationala in care partenerii fac schimb de produse ale aceleiasi ramuri,
deosebindu-se insa prin tipo-dimensiuni, gabarite, profile, caracteristici de functionalitate in raport cu mediul de
exploatare, cu procedeele tehnice folosite in functie de modele, de estetica, de gust etc.
d. este un tip ultramodern de specializare in care partenerii fac schimburi cu rezultatele cercetarii tehnico-stiintifice,
generand comertul cu brevete, licente, tehnologii, know-how, asistenta tehnica, acordarea de consultatii
ingineresti, cooperarea in domeniul cercetarii, asimilarii si comercializarii unor produse in care creativitatea
tehnico-stiintifica formeaza substanta schimburilor economice.
e. reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, organe de masini, detalii, parti de
instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.
216. B Specializarea interramura prelucratoare
217. C Specializarea intraramura prelucratoare
218. A Specializarea intersectoriala
219. E Specializarea organologica
220. D Specializarea tehnologica
Fiecare dintre tipurile de specializare cunoaste variate modele de realizare care pot oferi conditii de comple-mentaritate economica si de
avantaj reciproc pentru statele partenere. Potriviti conceptele cu definitiile:
a. Este modelul de schimburi care mult timp a fost specific in raporturile economice dintre tarile in curs de
dezvoltare si tarile dezvoltate, model care cunoaste doua variante. Prima varianta este aceea in care materiile
prime minerale ocupa un loc preponderent in exporturile unei tari in curs de dezvoltare, iar produsele prelucrate
importate de ea sunt in principal bunuri de consum pentru o patura privilegiata, a caror valoare nu acopera
intreaga valoare a materiilor prime exportate, diferenta constituind scurgere fara echivalent de venit national in
exterior. A doua varianta a modelului mentionat (materii prime minerale – produse prelucrate) este intalnita in
tarile dezvoltate, in exportul carora figureaza materii prime minerale, ce au insa o pondere modesta in
comparatie cu produsele prelucrate.
b. Este un model al specializarii intersectoriale relativ nou si care are sanse sa se impuna in perspectiva dezvoltarii
concomitente a crizei de materii prime si crizei agroalimentare. Dupa cum se stie, unele tari posesoare de
resurse minerale se confrunta cu criza de resurse agroalimentare, iar alte tari care dispun sau pot dezvolta
productia de resurse agroalimentare se confrunta cu urmarile crizei de materii prime si resurse energetice.
c. Este un model de specializare intersectoriala complex care a aparut ca urmare a dezvoltarii constructiilor in
strainatate. Executarea de constructii civile sau industriale in alte tari ofera posibilitatea ca, pe langa exportul
traditional de masini, instalatii si materiale de constructii, sa se efectueze studii si proiecte pentru obiective
construite – in diferite forme de cooperare – in antrepriza.
d. Este un model al specializarii intersectoriale cunoscut de unele tari dezvoltate de foarte mult timp, dar care in
ultima vreme si-a diversificat variantele realizarii lui. Astfel, serviciile de transport maritime, serviciile de credit si
cele bancare sau serviciile de asigurari au constituit intotdeauna o sursa importanta de venit pentru Marea
Britanie. Flota comerciala i-a consacrat pe armatorii greci drept carausi ai marilor.
e. Este un model al specializarii intersectoriale care, astazi, nu mai are aproape nimic comun cu modelul aparent
asemanator din vremea cand tarile slab dezvoltate exportau produse agroalimentare pentru metropole sau
pentru tarile dezvoltate.
221. A Modelul de specializare: materii prime minerale – produse prelucrate
222. D Modelul de specializare: servicii – produse de baza sau prelucrate
223. C Modelul de specializare: constructii industriale sau civile – produse industriale de baza
224. E Modelul de specializare: produse agroalimentare – produse prelucrate
225. B Modelul de specializare: materii prime minerale – produse agroalimentare
Politica comerciala include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara,
valutara etc. cu scopul de a impulsiona sau a limita schimburile comerciale externe cu alte state si de a proteja propria economie de o
eventuala concurenta provenita din exterior. Potriviti conceptele cu definitiile:
a. reglementari adoptate de stat, care vizeaza intrarea sau iesirea in / din tara a marfurilor si care impun controlul
marfurilor si mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat, precum si indeplinirea formalitatilor vamale si
plata taxelor vamale sau impunerea vamala.
b. sunt un instrument important al politicii comerciale de natura fiscala, constituindu-se din impozitele indirecte
percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii respective
c. sunt instrumente de politica comerciala admise de catre OMC, cu ajutorul carora se protejeaza piata interna de
concurenta straina, cu conditia sa nu fie prohibitive
d. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala
e. totalitatea masurilor si reglementarilor de politica comerciala (publice sau private) care au ca scop principal
franarea sau limitarea fluxului international de bunuri si servicii pentru apararea pietei interne de concurenta
straina, dar si pentru echilibrarea balantei de plati externe
226. A Politici vamale
227. D Teritoriu vamal
228. B Taxele vamale
229. E Masurile si instrumentele cu caracter netarifar denumite generic bariere netarifare
230. C Tarifele vamale
Taxele vamale sunt un instrument important al politicii comerciale de natura fiscala, constituinduse din impozitele indirecte percepute de
catre stat asupra marfurilor atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii respective. Pentru bugetul statului, ele reprezinta o sursa
de venit.Potriviti conceptele cu definitiile:
a. sunt percepute la marfurile importate atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii importatoare, ele
protejand astfel produsele nationale fata de concurenta produselor straine importate
b. se percep de catre stat asupra marfurilor indigene atunci cand acestea sunt exportate
c. se percep de catre stat asupra marfurilor straine care traverseaza (tranziteaza) teritoriul sau vamal
d. sunt, in general, percepute la un nivel ridicat si urmaresc, in principal, protejarea pietei interne de concurenta
straina, reducand forta concurentiala a marfurilor importate.
e. cel mai vechi si raspandit tip de taxa cunoscut si folosit in comertul pe plan mondial, se exprima ca un procent fix
din valoarea marfii importate sau exportate si este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor
respective (de exemplu: 15% din valoarea vamala a unei tone de carbune, a unui tractor, a unui automobil etc.).
f. se exprima sub forma unei sume (cifre absolute) in moneda tarii respective (de exemplu: 1000 u.m. – USD, EUR,
JPY, RON etc. – pentru o masina importata, pentru o tona de orez importata, pentru fiecare tona de petrol
importata s.a.m.d.) si este perceputa de catre stat asupra unei unitati fizice (m2, m3, vagon, tona, bucata etc.) din
produsul importat sau exportat, indiferent de pretul acestuia.
g. este o combinatie intre taxa specifica si taxa ad-valorem, percepandu-se atunci cand primele doua nu sunt
suficient de eficiente ca mijloc de protectie
h. se percep de catre stat asupra marfurilor provenind din tarile care isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai
favorizate, convenita prin acordurile bi sau multilaterale incheiate, taxe care sunt mult mai reduse si care au facut
in prealabil obiectul unor negocieri tarifare in cadrul GATT sau OMC.
i. se percep de catre stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica
comerciala neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor.
j. au proliferat in perioada postbelica si se mai percep si astazi. Ele sunt foarte reduse, uneori chiar nule, si se
stabilesc pe baza unui regim de favoare intre anumite tari, neputandu-se extinde si la celelalte state. Ele se
aplica asupra tuturor sau numai asupra anumitor marfuri importate din anu-mite tari cu regim de favoare, de
regula, tari in curs de dezvoltare
k. au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv; ele se percep si se stabilesc de catre state in
mod independent pentru acele marfuri ce provin din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri
comerciale bi sau multilaterale, in relatiile cu aceste state neaplicandu-se clauza natiunii celei mai favorizate.
Acest tip de taxe reprezinta o bariera destul de puternica in calea schimburilor comerciale dintre state.
231. C Taxele vamale de tranzit
232. E Taxa vamala ad-valorem
233. A Taxele vamale de import
234. G Taxa vamala compusa sau mixta
235. B Taxele vamale de export
236. H Taxele vamale conventionale sau contractuale
237. I Taxele vamale de raspuns sau de retorsiune
238. F Taxa vamala specifica
239. D Taxele vamale cu caracter protectionist
240. K Taxele vamale autonome sau generale
241. J Taxele vamale preferentiale sau de favoare
Preturile internationale s-au impus in comertul international prin mecanismele formarii lor, ceea ce ne permite sa identificam existenta
mai multor categorii de preturi.
Potriviti conceptele cu definitiile:
a. constituie acea categorie de preturi care se formeaza la produsele de masa, fungibile, ce se comercializeaza in
parte la bursele de marfuri.
b. reprezinta preturile adjudecate in sedintele de licitatie de ofertantul care ofera importatorului cele mai
avantajoase conditii din punct de vedere tehnic, comercial si financiar.
c. sunt preturile existente la anumite produse impuse de unele societati transnationale care concentreaza o mare
parte din oferta sau cererea mondiala.
d. reprezinta preturi care se stabilesc nu unilateral, ca in cazul preturilor de monopol, ci prin intelegerea dintre
principalii exportatori si importatori ai diferitelor categorii de produse.
e. constituie acele preturi ce se stabilesc prin negocieri directe intre exportatori si importatori. Ele depind de natura
produselor si caracteristicile lor tehnice si comerciale, de conjunctura economica, de puterea de negociere a
participantilor, chiar si pentru produsele la care exista sau nu preturi de bursa, de licitatie, de acord sau de
monopol.
242. B Preturile de licitatie
243. C Preturile de monopol sau oligopol
244. A Cotatiile sau preturile la bursa
245. E Preturile de tranzactie sau contractuale
246. D Preturile de acord
Indicii preturilor internationale consacrati in practica si literatura comerciala internationala sunt multipli si variati.
a. ai preturilor internationale sunt cei mai larg fundamentati. Ei se refera la o varietate mare de produse si grupe de
produse, cuprind toate tarile, iar indicele preturilor incepe din anul 1950 si ajunge pana la zi, fiind publicati
periodic.
b. al preturilor internationale este un indice american, care are seria statistica cea mai veche (1931), insa pentru un
grup restrans de produse de baza. Astfel, el include 15 produse, din care 6 produse detin 50% din totalul cosului
de produse (grau, bumbac, porumb, zahar si lana). El se publica aproape zilnic, intrucat se bazeaza in mare
parte pe cotatiile de bursa
c. al preturilor internationale se calculeaza din anul 1931 pentru un cos de 17 produse, din care 4 produse detin
50% din totalul produselor la care se calculeaza indicele (grau, bumbac, cafea si lana). De asemenea, el se
publica zilnic.
d. este calculat de Institutul de Economie Mondiala din Hamburg, iar seria lui statistica incepe din 1952. El se
publica saptamanal pentru un numar mult mai mare de produse si grupe de produse
247. A Indicii ONU
248. C Indicele Reuter
249. D Indicele german HWWA (Hamburgisch Weltwirtschaft Arhiv)
250. B Indicele MOODY
economie internationala_2
TRUE/FALSE
1. Balanta de plati externe este este un tablou sintetic in care se inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si
monetare intervenite intre rezidentii unei tari si restul lumii in decursul unui an.adevarat
2. Titlurile de valoare, creditele bancare si investitiile sunt cele trei segmente ale pietei valutare.fals
3. Una din functiile de baza ale monedei este aceea de mijloc de plata in cadrul tranzactiilor comerciale, ca instrument unic al
acestora.adevarat
4. Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate catre tarile in curs de dezvoltare provin din investitii directe, imprumuturi
bancare externe si imprumuturipe baza de emisiuni si obligatiuni. adevarat
5. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale datoriei
externe.adevarat
6. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale datoriei
publice cu sau fara garantii guvernamentale.fals
7. Majorarea dobanzii initiale la imprumut in raport cu rata curenta de pe piata financiara este una din conditionarile reesalonarii
datoriei externe.adevarat
8. Micsorarea dobanzii initiale la imprumut in raport cu rata curenta de pe piata financiara este una din conditionarile reesalonarii
datoriei externe.fals
9. Rascumpararea creantelor detinute de banci asupra lor, este o metoda de diminuare a datoriei externe a tarilor in curs de
dezvoltare.adevarat
10. Clauza de rectificare se realizeaza dupa urmatoarea formula:
P0  µ E L 
P1 =  a + b i + c 1 + d 1 ,
100  µ0 E2 L0 
unde:
P1 – pretul contractual;
P0 – pretul rectificat;
µ - materia prima de baza;
E – energia;
L – costul manoperei;
o – momentul livrarii;
l – indica momentul incheierii contractului;
a + b + c + d = 100 reprezentand ponderea diferitelor elemente de cost in pret si in clauza.fals
11. Includerea mascata in pretul unui bun exportat a unei marje de risc prezinta dezavantajul umflarii pretului, iar produsul sa nu mai
fie competitiv pe pietele externe.adevarat
12. Comertul invizibil cuprinde schimburile internationale ale caror obiecte nu sunt marfurile, ci doar serviciile si nu alte valori care
nu sunt bunuri materiale.fals
13. Din punctul de vedere al reglementarilor vamale, comertul international cu servicii este „invizibil”, aceste servicii nefiind reale si
comensurabile .fals
14. In cadrul comertului mondial, ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de crestere mai
rapida.adevarat
15. Daca indicele de export creste mai repede decat indicele preturilor de import, tara respectiva obtine un castig de valoare; si
invers, in cazul in care indicele preturilor de import creste mai repede decat cel de export, indicele raportului de schimb va fi
subunitar, iar tara respectiva va pierde valoare in schimburile economice internationale.adevarat
16. Indicele raportului de schimb (Terms of Trade) se calculeaza dupa urmatoarea formula:
∑ q p (E)1 i
I .r .s. =
∑ q p × 100,
1 0
∑ q p (I ) i
∑q p i 0
fals
17. Riscul de pret rezulta din schimbarea nedorita a preturilor intr-o tranzactie financiara fie pentru exportator, fie pentru importator,
modificand in timp echilibrul contractual.fals
18. Riscul de pret exista si este vizibil in special in cazul comertului cu cereale, minereuri, metale, textile, incaltaminte, confectii.fals
19. Tarile in curs de dezvoltare sunt interesate si pledeaza pentru scaderea alocatiilor bugetare destinate dezvoltariifals
20. Negocierile de reesalonare se realizeaza in raport indirect cu structura datoriei externe.fals
21. O alta metoda de crestere a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare debitoare o reprezinta rascumpararea creantelor
detinute de banci asupra lor.fals
22. Primul tip de inovatie financiara aparuta – rascumpararea datoriei – permite tarii debitoare sa rascumpere „la vedere” datoria
existenta, dar la valoarea ei de piata, incluzand o decotare, si nu la valoarea ei nominala.adevarat
23. Fiecare tara are datoria sa-si procure singura, prin efort propriu, resursele financiare de care are nevoie pentru dezvoltare pe
calea economisirii.adevarat
24. Ajutorul public pentru dezvoltare se apropie in prezent intr-o masura tot mai mare de cerintele unei finantari reale a tarilor
dezvoltate .fals
25. Sursa principala de provenienta a datoriei externe o reprezinta excedentul balantei comerciale ca urmare fie a cresterii
importurilor cu mult peste exporturile unei anumite perioade, fie a unui raport de schimb dezavantajos.fals
26. Reamenajarea datoriei externe a unui stat presupune negocierea privind reesalonarea amortizarii imprumutului, precum si
stabilirea conditiilor unui imprumut suplimentar, menit sa permita debitorului plata serviciului scadent al datoriei.adevarat
27. O alta metoda de crestere a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare debitoare o reprezinta rascumpararea creantelor
obtinute de banci asupra lor.adevarat
28. Pe piata secundara a aparut si posibilitatea rascumpararii datoriei sau conversiei datoriei in active pentru tarile creditoare prin
intermediul inovatiilor financiare aparute pe aceasta piata.fals
29. Orice act de vanzare-cumparare presupune (atat pe plan intern, cat si pe plan extern) ca producatorul sa intre, in final, in
posesia contravalorii produselor sale sub forma de bani nationali ai tarii sale pe care sa-i poata folosi la procurarea de mijloace
de productie, la plata salariilor, a impozitelor si care trebuie sa aiba, de regula, o circulatie legala si obligatorie in tara
producatorului.adevarat
30. Emiterea banilor de hartie este in prezent atributul agentilor economici, care folosesc multiple parghii pentru a asigura circulatia
obligatorie a banilor de hartie in platile interne, urmarind scopuri economice, politice si sociale ce decurg din natura politicii
economice.fals
31. Depozitele financiare de trezorerie reprezinta un plasament international de fonduri, la o banca sau institutie bancara, in valuta
straina, temporar disponibileadevarat
32. Scopul depozitelor financiare de trezorerie consta – in principal – in mentinerea unui grad foarte inalt al lichiditatii fondurilor, fara
insa a se subaprecia prin aceasta maximizarea veniturilor din depozitele financiare respective.adevarat
33. Dezvoltarea pietelor eurovalutare a creat conditii favorabile diversificarii formelor si tehnicilor de depozite sau altor plasamente
financiare internationaleadevarat
34. Eurovaluta este o valuta depozitata intr-un cont la o banca situata in tara de emisiune.fals
35. Creditul international este una din componentele importante ale fluxului valutar-financiar internationaladevarat
36. Raportul valoric dintre monede a caror valoare nu mai corespunde paritatii – aceasta fiind regula – se numeste curs
valutar.adevarat
37. Cursul valutar central – ca si paritatea valutara – are un caracter teoretic, intrucat, in realitate, raportul practic, de zi cu zi, in care
se schimba o valuta convertibila cu alta –cursul de schimb – variaza in jurul cursului central.adevarat
38. Modificarea cursului de schimb al unei valute fata de alta ca urmare a unor miscari spontane (inflatie, deflatie etc.) poate lua
forma de repreciere (reducerea cursului de schimb) sau de depreciere (sporirea cursului de schimb) a unei valute in raport cu
alta.fals
39. Pentru a face fata platilor internationale, sistemul monetar international si statele participante la el trebuie sa dispuna de o
anumita lichiditate internationala; prin aceasta se intelege capacitatea tarilor de a efectua decontarile internationale in momentul
scadentei de plata.adevarat
40. Modul de utilizare a instrumentelor de plata si de credit nu este reglementat prin conventii sau uzante internationale, bancile
avand un rol determinant in a asigura valabilitatea, garantarea si eficienta utilizarii acestor instrumente.fals
41. Cele trei segmente ale pietei financiare – titlurile de valoare, creditele bancare si investitiile – cunosc o dinamica ridicata,
inferioara dinamicii comertului mondial.fals
42. Investitiile internationale au o pondere importanta pe piata de capital, observandu-se locul preponderent al investitiilor
asiatice.fals
43. Avand in vedere ca dolarul SUA a indeplinit oficial (iar neoficial si in prezent) functiile unei monede internationale, SUA au
abuzat de aceasta situatie si, timp de peste trei decenii, au avut deficite in balanta lor de plati, echilibrarea facandu-se in
moneda nationala americana.adevarat
44. Capitalul FMI este numit donatie, intrucat el este format din contributiile statelor membre.fals
45. Activitatea FMI consta in supravegherea functionarii sistemului monetar international, in finantarea deficitelor din balantele de
plati ale statelor membre, in cazul in care aceasta situatie exista pe perioade mici de timpadevarat
46. Atat sumele in DST alocate statelor, cat si detinerile de DST neutilizate, aflate in cont la FMI, nu sunt purtatoare de dobanzi,
avand acelasi regim cu cel al depozitelor.fals
47. DST functioneaza ca o moneda de cont a FMI, constituita pe principiul cosului de valute.adevarat
48. Balanta de plati externe se construieste pe baza raportarilor statistice la sistemul bancar prin intermediul caruia se deruleaza
decontarile internationale.adevarat
49. Imigratia reprezinta deplasarea pendulatorie a populatiei intre resedinta (tara de origine) si locul de munca (tara de primire).fals
50. Emigratia este primirea populatiei deplasate in tara de destinatie, temporar sau definitiv.fals
51. Cauza fundamentala a migratiei internationale a fortei de munca, potrivit unui studiu efectuat in ultimii ani de Oficiul International
al Muncii de la Geneva, o constituie diferentele de venituri intre diferite tari, in special intre tarile industrializate si cele in curs de
dezvoltare.adevarat
52. Abordarea structurala considera fiecare migrant ca pe un om rational existent care evalueaza destinatiile posibile si alege solutia
optima privind impozitul pe salariu, munca sigura si costul transportului.fals
53. Abordarea individuala considera ca soarta imigrantilor este determinata, in ultima instanta, de circumstantele cu care se
confrunta.fals
54. Probabilitatea unei evaziuni fiscale nete, datorata emigrarii, este influentata de configuratia bunurilor publice, ca si a emigratiei
intr-un ciclu de viata. Indivizii tind sa migreze la inceputul varstei adulte.adevarat
55. Exodul de competente – transfer invers de competente - se refera la persoanele necalificate din tarile in curs de dezvoltare care
emigreaza in tarile dezvoltatefals
56. Migrantii se sustrag, de regula, platii impozitelor in tarile lor de origine, dar sunt supusi unor noi taxe in tara de
destinatieadevarat
57. Navigatia neregulata sau tramp reprezinta o navigatie organizata pe o ruta comerciala data, dupa un orar fix.fals
MULTIPLE CHOICE
1. Teoria care compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productia
acestuia a tarilor care au costurile de productie cele mai scazute, este:teoria costurilor absolute
2. Teoria care apreciaza ca specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de care un stat dispune
din abundenta se numeste:teoria dotarii natiunilor cu factori de productie
3. Teoria care cuprinde o corelatie importanta in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei
este:teoria seriilor mari de fabricatie
4. Teoria economica cu o larga recunoastere teoretica si practica care se bazeaza pe avantajele oferite de reducerea sau
eliminarea taxelor vamale reciproce, sporirea potentialului pietelor de desfacere si cresterea competitivitatii intre ofertanti este:
teoria integrarii economice
5. Care din urmatoarele este o componenta a circuitului economic mondial:cooperarea economica internationala
6. Care din urmatoarele nu este o componenta a circuitului economic mondial :diviziunea internationala a muncii
7. Din punct de vedere al obiectului impunerii, taxele vamale nu pot fi:taxe vamale cu caracter protectionist
8. Cel mai vechi si cel mai raspandit tip de taxa cunoscut si folosit pe plan mondial, care se exprima ca un procent fix din valoarea
marfii importate sau exportatesi este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective se numeste:taxa
vamala ad-valorem
9. Daca ne referim strict la scopul impunerii, taxele vamale nu sunt:taxe vamale de tranzit
10. In functie de modul in care statul le stabileste, taxele vamale pot fi:taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si
autonome sau generale
11. Daca ne referim strict la obiectul impunerii, taxele vamale pot lua urmatoarele forme:taxe vamale de export, de import si de
tranzit
12. Dupa scopul impunerii, taxele vamale se pot clasifica in:taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter
fiscal
13. In ceea ce priveste modalitatea de calculare si percepere a taxelor vamale, acestea se pot imparti in:taxe vamale specifice,
ad-valorem sau compuse
neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc:taxe vamale de retorsiune
15. Tarifele vamale folosite cu precadere de tarile in curs de dezvoltare si care sunt prevazute cu o singura coloana de taxe vamale
pentru toate produsele supuse impunerii vamale indiferent de tara de unde provin, se numesc:tarife vamale simple
16. Instrumentele de natura tarifara cel mai frecvent utilizate sunt:taxele vamale
17. Barierele netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export sunt:inerdictiile la import, contingentele de import,
licentele de import si autolimitarile la export
18. Barierele netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor sunt:
taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile
prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera
19. Barierele netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative sunt:
cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la
export sau import
20. Barierele netarifare de tipul obstacolelor tehnice, care decurg din standardele aplicate marfurilor sunt:
norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea
21. Acele reglementari care au in vedere bunurile destinate consumului productiv si care cer indeplinirea anumitor conditii de
calitate, de igiena si de securitate a muncii sunt:norme de securitate
22. La nivel macroeconomic, subventiile directe la export sunt masuri de natura:bugetara

23. Asigurarea si garantarea creditelor de export, la nivel macroeconomic este o masura de natura:financiar-bancara
24. Formula corecta de calcul pentru indicele de pret este:
---
25. Nu fac obiectul comertului invizibil:marfurile
26. Activitatile prestate sub forma de transporturi, turism, asigurari, activitati bancare comert cu brevete, licente, etc. se numesc:
servicii non-factor
27. Serviciile care se materializeaza in venituri valutare sub forma de profit, dobanda, salarii si subventii rezultate din miscarea
internationala de capital, munca si tehnologii, se numesc:servicii-factor
28. Cea de-a doua forma de manifestare a creativitatii umane, considerata a fi o realizare superioara si care inglobeaza acte de
creatie stiintifica, literara si artistica, este:proprietatea intelectuala
29. Creatia stiintifica sau tehnica de noutate absoluta in raport cu stadiul cunoscut al tehnicii, care are un caracter practic si
aplicativ, se numeste:inventie
30. Ansamblul cunostintelor tehnice de specialitate care vizeaza activitatea economica, in sensul realizarii productiei, crearea de noi
produse sau la modificari esentiale ale celor existente, inclusiv managementul procesului de fabricatie si comercializare, se
numeste:tehnologie
31. Ansamblul actiunilor coordonate de cercetare, prelucrare si distribuire a informatiei utile in vederea exploatarii sau necesare
agentilor economici, se numeste:inteligenta economica
32. Principalul furnizor de tehnologie pe piata mondiala, care detine circa 50% din totalul transferurilor internationale de tehnologie
este:SUA
33. Cesiunea, locutiunea, licentierea si aportul la constituirea capitalului social al unei societati mixte, sunt forme de comercializare
specifice pentru:brevet de inventie
34. Abilitatea tehnica, cunostintele tehnice, experienta tehnica si procedeele folosite sunt principalele elemente componente ale:
know-how-ului
35. Organizatia internationala al carei obiectiv este cooperarea in domeniul protectiei proprietatii intelectuale si care are ca sarcina
promovarea activitatii intelectuale creatoare si inlesnirea transferului de tehnologie intre state este:OMPI
36. Sfera economica de interferenta a intereselor purtatorilor de oferta turistica (materializata prin productie), cu cele ale purtatorilor
de cerere turistica (materializata prin consum) reprezinta:piata turistica
37. Ansamblul persoanelor care isi manifesta dorintade a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii, pentru alte
motive decat prestarea unei activitatiremunerate, reprezinta:cererea turistica
38. Ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic, sau altfel spus, integreaza ansamblul resurselor economice
mobilizate in calitate de factori ai productiei turistice, reprezinta:oferta turistica
39. Rezultatul asocierilor si interdependentelor dintre resurse si servicii este:produsul turistic
40. Elementele atractive si elementele functionale sunt doua categorii componente ale:produsul turistic
41. Metoda de conlucrare reglementata juridic prin care o intreprindere extinde asupra altora dreptul de a efectua operatii de
productie si comercializare in domeniul hotelier, conform tehnicilor sale proprii se numeste:fransiza
42. Forma clasica de concentrare a productiei care se realizeaza prin diversificarea activitatii unei societati, pornind de la
cumpararea sau fuziunea unor intreprinderi ce nu au activitati inrudite din punct de vedere industrial sau comercial, se numeste:
conglomerat
43. Singura organizatie interguvernamentala cu atributii turistice generale exercitate la scara mondiala, este:OMT
44. In functie de mediul in care se desfasoara, modalitatile de transport se clasifica in:

transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian
45. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in:
expeditii fara transbordare si expeditii cu transbordare
46. Atunci cand raportam serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile anuale ale unui stat (Va), ceea ce obtinem reprezinta:
rata datoriei externe
47. Atunci cand raportam serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile debitorilor (Vd), ceea ce obtinem reprezinta:
rata datoriei externe
48. Raportand serviciul datoriei externe (Sde) la nivelul rezervelor oficiale (Nro), determinam:rata obligatiilor externe
49. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale:datoriei
externe
50. Forma de cooperare pe piata mondiala prin care firmele specializate isi asuma sarcina de a-i scuti pe clientii lor de operatiunile
financiare ce decurg din activitatile comerciale, se numeste:factoring
51. Programele comune de cercetare sunt forme de cooperare specifice:domeniului tehnico-stiintific
52. Oferta comuna este o forma de cooperare specifica :domeniului comercializarii produselor
53. Factoringul este o forma a cooperari economice internationale specifica:domeniului comercializarii produselor
54. Consultatiile ingineresti (consulting - engineering) sunt forme de cooperare internationala specifice:domeniului comercializarii
produselor
55. Ce sector distinct din PIB formeaza pe plan national serviciile?tertiar
56. FMI, prin elaborarea balantei de plati externe standard, grupeaza serviciile internationale in:
transporturi, turism, venituri din deplasarea factorilor de productie si transferuri unilaterale de fonduri banesti oficiale
si private
57. Comertul cu servicii se numeste invizibil, pentru ca acestea:

nu figureaza in tariful vamal al unei tari sau al alteia si, deci, nu se percep taxe vamale la granita unui stat
58. Ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de : crestere mai rapida
59. Exista numeroase tari in care serviciile constituie un domeniu de sine statator si pentru multe dintre ele reprezinta o sursa
insemnata de :venituri
60. Ce tara isi acopera necesarul de valuta pentru importurile sale in proportie de 30-40% din transporturile maritime?Norvegia
61. Ponderea comertului cu brevete, licente, know-how si alte forme de tehnologii moderne din total comert invizibil este de:10%
62. Principalul beneficiar al comertului cu inteligenta vie este:SUA
63. Industria telecomunicatiilor a cunoscut, in timp si alte mutatii in afara celor cantitative si tehnice, cum ar fi de exemplu, cele de
natura :structurala si organizatorica
64. In functie de anumite caracteristici ale marfurilor tranzactionate, acestea pot fi livrate direct prin Internet (este cazul marfurilor
digitizabile, cum este software-ul), sau pot fi livrate fizic:la domiciliul cumparatorului
65. Ce state ale Uniunii Europene sunt mult mai receptive la importul de filme europene decat alte tari?Franta si Spania
66. Comertul mondial cu filme, programe de televiziune si productii video este dominat de :SUA
67. Consumatorul cel mai important de filme, programe de televiziune si productii video de pe piata mondiala este :
--- Uniunea Europeana
68. Comertul international cu servicii (comertul invizibil) vehiculeaza pe piata mondiala activitati nemateriale de circa :1.700 mld.
dolari SUA.
69. Marii importatori de servicii sunt:Germania, SUA, Japonia si Franta
70. Balanta comertului invizibil poate fi activa sau pasiva pentru o tara sau alta. Au sold activ in balanta comertului cu servicii:
SUA, Franta, Spania, Hong Kong (China)
71. Fluxurile internationale de tehnologie se concentreaza pe un teritoriu restrans, format din triunghiul: SUA, Uniunea Europeana si
Japonia, care detin din totalul transferurilor internationale de tehnologie circa :90%
72. Germania este singura tara europeana care are o pondere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in productia industriala
comparabila cu:SUA sau Japonia
73. Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin: pozitia de monopol si oligipol
74. A organizat la Viena, in anul 1979, Conferinta Natiunilor Unite pentru Stiinta si Tehnologie, care a adoptat un program de acti-
uni, in sensul crearii Comitetului Interguvernamental pentru Stiinta si Tehnologie in folosul dezvoltarii:ONU
75. A identificat si inventariat principalele tipuri de abuzuri si restrictii, practicate in transferul international de tehnologie sub forma
licentelor de productie:UNCTAD
76. A elaborat, in 1977, un ghid asupra licentelor, ce reliefeaza principalele probleme de ordin juridic pe care le implica negocierea
licentelor sau acordurilor privind transferul international de tehnologie, atentionand statele in curs de dezvoltare asupra
principalelor inconveniente sau dispozitii ce contravin intereselor acestora:OMPI
77. S-a preocupat si de protejarea secretelor comerciale si a know-how-ului impotriva oricarui abuz de incredere si a oricarui act
contrar practicilor comerciale oneste (loiale):UNCTAD
78. A elaborat programe pentru transferul de tehnologii adecvate necesitatilor, posibilitatilor si intereselor tarilor, pregatirea cadrelor
de specialitate, prestand in acelasi timp servicii de consultanta cu privire la realizarea de noi produse, cu luarea in considerare a
conditiilor si tendintelor de pe piata mondiala:ONUDI
79. Are vocatia de a proteja si recompensa inventatorii si au-torii recunoscuti pentru creativitatea lor si, totodata, pentru modul in
care se comercializeaza produsele de proprietate intelectuala: OMPI
80. In cazul produselor industriei prelucratoare, peste 73% din exporturi se deruleaza intre tarile dezvoltate
81. Care dintre tipurile de balante redate mai jos reflecta in mod sintetic exportul, importul si soldul comercial al unei tari ?
balanta comerciala
82. Cooperarea microeconomica are ca obiectiv imediat obtinerea unor avantaje nemijlocite :materiale, tehnice sau financiare
83. Cooperarea economica internationala intre unitati, firme si corporatii a aparut si se dezvolta pe fondul revolutiei tehnico-stiintifice
contemporane si al adancirii :diviziunii internationale a muncii
84. Clasifica actiunile de cooperare economica in raport cu caracterul institutional si tehnico-economic al conventiilor:ONUDI
85. Reprezinta un sistem de finantare a dezvoltarii preferabil imprumuturilor bancare, fiind intr-o masura mai mare corespunzator
nevoilor de finantare pe termen mediu si lung a unei economii nationale:emisiunile de obligatiuni
86. Constituie transferurile de resurse financiare sau in natura ce nu implica rambursarea:donatiile
87. In general, datoria externa a unei tari este reprezentata de totalitatea sumelor de bani si a altor active datorate creditorilor
externi de catre rezidentii unei tari pe o perioada :mai mare de un an
88. Avand in vedere ca statul american era singurul care isi putea permite la acea vreme o acoperire in aur a monedei sale, aceasta
constituia singura moneda convertibila in aur, astfel incat autoritatile monetare americane asigurau oricand, la cererea bancilor
centrale ale tarilor membre ale FMI, o conversie in aur a detinerilor lor de dolari SUA la pretul stabilit de :35 USD/uncia de aur
fin.
89. Sistemul monetar creat la Bretton Woods a functionat satisfacator pana la sfarsitul anilor ___ , cand a intrat intr-o profunda criza
structurala: ’60
90. In lume exista, in prezent, circa ____ de monede nationale declarate formal convertibile din totalul de 184 de state membre ale
FMI:184
91. Fondul Monetar International (FMI) este organizatia care a supravietuit pana in prezent, chiar dupa criza valutara din: 1971-1973
92. Termenul de rascumparare a monedei nationale, adica termenul de rambursare, se stabileste in functie de posibilitatile tarii
respective de a-si echilibra balanta de plati externe, dar el nu trebuie sa depaseasca5 ani
93. Balanta tranzactiilor sau operatiunilor curente este formata din balanta comerciala sau de marfuri, la care se adauga balanta
serviciilor sau „invizibilelor” (formata din bunuri si servicii, venituri si din transferurile curente). Acestea formeaza :Capitolul I.
94. Prin aceasta conventie sunt reglementate, in mod uniform, conditiile generale in care se incheie si se executa contractul rutier
de marfuri, reprezentat de scrisoarea de trasura CMR:
Conventia referitoare la contractul de transport international al marfurilor pe calea rutiera
95. Acorda transportatorilor avantaje de ordin vamal, menite sa faciliteze traficul international de marfuri:
Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR
96. Tarile cu balanta turistica echilibrata sunt:Canada, Belgia, Austria, Brazilia, Egipt
97. Tarile cu balanta turistica excedentara sunt:Grecia, Spania, Italia, Elvetia, Marea Britanie, Portugalia, Israel, Mexic
COMPLETION
1. Actuala ...................... internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea unilaterala
bazata pe monoproductiediviziune
2. Diviziunea ................... a muncii reprezinta un sistem de specializari in productie pentru exportinternationala
3. Teoria costurilor ................... a cunoscut diferite variante, in prezent avind cea mai larga raspindire doctrinara.comparative
4. O larga recunoastere internationala o are teoria dotarii natiunilor cu ............................................................... , care apreciaza ca
specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de productie de care un stat sau altul dispune din
abundenta.factori de productie
5. .................................. seriilor mari de fabricatie cuprinde o corelatie importanta in ce priveste dependenta costurilor de productie
de dimensiunea productiei insasi.Teoria
6. .............................................................. economic mondial reprezinta totalitatea relatiilor sau fluxurilor economice internationale
legate intre ele si privite ca procese continue si fluente.Circuitul
7. ................................................. mondiala poate fi definita ca un sistem complex de relatii economice internationale prin care
statele si agentii economici efectueaza tranzactii variate.Piata
8. ...........................................include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala,
financiara, bancara, valutara etc. cu scopul de a impulsiona sau limita schimburile comerciale externe cu alte state si de a
proteja propria economie de o eventuala concurenta provenita din exterior.Politica de comert
9. ...................................se definesc ca reglementari adoptate de stat vizind intrarea sau iesirea in /din tara a marfurilor si care
impun controlul marfurilor si mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat.Politicile vamale
MATCHING
Transferul international de tehnologie este o componenta dinamica a relatiilor economice internationale, cu atributii deosebite in
promovarea progresului tehnologic la nivel planetar. Pentru a explica fenomenul transferului de tehnologie, trebuie explicate
unele notiuni preliminare. Potriviti conceptele cu definitiile:
a. Constituie prima forma de manifestare a creativitatii umane, ingloband realizarile tehnice din toate ramurile
economiei, stiintei si culturii, care reprezinta un progres fata de realizarile anterioare ale tehnicii mondiale,
perfectionarile tehnice sau organizatorice aduse in procesul muncii si care semnifica o noutate, o schimbare, un
progres (inovatiile), procedeele si tehnicile nebrevetate (know-kow), consultanta de specialitate (consultanta),
asistenta tehnico-inginereasca, precum si toate semnele distinctive care permit o identificare rapida a produselor
si diferentierea celor identice sau asemanatoare, realizate de terti (marca de fabrica, marca de comert, marca de
serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta), inclusiv numele comerciale, firmele, emblemele si
titlurile.
b. Reprezinta cea de-a doua forma de manifestare a creativitatii umane, fiind considerata o realizare superioara,
bazata pe capacitatea oamenilor de a gandi, de a cunoaste si de a opera cu notiuni, considerand ca realitatea
inconjuratoare este inteligibila si poate fi cunoscuta cu ajutorul intelectului, si care inglobeaza acte de creatie
stiintifica, literara si artistica.
c. Este obiect al proprietatii industriale si reprezinta o creatie stiintifica sau tehnica de noutate absoluta in raport cu
stadiul cunoscut al tehnicii, care nu a mai fost brevetata sau facuta publica si care are un caracter practic,
aplicativ.
d. Este un element al proprietatii intelectuale si reprezinta noutatea, perfectionarea, schimbarea, adica elementele
ce caracterizeaza know-how-ul.
e. Este „ansamblul actiunilor coordonate de cercetare, prelucrare si distribuire a informatiei utile in vederea
exploatarii sau necesare agentilor economici
f. Este determinata de legaturile care se formeaza intre om – tehnica – economie – mediu social, legaturi ce
prefigureaza de fapt capacitatea de a gestiona ideile.
g. Ansamblul cunostintelor tehnice de specialitate care vizeaza activitatea economica, in sensul realizarii productiei,
crearea de noi produse sau modificari esentiale ale celor existente, inclusiv managementul procesului de
fabricatie si comercializare
h. Este o componenta a comertului invizibil si este cunoscut si sub denumirea de comert cu tehnologii; se deruleaza
intr-un ritm superior comertului international cu marfuri, desi ca pondere acesta reprezinta o valoare redusa
raportat la valoarea co-mertului international cu marfuri.
1. C Inventia
2. B Proprietatea intelectuala
3. E Inteligenta economica
4. D Inovatia
5. A Proprietatea industriala
6. F Creativitatea
7. G Tehnologie
8. H Transferul de tehnologie
Canalele transferului de tehnologii . Potriviti conceptele cu definitiile:

a. confera titularului sau, pe o durata limitata, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de
folosire exclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe
altii sa-l exploateze.
b. ansamblul de notiuni si de experienta, de operatiuni si procedee necesare fabricarii unui produs sau executarii
unei lucrari intr-un anumit domeniu de activitate
c. consta intr-o intelegere contractuala, intervenita intre un furnizor de consultanta si inginerie tehnica si un
beneficiar extern, prin care furnizorul se angajeaza sa presteze servicii ingineresti si de consultanta pentru
anumite lucrari de investitii, efectuarea de studii tehnico-economice, acordarea de asistenta tehnica.
d. cuprinde transferul drepturilor de proprietate industriala, exporturile directe de masini, utilaje, echipamente,
instalatii, activitati de constructii montaj, punerea in functiune, receptia, garantarea parametrilor tehnologici,
asigurarea pieselor de schimb, lucrari geologice, executia de foraje si montarea instalatiilor de sonde etc.
e. reprezinta activitatea de valorificare a cunostintelor pe care le detine un personal specializat, ce transmite
personalului unei firme beneficiare, la sediul propriu sau la sediul firmei beneficiare, cunostintele pe care le
detine.
9. C Activitatea de consulting-engineering
10. B Know-how-ul
11. E Show-how-ul
12. D Comertul international cu tehnologii sub forma exporturilor complexe
13. A Brevetul de inventie
Caror tipuri de specializare internationala le corespund urmatoarele modele?

a. subansamble – produs finit; subansamble – subansamble.
b. masini contra masini; produse chimice contra produse chimice; bunuri industriale de consum contra bunuri
industriale de consum; produse metalurgice contra produse metalurgice.
c. ervicii – produse de baza sau prelucrate; constructii industriale sau civile – produse industriale de baza; materii
prime minerale – produse agroalimentare; produse agroalimentare – produse prelucrate; materii prime minerale
– produse prelucrate.
d. licenta si/sau know-how contra licenta si/sau know-how; licenta contra subansamble;licenta contra produs finit;
licenta contra servicii.
e. masini si utilaje contra produse chimice; produse chimice contra bunuri industriale de consum; bunuri industriale
de consum contra masini si utilaje.
14. E Specializarea interramura prelucratoare
15. C Specializarea intersectoriala
16. A Specializarea organologica
17. B Specializarea intraramura prelucratoare
18. D Specializarea tehnologica
Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

a. se stabilesc de catre stat sub forma unor plafoane maxime, cantitative sau valorice, admise la import, pe o
perioada determinata de timp, dar fara o repartitie a acestora pe tari de provenienta.
b. sunt utilizate pentru produsele liberalizate la import si folosesc la evidenta operatiunilor de comert exterior.
c. sunt acele autorizatii pe care le acorda statele firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grupa de
produse pe o perioada de timp bine determinata, in functie de natura produsului si de distanta geografica fata de
tara de provenienta a importului.
d. sunt emise pentru produsele neliberalizate la import si se acorda selectiv in functie de tara de origine, de produs
sau de grupa de produse etc., prin intermediul lor exercitandu-se un control riguros privind respectarea
contigentelor de import.
e. se pun in aplicare de catre organele statale si presupun refuzul acestora de a elibera licente de import pentru
produsele supuse interdictiilor, cauzele putand fi de natura economica , de natura politica sau de alta natura .
f. sunt scaderi ale exporturilor acceptate de insasi statele exportatoare prin intelegeri oficiale sau neoficiale cu
tarile importatoare la cererea sau sub presiunea acelora din urma, in caz contrar, tarile importatoare aplicand ele
insele masuri foarte restrictive la import si pe o perioada mai indelungata de timp.
g. se stabilesc prin negocieri si se inscriu in listele anexa la acordurile sau protocoalele comerciale incheiate intre
state, cu specificarea exacta a tarii de provenienta.
h. plafonul superior, valoric sau cantitativ, situat sub nivelul realizat in conditii de comert liber, care este admis la
importul anumitor produse sau grupe de produse pe o perioada determinata de timp, de regula 1 an
19. H Contingentele de import
20. A Contingentele de import globale
21. E Prohibirile sau interdictiile la import, temporare sau selective
22. B Licentele de import automate
23. D Licentele de import neautomate sau discretionare
24. G Contingentele de import globale
25. F Limitarile voluntare
26. C Licentele de import

a. se utilizeaza ca instrument de politica comerciala pentru statele care sporesc artificial pretul la produsele
exportate; aceasta masura se impune pentru a reduce preturile de export ale produselor respective si pentru a
limita importul.
b. sunt acele reglementari care au in vedere bunurile destinate consumului productiv si care cer indeplinirea
anumitor conditii de calitate, prescriptii tehnice de igiena si securitate a muncii carora trebuie sa le corespunda
produsele importate.
c. un regim fiscal potrivit caruia produsele de import sunt supuse la acelasi tip de impozitare ca si cele indigene, iar
produsele de export sunt scutite de impozitele indirecte.
d. constituie o masura relativ recenta potrivit careia firmele importatoare sunt obligate sa depuna, in contul
organelor vamale ale tarilor lor, o anumita cota-parte in valuta din valoarea probabila a viitorului import, cu cel
putin 6 luni inainte de efectuarea acestuia.
e. se folosesc pe post de instrument de politica comerciala in cazul in care pe piata internationala preturile la
anumite produse scad, ele devenind astfel mai competitive la export sau in cazul in care produsele de pe piata
interna au costurile de productie mult mai ridicate decat cele ale concurentei.
f. sunt acele reglementari, foarte diferite de la o tara la alta, care au in vedere cerintele speciale cu privire la
ambalarea, etichetarea si marcarea produselor de import si care ocazioneaza cheltuieli suplimentare si intarzieri
in derularea contractelor, ducand astfel la limitarea importurilor.
g. acestea se utilizeaza numai ca raspuns fata de o politica comerciala neloiala, cum ar fi subventionarea
exporturilor sau politica de dumping.
h. se practica in interiorul UE in cadrul mecanismului politicii agricole comunitare; aceste taxe vamale suplimentare
vizeaza importurile de produse agricole din tarile terte care intra sub incidenta politicii agricole comunitare si se
calculeaza ca diferenta intre pretul de import si pretul comunitar, din care se scad cheltuielile de transport pe
parcurs intern comunitar.
27. E Preturile minime la import
28. C Ajustarea fiscala la frontiera
29. D Depozitele prealabile in valuta la import
30. H Taxele de prelevare variabila la import
31. F Normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea
32. B Normele de securitate
33. A Preturile maxime la import
34. G Taxele antidumping si compensatorii sau taxe de retorsiune

a. se face la o institutie bancara din tara exportatorului si urmareste acoperirea riscului exportatorului de a nu
incasa la scadenta contravaloarea marfurilor vandute pe credit.
b. sunt acele sume pe care statul le aloca intreprinderilor mici si mijlocii pe linia sporirii activitatii de export a
acestora.
c. cointereseaza exportatorii prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin cresterea competitivitatii
exporturilor datorita reducerii sau eliminarii taxelor si impozitelor care intra in costul de productie.
d. se face de catre o institutie bancara din tara cumparatorului (importatorului) care se obliga fata de banca
creditoare din tara exportatorului de a achita contravaloarea marfii livrate pe credit in cazul in care debitorul
(importatorul) devine insolvabil.
e. sunt reduceri sau scutiri de la plata impozitului pe venitul provenit din export pentru a impulsiona exporturile,
putand fi asimilate cu primele indirecte de export.
f. sunt formate din subventiile directe de export, care sunt reprezentate de alocarile de la buget in contul ramurilor
ce prezinta interes pentru economia nationala pentru a le rentabiliza exporturile atunci cand preturile marfurilor
similare de pe piata mondiala se situeaza la nivelul costurilor de productie sau sub aceste costuri.
g. acordate in baza unor acorduri interguvernamentale incheiate intre tara exportatoare si tara importatoare, sunt
reprezentate prin deschiderea unui credit pe termen lung de catre o institutie financiara din tara exportatorului in
favoarea unei banci, institutii financiare sau organizatii comerciale din tara importatorului, credit garantat de
guvernul tarii importatoare.
h. se aloca de catre stat exportatorilor care realizeaza un volum mare de desfaceri pe pietele externe sau care
exporta produse ale unor industrii foarte importante pentru economia nationala si urmaresc sporirea volumului
desfacerilor pe anumite piete, putand influenta atat structura pe marfuri a exporturilor, cat si orientarea
geografica a acestora in functie de interesele tarii respective.
35. F Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor
36. E Facilitatile fiscale acordate exportatorilor
37. H Primele directe de export
38. C Adoptarea masurilor de natura fiscala de stimulare a exporturilor
39. A Asigurarea pentru creditele furnizor
40. B Subventiile indirecte de export
41. D Garantarea pentru creditele cumparator
42. G Liniile de credit

a. reprezinta scutirea de la plata taxelor vamale a produselor importate ce urmeaza a fi incorporate in marfurile
destinate exportului sau care vor fi prelucrate pentru obtinerea unor produse destinate exportului.
b. au ca scop influentarea potentialilor clienti externi pentru a procura anumite produse care sunt sau vor fi
disponibile pentru export.
c. sunt un fel de prime indirecte ce se acorda exportatorilor cu prilejul preschimbarii valutei straine in moneda
nationala la un curs de schimb mai avantajos (curs cu prima) decat cursul pietei pentru a incuraja exportul de
marfuri spre anumite tari sau grupe de tari.
d. se inscrie, de obicei, in cadrul acordurilor comerciale si de plati, dar si in cadrul tratatelor de comert si navigatie,
si prevede obligatia partilor semnatare de a-si acorda reciproc toate avantajele pe care le-au acordat sau pe care
le vor acorda in viitor tarilor terte in domeniu.
e. se materializeaza in reduceri, scutiri sau restituiri ale impozitelor pe circulatia produselor pentru a putea fi folosite
la imbunatatirea productiei nationale, pentru perfectionare sau pentru crearea de noi locuri de munca.
f. are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si
fara alte compensatii, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor tarilor terte in
domeniul relatiilor comerciale.
g. are in vedere obligatia partii contractante de a extinde in mod automat si gratuit asupra celuilalt stat semnatar al
acordului (tratatului) numai acele privilegii si avantaje pe care le-a acordat sau pe care le va acorda in viitor unei
tari terte fara nici un fel de compensatie din partea acesteia.
h. este prevederea care se inscrie in acordurile si tratatele economice incheiate intre state in vederea desfasurarii
activitatii de comert exterior prin care partile semnatare se obliga sa acorde persoanelor fizice sau juridice ale
unui stat semnatar, ce exercita fapte si acte de comert sau alte activitati economice pe teritoriul celuilalt stat
semnatar, aceleasi drepturi si obligatii in materie economica, ca si nationalilor.
43. E Facilitatile fiscale pentru marfurile exportate
44. D Clauza natiunii celei mai favorizate
45. B Masurile promotionale
46. F Clauza natiunii celei mai favorizate, forma neconditionata
47. A Drawback-ul
48. H Clauza regimului national
49. G Clauza natiunii celei mai favorizate, forma conditionata
50. C Acordarea primelor valutare
Formele de cooperare in productie cunosc un proces de ampla diversificare ca urmare a varietatii domeniilor, ramurilor si
intereselor economice ale partenerilor. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. este o forma de legatura intre cercetare si asimilarea in productie.
b. reprezinta o forma relativ simpla de cooperare, prin care una din parti fabrica un produs finit sau semifinit dupa
modelul, documentatiile sau instructiunile partenerului, fie pe baza capacitatilor existente, fie creand in acest
scop capacitati noi.
c. sunt o forma evoluata a cooperarii in productie, prin care partenerii isi valorifica complementaritatea factorilor si
a costurilor de productie ca urmare a imbinarii potentialelor tehnice, umane si financiare in faza de conceptie, de
executie si de comercializare.
d. este forma de cooperare initiata si fundamentata de Romania, forma care si-a gasit o larga recunoastere si
dezvoltare practica. Rambursarea creditului in produsele obiectivului construit in cooperare are o serie de
avantaje ce decurg din solidaritatea intereselor partenerilor, pe de o parte, in asimilarea in scurt timp a productiei
la nivel tehnic ridicat, iar pe de alta parte, in certitudinea desfacerii marfurilor fara un efort valutar impovarator
e. este o forma mai complexa de cooperare, prin care unii parteneri realizeaza diverse faze ale ciclului constructiei ,
iar alti parteneri realizeaza productia efectiva, rambursand contravaloarea livrarilor si serviciilor fie prin produsele
realizate la obiectivele respective, fie prin alte produse sau servicii.
f. reprezinta o forma a cooperarii rezultand din construirea in comun a unor obiective. Se creeaza atunci cand
partile se conving ca prin formele anterioare ale cooperarii nu beneficiaza pe deplin de avantajele cooperarii
economice.
51. B Productia la comanda
52. D Acordarea de credite in utilaje si masini rambursabile in produsele rezultate din cooperare, precum si in alte marfuri sau servicii
53. A Productia pe baza de licenta si documentatie ale partenerului
54. E Construirea in comun a unor obiective industriale, agricole, turistice
55. C Coproductia si specializarea
56. F Intreprinderea mixta de productie (joint venture)
Formele de cooperare in domeniul comercializarii, de regula, finalizeaza actiunile de cooperare in domeniul tehnico-stiintific sau
al productiei, iar uneori se imbina cu formele de cooperare financiara. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. este o forma de cooperare in desfacerea si instalarea de masini si utilaje complexe pentru construirea de
obiective mari care necesita documentatii si echipamente din mai multe domenii ale tehnicii si din diverse ramuri
de productie pe care nu le poate asigura un singur furnizor, chiar daca apeleaza si la serviciile unor subfurnizori.
b. reprezinta o forma de cooperare ce antreneaza comercializarea produselor ca urmare a activitaii organizatiilor
care efectueaza asistenta tehnica in selectarea si montarea utilajelor, elaboreaza studii si proiecte, raspunzand
uneori de livrarea „la cheie” a unor obiective complexe.
c. reprezinta o forma de cooperare pe piata mondiala prin care firmele specializate (factor) isi asuma sarcina de a
scuti pe clientii lor (producatori, exportatori) de operatiunile financiare ce decurg din operatiunile de comert, astfel
ca intreprinderile productive au posibilitatea sa-si concentreze activitatea exclusiv asupra operatiunilor de
productie si desfacere.
d. este o cooperare in domeniul comercializarii produselor prin finantarea partiala a investitiilor.
e. este o forma de cooperare intre firme sau organe guvernamentale prin care se creeaza un cadru stabil de
aprovizionare-desfacere de materii prime si semifabricate, iar uneori si de produse finite.
f. sunt create de doua sau mai multe firme, din diverse tari, care se ocupa cu desfacerea produselor fabricate de
catre una din parti pe piata celeilalte parti sau pe terte piete.
57. B Consultatiile ingineresti (consulting-engineering)
58. C Factoringul
59. E Contractul pe termen lung de comercializare
60. A Oferta comuna
61. D Inchirierea de masini si echipamente complexe (leasing)
62. F Societatile mixte de comercializare a produselor
Formele de asistenta financiara externa . Potriviti conceptele cu definitiile:

a. constau in imprumuturi si donatii acordate tarilor beneficiare prin intermediul organismelor oficiale, favoarea si
gratuitatea reprezentand minimum 25% din suma totala acordata;
b. includ operatiunile de reesalonare si imprumuturile acordate pentru refinantarea unei datorii contractate (publice
sau private);
c. care constituie transferurile de resurse financiare sau in natura ce nu implica rambursarea;
63. B imprumuturile pentru ajutoare
64. C donatiile
65. A ajutoarele

a. reprezinta un plasament international de fonduri, la o banca sau institutie bancara, in valuta straina, temporar
disponibile.
b. este una din componentele importante ale fluxului valutar-financiar international, in prezent existand o adevarata
piata internationala a creditului
c. consta in plasamentele de fonduri in valori mobiliare, cu deosebire in obligatiuni si actiuni emise de straini intr-o
anumita tara sau in mai multe tari, concomitent, si cumparate de rezidenti (banci, institutii financiare, precum si
persoane fizice)
d. reprezinta una din formele cele mai vechi ale fluxului valutar-financiar international si se caracterizeaza prin
plasarea de resurse financiare, materiale, tehnologice etc. in crearea, dezvoltarea sau achizitionarea unei unitati
economice (de productie, de comercializare, de asigurare sau bancare) prin care investitorul strain obtine o parte
strategica din, sau in totalitate, capitalul social, dar care in orice caz trebuie sa-i permita un anumit grad de
control asupra activitatii unitatii economice respective.
e. reprezinta acele fluxuri financiare care nu genereaza ulterior rambursarea, repatrierea sau venituri in
contrapartida. In acest flux intra si asistenta financiara pentru dezvoltare in favoarea tarilor subdezvoltate
economic.
66. B Creditul international
67. D Investitiile directe in strainatate
68. A Depozitele financiare de trezorerie
69. E Transferurile valutar-financiare unilaterale
70. C Investitiile straine de portofoliu

a. sunt oameni care se stabilesc intr-o alta tara decat cea in care s-au nascut, pentru a trai acolo permanent.
b. sunt persoane care migreaza pentru o perioada limitata de timp.
c. sunt persoane cu o inalta pregatire profesionala care se pregatesc intr-o tara, iar de rezultatele acestei calificari
beneficiaza alta tara.
d. sunt persoanele care intra fara forma intr-o tara sau carora le-a expirat viza de sedere in tara respectiva.
e. sunt acele persoane care pleaca din tara lor pentru a scapa de anumite pericole.
71. B Persoanele care pleaca din tarile lor cu contract de munca
72. D Imigrantii ilegali
73. A Colonistii
74. C Specialistii
75. E Azilantii si refugiatii

a. reprezinta sfera economica de interferenta a intereselor purtatorilor ofertei turistice, materializata prin productia
turistica, cu cele ale purtatorilor cererii turistice, materializata prin consum.
b. este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara
resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unei activitati remunerate la locul de destinatie sau, altfel
spus, este acea parte a persoanelor care se deplaseaza periodic si in mod temporar, in afara rezidentei
obisnuite, pentru motive de calatorie, altele decat pentru a desfasura o activitate remunerata
c. este cel ce asigura transformarea interfetei in suprapunere, in timp si spatiu, a celor doi factori: cererea turistica
si oferta turistica.
d. grupeaza ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic sau, altfel spus, oferta integreaza
ansamblul resurselor economice mobilizate in calitate de factori ai productiei turistice.
e. este o componenta a ofertei turistice si reprezinta rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre resurse
(patrimoniu) si servicii.
f. se deruleaza intr-o succesiune riguroasa, determinata obiectiv de specificul prestatiei, forma de turism, locul si
momentul actiunii etc.
76.C. Consumul turistic
77.A. Piata turistica
78.B, Cererea turistica
79.D. Oferta turistica
80.F. Consumul produsului turistic
81.E. Produsul turistic

a. reprezinta o emisiune voluntara a producatorilor, in scopul oferirii unui produs omogen standardizat, de calitate
ridicata, sub aceeasi denumire comerciala, care reprezinta marca lor de productie.
b. se defineste ca o metoda de conlucrare, reglementata juridic, in care o intreprindere denumita francizor extinde
asupra altor intreprinderi dreptul de a efectua, conform propriilor tehnici, operatii de productie si comercializare in
domeniul hotelier.
c. o alta modalitate de integrare a ofertei, a aparut o data cu extinderea grupurilor profesionale cu scop nelucrativ in
diversele domenii ale ofertei turistice
d. are loc intre intreprinderi care participa la acelasi stadiu al procesului de productie, respectiv in hotelarie,
transport, comercializare
e. reuneste in cadrul aceluiasi grup intreprinderi complementare care intervin in diferite stadii ale procesului de
productie a unui produs turistic.
f. este o forma clasica de concentrare, care se realizeaza prin diversificarea activitatii unei societati, pornind de la
cumpararea sau fuziunea unor intreprinderi ce nu au activitati inrudite din punct de vedere industrial sau
comercial.
82. B.Franciza (franchise in fr.) in turism
83.D.Concentrarea orizontala a ofertantilor
84.C.Asociatia profesionala
85.A.Lanturile voluntare
86.E.Concentrarea verticala
87 F.Conglomeratul

Relatii Econ. Internationale - bune-MK AN 2 SEM 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Relatii Econ. Internationale - bune-MK AN 2 SEM 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

9. Masurile de natura valutara de stimulare a exporturilor imbraca urmatoarele forme:

33. Rata de economisire este diferita de la o tara la alta.adevarat

40. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu servicii.fals

47. Taxele vamale reprezinta o sursa de venit pentru bugetul statului.adevarat

58. Barierele de ordin netarifar pot deveni uneori discriminatorii.adevarat

66. Nivelul si evolutia productivitatii reprezinta un factor decisiv in evolutia preturilor.adevarat

69. Serviciile sunt invizibile din punct de vedere al taxelor vamale.T

145. Care sunt factorii determinanti ai dinamicii comertului international?

146. Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:

153. Trasaturile principale ale cererii turistice mondiale sunt:

155. Consumul turistic este format, in principal , din :

158. Componentele produsului turistic pot fi grupate in urmatoarele categorii:

162. Sistemul monetar international constituie o unitate a trei componente de baza:

164. Balanta de plati externe poate cunoaste trei ipostaze diferite:

10. Clauza de rectificare se realizeaza dupa urmatoarea formula:

20. Negocierile de reesalonare se realizeaza in raport indirect cu structura datoriei externe.fals

22. La nivel macroeconomic, subventiile directe la export sunt masuri de natura:bugetara

24. Formula corecta de calcul pentru indicele de pret este:

25. Nu fac obiectul comertului invizibil:marfurile

39. Rezultatul asocierilor si interdependentelor dintre resurse si servicii este:produsul turistic

44. In functie de mediul in care se desfasoara, modalitatile de transport se clasifica in:

51. Programele comune de cercetare sunt forme de cooperare specifice:domeniului tehnico-stiintific

55. Ce sector distinct din PIB formeaza pe plan national serviciile?tertiar

57. Comertul cu servicii se numeste invizibil, pentru ca acestea:

62. Principalul beneficiar al comertului cu inteligenta vie este:SUA

69. Marii importatori de servicii sunt:Germania, SUA, Japonia si Franta

73. Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin: pozitia de monopol si oligipol

86. Constituie transferurile de resurse financiare sau in natura ce nu implica rambursarea:donatiile

2. Diviziunea ................... a muncii reprezinta un sistem de specializari in productie pentru exportinternationala

Canalele transferului de tehnologii . Potriviti conceptele cu definitiile:

Caror tipuri de specializare internationala le corespund urmatoarele modele?

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

Formele de asistenta financiara externa . Potriviti conceptele cu definitiile:

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

S-ar putea să vă placă și