Ansamblul proc prin care se asig org pers necesar pe tipuri de calificari si competente in concordanta cu complexitatea, dimensiunea, si ev ob strategice

defineste : -planificarea strategica a r.u Diagnostic resurselor umane este o et a -planificarii strategice a r.u Tendinta angajatilor cu vechime de a ramane in firma se calculeaza prin calcului -indicelui stabilitatii personalului Elaborarea prognozei r.u. este o etapa a -planificarii strategice a r.u. Elaborarea planurilor anuale de r.u. este o et a planificarii strategice a r.u. Strategia resurselor umane este o et a planificarii srategice a R.U Planificarea pe baza de scenarii este o tehnica utilizata in -planificarea strategica a R.U Extrapolarea indicatorilor de resurse umane este o tehnica utilizata in -planificarii strategice a r.u. Metoda Delphi este o tehnica utilizata in -prognoza vanzarilor si prognozele tehnologice pe termen lung si prognoza r.u. pe termen lung Viziunea asupra planificarii strategice concentrate asupra aspectelor tehnice asupra dimensionarii resurselor umane, se regaseste in -Viziunea tehnicista Viziunea asupra planificarii strategice care are in vedere aspecte calitative, in general aspecte generate de cultura organizationala se regaseste in -Viziunea umanista -Viziunea asupra planificarii strategice in care structura angajatilor si calificarile sunt considerate fixe, exista o preocupare cantitativa, de stabilire a numarului de angajati se regaseste : -Gestiunea previzionala a efectivelor si in literatura franceza Viziunea asupra planificarii strategice in care se considera ca structura angajatilor si calificarile pot evolua , in functie de obiectivele firmei se regaseste in : -in literatura franceza si in gestiunea previzionala a angajatilor Ansamblul activitatilor si actiunilor prin care se asig pers necesar in nr, struct si calif cerute de realizarea ob gen ale org si si ob specifice functiunii defineste -organizarea resurselor umane. El fund al struct org, alc din ansamblul ob, sarcinilor, competentelor si resp desemnate pe anumite per fiecarei pers din org def -postul Factorul de generalizare a unor posturi asemanatoare ca arie de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii defineste -functia Proc de stabilire a sarcinilor cuprinse in post si a cerintelor privind calif, abilitatile, si resp individuale pt ocuparea cu succes a postului defineste -analiza postului Analiza functionala a posturilor este o metoda utilizata in -analiza postului. Chestionarul de analiza a pozitiei postului este o metoda utilizata in -analiza postului. Proc prin care se descrie ce trebuie sa faca salariatul care ocupa un post sau o functie defineste -descrierea postului. Metoda copierii conventiei colective este utilizata in -definirea postului. Metoda definirii postului prin deversare este folosita in -definirea postului Metoda bazata pe regruparea sarcinilor standard este utilizata in -definirea postului Proc prin care se decide atribuirea sarcinilor si a autoritatii specifice desfasurarii muncii de un individ, defineste -proiectarea postului. Numarul sarcinilor pe care ocupantul unui post le va indelpini, stabileste -categoria postului Libertatea de actiune pe care o are individul de a decide activitatile si modul de realizare a obiectivelor postului stabileste -adancimea postului. -Modul in care un post definit intr-un mod general ca natura este perceput de ocupant ca influenta in sfera sociala defineste .................................................. Ansamblul proc prin care se identifica si masoara fact care det postul in vederea stabilirii valorii lui relative in cadrul organizatiei, defineste

-evaluarea posturilor Met evaluarii pe baza pretului pietei este utiliz in -evaluarea posturilor Metodele nonanalitice sunt utilizate in -evaluarea posturilor. Metoda ierarhizarii posturilor este utiliz in -evaluarea posturilor Metoda clasificarii predeterminante a posturilor este utilizata in -evaluarea posturilor. Metoda evaluarii pe baza de punctaj este utilizata in -evaluarea posturilor. Proc planificat de identificare si atragere a pers care detin capacitatile solicitate de posturile vacante sau nou create in conditiile unor costuri minime def RECRUTAREA Met int numita in literatura de specialitate si job posting este utilizata in RECRUTARE Metoda externa este utilizata in RECRUTARE Publiciatatea este una din tehnicile fol in RECRUTARE Internetul este o tehnica folosita in RECRUTARE Reteaua de cunostinte este o tehnica utilizata in RECRUTARE Banca de date a firmei este o teh utiliz in RECRUTARE Procesul de evaluare si comparare a persoanelor eligibile si de alegere a persoanei compatibile cu cerintele si profilul postului vacant defineste SELECTIA Interviul este o tehnica folosita in SELECTIE

Proc de adaptare la cond specifice activ firmei, in vederea acoperirii unei nevoi presante concomitent cu asig satisfactiei, mobilurilor si aspiratiilor pers def INSERTIA PROFESIONALA SI SOCIALA. Proc planificat de modif sistematica a competentelor si comportamentului ca rezultat al invataturii org, al dezv si al experientei practice in vederea optimizarii rap dintre caracteristicile si asteptarile angajatului si ob organizatiei def FORMAREA PROFESIONALA A PERSONALULUI Pregatirea necasara dobandirii competentelor prof minime necesare pentru obtinerea unui loc de munca se refera la -formarea profesional iniial. Dezvoltarea competentelor profesionale deja dobandite sau dobandirea de noi cunostinte se refera la -formarea profesional continu . Capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca, la nivelul calitativ specificat de standardul ocupational def -Competena profesional . Parcurgerea unui program organizat de un furnizor autorizat de formare profesionala se regaseste intr-una din urmatoarele cai de de obtinere a performantelor profesionale : -formala. Practicarea unor activitati specifice direct la locul de munca, se regaseste in urmaroarea cale de obtinere a competentelor profesionale -non-formal sau autoinstruirea. Modalitatile de formare profesionala neinstitutionalizate, nestructurate si neintentionate se regasesc intr-una din urmatoarele cai de obtinere a competentelor profesionale -informala Selectati din urm var,prog formarii prof : initiere,calificare,perfectionarea(specializarea) Fixarea standardelor de performanta reprezinta premise formarii profesionale Directionarea corecta a bugetului de timp reprezinta premisa -formarii profesionale Recunoasterea si recompensarea comportamentelor si performantelor asteptate reprezinta premisa -formarii profesionale Activ prin care angajatii isi stabilesc si isi realiz nevoile privind dobandirea de noi cunostinte si aptitudini prof necesare avansarii in cariera defineste -dezvoltarii profesionale a personalului Selectarea si aplicarea modalitatilor de realizare reprezinta etapa a -dezvoltarii profesionale Coaching-ul reprezinta un instrument al

-dezvoltarii profesionale Conceptul regsit n ec pol drept factorul primar, activ i det al produciei, def locul i rolul omului n organizaie prin: -fora de munc

Viziunea globalizatoare, tipic taylorismului prin care ntreg pers org este tratat nedifereniat iar ceea ce conteaz este capacitatea de a produce utiliti se reflect n conceptul de: -for de munc Conceptul global care desemneaz totalitatea oamenilor angajai ntr-o organizaie se refer la: -personalul organizaiei Capitalul ce const din acumulrile i fluxul de cunotine de care dispune o org se refer la: -capitalul intelectual; Capitalul alc din urm trei componente: capital uman, capital social, capital org, se refer la: -capitalul intelectual; Capitalul intelectual al org format ca rezultat al interaciunilor dintre actorii org - manageri i executani - marcat de amprenta cultural, social i ec a colectivitii respective def: -resursele umane; Combinaia de inteligen, aptitudinii experien care i confer org identitate se refer -capitalul uman; Expresia vieii sociale care ia natere n orice organizaie, reprezint: -capitalul social. Ansamblul instituionalizat de competene aflat in posesia unei org, structurat i stocat n baze de date. manuale, reguli, proceduri, se refer la: -capitalul organizational: Resurs regenerabil, ca urmare a proc de edu, nvare org, capabil s se reproduc, d. ac p.d.v., pe scar nelimitat, reprez o trstur a: -resurselor umane; Resursa cu cel mai nalt grad de perisabilitate, reprezint o trstur a: -resurselor umane; Resursa care se poate autobloca, introducnd noi factori de risc i multiplicndu-i, reprezint o trstur a: -resurselor umane; Singura resurs creatoare de val adugat, munca, n lipsa creia natura rmne nevalorizat iar capitalul, ca factor derivat, nu poate fi creat, reprezint o trstur a: -resurselor umane; Resurs creatoare ca urmare a abilitii umane de a prod, inova, schimba mediul nat, soc, ec, reprez o trstur a: -resurselor umane; Resurs rar, de imp strateg, recunoscut astfel n abordrile recente ale manag centrat pe competene, reprezint o trstur a: -resurselor umane; Resurs limitat cantitativ, dar inepuizabil din punct de vedere calitativ, reprezint o trstur a: -resurselor umane; Abordarea r.u. din perspectiva mat-utilitarista cu accent pe aspectele cant, de gestionare a electivului uman, la fel ca orice alt factor de prod, concentrat asupra modalitilor de a dirija oamenii pt a prod val adugat, reprez varianta: -tehnicist;

Abordarea r.u. bazat pe ndelungata tradiie capitalist n care lucrtorul este privit ca o marf iar adoptarea MRU este impus de intensificarea competiiei care oblig actorii mediului concurenial s investeasc i n r.u. def var: -umanist. Abordarea r.u. bazat pe c rel umane, cu accent pe latura cal i psihologic, oamenii fiind considerai active valoroase, surs de avantaj competitiv generat de loialitate, competen, performan n munc, definete varianta: -umanist; Studierea proc de planificare, recrutare, dezv i utiliz optim a r.u. n beneficiul org al fiecrui individ i al comunitii n ansamblu def MRU ca: -disciplin tiinific; Compartimentele funcionale n care se desfoar activ specializate de asigurare, dezv i utilizare optim a capitalului intelectual al firmei definete MRU ca:

-departament specializat. Ansamblul activ prin care se asig nr, struct i ev r.u., utiliz lor eficient, potrivit ob individuale i organizaionale definete MRU ca: -proces; Tratarea resursele umane ntr-o manier strateg, asigurnd concordana necesar dintre strateg org, strateg afacerii sau a unit strateg de afaceri, reprezint o trstur a: -abordrii actuale a MRU; Resursele umane privite ca o surs a avantajului competitiv, prin prisma abordrii strategice, reprezint o trstur a; -abordrii actuale a MRU; Asigurarea unei viziuni cuprinztoare i coerente prin intermediul pol i practicilor legate de r.u. reprezint o trstur a: -abordrii actuale a MRU; Dei pol i strateg de r.u. sunt concepute de vrful manag, aplicarea lor revine manag de execuie, aflat n rel direct cu angajaii, reprezint o trstur a: -variantei tehniciste a MRU; Rel cu angajaii abordate ntr-o manier unitar - angajaii i angajatorii au interese com (i nu n manier pluralist, respectiv, interesele angajatorilor i angajailor sunt diferite i, chiar, contradictorii reprezint o trstur a -abordrii clasice a MRU; Angajaii considerai capitalul uman al org", capital care poate crete n val prin investiii n nvarea org reprez o trstur a: -abordrii actuale a MRU; Selectai varianta care exprim unul din scopurile specifice MRU: -asigurarea i dezvoltarea resurselor umane; Selectai varianta care exprim unul din scopurile specifice MRU: -valorizarea angajailor; Selectai varianta care exprim unul din scopurile specifice MRU:-crearea unui climat de munc favorizant muncii n echip, Selectai varianta care exprim unul din scopurile specifice MRU: -folosirea eficient a resurselor umane; Selectai varianta care exprim unul din scopurile specifice MRU: -promovarea i meninerea echitii; Selectai varianta care exprim unul din scopurile specifice MRU: -stabilirea echilibrului dintre eficien i echitate; Reformatorii soc, bunstarea soc i admin personalului fac parte din etapa: -administrrii personalului; Per n care ntreprinztorul trad este proprietarul i conductorul, stpnul absolut, care conduce ntreaga afacere, cruia angajaii i sunt subordonai direct i deplin corespunde -reforma-torilor sociali; Per de dezv a prod, de cretere a productiv muncii ca urmare a utiliz met de organiz tiinific a prod promovate de c clasic a manag corespunde perioadei: -bunstrii sociale; Amplificarea diviziunii muncii i identif funciunilor org, apariia funcionarilor capitalului", corespunde perioadei bunstrii sociale; Apariia funcionarilor a cror activitate era dedicat nu numai procurrii minii de lucru ci i mbuntirii cond de munc oferite angajatilor si asigurrii unor faciliti, corespunde perioadei: bunstrii sociale; Apariia unor noi cerine legate de asi forei de munc generat de creterea dimensiunii i complexitii org, creterea imp actv de pers i asigurarea asistenei de specialitate, corespunde -administrrii personalului;