La mulþi ani 2001!

Sfârºitul de an, secol ºi mileniu, ne oferã prilejul sã transmitem

Dvs., membrilor CCI Maramureº ºi oamenilor de afaceri maramureºeni,
urãri de sãnãtate ºi prosperitate în viaþã ºi afacerile Dvs.
Sã ne bucurãm, alãturi de familiile, de angajaþii noºtri ºi de cetãþenii acestei þãri de
clipele fericite oferite de sãrbãtorile de iarnã, ziua naºterii Domnului Isus sã fie închinatã
concordiei ºi unitãþii noastre în strãdaniile pentru o viaþã prosperã, în folosul tuturor românilor!
La mulþi ani ºi sãrbãtori fericite!
Colegiul de conducere al C.C.I. MARAMUREª

Anul X
Nr. 126
hermes
Decembrie
2000 CONTACT
BULETIN INFORMATIV EDITAT DE CAMERA DE COMERÞ ªI INDUSTRIE MARAMUREª

Concurs pe calea undelor

Editorial
SFÂRªIT DE
MILENIU
Retrospectivã
(partea I)
Ing. GHEORGHE MARCAª -
preºedintele C.C.I. Maramureº
Finele anului 2000 marcheazã
cumpãna dintre secole ºi milenii.
Suntem în faþa unui fenomen
mondial, în care generaþiile
prezente, în viaþã, fac un bilanþ al
trecutului istoric al mileniului II, sec.
XX ºi anul 2000. Fiecare segment de
timp are semnificaþia, importanþa ºi
încãrcãtura sa în activitãþi ºi acþiuni
ale umanitãþii. Fiecare perioadã de
timp a adus bucurii ºi necazuri la
nivel global, regional, al þãrii ºi
localitãþilor. Nu este menirea, locul
ºi nici spaþiul nu ne permite sã facem
o retrospectivã dezvoltatã ºi
Continuare în pag. a 2-a
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
România – Mileniul III –
Maramureºul nepereche
Societatea Românã de Radiodifuziune
prin Radio România Internaþional va lansa
în eter în prima zi a Noului An 2001
concursul “România-Mileniul III –
Maramureºul
nepereche” pentru
ascultãtorii acestui
post.
Concursul va dura 7
luni, pânã la data de
31 iulie 2001 (data
poºtei) ºi va fi dotat cu
un mare numãr de
premii oferite de
Prefectura judeþului
Maramureº, Consiliul Judeþean
Maramureº, Camera de Comerþ ºi
Industrie Maramureº, Inspectoratul
Judeþean pentru Culturã, Primãriile
Municipiilor Baia Mare ºi Sighetu
Marmaþiei, Asociaþia Familial㠓Borlean
Agrotur” din Vadu Izei.
Camera de Comerþ ºi Industrie
Maramureº va sponsoriza acest concurs
prin oferirea urmãtoarelor premii: premiul
I – o troiþã din lemn sculptatã de maestrul
sculptor maramureºean Alexandru
PERÞA CUZA, invitarea primilor doi
clasaþi la acest concurs, la Sãrbãtoarea
Castanelor 2001 (în data de 30 septembrie
2001), precum ºi
invitarea lor în cadrul
conferinþei de presã a
“ R i v u l u s
Dominarum”.
Marele premiu va
consta dintr-un sejur
pentru douã
persoane, oferit de
Asociaþia Familialã
“Borlean Agrotur” –
din Vadu Izei.
Vã prezentãm, în cele ce urmeazã,
Promo-ul difuzat în perioada 10-31
decembrie a.c. de Radio România
Internaþional: “România- Mileniu III-
Maramureºul nepereche- primul concurs
al anului pentru ascultãtorii postului de
Radio România Internaþional. Vã invitãm
sã participaþi la acest concurs ºi dacã Zeiþa
Fortuna vã va surâde vã veþi numãra
printre câºtigãtorii acestuia! De pe acum
vã dorim succes!”

Cum ne gãsesc noul An, Secol ºi Mileniu

BILANÞURI ªI GÂNDURI LA CUMPÃNA ANILOR
Pe tot parcursul anului,
Buletinul Informativ “Her-
mes Contact” v-a prezen-
tat rezultatele ºi neîmpli-
nirile celor mai reprezen-
tative societãþi comerciale
din Maramureº. La sfârºit
de an, redacþia noastrã a
adresat câteva întrebãri
unor personalitãþi ale
vieþii publice ºi oameni de
afaceri cu gândul la anul
2000, dar mai ales la anul
ce vine, 2001. Iatã care au
fost acestea ºi ce
rãspunsuri am primit la
ele.
1. Cu ce rezultate ºi
neîmpliniri încheiaþi anul
2000? (enumeraþi cele
mai importante ºi
semnificative evenimente
de referinþã din activitatea
Dvs. cu efecte pozitive
asupra dezvoltãrii vieþii
economice ºi sociale a
localitãþii, judeþului ºi þãrii
noastre.)
2. Proiecte de viitor
pentru anul 2001 ºi
perspectiva urmãtorilor 2-
3 ani. (enumeraþi proiecte
ºi programe mai
importante din activitatea
Dvs.)
3. Cu ce gânduri
personale treceþi în
mileniul III ºi care sunt
urãrile Dvs. adresate
cititorilor noºtri ºi
colaboratorilor Dvs.
Doina MACOVEI
Continuare în pag. a 8-a
 2 HERMES CONTACT
SFÂRªIT DE MILENIU
Retrospectivã (partea I)
Urmare din pag. 1
analiticã a acestor perioade. Câteva
fapte, activitãþi, acþiuni care au marcat
omenirea, în general, ºi popoarele, în
special, sunt demne de adus în
amintirea noastrã, a acelora ce trãim
aceste momente unice în viaþa noastrã.
Acest mileniu, a însemnat pentru
omenire, marile descoperiri în domeniul
geografic, al ºtiinþei, tehnicii, al
explorãrii spaþiului terestru ºi
extraterestru, în domeniul dezvoltãrii
culturii ºi civilizaþiei, al luptei împotriva
unor flageluri cu care s-a confruntat
omenirea. Omul a devenit stãpân de-
plin a tot ce se miºcã, trãieºte ºi se aflã
pe globul terestru sau extraterestru.
Marile descoperiri au adus
nenumãrate beneficii omenirii, în
ansamblul sãu, dar au adus ºi multe
necazuri ºi nenorociri. Rãzboaie,
epidemii, distrugeri de echilibre
naturale, cotropiri de þãri ºi popoare,
dispariþia unor civilizaþii, a unor etnii,
a unor componente a faunei ºi florei de
pe întreg cuprinsul globului. Unele,
dintre aceste dezechilibre au devenit
ireversibile, cu urmãri prezente
deosebit de grave sau incomensurabile
pentru prezent, dar mai ales, pentru
viitor.
Retrospectând secolul XX, poate cel
mai reprezentativ, din toate secolele
mileniului II, constatãm binele ºi rãul
pe care l-a fãcut omenirea, în aceastã
perioadã, pentru propriile sale interese.
Secolul XX a fost cel mai prolific din
toate secolele istoriei moderne . S-au
produs schimbãri revoluþionare în
diferite etape în toate domeniile
activitãþilor umane. Cel mai important
domeniu a fost al energiei. S-au
descoperit noi forþe motrice aduse în
sprijinul omenirii. Pe lângã forþa
umanã, animalã, a aburului ºi energiei
electrice cunoscute ºi folosite, în acest
secol, s-au descoperit energia atomicã,
nuclearã, fotonicã ºi neconvenþionalã,
care au înlocuit energiile clasice
consumatoare mari de resurse naturale
energetice, poluante, cu randamente
scãzute, rudimentare din punct de
vedere tehnologic ºi cu costuri ridicate.
S-au produs revoluþii tehnico-
ºtiinþifice care au schimbat tehnologiile
în aproape toate domeniile vieþii
economice a lumii. Mecanizarea
proceselor de producþie a fost înlocuitã
cu automatizarea, iar automatizarea cu
robotizarea. Zborurile spaþiale,
interplanetare, au deschis noi
orizonturi ºtiinþifice, ale cunoaºterii,
deschizând o erã nouã pentru omenire,
aceea a cercetãrii spaþiale extraterestre,
cosmice.
Revoluþiile s-au produs ºi în actul
administraþiei activitãþilor economice
în domeniul producþiei ºi serviciilor.
Treptat, au apãrut noi forme superioare
de conducere, bazate pe studii ºtiinþifice
privind pieþele, marketingul sau
managementul conducerii.
Domeniul informaticii ºi
informatizarea vieþii economice ºi
sociale a omenirii a constituit cel mai
revoluþionar segment al descoperirilor
ºi dezvoltãrilor ºtiinþifice ale acestui
secol. Cu o dinamicã de dezvoltare, de
neimaginat în urmã cu 30-40 de ani,
acum, la sfârºit de mileniu acest sector
al ºtiinþei, exploatând la maximum
binefacerile ciberneticii a previzionat
cu mult timp înainte procesul de
globalizare al omenirii prin
informatizare. Astãzi, orice pãmântean
posesor al unui echipament adecvat,
racordat printr-o linie telefonicã sau
prin radio pot stabili legãturi scrise,
video sau voce cu oricare alt pãmântean
de pe glob, direct, fãrã restricþiile
frontaliere, mesaje necenzurate
interceptate. Se transmit mesaje de
afaceri, ºtiinþifice, cultural-artistice, de
mass-media, de interes personal etc. Au
loc conferinþe cu participarea simultanã
a invitaþilor din orice parte a globului...
Mijloacele de transport au suferit
transformãri radicale, prin
modernizarea lor ºi mai ales prin
creºterea vitezei de deplasare, a
siguranþei în transport a mãrfurilor ºi
persoanelor, prin preþuri de cost reduse,
prin realizarea unor interconexiuni
sigure ºi care asigurã legãturile rapide
ºi globalizarea deplasãrii oamenilor din
orice loc al Terrei, scurtând distanþele
în timp.
Secolul XX , ca parte componentã a
mileniului II, a adus pe lângã marile
realizãri ºi descoperiri o mulþime de
nenorociri. Este de ajuns sã ne oprim
numai la cele douã rãzboaie mondiale,
care au însemnat pentru omenire
pierderi de zeci de milioane de oameni,
de bunuri materiale, cu consecinþe geo-
politice remanente dar ºi cu efecte
ulterioare de instabilitate politicã,
economicã, socialã ºi etnicã. Rãzboiul
rece, care a urmat celui de-al II-lea
rãzboi mondial, "cortina de fier" dintre
Europa de Est ºi Europa de Vest,
restricþiile în deplasarea
transfrontalierã a persoanelor ºi
cetãþenilor unor þãri în alte þãri, au fost
ºi rãmân ºi astãzi file negre ale acestui
secol. Libertatea de deplasare,
consfinþitã în declaraþia drepturilor
omului, este ºi astãzi încãlcatã cu bunã
ºtiinþã de þãri cu pretenþii de democraþie
dezvoltatã ºi consolidatã.
La aceste cataclisme sociale ºi
politice, putem adãuga pe cele naturale:
dezechilibre de mediu datoritã poluãrii,
a defriºãrilor nechibzuite, a
accidentelor tehnice cu consecinþe
grave în timp, unele ireversibile.
Acestea au constituit alt pachet de
efecte negative ale secolului XX cu
urmãri grave asupra prezentului dar
mai ales al viitorului omenirii inclusiv
a existenþei vieþii pe pãmânt.
Cele mai grave neîmpliniri, cu
consecinþe incalculabile îl constituie
adâncirea separãrii dintre þãrile ºi
popoarele bogate ºi sãrace ale globului.
Încercarea de globalizare a economiei
promovatã de Statle Unite, cu scopul de
a soluþiona aceastã problemã se pare cã
nu este îmbrãþiºatã de unele þãri ºi
popoare. Aceastã atitudine de
respingere a ideii de globalizare este
cauzatã de teama þãrilor sãrace cã ea
nu va rezolva problema sãrãciei.
De aceea, trebuie sã eliminãm
animozitãþile ºi discrepanþele dintre
þãrile sãrace ºi þãrile bogate, dintre
zonele slab dezvoltate ºi zonele super
dezvoltate economic, ºtiinþific, cultural,
social. Trebuie sã se dirijeze fluxurile
investiþionale dinspre þãrile bogate spre
þãrile sãrace pentru diminuarea pânã
la eradicare a sãrãciei, prin ridicarea
nivelului de civilizaþie ºi de trai al þãrilor
sãrace. Politica de globalizare trebuie
sã aibã ca obiectiv principal transferul
de tehnologii, servicii ºi bunuri în
condiþiuni echitabile între grupul
þãrilor sãrace ºi bogate. În caz
contrariu, secolul viitor va adânci ºi mai
mult prãpastia care existã între þãrile
ºi popoarele sãrace ºi bogate,
provocând dezechilibre politice,
economice ºi sociale cu consecinþe grave
pentru omenire ºi pentru mediu.
Responsabilitatea politicienilor ºi
guvernelor din þãrile super dezvoltate
trebuie sã þinã cont de globalizarea
protecþiei mediului înconjurãtor ºi în
mod deosebit al celui de utilitate
comun㠖 oceane, mãri, fluvii,
atmosferã, spaþiul cosmic etc. - care
trebuie trecutã sub administraþia
organismelor internaþionale
aparþinãtoare Organizaþiei Naþiunilor
Unite. În acest sens, se impune
elaborarea unor acte normative cu
putere de lege care sã limiteze gradul
de poluare, cu obligaþii ºi sancþiuni care
sã fie ºi aplicate de organele
internaþionale de control atât
persoanelor juridice cât ºi statelor
poluante. În caz contrar, în curând
omenirea se va afla în faþa unui
dezechilibru de mediu ireversibil, cu
consecinþe de neimaginat pentru
viitorul vieþii pe pãmânt.
 HERMES CONTACT 3

Pe drept cuvânt:
„Perla Maramureºului ”
se aflã în inima Borºei !
Într-un spaþiu de peste 800 mp, existã un restaurant ºi terasã cu 150 de locuri ºi respectiv
300 de locuri, precum ºi alte 30 de locuri de cazare.
Interiorul este decorat cu obiecte vechi, din lemn ºi metal, cu trofee de vânãtoare ºi
aduce aminte de hanurile din vremea lui ªtefan, în care te aºtepþi oricând ca Ancuþa sã
vinã sã-þi toarne o ulcicã de vin. Atmosfera este întreþinutã de o formaþie folcloricã,
iar meniul este delicios ! Tel.: 342539, fax: 344161
Nu rataþi în Borºa: „Perla Maramureºului ” !
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Ofertã excepþionalã: restaurantul
“GIURGI” SNC Sighetu Marmaþiei chinezesc
vinde
“Lotus”
♦ magazin “Dalia” (str. Cart. 1 Mai nr. 48 Sighetu Marmaþiei)
200 mp = 25.000 USD
♦ magazin ultra-central în Sighetu Marmaþiei (str. Traian nr. 7)
170 mp = 50.000 USD
♦ depozit (str. Dragoº Vodã nr. 93-97) 1.080 mp (interior) +
rampã + teren aferent 1000 mp =
150.000 USD (în întregime).
Depozitul este împãrþit în 10
tronsoane 108 mp, care se pot
vinde/închiria ºi separat. Preþul
chiriei este de 2 USD/mp/lunã. Restaurantul chinezesc vã aºteaptã sã
(preþurile nu conþin TVA) petreceþi clipe de neuitat într-o atmosferã
reconfortantã, degustând din tradiþio-
Contactaþi-ne la sediul societãþii din str. Iuliu Maniu nr. 66, nalele preparate chinezeºti. Baia Mare,
sau la telefoane 062-317672, 314995, 317319, 311314. bd. Traian nr.8, tel. 062-436505
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

VÎRSTEANA SERV S.R.L.

Produce ºi comercializeazã mobilã vis-a-vis de Tipografie
tapiþatã, la cele mai avantajoase preþuri. • din Satu Mare în magazinul de
Întreaga gamã poate fi
achiziþionatã:
• direct de la producãtor -
Sighetu Marmaþiei, str. ªugãu nr.
71; tel. 062-330321, fax 062-
330993 (intrarea prin comuna
Vadu Izei) sau
• din Sighetu Marmaþiei –
în Magazinul “Elegant” – vis-a-
vis de cinematograful local
• din Baia Mar e: -
“Universal Maramureº” (fostul
“Universul Copiilor” la etaj 1)
-“Cãminul” (B-dul. Bucureºti) mobil㠓Universal Hercules” str. Carei.
4 HERMES CONTACT

“Plimob” – o societate
profitabilã care are cu ce se
mândri
“PLIMOB” SA din Sighetu Marmaþiei a fost înfiinþatã pe baza
H.G. nr. 1254/04.12.1990 ºi a Ordinului Departamentului
Industriei Lemnului Bucureºti nr. 26/05.01.1991, obiectul
principal de activitate reprezentându-l producþia de scaune.
Cifra de afaceri pe anul 1999 a fost 51.884 mil lei, iar pe
semestrul I al anului 2000 – 36.399 mil. lei; producþia marfã
realizatã în anul 1999 a fost estimatã la 51.391.907 mii lei, din
care export: 49.678.685 mii lei, respectiv 3.286 mii dolari.
Principalele produse realizate sunt: diferite tipuri de scaune
pliante ºi tâmplãreºti: - Terje – 75% din producþia fizicã de
scaune; Ivar – 11,6%; Pyret – 9,6%; Hans – 1,9%. Cel mai
important partener de afaceri extern este Firma suedezã IKEA
cu care se realizeazã export direct.
Societatea realizeazã ºi export indirect prin SC
TEHNOFORESTEXP S.A. BUCUREªTI pentru: KESKO
ANTTILA – Finlanda; OCEAN IMPORTS INC-SUA. Societatea
îºi desfãºoarã activitatea în urmãtoarele puncte de lucru din
Sighetu Marmaþiei: - str. Gãrii nr. 2 – PLIMOB I – vechea fabricã
a fost modernizatã în douã etape, pânã în anul 1998; - str.
Unirii nr. 40 – PLIMOB II – este fosta Secþie mobilã curbat㠖
SIGMOB S.A. care s-a cumpãrat în anul 2000. De asemenea,
la aceastã adresã s-a cumpãrat ºi Pavilionul administrativ al
fostului “SIGMOB” S.A. - str. Dragoº Vodã nr. 170 – PLIMOB
III – Fabrica de croit cherestea – amplasatã pe douã terenuri
alãturate cumpãrate în anul 1999, în suprafaþã totalã de 15.223
mp.
Tot în anul 1999 s-a cumpãrat un imobil cu terenul aferent
732 mp în Sighetu Marmaþiei, str. Corneliu Coposu nr. 5
amenajat ca magazin de prezentare mobilã ºi CAFÉ
INTERNET bar.
În anul 2000, societatea a investit 35 de miliarde lei pentru
darea în folosinþã a celor douã fabrici noi: PLIMOB II ºi PLIMOB
III. Astfel, la PLIMOB II, vreme de 9 luni s-au fãcut reparaþii
capitale la clãdiri, s-au achiziþionat ºi pus în funcþiune din Italia,
Germania, Suedia, utilaje ºi instalaþii ultramoderne ºi
performante ºi PLIMOB III (fosta SMA) unde fiinþeazã fabrica
de semifabricate ºi un depozit de cherestea.
Datele ne-au fost puse la dispoziþie prin bunãvoinþa d-lui
ec. Vasile GODJA – directorul general al “Plimob” S.A. Sighetu
Marmaþiei cãruia îi mulþumim ºi pe aceastã cale.
 HERMES CONTACT
În 2000 s-a “nãscut” … Asociaþia
Transportatorilor Rutieri din
Maramureº- ATRM
La sfârºitul anului 2000, mai precis în 18
septembrie, a fost semnat “certificatul de
naºtere” al Asociaþiei Transportatorilor Rutieri
din Maramureº (ATRM), constituit din 23 de
membri fondatori ºi 3 membri asociaþi.
Conform statutului ºi al actului constitutiv,
Asociaþia doreºte sã sprijine transportatorii
maramureºeni în problemele pe care aceºtia
le întâmpinã pe plan legislativ sau birocratic
cu Ministerul Transporturilor, Administraþia
Publicã, instituþii publice de care “depinde”
bunul MERS al activitãþilor proprii (Vama,
Ambasadele strãine din România, Drumurile,
etc).
Asociaþia va avea un birou propriu, în cadrul
sediului Camerei de Comerþ ºi Industrie
Maramureº. Aici va exista un birou pentru
transportatorii ce executã transporturi în trafic
internaþional, unde vor fi distribuite carnetele
TIR, preluate de noi de la cele 2 organizaþii
garante: ARTRI ºi URTRR din Bucureºti. Asta
înseamnã cã reprezentanþii firmelor rutiere din
judeþ, nu se vor mai deplasa la Bucureºti, ci
vor obþine aceste carnete direct de la acest
birou.
De asemenea, vom informa pe toþi membrii
noºtri despre actele normative ºi legislaþia în
vigoare din acest domeniu. Vom elimina
concurenþa neloialã ºi ne vom constitui într-un
nucleu care va colabora fãcând “lobby” atunci
5
când este necesar pentru a obþine, mãcar o
situaþie de normalitate, dacã nu una
favorizantã. Ne vom întâlni, trimestrial, în
ºedinþe (pe care le vom anunþa, în prealabil, în
presã) ºi vom dezbate cele mai stringente
probleme. Astfel de ºedinþe am organizat la
sediul CCI Maramureº – care a fost partenerul
nostru ºi ne-a sprijinit în toate demersurile, prin
dl. preºedinte Gheorghe MARCAª – cãruia îi
mulþumim ºi pe aceastã cale.
Din informaþiile noastre, la aceastã orã, în
þarã mai existã doar 2 asemenea asociaþii (la
Cluj ºi Galaþi), ceea ce face ca Maramureºul
sã fie al III-lea oraº în care transportatorii s-au
unit ºi au consfinþit aceastã legãturã pentru a
avea un cuvânt de spus în toate problemele
lor.
Prima dintre aceste probleme este greutatea
cu care intrã în posesia autorizaþiilor eliberate
de Ministerul Transporturilor: cea mai mare
problemã a transportatorilor români pe parcurs
internaþional este cã sunt la discreþia celor ce
repartizeazã aceste autorizaþii. Însã aici este
ºi vina guvernanþilor care nu au reprezentat
þara noastrã cum se cuvine în strãinãtate ºi nu
au luptat suficient pentru ca sã fim privilegiaþi
mãcar printre þãrile U.E.
O altã, la fel de importantã, problemã este
obþinerea deosebit de dificilã a vizelor de la
Consulatele/Ambasadele strãine acreditate în
þara noastrã. ªi aceastã problemã se sperã a
fi soluþionatã în viitor, iar ATRM va avea un
cuvânt de spus.
Doresc sã transmit tuturor transportatorilor
maramureºeni sã aibã un drum cât mai bun în
noul an, secol ºi mileniu ºi promitem cã vom
reveni cu amãnunte despre activitatea noastrã.
Ec. Dumitru COSMA- Preºedinte ATR
Maramureº
 6 HERMES CONTACT

SÃRBÃTORI FERICITE ªI LA MULÞI ANI!

COMPLEX
Banca Român㠓MARA”
pentru Dezvoltare-
-Groupe Société Generale Tradiþia marcheazã încheierea
ciclului celor 12 luni calendaristice,
cu douã evenimente de excepþie
Colectivul sucursalei judeþului sugerând continuitatea spiritualã ºi
Maramureº a Bãncii Române pentru materialã, în eternitate, a fiinþei noastre.
Dezvoltare - Groupe Société La sãrbãtoarea Naºterii Domnului Isus
Hristos îl rugãm pe cel Atotputernic “sã
Generale ureazã tuturor reverse asupra noastrã darurile sale
colaboratorilor sãi cele bogate”, iar Anul Nou s㠓vã
dãruiascã sãnãtate, pace ºi, întru
Sãrbãtori fericite ºi toate, bunã sporire”.
Conducerea
La mulþi ani ! Complexului
“Mara”

Sãrbãtorile
iernii, cu bucuriile ºi
nostalgiile ei, ne oferã
ocazia sã transmitem din anul
care se apropie de sfârºit,
urãrile noastre de sãnãtate ºi
prosperitate în afaceri, clienþilor
ºi colaboratorilor noºtri.
La mulþi ani îmbelºugaþi !
Cu ocazia
Administrator, Dorim oamenilor
sfintei sãrbãtori
Rodica Armaº de afaceri ca Sfintele
a naºterii Domnului "Atena Lux" S.R.L.
Sãrbãtori ale Crãciunului sã le
Iisus Hristos ºi a
petreacã în pace, cu sãnãtate
Anului Nou,
ºi bucurie alãturi de cei dragi, iar
SC HERMESC CONTACT SA
în zorii unui nou mileniu le urãm
transmite tuturor
ani mulþi, de succese ºi împliniri.
colaboratorilor sãi cele
mai sincere urãri de
Consiliul de administraþie al
bine, sãnãtate ºi un
"Maralibris" S.A.
cãlduros
„La Mulþi Ani !”
Firmele
Intervalco &
Inter-West ureazã
clienþilor, colaboratorilor
ºi angajaþilor sãi un
Crãciun fericit ºi un An nou
2001 mai bun, mai prosper,
cu sãnãtate ºi fericire !
La mulþi ani !

Miron MARTIN
 HERMES CONTACT 7

SÃRBÃTORI FERICITE ªI LA MULÞI ANI!

În pragul Sfintelor sãrbãtori ºi

a trecerii în noul an 2001, Banca
sucursala Maramureº a BancPost Transilvania S.A.
ureazã tuturor clienþilor, SUCURSALA BAIA MARE
colaboratorilor ºi angajaþilor firmei
sãnãtate, pace ºi liniºte în case ºi în mulþumeºte tuturor clienþilor,
suflete ºi un cãlduros La mulþi ani! acþionarilor ºi celorlalþi parteneri de
afaceri pentru colaborarea din acest
Director ec. an, dorindu-le
Vasile BILAªCU Sãrbãtori Fericite ºi La Mulþi Ani !

Servicii de calitate la
preþuri competitive

vã ureazã
Sãrbãtori
Fericite!

„Întreprinderea de
SOCOM „Progresul”
- prietenul ºi partenerul Dvs. în Montaj-Instalaþii” S.A.
noul an, secol ºi mileniu. vã ureazã La mulþi ani!
La mulþi ani!

Cu ocazia Sfinei Sãrbãtori a

Naºterii Domnului ºi cu prilejul
trecerii într-un nou an ºi mileniu, urez
tuturor colaboratorilor, clienþilor ºi
angajaþilor Socom Moda Lux un cãlduros
La mulþi ani cu sãnãtate ºi realizãri.

Preºedinte Ioan FÃRCAª

 8 HERMES CONTACT
BILANÞURI ªI GÂNDURI LA CUMPÃNA ANILOR
Urmare din pag. 1
Domnul Cristian ANGHEL - primarul
minicipiului Baia Mare
1. Anul 2000 a constituit pentru noi
toþi un an cu valenþe simbolice, care
nu poate fi înscris într-o cronicã
superficialã, deoarece marcheazã
trecerea în mileniul III, obligându-ne
astfel la o asumare conºtientã a
provocãrilor viitoare.
Dinamicitatea înregistratã în ultimii
ani în diverse domenii relevã dorinþa
noastrã de a trece la o democraþie
autenticã, care sã permitã
revitalizarea societãþii româneºti ºi
recunoaºterea internaþionalã.
Cu siguranþã, fiecare dintre noi îºi
face la sfârºit de an un bilanþ, care
ne dã puterea de a gãsi soluþii
problemelor cu care ne confruntãm.
Ca reprezentant al administraþiei
publice locale pot sã subliniez faptul
cã în acest an am încercat sã
finalizãm o serie de proiecte care
vizeazã dezvoltarea comunitãþii
noastre. Am încercat sã fim în
permanenþã deschiºi comunicãrii ºi
cooperãrii active cu cetãþenii, pentru
a identifica ºi înlãtura
disfuncþionalitãþile inerente perioadei
pe care o traversãm. Sperãm cã am
reuºit sã venim în întâmpinarea
solicitãrilor cetãþenilor.
2. Dorim sã identificãm întreg
complexul de oportunitãþi care sã
facã din comunitatea noastrã una
modernã ºi durabilã, adaptatã
dinamicitãþii democraþiei europene.
3. Cu bucuria adusã de minunatele
sãrbãtori ale iernii, vã adresez sincere
felicitãri, urãri de mai bine, sãnãtate
deplinã ºi putere de muncã pentru
împlinirea tuturor aspiraþiilor, alãturi
de tradiþionalul “La Mulþi Ani!”.
D-na prof. Eugenia GODJA –
primarul minicipiului Sighetu
Marmaþiei
1. Experienþa minimalã pe care am
reuºit sã o acumulez în scurta
perioadã de când am fost investitã în
funcþia de Primar al municipiului
Sighetul Marmaþiei, tenacitatea ºi
perseverenþa care mã caracterizeazã,
au fost în mãsurã sã dea coerenþã
demersului, pe care, împreunã cu
echipa care mã înconjoarã, l-am
întreprins pe linia mai bunei
administrãri ºi gospodãriri a
comunitãþii. ªi pentru cã trebuie sã
enumãr cele mai importante ºi
semnificative activitãþi desfãºurate, aº
începe cu rezultatele pozitive pe care
le-am obþinut în planul comunicãrii cu
cetãþenii. Culegerea ºi diseminarea
informaþiilor obþinute din teren sau în
cadrul audienþelor au constituit
punctul de plecare în rezolvarea
problemelor curente ºi de perspectivã
ale municipiului. În acest context
trebuie subliniat faptul, cã de un real
folos se dovedeºte editarea
"Curierului Primãriei". Am reuºit sã
dãm o nouã înfãþiºare oraºului, în
general, centrului istoric, în special.
S-a acþionat, ºi se acþioneazã intens
pe linia salubrizãrii oraºului, a
pãstrãrii curãþeniei. Profitând de
timpul frumos, dãruit cu generozitate
de toamna, care, iatã, se încheie, am
demarat o amplã acþiune de refacere
a faþadelor din centrul istoric, cu toate
lucrãrile aferente, menite sã dea
trãinicie eforturilor fãcute, nu cu
puþine sacrificii. Militãm pentru o cât
mai bunã colaborare cu membrii
Consiliului Local, conºtienþi cã numai
împreunã, executiv ºi legislativ, putem
sã realizãm ceea ce aºteaptã cetãþenii
de la aleºii lor.
Încercãm sã facem mult mai mult pe
linia atragerii de investitori strãini, pe
linia încurajãrii întreprinzãtorilor
locali, sens în care vom dezvolta
legãturi cu alte comunitãþi din þãri ca
Elveþia, Austria, Ungaria, Polonia ºi
Cehia în vederea înfrãþirii municipiului
nostru cu acestea. Demersurile
întreprinse pe aceastã linie încep sã
se contureze, urmând ca în foarte
scurt timp sã putem materializa
aceste deziderate. Nu în ultimul rând,
la capitolul reuºite trebuie sã
menþionãm colaborarea foarte bunã
cu instituþia Dumneavoastrã, primul
semn convingãtor regãsindu-se în
deschiderea unui Punct de lucru al
Camerei de Comerþ ºi Industrie
Maramureº în cadrul Primãriei, lucru
benefic pentru comunitatea
oamenilor de afaceri locali. Plecând
de la aceastã relaþie am reuºit sã
accedem la diverse Programe, care
sperãm sã fie în mãsurã sã atragã
resurse financiare atât de necesare
dezvoltãrii comunitãþii, atât în plan
economic cât ºi social.
La capitolul neîmpliniri se înscrie,
din pãcate, bâjbâiala care mai
domneºte în ceea ce priveºte
siguranþa confortului termic al
populaþiei în cartierele deservite de
“CET-ZONÔ S.A., unde pregãtirile
pentru iarnã sunt destul de întârziate,
iar managementul pare sã se
confrunte cu serioase dificultãþi.
2. Tot ceea ce am întreprins în
aceste câteva luni a vizat, firesc
perspectiva. Trebuie sã spun cã nu
sunt adepta lucrului fãcut la
întâmplare, ºi de aceea împreunã cu
echipa care mã înconjoarã am reuºit
sã jalonãm un proiect pentru anul
2001 cu extensie, în unele domenii,
pânã în anul 2004. Ceea ce consider
ºi mai important este faptul cã
strategia gânditã de noi a fost
dezbãtutã cu reprezentanþii Societãþii
civile, ea fiind completatã cu lucruri
noi, ce þin de necesitãþile imediate ºi
de perspectivã ale cetãþenilor. Ne
dorim un oraº curat, civilizat, cu artere
de circulaþie bine puse la punct –
inclusiv ºosele de centurã. Apoi,
trebuie continuatã acþiunea de
restaurare a centrului istoric care
trebuie sã redea municipiului nostru
identitatea pe care o meritã. Vom
acþiona pentru reabilitarea
infrastructurii ce þine de apã, canal,
pentru asigurarea siguranþei
aprovizionãrii populaþiei cu apã
potabilã din surse alternative. Pentru
prima parte a anului viitor ne-am
propus sã terminãm toate lucrãrile ce
þin de punerea în exploatare a Podului
istoric peste râul Tisa.
3. Doresc, din tot sufletul, cititorilor
Dumneavoastrã, ca Sfintele sãrbãtori
ale Crãciunului, intrarea în Mileniul
urmãtor sã ne gãseascã pe toþi mai
buni, mai uniþi, spre binele nostru al
tuturor. La mulþi ani, în sãnãtate,
fericire ºi prosperitate!
Domnul Ing. Ioan BUDA – primarul
oraºului Târgu Lãpuº
1. Mã simt onorat de încrederea care
mi-au acordat-o cetãþenii oraºului
Târgu Lãpuº la alegerile locale din
iunie.
Principala promisiune care am
fãcut-o în campania electoralã a fost
“o deschidere totalã pentru dialog ºi
comunicare” pe care m-am strãduit sã
o pun în aplicare ºi care dupã pãrerea
mea a dat primele roade în ceea ce
priveºte organizarea ºi deschiderea
fãcutã de cãtre primãrie, atât în
localitate, cât ºi în exterior.
2. În ceea ce priveºte proiectele de
viitor: - continuarea eforturilor de
organizare interioarã a administraþiei
locale; - aplicarea principiului
“Degeaba te zbaþi, dacã nu devii
cunoscut” ºi prin asta mã refer la zona
“Þara Lãpuºului”; - c r e a r e a
Asociaþiei “Microregiunea de
dezvoltare economico-socialã a Þãrii
Lãpuºului”; - crearea unei bãnci de
date necesare dezvoltãrii zonei; -
fundamentarea unei strategii de
dezvoltare a localitãþii; - finanþarea a
cât mai multe proiecte pe care le avem
în derulare sau care le vom face în
continuare; - atenþie acordatã
protecþiei sociale ºi învãþãmântului
3. Sper din tot sufletul ca
guvernanþii noºtri sã ºtie ºi sã poatã
sã redreseze viaþa economicã, astfel
ca ºi noi sã avem un orizont ºi o
perspectivã.
Cred cã Dumnezeu ne va ajuta în
ceea ce ne-am propus ºi urez sã ajute
tuturor care au gânduri bune.
Domnul Gavrilã GREC – primarul
oraºului Borºa
1. a) – Rezultate în domeniul
social: - Primãria oraºului Borºa a
organizat în luna august, Ziua
Minerului ºi Spectacolul interjudeþean
“Hora la Prislop”; -Cu ocazia Zilei
Naþionale – 1 Decembrie, Primãria
oraºului împreunã cu ºcolile generale
ºi sindicatul minier de la S.M. Baia
Borºa au organizat un simpozion
cuprinzând o expoziþie de picturã, un
program literar urmat de un spectacol
folcloric ºi depunere de coroane; -
Continuare în pag. a 9-a
 HERMES CONTACT
BILANÞURI ªI GÂNDURI LA CUMPÃNA ANILOR
Urmare din pag. a 8-a
Primãria oraºului Borºa a organizat în
mod corespunzãtor alegerile locale ºi
generale, care s-au desfãºurat cu
stricta respectare a legii, fãrã nici un
eveniment deosebit. Prin votul
exprimat, în mare majoritate de cãtre
locuitorii oraºului Borºa, s-a reuºit
obþinerea unui portofoliu de senator
în Senatul României în persoana d-
lui dr. Mircea Mihordea; -Primãria
oraºului a organizat în centrul oraºului
un mic orãºel al copiilor cu ocazia
sãrbãtorilor de iarnã.
b) - Rezultate în domeniul economic:
-Finalizarea unui numãr de 14
apartamente ale Blocului C10
executate conform O.G. nr. 19/1994;
-Repararea strãzilor Avram Iancu,
Pietroasei, Suhorca, etc, degradate de
ploile torenþiale de la începutul lunii
august a.c.; - Executarea unei parcãri
pe str. Libertãþii, modernizarea
parcãrii existente în zona centralã,
precum ºi a trotuarelor ºi a unor strãzi
din aceastã zonã; -Realizarea în
proporþie de 80% a drumului care face
legãtura între D.N. 18 ºi Complexul
turistic Borºa; -Realizarea în proporþie
de 60% a podului peste râul Viºeu în
zona str. Fabricii.
2. -Contactarea unor investitori ºi
sponsori pentru realizarea lucrãrilor
cuprinse în zona turisticã Complex
Borºa; - Realizarea podului în zona
U.M. Borºa peste râul Viºeu; -
Realizarea drumului de ocol ºi
podului, peste râul Ciala; -Continuarea
lucrãrilor de execuþie la obiectivul
“Alimentare cu apã cartier Repedea-
Rotundu”; - Continuarea ºi finalizarea
lucrãrilor la drumul Repedea- 3 km; -
Continuarea lucrãrilor la blocul de
locuinþe C9 Strandului conform O.G.
19/1994; - Amenajarea târgului de
animale ºi a pieþii agroalimentare; -
Înfiinþarea unei agenþii de dezvoltare
economicã localã în colaborare du
A.D.R. Cluj-Napoca care a obþinut
finanþare externã; - Realizarea unui
program de combatere a ºomajului
(program pentru sprijiniarea micilor
întreprinzãtori); - Realizarea unui
program de educaþie civicã; - Iniþierea
ºi dezvoltarea pe plan local a unor
programe în domeniul ecologic;
3. Primãria oraºului Borºa, intrã în
noul mileniu cu speranþa unor realizãri
mai bune în domeniul economic,
social, cultural, turistic.
Cu ocazia sfârºitului de an, de secol
XX, de mileniu, Primãria oraºului
Borºa ureazã tuturor cititorilor ºi
colaboratorilor Revistei HERMES
CONTACT, urãri de sãnãtate,
prosperitate, îndeplinirea tuturor
dorinþelor ºi tradiþionalul La mulþi ani!
Domnul Valer BARBOLOVICIU -
primarul oraºului Baia Sprie
1. a) Am continuat lucrãrile la
obiectivul de investiþii Îmbunãtãþirea
alimentãrii cu apã potabilã a oraºului
Baia Sprie, materializat prin lucrãrile
de aducþiune ºi captarea izvoarelor
Valea Stâniºoarei ºi Valea Sãsar.
b) De asemenea, lucrãrile la
drumurile de legãturã dintre Baia Sprie
ºi localitãþile Chiuzbaia ºi Satu Nou de
Sus
c) Lucrãrile de sistematizare a
aprcurilor centrale. Ca neîmpliniri
menþionãm: nefinalizarea lucrãrilor de
infrastructurã (alimentare cu apã ºi
reþele de apã-canal)
2. Neîmplinirea rãmâne o prioritate
a obiectivului de viitor. Vom continua
dezvoltarea economicã, cu deosebire
a sectorului privat, precum ºi
dezvoltarea sectorului turistic prin
atragerea de investitori în zona
Mogoºa - Lacul Bodi. Vom demara
studiul de fezabilitate privind execuþia
obiectivului Drum Centurã Baia Sprie,
obiectiv la care vom solicita ºi
disponibilitatea Consiliului Judeþean
Maramureº, Primãriei ºi Consiliului
Local Baia Mare, Regiilor de drumuri
judeþene ºi naþionale.
3. Doresc sã transmit un mesaj
optimist de încredere în puterile ºi
mobilizãrile autoritãþilor locale,
judeþene ºi centrale a cãror efoturi ºi
preocupãri vor trebui sã confirme prin
realizãri în beneficiul cetãþenilor, a
viitorului acestui oraº ºi judeþ.
Fie ca acest început de mileniu sã
ne aducã numai realizãri, multã
sãnãtate ºi bunãstare!
Doamna Rodica ARMAª-
administrator “Atena Lux” SRL
1. Suntem bucuroºi de tot ce am
primit în acest an ºi bune ºi rele.
Considerãm cã am realizat un obiectiv
important acela de a sta în faþa
oamenilor cu o ofertã de frumos ºi
bun- ca marfã, dar ºi ca suflet.
Rezultatele financiare dovedesc
aceasta! Am vrut sã contribuim în
acest sfârºit de mileniu la cultivarea
bunului gust în locuinþe ºi instituþii.
Deschiderea unui depozit cu aceste
gânduri ne-a arãtat câtã nevoie avem
cu toþii de toate acestea.
2. Sperãm sã nu coborâm ºtacheta
nici în viitor. Calitatea ne va preocupa
cel mult ca marfã ºi serviciu.
3.Personal îmi doresc sã nu fi
dezamãgit pe nimeni, iar dacã s-a
întâmplat, iertarea ne va fi tuturor de
folos. Doresc tuturor pace în suflet ºi
multã înþelegere faþã de cei din jur. Sã
ne cercetãm cât mai des sufletul ,
pentru cã acolo stau ascunse toate!
Domnul Dumitru COSMA -
administrator Commita SRL
Aºa cum a fost mersul economiei
naþionale, aºa a fost ºi situaþia fimei
noastre. Cu toþii ºtim cã dacã
industria, comerþul ºi agricultura
înregistraezã progrese, implicit ºi
transportul merge bine. Interesant cã
în anul 2000, prin creºterea
exportului s-au înregistrat mai multe
transporturi internaþionale faþã de
anul precedent. Din pãcate, atât noi
cât ºi ceilalþi transportatori am
executat transport de marfã brutã:
lemn, buºteni, produse semifabricate
din lemn ºi piei brute, ceea ce
9
reprezintã cu siguranþã o pierdere
pentru economia naþioanlã. De-a
lungul întregului an, Commita a
executat 100 de transporturi în
strãinãtate în þãri precum Spania (de
unde aduceam faianþã ºi gresie),
Cehia (hârtie ºi hârtie de xerox),
Franþa, Italia, Germania (diferite
utilaje, produse chimice, mobilã,
ciment, fire, lacuri, vopsele, etc.)
Dorim tuturor celor care au fost
alãturi de noi sã aibã un an nou
îmbelºugat cu sãnãtate ºi realizãri
personale ºi profesionale. La mulþi ani!
Domnul Ing. Florin ILIEªIU - Dir.
Gen. Hermes Contact SA
1. Ultimul an al mileniului al II-lea,
anul 2000, l-am încheiat bine; mai bine
decât ne-am propus la început de an,
dar nu atât de bine dupã cum am fi
dorit ºi pe mãsura eforturilor depuse.
În anul 2000 am avut o activitate mai
diversificatã decât în anii precedenþi,
care s-a finalizat atât cu satisfacþii, cât
ºi cu unele neîmpliniri. Dacã e sã
amintesc aici, poate cea mai
deosebitã dintre satisfacþiile
colectivului HERMES CONTACT SA
este faptul cã fosta fabricã de lapte
MARALACT SA, care a fost datã în
procedurã de faliment ºi o perioadã
îndelungatã de timp nu a funcþionat,
astãzi prelucreazã peste 10.000 de
litrei de lapte pe zi, e drept, sub o altã
firmã, EUROLAT SRL. Ne bucurãm cã
eforturile noastre de a gãsi un astfel
de investitor nu au fost zadarnice.
Am mizat ºi ne-am pregãtit ca în
acest an sã venim cu sprijin cât mai
competent în domeniul consultanþei în
afaceri pentru diverºi întreprinzãtori,
dar, din pãcate, solicitãrile în acest
sens au fost sub aºteptãrile noastre.
Aceasta este una din neîmpliniri.
Sperãm ca noile structuri statale –
Parlament, Guvern – sã creeze în viitor
un climat mai favorabil ºi atractiv
pentru noii investitori, iar noi, prin
specificul activitãþii noastre, sã putem
veni în sprijinul lor cu servicii
competente ºi de bunã calitate.
2. Ne propunem pentru viitor o
gamã cât mai diversificatã de servicii,
adaptatã cerinþelor pieþei, fãrã a uita
vreo clipã cã exigenþa clienþilor noºtri
nu poate fi satisfãcutã decât prin
muncã cinstitã, corectitudine, preþuri
competitive ºi calitate, la cel mai înalt
nivel. Trecem în mileniul III cu gândul
sã fie PACE în toate sensurile acestui
cuvânt, sã ne încadrãm cât mai
curând în rândul celor mai
binecuvântate ºi dezvoltate þãri de pe
continent ºi mapamond.
3. Cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun
ºi a Anului Nou, adresez tuturor
acþionarilor firmei HERMES
CONTACT SA, Camerei de Comerþ ºi
Industrie Maramureº – acþionarul
principal, colegilor, chiriaºilor,
colaboratorilor, clienþilor noºtri ºi
cititorilor revistei “Hermes Contact”,
Sãrbãtori fericite, un AN Nou cu multe
împliniri ºi satisfacþii. Succese în
afaceri.
 10
Cafeneaua Oamenilor de Afaceri
În dezbatere: Rolul ºi locul industriei
uºoare din România în economia naþionalã
În ultima zi a lunii noiembrie a avut loc
în Sala Polivalentã a CCI Maramureº
întâlnirea operatorilor economici din
industria uºoarã: “Bariol Prod-Com” SRL,
“Chloe Tex” SRL, “Confstar” SA,
“Confstil Aura” SRL, “Elgrad Com” SRL,
“Filbac” SA, “Fuat” SRL, “Moda în Piele”
SRL, “Onto” SRL, “Ghiþiu” AF, SCCA
“Moda Grup”, SOCOM “Bãimãreana”,
“Tricomar” SA, “Femina” SRL,
“Tarquinia Implex” SRL, cu doamna
Maria GRAPINI – vicepreºedinte a
FEPAIUS (Federaþia Patronalã din
Industria Uºoarã), d-na Florica Mioara
TUDOR – director executiv ºi dl. Gabriel
BUZEA – reprezentantul Centrului
Român de Comerþ Exterior (CRCE).
Aºa cum a subliniat ºi dl. Gheorghe
MARCAª – preºedintele CCI
Maramureº, în deschiderea dezbaterilor,
seminarul ºi-a propus sã stabileascã rolul
ºi locul pe care îl ocupã industria uºoarã
din România în economia naþionalã.
Federaþia Patronalã din Industria Uºoarã
care are în componenþã organizaþii care
activeazã în domeniul textil-confecþii a
intenþionat prin aceastã masã rotundã sã
arate care este segmentul fiecãrui operator
economic prezent, sã apere interesele lor
printr-un lobby susþinut vis-a-vis de
Legislativ ºi Executiv. “Dorim sã
influenþãm, pe cât posibil – afirma d-na
primvicepreºedinte Grapini al FEPAIUS –
mediul legislativ prin propuneri concrete pe
care le-am fãcut cãtre Guvern” Din aceste
7 propuneri menþionãm: diferenþa dintre
veniturile ºi cheltuielile operatorilor
economixi textiliºti sã fie profitul impozabil
ºi fiecare societate sã stabileascã cheltuielile
nedeductibile (ord. 17/2000 a fost luatã în
discuþii); - sã se deducã integral ratele în
cazul contractelor de leasing, - cheltuielile
de sponsorizare sã fie în proporþie de 20%
deductibile, - cheltuielile de protocol sã nu
fie limitate sau sã se stipuleze un procent
mai substanþial; - profitul reinvestit în
protecþi mediului înconjurãtor sau protecþia
muncii sã intre în cheltuieli deductibile; -
plata impozitului pe profit sã se facã o datã
ºi sã nu se mai încalce dreptul de
proprietate, etc.
Doamna Grapini a mai amintit cã prin
FEPAIUS se pot organiza cursuri de
perfecþionare a operatorilor economici din
toate ramurile industriei textile, rezultatul
acestora fiind creºterea competitivitãþii
atât pe piaþa naþionalã, cât ºi pe cea
internaþionalã: “Societãþile româneºti din
domeniul confecþiilor sunt deficitare,
uneori, la balanþa: preþ-calitate-termene de
execuþie/livrare. Chiar dacã exportãm
forþã de munc㠖 situaþia statisticã aratã
HERMES CONTACT
cã 19,3% din totalul forþei de muncã este
ocupat de industria textil㠖 trebuie ca
politica fiecãrei societãþi sã se axeze pe
apãrarea propriilor interese, iar mãsurile
de protecþie, în acest scop, sã fie iminente.
Am reuºit ca, la presiunea noastrã,
licenþierea produselor second-hand sã se
facã mai drastic, iar verificarea preþurilor
în vamã sã fie o condiþie obligatorie.”
Pe lângã aceastã federaþie a fost
înfiinþatã o societate comercialã care sã
promoveze târgurile ºi expoziþiile
specializate din domeniul textil. Totodatã,
aceasta va stimula exportatorii prin unele
mãsuri care vor fi înaintate Guvernului.
Exemplul cel mai concludent este
acordarea de prime valutare pentru
producãtorii cu marcã înregistratã ºi
produse ecologice (þesãturile din in ºi
cânepã sunt foarte cerute la export).
Paralele, vor exista ºi studii de cercetare
pentru toate ramurile acestei industrii,
inoculându-se ideea c㠓produsele textile
româneºti sunt la fel de bune ca ºi cele
strãine, uneori chiar mai bune.”
Se sperã ca prin toate aceste mãsuri sã
se reducã toate formele de concurenþã
neloialã ºi sã se impunã un cod de conduitã
al investitorului.
La discuþii s-a mai accentuat situaþia cel
puþin ciudatã care existã în aceastã beaslã:
deºi salariile sunt de 10 ori mai mici decât
cele similare din Europa Centralã ºi de
Vest, preþurile la produsul finit este
comparativ egal cu preþul unui produs
occidental. “Ciudãþenia” rezidã din faptul
cã monopolurile de stat au impus preþuri
deosebit de ridicate la energie electricã,
gaz metan ºi servicii telefonice mult mai
mari decât la celelalte produse primare ºi
materii prime.
În finalul acestei prime pãrþi, dl.
Gheorghe Marcaº, moderatorul
seminarului, a menþionat poziþia CCI
Maramureº faþã de toate asociaþiile
patronale a cãror scop este de a-ºi reuni
forþele ºi a înfrunta greutãþile economiei
de piaþã, a birocraþiei ºi autoritãþii statului:
poziþie echidistantã ºi de implicare
concretã în organizarea unor astfel de
reuniuni. “Din pãcate, a mai menþionat
domnia sa, târgul de specialitate “Confstil”
organizat de CCI Maramureº nu mai
existã, deoarece firmele locale din
domeniu au invocat varii motive, printre
care ºi acela al faptului cã lucrând în Lohn,
nu au dreptul la expunerea produselor fãrã
consimþãmântul proprietarului de produs.
De fapt, în calitate de parteneri ºi
executanþi în Lohn, producãtorii români
pot prevedea în contractul de lucru ºi
dreptul de a comercializa pe partea
româneascã prin magazine proprii,
produsele fabricate de ei. Lohn-ul
reprezintã o punte de moment, iar în cazul
în care nu va mai fi, firma de confecþii
trebuie sã-ºi fi fãcut un (re)nume în
domeniu ºi pe piaþa româneascã.”
În partea a doua, dl. Gabriel Buzea –
director în cadrul CRCE, a prezentat tema
“Impactul integrãrii europene asupra
industriei uºoare româneºti ºi principalele
efecte comerciale, exporturilor
româneºti”. În cadrul ecestei teme s-au
prezentat mai întâi obiectivele ºi modul
de realizare a lor pentru susþinere integrãrii
europene:
• informarea mediilor de afaceri strãine
asupra potenþialului economic a
României, în scopul promovãrii exportului
ºi cooperãrii economice internaþionale
• facilitarea contactelor de afaceri între
exportatorii româneºti ºi potenþialii
importatori strãini prin organizarera de
acþiuni speciale de promovare
(participarea cuu standuri colective la
târguri ºi expoziþii internaþionale, misiuni
economice, seminarii, conferinþe,
forumuri, etc.)
• identificarea oportunitãþiloor de afaceri
(cereri ºi oferte de produse ºi servicii,
licitaþii internaþionale, propuneri de
cooperare)
• cercetarea pieþelor externe ºi elaborarea
de studii de piaþã ºi realizarea de publicaþii
de specialitate
• crearea ºi dezvoltarea de bãnci de date
comerciale ºi de afaceri
• facilitarea comerþului prin promovarea
normelor, standardelor ºi recomadãrilor
privind procedurile de comerþ
internaþional
Dacã lohn-ul este un “rãu necesar” al
economiei actuale, rãmâne sã ne
convingem cât de bune sunt produsele
autohtone, cât de ieftine sunt comparativ
cu cele strãine ºi cum pot face faþã firmele
locale/naþionale concurenþei
internaþionale. Deocamdatã, însã, mai
luãm o hainã pe noi, din cauza frigului de
afarã ºi a celui din apartamente ºi o purtãm
pânã… în celãlalt mileniu…
Doina MACOVEI
 HERMES CONTACT
Cafeneaua Oamenilor de Afaceri
CONTRAFACEREA – de la prevenire pânã la soluþionare
Vineri, 15 decembrie a.c., a avut loc în cadrul Sãlii
Polivalente a Hotelului “Mara” ultima “Cafenea a
oamenilor de afaceri” din acest an, care a tratat cu
generozitate tema: “Contrafacerea de la prevenire pânã
la soluþionare”. Au participat reprezentanþii
instituþiilor care au ca activitate prevenirea sau
soluþionarea fenomenului de contrafacere ºi firmele
locale care percep fenomenul ca pe o concurenþã
neloialã. Astfel, au luat cuvântul reprezentanþii
Centrului Român pentru Promovarea ºi Protecþia
Proprietãþii Industriale (CRPPPI), OSIM Bucureºti;
Oficiul pentru Protecþia Consumatorului (OPC),
Direcþia Sanitar Veterinarã, Direcþia Generalã a
Vãmilor ºi Biroul Vamal Baia Mare, Tribunalul,
Judecãtoria, Direcþia de Sãnãtate Publicã. De cealaltã
parte s-au aflat firmele” APSA” SA, “Ardeleana Tisa”
SRL, “Atena Lux” SRL ºi “Com Super” SRL, “Bilardi
Trade” SRL, “Comat” SA, “Coramet” SRL; “Eurolat”
SA, “Family Service” SA, “Filbac” SA, “InterKorex”
SRL, “Intervalco” SA ºi “Intervest” SA, “MMG” SRL,
“Meduman Viºeu” SA, “MSI Gutâiul Grup” SRL, “Top
Trade Production” SA, “Seineana” SA, “Serad” SRL,
“UTO Valco” SA, “Vulcan PG” SRL, “I&D&Monach”
SRL, Stan Dragoº Florian Independent ºi colegii noºtri
de la CCI Satu Mare.
Am simþit lipsa reprezentanþilor Registrului Auto
Român, care deºi au fost invitaþi, nu ne-au onorat cu
prezenþa. S-a simþit lipsa lor mai ales cã au venit
firme care fabricau piese auto.
În prima parte a mesei rotunde, d-na Carmen
NEACªU- reprezentanta CRPPPI a vorbit despre
“Contrafacerea în domeniul proprietãþii industriale.
Definire ºi reglementare”:"Marca este primul obiect
de proprietate industrialã care a cunoscut o
reglementare dupã’89. Ea reprezintã ºi cel mai
contrafãcut obiect, atât din þara noastrã, cât ºi în
întreaga lume. Numai dacã ea este înregistratã la
OSIM, ea poate fi protejatã”. Domnia sa a menþionat
tipurile de contrafacere existente: - prin reproducere,
prin imitare, folosirea fãrã drept ºi marcarea ilegalã a
produselor, ºi a menþionat cã toate reprezintã
infracþiuni ºi se pedepsesc conform Legii 84/1998
art. 83.
“De acþiunile de contrafacere suferã nu numai
proprietarul de drept al produsului, ci este afectat ºi
publicul consumator. Acesta rãmâne mult timp cu ideea
cã acel produs, cel contrafãcut, este de slabã calitate
ºi cã nu mai trebuie sã-l cumpere. În acest caz,
proprietarul (titularul) mãrcii poate cere Instanþei
Judecãtoreºti ºi despãgubiri morale.”
Doamna Neacºu s-a referit apoi la invenþii – care
trebuie brevetate prin OSIM pentru a putea fi
recunoscute ºi la designul industrial, care, de asemenea
trebuie sã fie brevetat în cadrul OSIM. “Nimeni nu
poate obliga operatorul economic sã-ºi protejeze
marca, invenþia sau desenul industrial, însã dacã nu
are aceste obiecte protejate nu are nici drepturi asupra
produselor contrafãcute ºi nu poate deschide acþiune
în Instanþã pentru stoparea fenomenului de
contrafacere, conservarea probelor contrafãcute sau
sechestru asupra bunurilor contrafãcãtorului.”
A urmat dl. ªtefan COCOª – reprezentantul OSIM
care s-a referit cu elocvenþã ºi exemple grãitoare la
pirateria prin falsificarea de produse, prin riscul unor
confuzii în executarea unor produse similare ºi
încãlcarea dreptului de autor. Tema materialului
prezentat a fost “Aprecierea riscului de confuzie în
materie de mãrci” – ºi a fost tratatã din prisma
legislaþiei, a cazuisticii concrete ºi a reglementãrilor
care existã la noi în þarã ºi în lume.
În continuare a luat cuvântul d-na Cornelia Negruþ
– director adjunct în Direcþia Generalã a Vãmilor. La
început a punctat câteva aspecte privind preocupãrile
acestei instituþii în domeniul contrafacerii,
materializate printr-o serie de articole ale Legii 202
apãrute în noiembrie 2000 privind unele mãsuri
pentru asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate
intelectualã în cadrul operaþiunilor de vãmuire.
Apoi, domnia sa a trecut în revistã câteva probleme
dezbãtute la Forumul European din 20-21 nov. 2000,
la care au participat peste 250 de reprezentanþi ai
vãmilor ºi alte instituþii din Europa. A prezentat
domeniile cu cele mai multe mãrfuri contrafãcute
(îmbrãcãminte, încãlþãminte, bijuterii, medicamente,
bãuturi, etc), þãrile producãtoare de mãrfuri
contrafãcute (Thailanda, HongKong, China, Polonia,
Turcia, etc), þãrile consumatoare de mãrfuri
contrafãcute (Ucraina, România) ºi câteva din firmele
ºi mãrcile care au fost serios pãgubite de acest fenomen
al contrafacerii. S-a precizat cã de regulã, rutele
mãrfurilor contrafãcute sunt echivalente cu rutele
drogurilor.
Dl. Mihai Pop Cerneanu, vicepreºedinte la Tribunalul
Maramureº a fãcut mai întâi o incursiune în istoria
actelor normative privind protejarea proprietãþii
intelectuale (dreptul de autor ºi proprietatea
industrialã), primele acte datând în þara noastrã de pe
vremea lui A.I. Cuza. Apoi a prezentat mãsurile de
protecþie administrativã care se întreprind, evident,
dupã obþinerea titlurilor de proprietate intelectualã.
Protecþia juridicã se realizeazã pe 2 cãi: - acþionare
în justiþie (potrivit procedurilor din Codul Civil, care
impune anumite taxe) ºi – utilizarea cãilor de legislaþie
penalã. În final, dl. Pop a precizat concret (legi ºi
articole) pedepsele în acest domeniu al contrafacerii.
În continuare a luat cuvântul dl. lt. Col. Al.
Mãrginean din cadrul Poliþiei Economice care a
prezentat modul de soluþionare a cazurilor de
contrafacere ºi a prezentat câteva cazuri instrumentate
de Poliþia Economicã pe raza jud. Maramureº. Domnia
sa a punctat concret câteva firme ºi amenzi aplicate,
în domeniul contrafacerii din judeþul nostru.
Ultima alocuþiune a aparþinut d-lui Nicolae Costin,
consilier proprietate industrialã din cadrul CRPPPI
Maramureº. Dupã ce a prezentat mai întâi un caz practic
de contrafacere al modelului industrial de ambalaj
FARINEL (firma pãgubitã fiind TOP Trade Production)
a prezentat succint ºi alte cazuri din judeþ ºi din þarã.
Temele prezentate în aceastã primã parte de cãtre
reprezentanþii instituþiilor implicate în rezolvarea
11
problemelor privind contrafacerea, au fost deosebit
de interesante. Deºi s-a precizat din start ca
alocuþiunile sã fie cât mai sintetizate pentru a permite
firmelor invitate sã-ºi clarifice cât mai bine problemele
lor concrete, prezentãrile temelor au depãºit cu mult
timpul alocat lor, dar au fost urmãrite cu interes ºi
rãbdare din partea participanþilor maramureºeni.
În a 2-a parte s-a dat cuvântul firmelor spre a-ºi
prezenta problemele lor concrete.
Dl. St. Morcovescu – VULCAN PG SRL, a fãcut
propunerea ca aceste probleme de proprietate
intelectualã sã fie precizate (amintite mãcar) firmelor,
din start încã de la înfiinþare la CCI Maramureº. Apoi
a fãcut apel la o colaborare mai strânsã a instituþiilor,
implicate în contrafacere aºa încât firmele sã simtã
în mod real cã sunt protejate ºi apãrate.
Dl.Toriam Hoban - SEINEANA SA – a prezentat
cu mare amãrãciune în suflet cazul contrafacerii
oþetului din care firma lor a pierdut pânã acum câteva
miliarde de lei. Deºi are titluri de proprietate
industrialã pentru care a plãtit taxe consistente) ºi a
apelat la ajutorul organelor competente, nerezolvarea
cazului lor a fãcut sã încerce o rezolvare ºi pe cont
propriu. Tentativã care ºi de aceastã datã a eºuat.
Destul de descurajat, pesimist ºi chiar revoltat, a fãcut
din nou apel la instituþiile implicate sã încerce sã
prezinte ºi ceva rezultate pozitive în cazul lor.
Dl. Laurenþiu Pop – BILARDI TRADE SRL, a
exemplificat cazul bãuturii UNICUM, al cãrui
importator unic este, care a apãrut contrafãcut pe piaþa
româneascã, chiar înainte de a fi dus ei tratative cu
firma strãinã producãtoare. A precizat, de asemenea,
cã pânã ºi eticheta este contrafãcutã, nu numai
conþinutul sticlei.
Dl. Guºat Iacob – FAMILY SERVICE SRL, nu a
prezentat un caz al lor concret, ci a dorit sã se
informeze, sã afle detalii asupra celor care constatã
concret obiectele contrafãcute, cine interzice dreptul
de comercializare ºi cum se poate feri (firma lui) de
a nu comercializa produse contrafãcute pentru cã de
cele mai multe ori (mai ales în cazul firmelor strãine)
merge pe încrederea furnizorului. Nu are mereu
posibilitate sã verifice autenticitatea produselor
cumpãrate.
La fiecare caz al firmelor au intervenit prompt cu
comentarii reprezentanþii OSIM (dl. Florin Popa,
ªtefan Cocoº) Tribunal (dl. Mihai Pop Cerneanu),
Poliþia Economicã (dl. lt. Col. Al. Mãrgineanu), Vamã
(d-na Cornelia Negruþ). Din aceste dezbateri s-a tras
concluzia cã firmele trebuie în primul rând sã cunoascã
mai în detaliu noþiunile fundamentale, instituþiile ºi
mecanismele privind soluþionarea cazurilor de
contrafacere ºi apoi o colaborare mai strânsã a
instituþiilor implicate în contrafacere. O altã concluzie
a fost cã cetãþeanul de rând, care simte pe propriul
buzunar efectele contrafacerii se regãseºte cel mai
puþin în normative ºi deloc în cazurile puþine
soluþionate pânã acum. Se aºteaptã din partea firmelor
ºi, cel mai mult, din partea cetãþeanului sã simtã
cocret, cã sunt protejate ºi apãrate de instituþiile
statului de acest flagel mondial – contrafacerea.
N.R. Vom reveni cu noi amãnunte ºi informaþii în
numerele viitoare.
Doina MACOVEI ºi Mihai MÃRêESCU
 12 HERMES CONTACT
C.C.I. Maramureº - Busola dumneavoastrã în afaceri !

OJRC informeazã
OJRC numãr de 925 societãþi. Din
punct de vedere al capitalului
din total. Conform
prevederilor Legii 31/1990

informeazã investit pe primele trei poziþii

În perioada 01.01.1991 –
30.11.2000, în Registrul
Comerþului Maramureº s-au
efectuat 48.371 operaþiuni,
din care: 23.568
înmatriculãri, 24.005
menþiuni, 798 radieri.
Ponderea înmatriculãrilor
o constituie S.R.L. 11.787
(50,01%) ºi persoane fizice
autorizate în baza
Decretului-Lege nr.54/1990
(AF/PF) 9.481 (40,23%).
În intervalul 01.10.2000 –
30.11.2000 s-au efectuat
418 operaþiuni, din care 160
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
înmatriculãri, 248 menþiuni ºi
10 radieri, adicã mai puþin cu
16 decât în aceeaºi perioadã
a anului 1999, ceea ce
reprezintã o scãdere de
3,69%.
Din totalul operaþiunilor,
faþã de aceeaºi perioadã a
anului precedent, numãrul
înmatriculãrilor a scãzut cu 8,
adicã mai puþin cu 4,76%.
Capitalul strãin investit în
judeþ în perioada 01.01.1991
– 30.11.2000 este de
20.033.453 USD ºi
105.026.071.769 lei la un
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
se situeazã: Australia,
Germania, Marea Britanie.
Din punct de vedere al
numãrului de societãþi cu
aport de capital strãin,
primele trei þãri sunt:
Germania, Italia, Ungaria.
În luna noiembrie 2000
numãrul societãþilor cu aport
de capital strãin constituite a
fost 12, faþã de 16 în aceeaºi
perioadã a anului 1999, iar
volumul capitalului strãin
investit în aceastã perioadã a
fost de 11.258 USD ºi
28.100.000 lei.
În cursul lunii noiembrie
2000 în judeþul Maramureº,
capitalul strãin a fost de
13,53 ori mai mic decât în
aceeaºi perioadã a anului
1999.
În luna noiembrie 2000 s-
au operat 10 radieri, din care
3 S.R.L., 5 AF/PF, 2 societãþi
în nume colectiv, motivul
principal fiind retragerea/
anularea autorizaþiei,
schimbarea sediului în alt
judeþ, imposibilitatea
realizãrii obiectului de
activitate.
Pânã în prezent, nu ºi-au
majorat capitalul social un
numãr de 3.032 de firme, din
care 41 S.A. ºi 2.991 S.R.L.
ceea ce reprezintã 24,66%
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
operatorii economici (S.R.L.
ºi S.A.) sunt obligaþi la
închiderea exerciþiului
financiar sã depunã bilanþul
contabil pe anul 1999 la
administraþia financiarã ºi la
registrul comerþului.
Bilanþul va fi însoþit de contul
de profit ºi pierderi, raportul
cenzorilor ºi procesul verbal
al adunãrii generale. Taxa
pentru depunere este în
sumã de 64.900 lei.
Societãþile comerciale cu o
cifrã de afaceri peste 100
miliarde lei vor publica un
anunþ în Monitorul Oficial prin
care se confirmã depunerea
bilanþului.
Nedepunerea bilanþului
atrage dupã sine aplicarea
de amenzi, iar dacã aceastã
obligaþie se încalcã timp de
3 ani consecutiv, aceasta
duce la dizolvarea societãþii.
Pânã în prezent, nu au
depus bilanþul contabil la
Oficiul Registrului
Comerþului 4.927 firme, ceea
ce reprezintã 59,35% din
total.
În perioada 22 decembrie
2000 – 4 ianuarie 2001
activitatea Camerei de
Comerþ ºi Industrie
Maramureº se suspendã.
VICEPREªEDINTE,
Maria MORCOVESCU

Firmele radiate
noiembrie - DECEMBRIE 2000
Vã prezentãm, aºa cum v-am obiºnuit, lista firmelor radiate din Registrul Comerþului
Maramureº în lunile noiembrie ºi decembrie a.c., numãrul de înmatriculare ºi adresa lor:
♦ F24/180/1992 Timiº Emil AF, Borºa, Aleea Tineretului A7/11;
♦ F24/563/1993 Lazãr Tiberiu PF, Baia Mare, Str. Cuza Vodã 9A/48;
♦ F24/407/1994 Gârboan M AF, Baia Mare, Str. Grãnicerilor 89/18;
♦ F24/399/1997 Pomian Silvia AF, Baia Mare, Str. Victor Babeº 21/25;
♦ F24/756/1997 Preda Radu Marin AF, Suciu de Sus, Str. Candela 321;
♦ J24/2227/1991 Albertatur Bãlan SNC, Baia Mare, Str. Zorilor 23;
♦ J24/43/1992 Manþa-Balazs SNC, Baia Mare, Str. George Coºbuc 2/51;
♦ J24/1093/1994 Senti Prod-Com SRL, Baia Mare, B-dul Taian 4A/2;
♦ J24/3040/1994 Dalbera Com SRL, Baia Mare, Str. Turnului 2;
♦ J24/635/1996 Nedrom SRL, Baia Mare, Str. Avram Iancu 12
♦ F24/152/1998 Pîrvu Constantin Gheorghe AF, Baia Mare, str. Petre Dulfu 1/5
COLEGIUL REDACÞIONAL: ing. GHEORGHE MARCAª director; ec. MARIA
hermes MORCOVESCU membru, ec. FLORENTIN TUª membru, Doina MACOVEI redactor.
SEDIUL REDACÞIEI: Centrul de afaceri Maramureº, Bd.Unirii nr. 16, 4800 Baia Mare.
CONTACT Telefoane: 062-225012, 062-221510; e-mail: cci@ccimm.ro, http//www.ccimm.ro.
Tehnoredactare computerizatã: Eugenia SÃLÃJANU;
Tiparul : Editura Chamber's Services S.R.L. ISSN 1221-0455