Cronicarii moldoveni Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce nu au lăsat urmașilor doar o simplă

înșiruire de imagini din trecut, ci și o anumită înțelegere a scopului creației culturale în slujba binelui, a
frumosului și a adevărului.
------Cronicarii au contribuit la interpretarea umanistă a istoriei.Lucrările lor depăşesc sfera noţiunii de
letopiseţ şi cronică (consemnarea anilor şi a evenimentelor) şi trec la interpretarea şi motivarea fenomenului
istoric. Grigore Ureche , în Letopiseţul Ţării Moldovei, atribuie istoriei o înaltă valoare educativă, scriind ca
“să rămâie feciorilor şi nepoţilor, să le fie de învăţătură…”.El formulează cel dintâi unitatea de origine, de neam
şi de limbă a tuturor românilor: “toţi de la Râm se trag.”Miron Costin a scris Letopiseţul Ţării Moldovei “ să nu
să uite lucrurile şi cursul ţărei“.În De neamul moldovenilor demonstrează originea latină a românilor printr-o
argumentare ştiinţifică bazată pe autori antici şi umanişti.
-------Cronicile au pus bazele istoriografiei românești.Ele transmit numeroase idei fundamentale pentru
etnogeneza românilor (romanitatea poporului, latinitatea limbii, continuitatea, unitatea) si pentru istoria
medievală.
--------Cronicile au contribuit la dezvoltarea limbii literare, fiind o mărturie a efortului de transformare a
limbii din mijloc al comunicării directe, în unul de creaţie şi de transmitere a culturii.
-------Influența cronicilor asupra literaturii române moderne este indiscutabilă.Deși sunt scrieri istorice, ele au și
o valoare literară care rezultă din participarea autorilor la judecarea oamenilor și a evenimentelor, din caracterul
memorialistic al multor pagini și din prezența unor procedee ale prozei artistice (narațiunea, caracterizarea,
descrierea, portretul, dialogul etc.).
Arta portretului literar -în cronica lui Ureche există un remarcabil portret al lui Ştefan cel Mare, Ion
Neculce face un portret anecdotic al lui Nicolae Milescu Spătarul,iar portretele lui M. Costin sunt de o uimitoare
concizie.
Arta descrierii-Miron Costin face o descriere a invaziei lăcustelor. Descrirea se caracterizează prin
precizia amănuntelor, prin caracterul concret al comparaţiilor şi prin utilizarea enumeraţiei.
Arta narativă-Grigore Ureche prezintă a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu.Drama prăbuşirii
domnitorului Vasile Lupu e prezentată în cronica lui Costin în momente gradate, cu participarea unor personaje
bine individualizate.O samă de cuvinte a lui Neculce cuprinde evenimente la care a asistat sau a participat direct
– caracter subiectiv şi memorialistic.
Pentru scriitori, cronicile au fost un tezaur de teme, personaje, subiecte. Letopisețul Tării Moldovei a lui
Grigore Ureche a fost sursă de inspirație pentru Costache Negruzzi în nuvela Alexandru Lăpușneanul, pentru
Vasile Alecsandri în Dumbrava Roșie și în drama Despot Vodă, pentru Delavrancea în trilogie Moldovei și
pentru Sadoveanu în romanele Frații Jderi și Nicoară Potcoavă. De neamul moldovenilor a lui Miron Costin a
servit drept izvor lui Hasdeu, Sadoveanu (Neamul Șoimăreștilor) și altora, iar O samă de cuvinte a lui Ion
Neculce a fost punctul de pornire în operele lui Alecsandri, Bolintineanu, dar și lui Sadoveanu, care l-a luat
drept model stilistic.
Toate aceste argumente evidentiază contributia cronicarilor moldoveni la dezvoltarea culturii romanesti.