 încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap grav sau accentuat.

Dispoziţiile
Codului fiscal stabilesc că veniturile din salarii realizate de persoanele fizice cu handicap
grav sau accentuat nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile.

Prin urmare, veniturile din salarii realizate de persoanele cu handicap grav sau accentuat, dovedit
cu certificat de handicap, sunt scutite de la plata impozitului pe venit.

Facilităţi fiscale acordate angajatorilor care angajează persoane cu handicap se regăsesc şi la art.
84 din Legea 448/2006 potrivit căruia, angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de
următoarele drepturi:

 deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de

muncă protejate şi achiziţionării utilajelor şi echipamentelor utilizate în procesul de
producţie de persoana cu handicap;
 deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu
handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum şi a cheltuielilor cu transportul
materiilor prime şi al produselor finite la şi de la domiciliul persoanei cu handicap,
angajată pentru munca la domiciliu;
 decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specifice de pregătire,
formare şi orientare profesională şi de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap;
 o subvenţie de la stat, în condiţiile prevăzute de Legea 76/2002.

Această subvenţie se acordă angajatorilor care încadrează în muncă pe durată nedeterminată

absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 80 alin.
(1) şi (2) din Legea 76/2002, angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată
absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, pe o
perioadă de 18 luni:

 o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în

muncă, pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii;
 o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data
încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior sau învăţământ
postliceal;
 o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data
încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ superior.

Angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a
încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală,
dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap şi le menţin raporturile
de muncă sau de serviciu cel puţin 2 ani primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare
persoană angajată, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare.
  O.M.S. a elaborat scale de gravitate a handicapului;

 O.M.S. a elaborat scale legate de perspectivele omului, de reîntegrare şi de revenire la viaţa

normală;

 O.M.S. a stabilit tipurile de handicap;

TIPURI DE HANDICAP

• Handicapul de orientare – pierderea de a se orienta singur faţă de ambient

• Handicapul independenţei fizice reprezintă capacitatea individului de a susţine o existenţă –

independenţa obişnuită

• Handicap de mobilitate – deficitul de abilitate de a se mişca în ambientul său se suprapune cu

handicapul independenţei fizice dar devine analitic prin raporturile de mişcare

• Handicapul ocupaţional – pierderea capacităţii individului de a-şi ocupa timpul într-o manieră
obişnuită în raport cu vârsta , sexul, pregătirea

• Handicapul de integrare socială – determină capacitatea unui individ de a menţine relaţii

obişnuite

• Handicapul economic
Scopul asociatiilor, fundatiilor sau OnG-urilor care militeaza pentre drepturile persoanelor cu handicap
este creşterea şanselor de integrare socială şi profesională a acestora, iar printre serviciile oferite gratuit
beneficiarilor sunt cele de orientare profesională, recuperare - ergoterapie şi kinetoterapie, socializare,
consiliere psihologică, asistenţă şi consiliere socială.

Dizabilitatea multor persoane este amplificata de atitudinea pe care societatea o afiseaza fata de ei, lipsa
de respect si de oportunitati, si ceea ce este mai rau, de un anume drept de patronaj si mila din partea
celor bine intentionati. In cazul persoanelor cu dizabilitati, toate aceste atitudini ale societatii,
mentionate mai sus, duc in timp la lipsa increderii in sine, la tulburari de comportament social si la o
incapacitate de a cultiva abilitatile proprii.

Calculatoarele joacă un rol din ce în ce mai important în societate. Ne confruntăm cu ele în

aproape toate aspectele vieţii - de la aplicaţii casnice până a cardurile smart în mediul de lucru.
Calculatoarele uşurează viaţa oamenilor. Calculatoarele înlocuiesc efortul uman,
creează oportunităţi pentru noi aptitudini şi oferăde asemenea noi locuri de
muncă
.
Cu ajutorul calculatorului pot fi atinse mai bine obiective formative ca: dezvoltarea abilităţii manuale ,
rapiditatea reflexelor, precizia observaţiei, fidelitatea memoriei, rezistenţa la presiunea timpului, puterea
de concentrare, stimularea atenţiei ambiţiei, etc.

Expierenţa din multe ţări dovedeşte că ordinatoarele pot fi folosite cu succes în instruirea persoanelor
handicapate.(motor, auditiv, vizual, afectiv).Sunt numeroase cazurile în care copiii autişti prin intermediul
calculatotului , au ajuns la diferite niveluri de comunicare cu cei din jur . Explicaţia se bazează pe faptul
că aceşti copii au interese de cunoaştere şi curiozităţi autentice cu privire la lumea obiectelor animate
.Descoperă, ajutaţi de programe speciale,că ordinatorul poate fi folosit drept intermediar în comunicarea
cu cei din jur.

În urma studiilor şi experimentelor s-a ajuns la concluzia că programele de învăţare pe calculator au

probat o creştere a eficienţei în văţării cu 30-50 % la copii cu diverse handicapuri, inclusiv mintal.

Software şi formele de handicap

Pentru copiii surzi, la care simţul vizual are o funcţie compensatorie, programele didactice
trebuie să fie prin excelenţă vizuale(animate şi cu reprezentări grafice ale programelor de
învăţare).

Pentru aceştia, pentru citirea labială, în multe ţări, s-au elaborat programe eficiente .De
exemplu:pe ecran apare o figură umană din faţă ,profil sau ambele care poate mima prin
animaţie o secvenţăverbală.Copilul introduce de la tastatură ceea ce a înţeles . Computerul
confirmă sunetele înţelese corect şi le infirmă pe cele greşite.Secvenţa se reia cu ritmuri mai
lente până ce copilul înţelege.Iniţial se porneşte de la simple sunete mimate cu
încetinitorul.Treptat, pe măsură ce copilul învaţă, secvenţele mimate pot deveni mai ample, mai
rapide. Un asemenea programnu poate fi importat pentru că nu are scriere fonetică.

În ce priveşte demutizarea, există programe care pot vizualiza pe ecran sunetele în raport cu
oricare dintre parametrii acestora: înălţime, timbru, intensitate.

Copilul surd repetă la microfon , până ce graficul generat de pronunţia sa devine identic cu
graficul model al sunetului , fonemului sau cuvântului respectiv. . Se înlocuieşte feed-backul
auditiv, care controlează învăţarea vorbirii la copiii normali, cu un feed –back vizual
compensatoriu.Acest tip de program poate fi importat dar, rularea lui pretinde microcomputere
de tip IBM-PC dotate cu interfaţă pentru sunet(soundblaster).

Copiii orbi comunică pe canalele auditiv şi tactil, de unde rezultă că tastatura trebuie să fie de tip
tactil iar echipamentele periferice să fie de tip tactil şi vizual.

Copiii deficienţi mintal au dificultăţi de înţelegere, abstractizare, generalizare,de aceea se impune

ca interacţiunea cu computerul să fie simplă şi sub forma jocului didactic care propune o
mativaţie exterioară sarcinii de învăţare ; softul trebuie să fie bazat pe mijloace intuitive,
analitice, detaliate.
În general,pentru copiii cu diverse handicapuri programele trebuie să aibă o utilizare
prietenoasă.

FUNCŢIILE ORDINATORULUI ÎN ACTIVITATEA DEFECTOLOGICĂ

Funcţia de protezare

-proteze pentru handicapurile motorii:mijloace de locomoţie dirijate de microprocesoare

-proteze pentru surzi(la ei trebuie protezată funcţia de comunicare prin limbaj);este vorba mai
ales de situaţia în care persoana surdă este pe post de receptor nu de emiţător.S-au inventat nişte
ochelari care vor servi la înlocuirea citirii labiale.de asemenea sunetele pot fi transformate în
semne grafice tot cu ajutorul calculatorului(amprenta vocală).Deocamdată softul destinat
transpunerii semnalelor acustice în semnale grafice nu este destul de performant;la acestea se
adaugă costul ridicat.

-proteze pentru persoanele lipsite de vedere(lectura automată a textelor).

*Funcţia recuperativ- compensatorie

-programe pentru demutizare cu cele două aspecte:învăţarea emisiei şi învăţarea citirii

labiale.Învăţarea emisiei se face prin vizualizarea sunetelor.pentru limba română trebuie scris un
soft special sau adaptat unul străin deja existent.

*Funcţia de diagnoză Odată cu apariţia ordinatoarelor psiho diagnoza asistată de

calculator a devenit o activitate uzuală.Pentru toate tipurile de teste psihologice există o variantă
computerizată.

Se pot face testări pentru depistarea precoce a unor handicapuri.Se ştie că depistarea
timpurie a unui handicap sporeşte şansele de eficienţă a abordării medicale sau psiho-pedagogice
ale subiectului în cauză.

*Funcţia de mijloc de instruire

Pentru persoanele handicapate această funcţie are particularităţi marcante:animaţia ţi

reprezentările intuitive trebuie să fie pe primul loc.De asemenea jocul didactic trebuie să fie
mereu prezent.

Pentru orbi sunt necesare programe speciale denumite „sintetizatoare de voce”care trebuie
elaborate pentru limba română.

În concluzie , ordinatorul poate modela orice fel de proces atât într-o exprimare logico-
matematică cât şi printro exprimare intuitivă, ceea ce îl recomandă ca pe un excelent mijloc de
instruire .
 Pentru învăţământul pentru persoane handicapate computerul va deveni indispensabil
prin: „ îndeplinirea unui vechi deziderat –individualizarea procesului instructiv-educativ prin
corelarea desfăşurării acstuia cu ritmul şi posibilităţile de dezvoltare cognitivă ale fiecărui
subiect în parte”

Bibliografie

http://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/19/folosirea-calculatorului-in-invatamantul-special/

http://www.romedic.ro/strabism-la-copii