Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Watman Etapa PDF
Watman Etapa PDF
Memoriului de prezentare
pentru obtinerea Acordului de mediu
I. Denumirea proiectului:
“WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT
AL APELOR” – etapa I-a
II. Titular:
- Titularul investitiei: MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR
- Beneficiarul investitiei: ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMÂNE
- adresa poştală: str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, Bucuresti ;
- numărul de telefon: 021 315 12 97;
- numar de fax : 021 312 21 74 ;
- adresa email : dispecerat@rowater.ro;
- pag web : www.rowater.ro;
- Numele persoanelor de contact : Ing. Gabriela Buretea, UMP ANAR;
Ing. Laurentiu Cazan, UMP ANAR ;
- Director/ Manager/ Administrator : Ing. Vasile Pintilie
1
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
2
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
3
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Baraj tip AM, PO, PM. Baraj din anrocamente sau din pământ cu mască amonte
Pentru acest tip de baraj importanta este măsurarea debitelor totale exfiltrate (iesite)
prin corpul barajului, datorate în general, defecŃiunilor de etanşare ale măştii amonte.
Pentru măsurarea acestora se va amenaja un deversor triunghiular cu celulă de
presiune.
Baraj tip AA, PA. Baraj din anrocamente sau din pământ cu nucleu de argilă
FaŃă de tipul anterior, în acest caz se impune şi măsurarea presiunii apei interstiŃiale din
nucleul de argilă al barajului. Acestea se măsoară cu ajutorul celulelor de presiune
interstiŃială (celule piezometrice). În cazul în care acestea nu există, s-a prevăzut
montarea unor celule de presiune în foraje nou executate.
Baraj tip S/P. Baraj stăvilar (baraj cu corp deversant din beton şi diguri de închidere
de pământ);
Pentru descărcătorul de ape mari (evacuatorul) s-a prevăzut măsurarea deplasărilor şi
a subpresiunilor. Deplasările sunt măsurate numai în cazul acumulărilor cu înălŃimea peste
20 m. Se vor monta cel putin 10 bucati/baraj.
Pentru măsurarea deplasărilor s-a prevăzut montarea unui pendul direct, ancorat de
coronamentul evacuatorului şi prelungit până în galeria de vizitare şi drenaj, unde se
realizează citirea deplasărilor. Acesta se va poziŃiona la cuva centrală. Măsurarea
deplasărilor de la restul cuvelor (laterale in corpul barajului) se va realiza prin citirea
deplasărilor relative faŃă de cea centrală cu ajutorul unor cleme dilatometrice.
5
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
6
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
7
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Echipamente
In cadrul proiectului WATMAN au fost analizate 362 de prize de apă si au fost selectate
un număr de 41 ca fiind mai importante (in funcŃie de coeficientul de captare).
Pentru a putea contoriza canalele deschise şi închise, se recomandă utilizarea unui
debitmetru ultrasonic de tip timp de tranzit.
Pentru prizele mai mici, este recomandabilă instalarea unui contor Doppler în exteriorul
conductei, dacă raportul grosimea conductei/diametru este mai mic decât 1:10.
Echipamente
Senzorii cu ultrasunete, tip sonde sau Doppler, pentru măsurarea nivelului şi vitezei
apei, vor fi amplasaŃi pe canalul derivaŃiei. Măsurarea debitelor trebuie efectuată cu un
debitmetru pentru elaborarea curbei de evaluare a secŃiunilor transversale.
Se vor monta - Debitmetre pe canale deschise
- Senzori de nivel
8
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
9
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
10
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
redirecŃionarea apei dintr-un bazin în altul sau în caz de poluare accidentală, când
volumul de apă pentru diluare trebuie uneori asigurat în contradicŃie cu alte priorităŃi de
gospodărire a apelor la nivel local sau de bazin. În prezent, la nivelul decizional national
1 nu se folosesc instrumente computerizate de analiză a datelor sau confirmare a
deciziilor la nivelul -2 (nivel decizional bazinal).
Datele ajung la Centrul de la nivelul -1 de la toate cele 11 dispecerate regionale de nivel
-2 şi sunt stocate într-un sistem de servere SQL ce conŃine date în timp real şi date
istorice.
Centrul de la nivelul -I deŃine un sistem de servere ARC-SDE GIS, care are instalat şi
utilizează software Arclnfo şi ArcView GIS.
Comunicarea dintre centrele nivel -l si nivel -2 se face printr-o reŃea de mare viteză
Virtual Private Network (VPN) cu un decalaj de timp de 2-3 minute la transmisie.
INHGA primeşe datele de la Centrul nivel -l (şi unele date direct de la staŃiile din teren).
La Dispeceratul NaŃional sunt necesare perfecŃionări semnificative ale echipamentelor şi
noi achiziŃii care să asigure extinderea cu succes a unei infrastructuri IT asa cum prevede
proiectul WATMAN.
11
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Baza de date existentă la nivelul -3 este pe suport de hârtie şi constă din înregistrările
istorice ale debitului mediu zilnic, si a 2-3 viituri maxime anuale.
Pentru extinderea cu succes a DSS WATMAN sunt necesare perfecŃionări
semnificative ale echipamentelor şi achiziŃii în cadrul Sistemelor de Gospodărire a
Apelor.
12
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
13
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
d. 2. Celule de presiune
Pentru montarea celulelor piezometrice pentru măsurarea subpresiunilor pe talpa de
fundaŃie a unui stăvilar este necesar să se execute foraje pe fiecare cuvă, până la
contactul beton-rocă. Diametrul forajului va fi de cca. 40 mm. Pe fundul acestui foraj se
va amplasa celula piezometrică.
Traductorul de presiune interstiŃială, denumit în continuare celulă piezometrică, este un
traductor cu coardă vibrantă în care avem următoarele transformări:
- presiunea exercitată de apă pe o membrană metalică este transformată într-o
deformaŃie;
14
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
- deformaŃia este transmisă unei corzi de oŃel (coardă de pian) care îşi modifică
frecvenŃa de oscilaŃie; printr-un montaj electronic adecvat se realizează o
oscilaŃie întreŃinută;
- oscilaŃia corzii este transformată într-o oscilaŃie a unui curent care este
transmis în exterior unde frecvenŃa este măsurată cu un numărător de impulsuri
pe o durată stabilită de timp.
RezistenŃa electrică a bobinelor de excitaŃie şi de întreŃinere a oscilaŃiilor permite
determinarea temperaturii în punctul de amplasare al celulei.
Informatia de la senzorii din corpul barajului este transmisa la un tablou centralizator
existent unde poate fi colectata local sau prin intermediul unei statii automate si apoi
retransmisa la calculatorul de la cantonul barajului. Tablourile centralizatoare sunt
amplasate in galeriile de vizitare, din corpul barajelor.
Nu sunt necesare schimbari de echipamente si lucrari de intretinere speciale.
d. 3. Foraje piezometrice
Pentru determinarea suprafeŃei apei infiltrate prin barajul de pământ s-a dispus
executarea unor foraje piezometrice într-un profil echipate cu celule piezometrice.
La partea inferioară, pe o zonă de cca. 1 m, forajul se va umple cu un filtru de nisip, filtru
care va îngloba celula piezometrică. Deasupra filtrului se va executa un dop de bentonită
de cca. 80 cm. Restul forajului se va umple cu pământ.
15
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
17
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Pluviometru precipitaŃii
lichide
18
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Deoarece se poate solicita birourilor de la baraje să afişeze grafice de la nivel bazinal sau
central, în cazul computerelor accentul se va pune pe memorie, memoria plăcii grafice,
bus intern şi viteza procesorului.
19
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Bazinal, având autoritate de decizie asupra zonelor locale din cadrul Bazinului,
subordonate nivelelor centrale ANAR şi MMP, si avand posibilitatea de a coordona
informatiile esentiale cu INHGA si IGSU.
Vor fi dotate cu echipamente software si hardware CC-uri in localitatile: Pitesti,
Timisoara, Buzau, Oradea, Constanta, Craiova, Targu Mures, Ramnicu Valcea, Iasi,
Bacau, Cluj, ANAR Bucuresti, INHGA Bucuresti.
Dispeceratele situate la nivel de filiale bazinale ale ANAR vor răspunde direct de
sistemul de alarmare şi coordonare a reacŃiei în caz de poluări sau inundaŃii. Ele vor
asigura suportul Centrelor Locale de IntervenŃie Rapida (CLIR).
Alarmarea este asigurată de Centrul de Coordonare (CC), unde trebuie transmise toate
informaŃiile cu privire la poluările accidentale.
a. Rolul principal al CC este de a recepŃiona şi răspunde rapid la mesaje (24 h/zi)
în situaŃii de inundatii si de poluare accidentală. Se vor face comunicaŃii pentru
culegerea unui set de date suficient privind zonele posibil a fi inundate si tipul şi
cantitatea de poluant şi transmiterea informaŃiilor şi avertizărilor privind zonele
posibil a fi inundate si poluările accidentale.
b. Evaluarea impactului posibil al poluării asupra sănătăŃii umane şi mediului.
Efectele posibile asupra folosinŃelor de apă trebuie de asemenea apreciate, în
funcŃie de concentraŃie şi tipul de poluare.
De asemenea, trebuie estimate principalele caracteristici ale propagării undei de
poluare posibile (concentraŃii, timp) prin utilizarea unor modele specifice.
c. Decide asupra instituŃiilor ce trebuie informate sau avertizate şi a
măsurătorilor ce trebuie adoptate.
Centrele de Coordonare vor avea acces la bazele de date cu privire la materialele
periculoase şi vor putea comunica şi furniza consultanŃă de specialitate CIR cu privire la
diferite tipuri de poluări.
In plus, personalul CC va conlucra şi cu administraŃia locală şi regională în domeniul
relaŃiilor cu publicul şi comunicaŃii. In cazul producerii unei poluări accidentale, vor putea
fi transmise publicului informaŃii corespunzătoare.
Dacă se determină că diluŃia este cea mai bună soluŃie în cazul unei anumite poluări,
CC va colabora cu personalul din cadrul altor departamente ale ANAR pentru a da
drumul debitelor necesare din acumulări. Această soluŃie se va aplica, cel mai probabil, în
perioadele de debit redus.
21
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
1. Care este starea sistemului hidrografic din punct de vedere al calităŃii şi care
sunt obiectivele de mediu pe termen lung ale autorităŃii de bazin;
2. Ce porŃiuni ale sistemului hidrografic sunt posibil a fi afectate, din punct de
vedere al expunerii la risc (exemplu: colmatarea prizelor de apă dulce, inundarea
gospodariilor particulare si a sediilor sociale, inundarea statiilor de epurare, etc.);
3. Unde pot apărea cel mai probabil accidente;
4. Cum se stabilesc priorităŃile din punct de vedere al poluanŃilor;
5. Altele.
Dupa instalarea GIS se poate elabora un model matematic care să estimeze
propagarea în timp real a penei de poluare.
Se recomandă ca sistemul GIS să fie un subsistem al sistemului general de gospodărire
a apelor cu cerinŃe de hardware şi software similare (sistem GIS şi ulterior integrat
DSS).
Call Center
Factorul timp reprezintă un parametru deosebit de imporant pentru acest segment al
fluxului informational.
In acest scop este prevăzută modernizarea şi in mare măsura automatizarea gestionarii
transmiterilor cu operativitate a comunicărilor intre componentele şi factorii sistemului
de Apărare împotriva Dezastrelor.
B. Instruirea
Instruirea pe teme de GIS şi modelarea poluării se va efectua la Centrele de
Coordonare unde se folosesc instructori pentru instruire în domeniul sistemelor
computerizate şi pentru modelarea directă a poluării.
22
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
CIR-urile vor fi amplasate si construite la sediile ABA sau alte terenuri aflate in
proprietatea ANAR (SGA). Acestea pot fi amplasate in localitati (comune sau orase) sau
la limita acestora.
Centrele de IntervenŃie Rapidă vor fi echipate pentru intervenŃie în caz de viituri şi
pentru a reacŃiona la poluare cauzată de inundaŃii. Personalul va fi instruit pentru măsuri
de reacŃie în caz de accident.
In funcŃie de factorii de risc existenŃi in fiecare zona fizico-geografica a fost identificată o
lista de locaŃii a centrelor de intervenŃie rapida si a echipamentelor necesare.
Criteriul major a fost distribuŃia geografică şi apropierea de zone expuse pericolului de
poluare accidentală şi/sau inundaŃii. O listă a locaŃiilor şi a fiecărui tip de CIR se poate
găsi în tabelul anexat la prezenta documentatie.
Potrivit Directivei Cadru privind apele, pentru a remedia şi controla situaŃiile de poluare
accidentală trebuie avute în vedere necesitatea elaborarii unui sistem de avertizare în caz
de urgenŃă (AEWS) si a posibilitati de intervenŃii rapide pentru oprirea si extinderea
poluăriilor accidentale.
Pentru realizarea obiectivelor menŃionate este util ca echipele si Centrele de IntervenŃie
Rapida (CIR) sa fie dotate cu echipamente adecvate (utilaje de construcŃii, dragline,
camioane şi altele) pentru diminuarea efectelor inundatiilor precum si pentru oprirea
poluării si indepartarea agentului poluant sau neutralizarea lui.
Prin crearea de CIR în întreaga Ńară se va îmbunătăŃi capacitatea ANAR de a reacŃiona
în caz de inundaŃii. Punând la dispoziŃie echipamente suplimentare, CIR vor contribui nu
numai la protejarea structurilor hidrotehnice afectate de inundaŃii, ci vor putea fi folosite şi
pentru protecŃia civilă dupa necesităŃi.
De asemenea colaborarea cu Comisiile Locale de Apărare împotriva Dezastrelor
(CLAID) va fi facilitată prin implementarea acestui sistem de interventie rapida.
A. Lucrari de constructii
Constructia, de forma dreptunghiulara (16,30 m x 30,70 m, h = 5,4 m) se realizeaza cu
o structura metalica alcatuita din stalpi si grinzi, montata pe o fundatie continua din
beton armat. Inchiderile exterioare se vor realiza cu panouri metalice sandvis,
termoizolate, de 6 cm grosime. Culoarea acestor panouri va fi albastra.
Depozitul va avea un acoperis in doua ape, alcatuit din grinzi cu coama pe axul central
de simetrie, astfel incat pantele sa fie dirijate catre jgheaburile marginale ale
constructiei. Peste grinzi se vor monta pane, tot din profile metalice. Elementele de
invelitoare ale acoperisului se vor monta pe structura metalica proiectata si vor fi de tip
panouri metalice sandvis, termoizolate, asimilate in Romania cu agremente tehnice.
Apele pluviale vor fi preluate prin intermediul unor jgheaburi metalice marginale si a
unor burlane de preluare metalice. Panourile termoizolante de inchidere se vor monta
conform prevederilor si detaliilor producatorului, care va furniza toate elementele
auxiliare necesare (benzi de etansare, sorturi, etc.).
In interiorul depozitului nu va exista statiu de depozitare, un birou si un grup sanitar cu
acces dintr-un sas.
23
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Pardoseala in spaŃiul de depozitare va fi din beton pentru trafic utilaje. In spatiile anexa
se va executa o pardoseala din gresie, iar la peretii grupului sanitar se va executa un
placaj de faianta de 1,80 m inaltime.
Pentru asigurarea unui iluminat şi a unei ventilatii naturale se vor monta ferestre din
tamplarie de PVC, tricamerale, cu geam simplu.
Pentru asigurarea accesului în interiorul cladirii a utilajelor de manevrare a materialelor,
s-au prevazut uşi sectionale.
In jurul constructiei se va executa un trotuar din beton de 100 cm latime.
Depozitul va fi prevazut cu toate instalatiile necesare cuprinzand:
• instalatii electrice (iluminat, prize, paratrasnet, tablouri electrice);
• instalatii sanitare la grupul sanitar;
Racordarea instalatiilor interioare se va face la retelele de utilitati existente in zona
amplasamentului. Incalzirea spatiilor anexa se va realiza cu radiatoare electrice.
24
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
40
B
135
Pereti de inchidere realizati din
panouri metalice termoizolante
de 50 cm grosime
3050
218
135
Poarta industriala sectionala
2,50 x 3,00 m, cu usa pietonala
inglobata
135
Pereti de compartimentare din
DEPOZIT MATERIALE PT. INTERVENTIE DE URGENTA gips carton de 10 cm grosime
1630
1550
1610
260
P
- PARDOSEALA BETON ARMAT -
135
420
135
GRUP
SAS SANITAR
218
420
BIROU
± 0,00
135
A
40
F F P F F F
+ 5,70
Panouri termoizolante
de pereti
Stalpi metalici
100
540
Ferestre din
450
1550
A B
SECTIUNE TRANSVERSALA 2 - 2
SC.1:100
25
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
• Raclor de stăvilar
Un raclor de stăvilar cu auto-ajustare poate recupera mare varietate de uleiuri şi
produse ce plutesc pe apă. Este ideal pentru micile separatoare industriale, rezervoare
şi ape. Raclorul poate fi cuplat direct la o cisternă aspiratoare sau alte pompe de
absorbŃie cum ar fi pompele cu diafragmă.
Raclorul este ideal pentru îndepărtarea uleiurilor uşoare sau de viscozitate medie şi a
altor produse plutitoare. Este util mai ales în apele de mică adâncime.
26
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
AbsorbanŃii sunt confecŃionaŃi din carcase exterioare solide şi material de umplutură din
polipropilenă special prelucrată care absoarbe hidrocarburile şi respinge apa. Acest
proces face ca plasele, pernele, estacadele, covoarele şi rolele fabricate să fie foarte
absorbante, necostisitoare şi eficace.
• Capcane de petrol
Capcanele de petrol constau din mănunchiuri separate de bandă din polipropilenă
pentru recuperarea manuală a uleiurilor grele.
• Echipamente de remediere
Echipamentele de remediere pot fi utilizate pentru reparaŃii în timpul sau dupa
producerea inundaŃiilor sau poluărilor. Ca echipamente sunt incluse şi instalaŃiile de
depozitare, portul de transport, excavatoarele montate pe schiuri, iluminatul de urgenŃă,
sacii gonflabili pentru nisip, barajele din baloane şi alte echipamente ce pot fi utilizate de
către factorii de reacŃie în caz de inundaŃii sau
pentru curăŃarea deversărilor poluante.
C. Instruire
Vor fi prezentate patru niveluri diferite de instruire:
• Comandant pentru incidente de poluare - are responsabilitatea operaŃiunilor si
face instruirea personalului cunform Legilor şi reglementărilor in vigoare
• Primii implicaŃi - la nivel de conştientizare sunt persoanele care pot descoperi sau
fi martorii unei situaŃii de urgenŃă cu implicarea de substanŃe periculoase.
Instruirea lor va include:
- Tehnici de bază pentru evaluarea pericolelor şi riscurilor;
- Selectarea şi utilizarea EPP corespunzător;
- Cunoasterea si inŃelegerea terminologiei de bază referitoare la
materialele periculoase;
- Efectuarea controlului elementar, operaŃiunilor de reŃinere şi/sau
limitare;
- Implementarea procedurilor elementare de decontaminare;
- ÎnŃelegerea procedurilor de operare standard aplicabile şi a procedurilor
de încetare.
27
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
28
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
B. Senzorii vor face parte din sisteme multi-sondă vor măsura pH-ul, conductivitatea,
temperatura, oxigenul dizolvat, turbiditatea şi interfaŃa cu petrolul.
29
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
30
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
31
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
32
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
1
In cea de-a doua faza se vor amplasa sirene la un numar additional de 7 baraje, care nu sunt cuprinse in etapa I
deoarece au deja instalate echipamentele cuprinse in etapa I
33
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
34
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
35
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
afectate sunt: Arad, Cluj, Dolj, Satu Mare, Suceava, Mures, Harghita, Vâlcea, MehedinŃi,
Teleorman, IalomiŃa.
Avarierea sau distrugerea lucrărilor sau amenajărilor hidrotehnice, poate provoca
dezastre de tipul inundaŃiilor. Principalele cauze care duc Ia acest tip de dezastru sunt:
• ruperea sau avarierea construcŃiei hidrotehnice;
• manevre greşite sau neconforme situaŃiei inregistrate;
• alunecarea bruscă a versanŃilor in cuveta lacului de acumulare;
• avarii sau distrugeri induse de seisme;
• viituri de amploare deosebita, intr-o situaŃie defavorabila de exploatare a
acumulărilor.
Din aceasta cauza, la nivel national vor funcŃiona 11 Centre de mesaje (Call
Center), cate unul la nivelul fiecărui bazin hidrografic si va fi asigurat back-up-ul la nivel
national prin serverul bazei de date.
AdiŃional, compania care va furniza serviciul de telefonie fixa va asigura un
serviciul de back-up prin serverul său de comunicaŃii. In paralel vor fi difuzate mesaje
prestabilite in caz de alertă şi produse de avertizare prin reŃeaua radio/radio modemuri,
reŃeaua VPN-Internet, prin mesageria GSM si fax.
Sistemul de avertizare-alarmare proiectat va fi capabil sa indeplineasca cerinŃele
conform normelor internationale, necesitatea acestuia rezultând din reglementările
legale in vigoare.
In faza a Iia a proiectului Watman, sistemul propus va permite implementarea în
sistemul integrat national al Comitetelor de ProtecŃie Civila si al Comitetelor pentru
situaŃii de urgenŃă, organizate la nivelul administraŃiei publice centrale şi locale, şi va
trebui să fie interfaŃat cu alte asemenea sisteme produse în SUA, Germania, Ungaria,
Slovacia, echipamente care au fost deja instalate in Romania.
De asemenea sistemul va permite extinderea ulterioara cu un număr nedefinit de
terminale in perspectiva dezvoltării urbanistice.
Sistemul de alarmare se compune din :
A. Echipament sirene amplasate in teritoriu;
B. Echipament asigurare legaturi radio terestre (repetor);
C. Centru de supraveghere si comanda sistem, cu următoarele componente :
a) Hardware necesar execuŃiei, controlului si comenzii;
b) Software supraveghere si comanda sistem.
D. Echipament de întreŃinere sistem.
36
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
37
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
• sirene electronice;
38
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
39
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
40
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
41
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Pardoseala in spaŃiul de depozitare va fi din beton pentru trafic utilaje. In spatiile anexa
se va executa o pardoseala din gresie, iar la peretii grupului sanitar se va executa un
placaj de faianta de 1,80 m inaltime.
Pentru asigurarea unui iluminat şi a unei ventilatii naturale se vor monta ferestre din
tamplarie de PVC, tricamerale, cu geam simplu.
Pentru asigurarea accesului in interiorul cladirii a utilajelor de manevrare a materialelor,
s-au prevazut usi sectionale.
In jurul constructiei se va executa un trotuar din beton de 100 cm latime.
Depozitul va fi prevazut cu toate instalatiile necesare cuprinzand:
• instalatii electrice (iluminat, prize, paratrasnet, tablouri electrice);
• instalatii sanitare la grupul sanitar;
Racordarea instalatiilor interioare se va face la retelele de utilitati existente in zona
amplasamentului. Incalzirea spatiilor anexa se va realiza cu radiatoare electrice.
e. Pentru posturile hidrometrice pe râu şi derivaŃii:
- protecŃia mal pentru stabilizarea cursului apei in zona postului hidrometric se
va realiza din beton sau piatra rostuita;
- Imprejmuirea staŃie automate se va face cu plasa de sârmă pe stâlpi
prefabricaŃi; se vor monta si suport pentru antena in scopul transmiterii de
date şi suporŃi traductori de masura a calitatii apei;
Lucrarile de protectie de mal in zona posturilor hidrometrice sunt lucrari de tipul:
- dig de apărare din materiale locale;
- lucrări de stabilizare a malului prin realizarea unui zid de sprijin din beton;
- lucrări de recalibrare a albiei colmatate.
Materialele locale pentru realizarea digurilor de aparare sunt reprezentate de pietrişuri
şi nisipuri cu bolovăniş in amestec cu pământuri fin granulare - argile şi prafuri. Acestea
vor fi procurate de la carierele aflate cel mai aproape de locatia santierului/lucrarii.
Zidurile de sprijin se vor realiza din beton simplu C25/30 turnat pe loc.
42
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
43
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
- fundatia pentru senzorul temperatură aer se realizeaza din beton slab armat, cu
armătură fasonată, cu dimensiunile in plan 0,60 x 0,60 m si executata pana la
adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare,
de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 50 cm si
H=2 m, pe care se fixeaza senzorul de precipitatii, precum si tubul de protectie al
cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt).
Betonul este preparat local (intr-o minibetoniera manuala) şi transportat şi turnat în
fundaŃii cu roaba şi lopata;
- instalaŃii electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava
de plastic Dn=50cm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză
pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la
distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.
45
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
a.2. Pentru cele 21 de baraje din categoria C s-au avut în vedere următorii
parametrii:
- nivelul apei în lacul de acumulare;
- precipitaŃii lichide din zona barajului lacului de acumulare;
- suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu
fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru
echipamente statie automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand
alimentarea cu energie electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi
senzorul pentru temperatură mediu ambiant.
- instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare.
46
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
statie automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie
electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi senzorul pentru temperatură mediu
ambiant. Fundatia pentru suportul de antenă este din beton armat, cu armătură
fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20 m si executata pana la adancimea
de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm
grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 110 mm si H=6 m,
care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel zincat se mai monteaza, prins cu bride
tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă
rapidă la un capăt. Betonul este preparat local şi transportat şi turnat în fundaŃie cu
roaba şi lopata. Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de
beton.
- instalaŃii electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava
de plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză
pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la
distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.
47
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
b.2. Fundatia pentru pluviometru se realizeaza din beton slab armat, cu armătură
fasonata, cu dimensiunile in plan 0,60 x 0,60 m si executata pana la adancimea de
inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm
grosime. In fundatie se incastreaza, prin sudură, teava de otel zincat de Dn = 50 cm si
H=1,20 m, pe care se fixeaza senzorul de precipitatii, precum si tubul de protectie al
cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt).
Betonul este preparat local (intr-o minibetoniera manuala sau electrica) şi transportat şi
turnat în fundaŃie cu roaba şi lopata;
b.3. Suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu
fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente
statie automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie
electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi senzorul pentru temperatură mediu
ambiant. Fundatia pentru suportul de antenă este din beton armat, cu armătură
fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20 m si executata pana la adancimea
de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm
grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 110 mm si H=6 m,
care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel zincat se mai monteaza, prins cu bride
tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă
rapidă la un capăt. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în
suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va
folosi un vibrator de beton.
b.4. Imprejmuirea staŃiei care este alcatuita din panori din plasa de sarma zincată
montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2,00 [m] interax.
48
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Inaltimea imprejmuirii este de 2,00 [m] fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată.
Dispunerea imprejmuirii este de dimensiuni: 4 m x 4 m sau 6 m x 2 m.
Fundatiile stalpilor sunt din beton 0,40x0,40x0,80m cu armătură fasonata de care se
sudează stâlpii metalici. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi
turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in
pereŃi se va folosi un vibrator de beton.
Panourile, stalpii si profilele laminate sunt executate în fabrică din otel zincat şi
transportate în amplasament cu mijloace auto.
Imprejmuirea este prevazuta cu o poarta pentru acces pietonal, cu latimea de 1 m si
inaltimea de 2 m, confectionata din profile laminate si plasa de sarma zincate.
Împrejmuirea se va racorda la centura de impamantare a staŃiei prin sudura electrică.
La partea superioară a împrejmuirii sunt prevăzute trei rânduri de sârmă ghimpată
montată pe suporŃi metalici orientaŃi spre exterior la o înclinaŃie de 45° şi distanŃate la 10
cm.
b.5. InstalaŃii electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de
plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză
pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la
distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.
49
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
c.2. Fundatia pentru pluviometru precipitaŃii lichide se realizeaza din beton slab armat,
cu armătură fasonata, cu dimensiunile in plan 0,60 x 0,60 m si executata pana la
adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare,
de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza, prin sudură, teava de otel zincat de Dn =
50 cm si H=1,20 m, pe care se fixeaza senzorul de precipitatii, precum si tubul de
protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă
la un capăt). Betonul este preparat local (intr-o minibetoniera manuala sau electrica) şi
transportat şi turnat în fundaŃie cu roaba şi lopata;
c.3. Suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu
fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente
statie automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie
electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi senzorul pentru temperatură mediu
ambiant. Fundatia pentru suportul de antenă este din beton armat, cu armătură
fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20 m si executata pana la adancimea
de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm
grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 110 mm si H=6 m,
care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel zincat se mai monteaza, prins cu bride
tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă
rapidă la un capăt. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în
suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va
folosi un vibrator de beton.
c.4. Imprejmuirea staŃiei care este alcatuita din panori din plasa de sarma zincată
montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2,00 [m] interax.
Inaltimea imprejmuirii este de 2,00 [m] fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată.
Dispunerea imprejmuirii este de dimensiuni: 4 m x 4 m sau 6 m x 2 m.
Fundatiile stalpilor sunt din beton 0,40x0,40x0,80 m cu armătură fasonata de care se
sudează stâlpii metalici. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi
turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in
pereŃi se va folosi un vibrator de beton.
Panourile, stalpii si profilele laminate sunt executate în fabrică din otel zincat şi
transportate în amplasament cu mijloace auto.
Imprejmuirea este prevazuta cu o poarta pentru acces pietonal, cu latimea de 1 m si
inaltimea de 2 m, confectionata din profile laminate si plasa de sarma zincate.
Împrejmuirea se va racorda la centura de impamantare a staŃiei prin sudura electrică.
La partea superioară a împrejmuirii sunt prevăzute trei rânduri de sârmă ghimpată
montată pe suporŃi metalici orientaŃi spre exterior la o înclinaŃie de 45° şi distanŃate la 10
cm.
50
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
c.5. InstalaŃiile electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de
plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză
pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la
distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.
d.2. InstalaŃiile electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de
plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză
pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la
distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.
51
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
e.1. Pentru realizarea unei secŃiuni geometrice, pentru masurarea debitelor de apă, în
secŃiunea postului hidrometric s-a evaluat o amenajare de L= 10,00 m, pe ambele
maluri şi talveg cu o înălŃime corespunzătoare debitului maxim furnizat.
SuprafaŃa pe care se va realiza protecŃia taluzului se va finisa şi pregati pentru turnarea
plăcii de beton manual cu lopată, târnacop, mai de mână şi casma. Când sunt cantităŃi
mai mari de material de deplasat se va folosi şi excavatorul pe pneuri.
În taluzul amenajat se va realiza şi scara de acces la senzorul de nivel şi temperatură
apă .
Pentru turnarea pereului din beton, a amenajarii scării de acces la senzorului de nivel şi
a casetei pentru protecŃia senzorului, în zona secŃiunii de măsură, se va realiza un cofraj
din lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice pe dimensiunile din proiect.
Pentru turnarea pereului din beton, a amenajarii scării de acces la senzorului de nivel şi
a casetei pentru protecŃia senzorului, în zona secŃiunii de măsură, se va realiza un cofraj
din lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice pe dimensiunile din proiect.
ProtecŃia taluzului, profilat cu o pantă adaptată la profilul natural al malului, este
prevăzută a se realiza din pereu din beton cu g = 10 cm şi aşezat pe un strat drenant
din balast în grosime de cca. 15 cm.
Apărarea de mal este realizată din dale de beton armat turnate pe loc cu dimensiunile
de 1,30 x 1,50 x 0,15 m, aşezate pe un strat drenat din balast cu grosimea de 15 cm.
Dalele se executa din beton armat şi se vor arma cu plase sudate cu dimensiunile
ochiurilor 100 x 100 mm şi diametrul barelor 7,1 mm.
52
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
e.2. Imprejmuirea staŃiei care este alcatuita din panori din plasa de sarma zincată
montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2 m interax. Inaltimea
imprejmuirii este de 2 m fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată. Dispunerea
imprejmuirii este de dimensiuni: 2 m x 2 m.
Fundatiile stalpilor sunt din beton 0,40x0,40x0,80m cu armătură fasonata de care se
sudează stâlpii metalici. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi
turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in
pereŃi se va folosi un vibrator de beton.
Panourile, stalpii si profilele laminate sunt executate în fabrică din otel zincat şi
transportate în amplasament cu mijloace auto.
Imprejmuirea este prevazuta cu o poarta pentru acces pietonal, cu latimea de 1 m si
inaltimea de 2 m, confectionata din profile laminate si plasa de sarma zincate.
53
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
e.3. Suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu
fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente
statie automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie
electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi senzorul pentru temperatură mediu
ambiant. Fundatia pentru suportul de antenă este din beton armat, cu armătură
fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20 m si executata pana la adancimea
de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm
grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 110 mm si H=6 m,
care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel zincat se mai monteaza, prins cu bride
tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă
rapidă la un capăt. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în
suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va
folosi un vibrator de beton.
e.4. InstalaŃiile electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de
plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză
pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la
distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.
f.1. Caminul pentru adapostirea debitmetrului necesar măsurării debitelor de apă livrate
pentru folosinŃe la prizele din acumulare.
Este o constructie din beton armat cu radier si pereti, grosimea 25 cm fiecare , iar
dimensiunile interioare ale caminului sunt în medie de 2.2 x 2.0 x 3.2 m. Incinta pentru
realizarea căminului se execută cu excavatorul pe pneuri, iar dimnsiunile menŃionate se
fac din cofraj de lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice.
54
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
f.2. Imprejmuirea staŃiei care este alcatuita din panori din plasa de sarma zincată
montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2,00 [m] interax.
Inaltimea imprejmuirii este de 2,00 [m] fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată.
Dispunerea imprejmuirii este de dimensiuni: 2 m x 2 m.
Fundatiile stalpilor sunt din beton 0,40x0,40x0,80m cu armătură fasonata de care se
sudează stâlpii metalici. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi
turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in
pereŃi se va folosi un vibrator de beton.
Panourile, stalpii si profilele laminate sunt executate în fabrică din otel zincat şi
transportate în amplasament cu mijloace auto.
Imprejmuirea este prevazuta cu o poarta pentru acces pietonal, cu latimea de 1 m si
inaltimea de 2 m, confectionata din profile laminate si plasa de sarma zincate.
Împrejmuirea se va racorda la centura de impamantare a staŃiei prin sudura electrică.
La partea superioară a împrejmuirii sunt prevăzute trei rânduri de sârmă ghimpată
montată pe suporŃi metalici orientaŃi spre exterior la o înclinaŃie de 45° şi distanŃate la 10
cm.
f.3. Suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu fundatia
aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente statie
automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie
electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi senzorul pentru temperatură mediu
ambiant. Fundatia pentru suportul de antenă este din beton armat, cu armătură
fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20 m si executata pana la adancimea
de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm
grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 110 mm si H=6 m,
care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel zincat se mai monteaza, prins cu bride
55
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
f.4. InstalaŃii electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de
plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză
pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la
distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.
56
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
g.2. Suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu
fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente
statie automata şi panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie
electrica se realizeaza din surse neconventionale). Fundatia pentru suportul de antenă
este din beton armat, cu armătură fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20
m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat
de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel
zincat de Dn = 110 mm si H=6 m, care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel
zincat se mai monteaza, prins cu bride tubul de protectie al cablului de legatura cu
acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt. Betonul este preparat la
staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata;
Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.
57
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
g.3. Imprejmuirea staŃiei care este alcatuita din panori din plasa de sarma zincată
montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2,00 [m] interax.
Inaltimea imprejmuirii este de 2,00 [m] fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată.
Dispunerea imprejmuirii este de dimensiuni: 2 m x 2 m.
Fundatiile stalpilor sunt din beton 0,40x0,40x0,80m cu armătură fasonata de care se
sudează stâlpii metalici. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi
turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in
pereŃi se va folosi un vibrator de beton.
Panourile, stalpii si profilele laminate sunt executate în fabrică din otel zincat şi
transportate în amplasament cu mijloace auto.
Imprejmuirea este prevazuta cu o poarta pentru acces pietonal, cu latimea de 1 m si
inaltimea de 2 m, confectionata din profile laminate si plasa de sarma zincate.
Împrejmuirea se va racorda la centura de impamantare a staŃiei prin sudura electrică.
La partea superioară a împrejmuirii sunt prevăzute trei rânduri de sârmă ghimpată
montată pe suporŃi metalici orientaŃi spre exterior la o înclinaŃie de 45° şi distanŃate la 10
cm.
g.4. InstalaŃii electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de
plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză
pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la
distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.
Pentru Centrele de Coordonare (15) ce vor funcŃiona in cladiri existente ale A.N.Apele
Române, INHGA, IGSU şi MMP nu sunt necesare construcŃii, activitaŃile specifice
desfăşurându-se in cladiri erxistente
58
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
59
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
60
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
61
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Pagube suferite de
populaŃie
Nr. de peroane
decedate nr. 163 18
nr. /
Gospodării valoare 157.113 885.566,810 17.457 98.396,312
Obiective socio- nr. /
economice valoare 2.110 193.522,700 234 21.502,522
Hectar / 1.239.95
Terenuri agricole valoare 5 1.240.365,970 137.773 137.818,441
Hectar /
Păduri valoare 22.615 229,400 2.513 25,489
nr. /
Fântâni valoare 103.622 15.115,630 11.514 1.679,514
nr. /
Animale valoare 2.397 3.006,240 266 334.027
Alte pagube Valoare 222.137,111
Pagube
infrastructură
km /
Străzi valoare 3.190 246.357,550 354 27.373,061
Drumuri NaŃionale km /
(DN) valoare 735 1.041.576,200 82 115.730,689
Drumuri JudeŃene & km / 22.535 2.480.873,160 2.504 275.652,573
62
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Comunale valoare
Exploatarea km /
drumurilor valoare 5.373 138.456,370 597 15.384,041
nr. /
Lucrări hidrotehnice valoare 2.154 2.691.353,290 239 299.039,254
nr. /
Poduri valoare 19.932 1.006.094,380 2.215 111.788,264
km /
Sistemul de apă valoare 46 57.989,270 5 6.443,252
ReŃeaua de km /
telecomunicaŃii valoare N/A 2.330,370 N/A 258,930
km /
ReŃele electrice valoare N/A 109.560,730 N/A 12.173,414
km /
Căi ferate valoare 33 183.325,000 4 20.369,444
ReŃea de alimentare km /
cu gaz valoare N/A 35.362,500 N/A 3.929,167
Alte pagube Valoare N/A 208.468,290 N/A 23.163,143
Sursă:
http://www.mmediu.ro/vechi/departament_ape/gospodarirea_apelor/inundatii/TAIEX_2
009/NATIONAL-STRATEGY-FOR-FLOOD-DEFENCE-Romania.pdf
Din cauza motivelor prezentate mai sus, varianta zero a fost eliminata.
Alterrnativele analizate
WATMAN este un proiect la nivel national, gandit si proiectat pentru a integra eforturile
depuse de Administratia Nationala Apele Romane pana in prezent, cat si pe cele
viitoare si care va permite imbunatatirea activitatii de gospodarirea apelor pe doua
directii, respectiv (1) imbunatatirea deciziilor luate de ANAR si (2) imbunatatirea
interventiilor pentru prevenirea si limitarea efectelor inundatiilor si poluarilor provocate
de acestea.
Pentru prima directie de actiune, proiectul prevede instalarea de statiilor automate in
amonte de acumulari, in baraje si lacurile de acumulare si in aval de acestea, fapt ce va
permite colectarea, transmiterea si receptionarea datelor in timp real. Aceste investitii
vor conduce la imbunatatirea deciziilor luate de ANAR datorita amplasarii statiilor in
puncte cheie, maririi numarului de statii automate – si in consecinta a volumului de date,
maririi acuratetii datelor transmise si transmiterea acestora in timp real.
Toate aceste date, impreuna cu cele preluate de la alte proiecte, precum DESWAT si
SIMIN, vor fi integrate in sistemul informatic WATMAN si vor putea fi accesate de catre
persoanele de decizie din cadrul ANAR in mod simultan.
63
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Deoarece in Romania exista numeroase baraje mari, tara noastra fiind clasata din
acest punct de vedere pe locul 19 in lume, Administratia Nationala „Apele Romane”
utilizeaza, in eforturile de prevenire si limitare a efectelor inundatiilor, managementul
inundatiilor prin lacurile de acumulare. Deoarece in aceste actiuni, lacurile de acumulare
si barajele reprezinta cele mai importante elemente ale infrastructura Sistemului
National de Gospodarire a Apelor, localizarea punctelor unde vor fi instalate statiile
automatizate a tinut cont de amplasamentul celor mai importante baraje din Romania.
Astfel, vor fi amplasate statii automate in amonte de lacurile de acumulare, in lacurile de
acumulare si la baraje, cat si in aval de lacurile de acumulare, care vor permite
obtinerea unei imagini cat mai complete asupra situatiei prezente si imediat viitoare.
Pentru a raspunde la cea doua nevoie, imbunatatirea interventiilor pentru prevenirea si
limitarea efectelor inundatiilor si poluarilor provocate de acestea, in cadrul proiectului a
fost prevazuta construirea de centre rapide de interventie, ce vor dispune de personal
specializat, precum si echipamente si dotari specifice interventiilor pentru prevenirea
inundatiilor si limitarea efectelor poluarilor accidentale.
Amplasamentele centrelor rapide de interventie precum si numarul de centre au fost
stabilite in urma realizarii de simulari, ce au avut drept date de intrare datele istorice
referitoare la inundatii, daunele potentiale estimate, cat si rezultatele altor analize, cum
ar fi zonele vulnerabile la inundatii identificate in Romania, infrastructura Sistemului
National de Gospodarire a Apelor (diguri si lacuri) si infrastructura rutiera existenta in
Romania. In urma acestor simulari, a rezultat un numar optim de 23 de centre,
amplasate in bazinele hidrografice din Romania.
In acest caz, analiza optiunilor a incercat determinarea numarului optim de centre de
interventie si localizarea optima a lor, astfel incat beneficiile socio – economice sa fie
maxime.
In aceste conditii au fost analizate, in urma simularilor, 3 variante pentru constructia
CIR-urilor, care prevedeau construirea a 41 de centre, 23 sau 5 centre regionale si o
varianta de realizare a unor centre mobile.
Locatiile centrelor sunt redate in continuare, impreuna cu zonele de actiuni in intervalul
30 – 90 de minute.
64
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Valoare de
61,529,892 52,827,212 53,053,802 57,399,416
Investitie
Costuri
Operare si 2,636,61 1.930.690 2,146,827 3,292.48
Mentenanta
Valoarea
anuala a 50,748,452 45,673,607 10,307,672 50,748,452
beneficiilor
Indicatori Economici
Valoarea
actualizata
539,416,607 493,727,489 42,077,081 520,475,745
Neta
Economice
Rata Interna
69.6% 73.3% 13.3% 73.2
de
65
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Raport
Beneficii -
Costuri 8.13 9.05 1.95 6.28
66
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
67
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
3.4.3. Areale sensibile – o parte din lucrari se vor desfasura in arii naturale protejate
prin lege. Lista cu localitatile in care este prevazut a se monta statii/puncte pentru
aparatura de masura si control este prezentata in tabelul anexat.
De asemeni, s-a ilustrat pe harta amplasarea in teritoriu a tuturor obiectivelor
programului, pe bazine hidrografice.
Centrele de informare rapida se vor amplasa in localitati si nu intra nici una in areale
protejate.
Nici Centrele de coordonare nu sunt amplasate in areale protejate.
Unele posturi hidrometrice sunt amplasate in arii naturale protejate, situri Natura 2000.
Situatia acestora este prezentata in tabelul si plansele anexate.
Fiecare arie naturala protejata are limite bine determinate, conform Ord. nr. 1964/2007
modificat prin OM 2387/2011 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene
Natura 2000 in Romania si HG nr. 1284/2007 modificata de HG nr. 971/2011 privind
declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania, emise de Ministerul Mediului si Dezvoltarii
Durabile.
68
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Lucrarile prevazute in proiectul Watman vor fi amplasate pe terenuri care apartin ANAR,
deci nu va trebui sa se faca alte investitii (pentru cumpararea altor suprafete).
Amplasamentele au fost stabilite la nivel local de catre reprezentantii Apelor Romane si
s-au obtinut Certificatele de Urbanism.
S-au stabilit locatiile de amplasament a obiectivelor tinand cont si de rezultatele obtinute
de urmatoarele studii:
1.Sistemul SIMIN- Sistemul naŃional integrat de meteorologie
2.Sistemul DESWAT- Sistemul automat de avertizare rapidă în caz de inundaŃii şi
poluări accidentale
3. Punerea în siguranŃă a barajului Berdu, jud. Maramureş - Ob. Reabilitarea
sistemului de monitorizare
4. Punerea în siguranŃă a acumulării VârşolŃ, judeŃul Sălaj - Ob.Reabilitarea
sistemului de monitorizare(inclusiv sistemul de alarmare – avertizare)
5. Mărirea gradului de siguranŃă în exploatare a ac. Pecineagu, jud. Argeş -
Ob.Sistem informaŃional
6. Punerea în condiŃii de siguranŃă a barajului Măneciu, JudeŃul Prahova -
Ob. Reabilitarea sistemului de monitorizare(inclusiv avertizare – alarmare
7. Creşterea siguranŃei în exploatare a barajului şi lacului de acumulare Dridu,
judeŃul IalomiŃa - Ob. Reabilitarea sistemului de monitorizare şi alarmare
8. Punerea în siguranŃă a acumulării Râpa Albasră – JudeŃul Vaslui” - Ob. Sistem
informational.
69
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
70
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
71
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
In cazul inundatiilor, flora prin acoperirea excesiva cu apa dispare. Prin eliminarea
cauzei exista premisele pentru continuarea ciclului natural – impact pozitiv, direct.
Se vor crea zone (zona ingradita in care se monteaza statiile automate) care vor fi
inierbate si plantate cu vegetatie zonala – impact direct pozitiv.
Chiar daca unele posturi hidrometrice amplasate in arii naturale protejate vor ocupa o
suprafata de teren (relativ mica de 4 x 4 m sau 2 x 6 m sau 2 x 2 m), prin activitatea lor
au un impact pozitiv deoarece avertizeaza populatia din zona in caz de inundatii sau
ape mari.
72
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
73
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
74
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
76
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
78
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
79
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
80
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
81
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
D. Solicitări excepŃionale:
- seisme;
- ruperi de baraje în amonte;
- explozii;
- acŃiuni deliberate (sabotaje, bombardamente).
In Romania nu s-a produs pâna acum decât un accident la Barajul Belci, situaŃiile cele
mai des întâlnite in exploatarea barajelor fiind incidente la unele structuri componente.
Pentru a preîntâmpina riscul la cedare este deosebit de important a dispune de un
sistem automat de colectare a datelor privind parametrii de siguranŃă semnificativi
pentru diferitele tipuri de baraje.
120
100
Număr cazuri
80
60
40
20
0
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Anul
Total 37 62 80 115 56 80 32 60 80
Petrol 17 27 22 58 30 45 18 40 36
Zootehnie 10 15 20 17 7 6 5 1 1
Produse chimce 7 9 20 22 8 10 2 12 20
Alte cauze 3 11 18 18 10 19 7 7 23 82
Poluări accidentale in România in perioada 1992-2000
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
În figura se mai sus se prezintă, pentru fiecare an din această perioadă, numarul de
cazuri de poluări repartizate pe substanŃe poluante şi numarul de cazuri totale
înregistrate.
Cea mai importantă poluare accidentală produsa in aceasta perioada cu un impact
major asupra populaŃiei, florei şi faunei acvatice o reprezinta accidentul de la iazul de
steril al exploatării aurului cu cianuri de la mina Săsar din Baia-Mare.
Pe 30 ianuarie 2000, s-a produs o spărtură în iazul de steril de la S.C. Aurul Baia -
Mare, cauzată de ploi puternice si topirea bruscă a zăpezii; cca. 100.000 m3 de apă cu
conŃinut ridicat de cianuri şi metale grele au fost evacuate din iaz, afectând râurile
Săsar, Lăpuş, Someş si Tisa.
Poluările înregistrate în România în perioada 2001 – 2009, în număr de 708, au
depăşit cu cca. 16% pe cele înventariate în perioada 1992 – 2000. Cele mai multe
poluări accidentale din această perioadă au fost înregistrate în anii 2001, 2002, 2003,
2007, 2008.
În figura de mai jos se prezintă, pentru fiecare an din această perioadă, numarul de
cazuri de poluări repartizate pe substanŃe poluante şi cazurile totale înregistrate. Din
reprezentarea grafică a poluărilor accidentale înregistrate în perioada 2001 – 2009, se
observă următoarele:
- Petrolul este poluantul cel mai frecvent înregistrat în accidente, la fel ca în
perioada anterior analizată, reprezentând cca. 57,0 % din totalul deversărilor.
Maximul evacuărilor de petrol, este atins în anul 2002 (cca. 18,3 % din totalul
poluărilor cu petrol şi cca. 63,2% din totalul anului), iar minimul se înregistrează în
anul 2004 (3,2% din totalul poluărilor cu petrol şi 48,1% din totalul anului).
Poluările accidentale cu produse petroliere sunt datorate, în general, pierderilor
de substanŃe petroliere prin fisurarea sau avarierea unor conducte;
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Anul
84
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
85
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
- excavarea pământului;
- manevrarea materialelor de construcŃie (nisip, pietriş, ciment, var);
- traficul auto.
Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafaŃă, iar
in urma aplicarii masurilor de reducere a impactului, acestea nu au un impact
semnificatv asupra mediului .
După punerea în funcŃiune a obiectivelor proiectate, din activitatea desfăşurată nu vor
rezulta noxe evacuate în atmosferă.
87
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
88
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
89
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
tufisuri pitice de smirdar, sălcii pitice si alti arbusti, tufărisuri subalpine si jneapăn,
ienupăr pitic, afini. Pajistile alpine alternează pajisi subalpine, formate din pe
terenuri despădurite, în care predomină iarba stâncilor, părusca si tăposica.
• Vegetatia montană, care acoperă regiunile muntoase sub altitudinea de 1700-
1500 m, este reprezentată prin:
o păduri de molid, în care predomină molidisurile pure, iar în locurile mai
joase, doar local, întâlnindu-se brad si pin.
o păduri amestecate de fag cu răsinoase, în care specii caracteristice sunt
fagul, bradul si molidul.
o păduri de fag, caracterizate prin predominarea fagului (în amestec slab cu
bradul),a molidului (în pareta superioară), teiului, paltinului, frasinului,
ulmului etc.
• Vegetatia de dealuri si de podisuri este reprezentată prin:
o păduri de fag, care se continuă din zona montană
o păduri amestecate de fag cu gorun
o păduri de gorun si pajisti secundare stepizate dezvoltate pe locul pădurii
de gorun
o păduri de stejar pedunculat, în care predomină stejarul pedunculat în
amestec cu diverse alte esente lemnoase
o păduri de cer si gârnită, cu pajisti stepizate si pajisti stepice secundare
o pajisti dezvoltate pe locul pădurilor alcătuite din diverse specii de stejar si
pajisti xeromezofile de silvostepă.
• Vegetatia de câmpie este reprezentată prin:
o păduri de stejar pedunculat
o păduri de cer si gârnită si pajisti formate pe locul fostelor păduri de stejari
o vegetatie de silvostepă, care cuprinde păduri izolate de stejar brumăriu si
de stejar pufos
o pajisti xerofile de stepă, unde predomină păiusul, colilia etc.
• Vegetatia luncilor este reprezentată prin păduri de salcie, plop, prin sleauri de
luncă si pajisti de luncă
• Vegetatia acvatică. Băltile si lacurile prezintă în general o repartizare zonală a
vegetatiei în raport cu adâncimea. La mal apare o zonă de rogozuri si stânjenei
de baltă, urmată apoi de o zonă de stuf (foarte extinsă în Delta Dunării), în care
predomină stuful în amestec cu papura si pipirigul. În zona centrală predomină
nuferi si broscărita iar la adâncimi mai mari brădisul.
b. Fauna
Datorită pozitiei geografice si diversitătii conditiilor naturale, în România există o faună
bogată si variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât si elemente relativ tinere.
În România sunt următoarele complexe faunistice:
• Complexul alpin, care constituie domeniul caprei negre, al vulturului bărbos, al
cintezei alpine si scatiului. Dintre reptile ajung până aici vipera comună si sopârla
de munte.
• Complexul pădurilor, cu o faună bogată si variată, în care apar: cerbi, ursi, râsi,
jderi, veverite, soareci de pădure, pajura, vulturul plesuv, ciuful de pădure,
90
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Mai apar si specii apte să trăiască în diferite conditii geografice ca: mistreti, căprioare,
iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici si arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o
au: sarpele de alun si năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc cotofene, stăncute, ciori,
granguri, botgrosi, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becatine, soimul dunărean
si viesparul.
• Complexul de stepă are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel
mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, soarecii de câmp si căteii-
pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă,
dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare,
prepelita, graurul, dumbrăveanca etc. Dintre reptile apar: serpi, sopârle, broaste
testoase. Este de remarcat prezenta unor insecte caracteristice, cum este
călugărita.
91
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
92
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
94
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
95
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
96
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
97
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
98
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
99
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
100
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
VI. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative
naŃionale care transpun legislaŃia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-
cadru apă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.)
101
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
102
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
- 1 cabină poartă;
- 1 grup sanitar ecologic.
O R G A N IZ A R E D E S A N T IE R
W A T M A N -S IS T E M IN F O R M A T IO N A L P E N T R U
M A N A G E M E N T U L IN T E G R A T A L A P E L O R -E T A P A I-a
A. S p a tiu p la tf o r m a o r g a n iz a r e , b ir o u r i s i a n e x e
1- b a r a c a s e f s a n tie r s i s e f s a n tie r a d ju n c t ( 1 b u c ) ;
2- b a r a c a p e n t r u P S I s i a s is t e n t a m e d i c a l a ( 1 b u c ) ;
3- b a r a c a p e n tr u m a g a z ia d e s c u le ( 1 b u c ) ;
4- c a b in a p o a r t a ( 1 b u c ) ;
5- g r u p u r i s a n i t a r e e c o l o g ic e ( 1 b u c ) ;
6- b a r a c i d o r m ito r ( 2 b u c ) ;
7- p a r c a r e a p e n tr u d o ta r e a te h n ic a .
S U P R A F A T A P L A T F O R M A O R G A N IZ A R E : c c a . 1 6 0 0 m p
64
4
A 7
1 S= 500 m p
25
C A LE D E A C C E S
S= 1100 m p
6
1
3
5
20 44
LEG ENDA
G a r d m e t a li c î m p r e j m u i r e
D e l i m i t a r e s p a t i i t e h n o l o g ic e
C o n s t r u c t ii p r o v i z o r i i
C a l e d e a c c e s l a o r g a n iz a r e a d e s a n t i e r
Utilajele care se vor folosi pentru realizarea execuŃiei lucrărilor sunt: excavatoare,
buldozere, incarcatoare frontale, autobasculante, automacarale etc.
Personalul de execuŃie va fi format din: şef de şantier, şefii de echipă, muncitorii
calificaŃi şi mecanicii percum şi personalul pentru execuŃia lucrarilor specifice. Acestia
vor fi angajaŃi permanenti ai constructorului şi vor fi transportati la locul de muncă cu
mijloace auto proprii sau închiriate.
103
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
104
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
105
WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR
Intocmit,
Ioana Stanescu
Dan Eseanu
Mihaela Iacobini
106