Domnului Prim-Ministru Dacian Cioloș

Scrisoare deschisă

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Ca urmare a unei scrisori deschise ce v-a fost adresată la 1 august, ați decis
trimiterea Corpului de Control la Ministerul Culturii, pentru a se verifica modul de
organizare a concursului pentru funcția de manager al Muzeului Național al Țăranului
Român. Controlul a fost efectuat în perioada 3 august – 16 septembrie și s-a încheiat
cu un raport ce propune o serie de îmbunătățiri ale legislației și ale regulamentelor de
organizare a concursurilor de manageri pentru instituțiile de cultură.

Dacă, în această privință, credem că toată lumea este de acord, nu înțelegem

de ce controlorii dvs. au propus – fără o bază legală –reluarea concursului de
proiecte de management pentru M.N.Ț.R., motivat de„deficiențele organizatorice
înregistrate în desfășurarea ambelor concursuri”. Vă amintim, domnule Prim-Ministru,
faptul că, la 8 august, Ministerul Culturii a validat concursul organizat pentru
M.N.Ț.R., declarându-l câștigător pe dl. Virgil Ștefan Nițulescu.

În câteva ocazii, doamna ministru Corina Șuteu s-a antepronunțat, în public,

dând asigurări că nu îl va numi pe dl. Nițulescu în funcția de manager al Muzeului –,
deși acesta câștigase legal concursul organizat de Ministerul Culturii. A doua zi după
primirea concluziilor Corpului de Control, doamna ministru Șuteu a decis să preia
propunerea de reorganizare a concursului, fără să țină seama că o atare măsură
este lipsită de temei juridic.

Semnificativ, raportul Corpului de Control nu identifică ilegalități în

desfășurarea concursului. Deficiențele organizatorice au alt regim juridic decât
ilegalitățile. Semnalarea lor pretinde doar răspunderea de a le remedia conform
reglementărilor în vigoare.

În acest context, înțelegem să protestăm contra abuzului de care se face

vinovată doamna ministru Corina Șuteu. Sub mandatul dlui Nițulescu (2010 – 2016),
MNȚR și-a regăsit valențele originare, definite de echipa condusă de regretatul pictor
Horia Bernea, și le-a dezvoltat sinergic.

Virgil Nițulescu a intuit că nu este suficient să confrunte e.g. artizanii din Olt cu
cei din Maramureș pentru a le activa spiritul de breaslă și a le tonifia creativitatea.
La MNȚR Au fost construite punți între iconarii artizani și e.g. arta religioasă a unui
Octavian Smighelschi. Expozițiile de artă cultă organizate la MNȚR au fost gândite ca
provocare la adresa etnografilor, a istoricilor de artă și, de ce nu, a tuturor
specialiștilor intersați de imagine și imaginar, un apel de a conștientiza nevoia de noi
instrumente de analiză și strategii de cercetare menite să abordeze unitar registre de
creativitate organic înrudite.
 Astfel, în ultimii șase ani, Muzeul a devenit una dintre mărcile culturale ale
Capitalei, un loc în care au fost bine primite atât expozițiile dedicate culturii
tradiționale, cât și cele ale artelor contemporane. Această îmbinare, între cultura
tradițională și cea contemporană, a fost extrem de apreciată de majoritatea
covârșitoare a publicului românesc și străin. Rapoartele de activitate ale Muzeului,
pentru ultimii șase ani, înregistrează sute de evenimente, care au reușit să pună în
valoare filonul peren al culturii românești, pe care Horia Bernea îl înscria în registrul
antropologic, nu în cel etnografic – ceea ce presupune juxtapunerea trecutului și
prezentului, ruralului și urbanului.

Subliniem că Virgil Nitulescu este primul director al MNȚR care îl continuă pe

Horia Bernea într-un pariu cu miză enormă, chiar dacă dificil de asumat. Accesul la
dimensiunea fundamental identitară a culturii noastre țărănești pretinde
concatenarea în același spațiu a artei țărănești și a artei culte –sămânța confruntată
cu rodul. Aceasta este orbita predestinată pentru MNȚR, în afara căreia pândește
spectrul imploziei.

Față de toate acestea, vă rugăm, domnule Prim-Ministru, să interveniți în

corectarea unei atitudini discreționare a doamnei ministru Corina Șuteu,
incompatibilă cu programul unui guvern tehnocrat.