Sunteți pe pagina 1din 23

Proiect AET

Geambasiu Mihaela Roxana

Microdozator de laborator

CUPRINS:

1. Studiul de solutii – documentare referitoare la ceea ce


exista deja pe piata la momentul actual;
2. Alegerea si justificarea solutiei finale - in baza criteriilor
alese;
3. Breviar de calcul – cinematica; cinetostatica si dinamica;
calcul de rezistenta;
4. Caiet de sarcini – probe si verificari asupra dispozitivului;
5. Calcul economic;

1
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

1. Studiul de solutii
La momentul actual exista pe piata numerosi producatori de
microdozatoare de laborator, care functioneaza pe principiul pompelor
pentru seringi.

Aceste pompe pentru seringi permit utilizarea oricaror tipuri de seringi, cu


volume de la cativa microlitri la 150 ml, fara a fi necesara utilizarea vreunui
adaptor.

Pompele pot avea intrebuintari diferite , de la laboratoarele de analize,


criminalistica sau analiza a mediului, pana la utilizarea lor pentru dozarea
programata a tratamentelor in spitale sau la domiciliul pacientilor.

In orice laborator se fac teste (dilutie, dispensare) ce utilizeaza substante cu


dozaj foarte mic si care necesita o acuratete prea mare pentru a putea fi
facute manual fara repetari de teste, pierdere a trasabilitatii sau necesitatea
de prelevare de noi probe. Astfel, au aparut pompele pentru seringi cu
microlitru, care asigura o acuratete de peste 99℅, indifferent de vascozitatea
substantei folosite, presiunea vaporilor sau temperatura.

In ultimii ani, utilizarea pompelor a inceput sa cresca si in cadrul spitalelor,


acolo unde tratamentul pacientilor trebuie admininstrat la un interval de
timp bine definit si intr-o cantitate exacta. Aceste pompe ofera posibilitatea
de a programa cantitatea de tratament oferita pacientului la intervalul de
timp necesar.

2
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

2. Alegerea si justificarea solutiei finale


Plecand de la principiul de functionare al pompelor pentru seringi am ales
sa studiez o varianta simplificata a acestora (producator: Hamilton Company
USA) ce permite dispensarea tratamentelor intravenoase folosind o seringa
cu volumul de 1 ml.

 Principiul de functionare:
Pompele servesc la deplasarea lichidelor şi funcţionează după
următorul principiu: pompa preia fluidul dintr-un spaţiu de aspiraţie,
unde se produce o subpresiune datorită căreia fluidul este aspirat, şi-l
debitează într-un spaţiu de refulare, unde se produce o supra-presiune
datorită căreia fluidul este refulat. După principiul de funcţionare,
pompele se pot clasifica în pompe volumice (cu piston, cu membrană),
pompe cu rotor (centrifuge, axiale) etc.

In cazul nostru pompa va aspira din flaconul cu substanta care trebuie


admininstrata, in seringa un volum de 1 ml si apoi il va dispensa
intravenos pacientului.

SUBSTANTA POMPA PACIENT

3
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

Caracteristicile pompei pentru seringa:

Specificatii generale:

Acuratete ±1℅ din vol. dispensat


Precizie ≤0.05℅ din vol. dispensat
Calea fluidului Sticla borosilicate, PTFE, ceramica
Greutate 1.2 kg
Capacitate forta liniara 9.98 kg

Alimentare:

Alimentare 24V
Medie curent Max. 850mA

4
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

Port Seringa:

Vol. seringa 12.5µL pana la 12.5mL


Material seringa Sticla borosilicate cu piston de otel inoxidabil sau
aluminiu teflonat
Mecanism Motor pas cu pas ce actioneaza cupla surub-
piulita (translatie) si traductor optic

Port Valva:

Viteza port valva 250ms/120° rotatie


Montaj valva ¼” 28
Material Ceramic, PTFE

Mediu de functionare si depozitare:

Temperatura functionare 15°C pana la 40°C


Umiditate functionare 20%-90% umid. relativa, fara condens
Temperatura depozitare -20°C pana la 65°C
Umiditate depozitare 20%-90% umid. relativa, fara condens

video.3gp
Functionarea unei pompe pentru seringa:

Miscarea pistonului seringii este facuta prin intermediul cuplajului surub-piulita din
interiorul pompei.

5
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

Cuplaj surub – piulita

 Piulita executa micare


de translatie iar
surubul miscare de
rotatie

In continuare vom studia cuplajul surub-piulita in vederea analizarii uzurii acestuia in


urma miscarii effectuate de pompa.

Caracterizarea transmisiei surub-piulita:

Transmisia surub-piulita, alcatuita dintr-un surub si o piulita, aflate in miscare relativa in


timpul functionarii, realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei.

Ca principale avantaje ale folosirii transmisiei surub-piulita se pot enumera: constructia


si executia relativ simple, precizia buna, functionarea fara zgomot, gabaritul redus,
posibilitatea transmiterii unor forte relativ mari.

Ca principal dezavantaj se mentioneaza existenta unor frecari importante intre


spirele filetelor, care determina randamente mici, uzuri mari (care conduc in timp la
jocuri mari) si, in consecinta viteze de lucru limitate.

In cazul nostru surubul efectueaza o miscare de rotatie, angrenat fiind de melcul


conectat prin curea la motor, iar piulita pe care este fixat pistonul seringii efectueaza o
miscare de translatie in sinele de ghidare din interiorul pompei.

Date fiind condiţiile specifice de lucru şi pentru realizarea de mecanisme cu şurubşi


piuliţă cu randamente cât mai bune, materialele cuplei de frecare şurub-piuliţă
trebuiesă îndeplinească următoarele condiţii de bază: comportare bună la frecare fără
predispoziţii la gripaj, o bună rezistenţă la uzare, coeficient de frecare cât mai

6
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

mic,înlocuirea materialelor deficitare, preţ de cost redus. Alegerea materialului pentru


şurub şi piuliţă ca elemente componente ale mecanismelor cu şurub depinde de mai
mulţi factori cu pondere diferită: caracteristicile mecanice ale materialului, asigurarea
condiţiilor funcţionale, tehnologice şi economice în modul cel mai favorabil, fiabilitatea
optimă în contextul unor cheltuieli de producţie minime.

Caracteristicile mecanice importante ale materialului pentru şurubul şi piuliţa din


construcţia mecanismelor cu şurub, sunt limita de curgere (R po,2), limita de rupere
(R m),alungirea (A), modulul de elasticitate (E).
Pentru şuruburi de forţă care fac parte integrantă dintr-un mecanism, la care
esteimportantă reducerea greutăţii ansamblului, se vor utiliza materiale cu caracteristici
derezistenţă ridicate, din grupa oţelurilor aliate şi înalt aliate (cu titan şi beriliu).

CARACTERISTICI MECANICE ALE PRINCIPALELOR MARCI DE OTELURI – DIN STAS


Duritatea
Rezistenţa Alungir
Clasa de Limita de Brinell
la ea la
Marca calitate curgere, HB
STAS tracţiune, rupere,
material (tratamen Rpo,2 (min)
Rm 2 A
t termic) N/mm informati
N/mm2 %, min
v
OL 32 1 310...390 170 33 -
OL 34 1 330...410 200 31 -
OL 37 1 360...440 230 25 -
500-80 OL 42 1 410...490 250 22 -
OL 50 1 490...610 280 21 -
OL 60 1 590...710 320 16 -
OL 70 1 min 690 350 11 -

7
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

OLC 15 Cr 590…780 350 14 -


OLC 20 CR 490…640 310 20 -
OLC 25 CR 540…690 360 19 -
880-82 OLC 45 CR 700…840 480 14 -
OLC 45 N min 610 360 18 235
OLC 50 N min 640 370 18 240
OLC 50 CR 740…870 510 14 -
15Cr 08
Cr 690...880 410 11 174
18Mn Cr10
Cr 790...1080 540 10 207
791-80 18MoCrNi1
Cr 930...1220 690 9 217
3
CR 980...1180 780 12 217
33MoCr 11
OT400 1 390 200 20 110
OT450 1 440 240 18 124
600-82
OT500 1 490 280 15 138
OT600 1 590 350 10 169

Caracteristici mecanice ale mărcilor de fonte recomandate la construcţia cuplei


şurub-piuliţă din mecanismul cu şurub (Extras din STAS)
Rezistenţa la Limita de Alungirea la Duritatea
Marca
STAS tracţiune Rm, curgere Rpo,2, rupere A, Brinell HB
materialului 2 2
N/mm N/mm %, min max
Fc 100 100...160 - - 100...150
Fc 150 110…250 - - 140...190
568-82 Fc 200 160...270 - - 170...210
Fc 250 210...320 - - 180...240
Fc 300 250...320 - - 200...260
Fgn 370-17 370 230 17 140...180
Fgn 400-12 400 250 12 150...200
6071-75
Fgn 450-5 450 320 5 160...220
Fgn 500-7 500 350 7 170...210

Necesitatea asigurarii rezistentei la uzare si a unui coeficient de frecare


redus presupune utilizarea unui cuplu de materiale cu bune proprietati
antifrictiune.

8
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

Deoarece solicitarile corpului surubului sunt relativ mari – materialul


acestuia este de regula otelul. Proprietatile antifrictiune ale cuplului de
materiale vor fi asigurate in principal, de catre materialul piulitei.

 Pentru surub vom folosi ca material OLC 45 avand urmatoarele


caracteristici mecanice:

Limita de curgere

Rezistenta la rupere la tractiune

 Pentru piulita vom folosi ca material fonta cenusie cu grafit lamelar

Fc 200, care cu toate ca are o rezistenta mecanica relativ scazuta, are


o buna comportare la uzare la presiuni cuprinse intre 3-5MPa iar prezenta
grafitului sub forma lamelara confera bune proprietati antifrictiune.
Caracteristicile materialului sunt:

Rezistenta la tractiune

Rezistenta la incovoiere
Piulita va fi una crenelata( Fig.1), pentru a putea reduce mai usor eventualele jocuri.

Fig. 1 – piulita crenelata

9
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

REZULTAT: Dupa 100 de incercari de initializare(1000 curse la diferite viteze)


pentru o forta de tractiune de 10 N a aparut un joc la nivelul cuplei (spirele
filetului din interiorul piulitei au inceput sa cedeze) care nu poate fi eliminat
sau redus. Piesele trebuiesc inlocuite cu unele noi.

Avand in vedere rezultatul obtinut pentru surubul de otel si piulita din fonta
am recurs la o alta metoda si anume cea de a folosi un surub caruia I s-a
aplicat un strat de Teflon(PTFE) si o piulita de
plastic.

Avantajele acestui tip de cupa sunt urmatoarele:

 Piulita, desi nu va avea o rezistenta mare, este usor de produs si de


schimbat;
 Surubul nu va fi supus unei forte de frecare atat de mari (plasticul
fiind un material usor deformabil);
 Surubul nu va trebui inlocuit ci eventual doar teflonat din nou;

10
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

Dezavantaje:

 In procesul de inlocuire al unui element din cupla, pentru a pute


intervenii la invelul acesteia este necesara demontarea anumitor
component ale dispozitivului;
 Rezistenta piulitei va fi una scazuta;

REZULTAT:Dupa 30 incercari de initializare la forta de tractiune de 10 N a


aparut un joc din pricina uzurii filetului piulitei. Piulita trebuie inlocuita.

Comparand rezultatele vom observa ca pentru suruburile din OL cu piulite


din fonta, dupa 100 de incercari piulita trebuie inlocuita, iar in cazul
surubului teflonat cu piulita de plastic dupa 10 incercari trebuie inlocuita
piulita. Avand in vedere durata de viata mai mare a piulitei din fonta vom
considera ca este variant cea mai fezabila. Pentru a evita ca utilizatorii sa
demonteze component pentru a schimba piulita se va asigura si o perioada
de garantie in care inlocuirea pieselor se face gratuit.

11
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

3. Breviar de calcul
Avand in vedere piulita crenelata, pentru a reduce jocul din ansamblu, vom recurge la
aplicarea unei forte pe crenelurile piulitei. Astfel, prin strangerea crenelurilor, jocul axial
va fi redus, functionarea fiind una optima si de durata.

Forta aplicata pe
creneluri

Pentru a putea afla cu ce forta trebuie sa actionam asupra crenelurilor, vom trata unul
din ele ca pe un arc lamelar incastrat. Astfel vom avea:

12
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

Se cunosc:

 Latimea lamelei: b=4mm


 δfc = 350 N/mm²
 Modulul de elasticitate: E=2*10⁴ N/mm²
 Lungimea lamelei: l=60mm
 Sageata f=5mm

Urmeaza a fi aflate forta F cu care se actioneaza la nivelul lamelei si grosimea acesteia(h)

Pentru a calcula correct forta trebuie tinut cont de faptul ca forta se aplica la jumatatea
lamelei, astfel lungimea lamelei va fi injumatatita (l=30mm).

13
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

2𝑙²∗𝛿𝑓𝑐
Din relatia sagetii 𝑓= se deduce expresia grosimii:
3ℎ∗𝐸
2𝑙²∗𝛿𝑓𝑐
h=
3𝑓∗𝐸

Inlocuind termenii cunoscuti obtinem:

2∗302 ∗350 630000 63


h= = = =2.1≈2mm
3∗5∗2∗10⁴ 300000 30

Pentru a calcula forta F se va folosii relatia care exprima conditia de


rezistenta la incovoiere:

6∗𝐹∗𝑙 6∗𝐹∗30 8∗350


b= → 4= →180F=8*350→ F=
ℎ²∗𝛿𝑓𝑐 4∗350 180
→F=15.55 N

Astfel pentru a elimina jocul din cuplajul surub-piulita este necesar sa


actionam asupra crenelurilor piulitei cu o forta de 15,5 N.

14
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

4. Caiet de sarcini
1. INFORMATII GENERALE

1.1 Denumire produs

Pompa pentru seringi

1.2 Domeniul de utilizare

Se va utiliza in unitati medicale avizate de catre personal calificat

1.3 Domeniul de aplicare al Caietului de sarcini

(i) Prezentul Caiet de sarcini stabileste conditiile privind cerintele tehnice


minime de baza, care trebuie respectate de catre utilizatori astfel ca
propunerea tehnica sa corespunda cu necesitatile beneficiarului;

(ii) Prevederile Caietului de sarcini sunt obligatorii pentru utilizatori;

(iii) Prevederile prezentului Caiet de sarcini nu anuleaza obligatiile


utilizatorului de a respecta legislatia, normativele si standardele specifice,
aplicabile, aflate in vigoare la data achizitiei;

(iv) Conditiile tehnice si de calitate stipulate in prezentul Caiet de sarcini au


fost stabilite pe baza prescriptiilor tehnice si normativelor din legislatia
specifica in vigoare;

2. CARACTERISTICI TEHNICE GENERALE

2.1 Echipamentul trebuie sa permita efectuarea urmatoarelor determinari:

a. Dispensare;

b. Dispensare si dilutie(conomitent);
15
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

c.Dilutie;

2.2 Echipamentul trebuie sa poata opera atat cu lichide cat si cu gaze.

2.3 Echipamentul trebuie sa aiba capabilitatea de a opera in principal cu


lichide dar si cu urmatoarele gaze: CO2, CH4, N2 si Ar.

2.4 Echipamentul trebuie sa fie compatibil cu orice tip de suport al probei,


chiar si pe cele create local de utilizator.

2.5 Echipamentul trebuie sa fie compus, in principal, din urmatoarele unitati


functionale:

a. Pompa propriuzisa;

b.Seringa microlitrica;

c.Tuburi de aspirare/dispensare;

d.Valva;

e. Computer si software pentru analiza si prelucrarea datelor;

3. CARACTERISTICI TEHNICE SI DE PERFORMANTA

(i) Caracteristicile tehnice continute in prezentul Caiet de sarcini sunt


minimale, obligatorii si eliminatorii. Produsele care nu indeplinesc aceste
cerinte sunt declarate neconforme.

(ii) Cerintele tehnice care indica o anumita origine, sursa, productie, un


procedeu special, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie, o
licenta de fabricatie, sunt mentionate doar pentru identificarea cu usurinta a
tipului de produs şi NU au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor

16
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

operatori economici sau a anumitor produse. Aceste specificatii vor fi


considerate ca avand mentiunea de ,,sau echivalent’’.

(iii) Fiecare cerinta tehnica a prezentului Caiet de sarcini trebuie sustinuta cu


extrase din fisele tehnice, cataloagele sau manualele echipamentului si din
documentatiile elaborate de producator.

(iv) Orice cerinta tehnica ce nu poate fi demonstrata prin unul din mijloacele
de la pct.-ul (iii) nu va fi luata in considerare si se va considera ca
echipamentul nu indeplineste cerinta respectiva.

3.1 Domeniu minim umiditate de lucru: (20%-95%) umiditate relativa.

3.2 Domeniu minim temperatura de lucru: (15°C -40°C).

3.3 Sistemul microdozator pentru volume foarte mici de proba

(i) Trebuie sa asigure posibilitatea realizarii de masuratori pe volume mici de


proba cuprinse in domeniul minim (12,5µl-12,5ml);

(ii) Trebuie sa asigure dozarea unor cantitati mici de gaz: ≥5 μg;

(iii) Trebuie sa fie dotat cu volume proprii calibrate: minimum 5 bucati.

3.4 Sistemele de siguranta

(i) Echipamentul trebuie sa fie dotat cu sisteme de siguranta pentru


monitorizarea:

- pierderilor de gaze – neetanseitatea seringii;

- supraincalzirii;

prevazute cu alarma sonora si luminoasa si regim de oprire automata a


functionarii in caz de scapari de gaze.

17
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

3.5 Componentele echipamentului care intra in contact direct culichidele si


gazele de lucru trebuie sa fie realizate din materiale compatibile cu acestea.

3.6 Etansarile trebuie sa fie 100% testate.

3.7 Computer si Software

(i) Echipamentul trebuie sa fie livrat cu:

- un calculator cu sistem de operare Windows cu accesorii si monitor LCD;

- o imprimanta,

in configuratia recomandata de producatorul echipamentului.

(ii) Echipamentul trebuie sa fie livrat cu software specific care sa permita:

- pregatirea automata a sistemului;

- pregatirea automata a probelor;

- analiza si prelucrarea datelor referitoare la substante folosite, cicluri de


incarcare/ descarcare;

(iii) Software-ul trebuie sa poata fi upgradat gratuit pe o perioada de


minimum 2 ani da la data instalarii echipamentului.

3.8 Accesorii si piese de prima dotare

(i) Set tuburi aspirare/dispensare: min. 10 bucati;

(ii)Valva cu doua iesiri: 1 bucata;

(iii) Set seringi cu microlitru: 5 bucati;

4. DOCUMENTE INSOTITOARE
18
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

4.1 Documente care se transmit de contractant, solicitate de achizitor pentru


a insoti echipamentele furnizate:

a. Declaratie de conformitate pentru produs;

b. Certificat de garantie;

c. Manuale de utilizare si intretinere;

d. Lista componentelor livrate.

5. INSTRUIREA PERSONALULUI

5.1 Se va asigura instruirea personalului utilizator in momentul instalarii si


punerii in functiune a echipamentului la sediul beneficiarului de catre
personal autorizat.

5.2 Perioada de instruire a personalului va fi de minimum 3 zile.

5.3 Toate materialele de instruire şi manualele vor fi scrise în limba romana


sau engleza si vor contine toate informatiile necesare pentru operarea si
intretinerea sistemului de catre personalul autorizat.

6. CONDITII DE GARANTIE

6.1 Furnizorul trebuie sa garanteze beneficiarului ca:

(i) Toate componentele incorporate sunt noi, nefolosite si corespund


ultimelor generatii;

(ii) Echipamentul nu este un produs demo, reconditionat (refurbished), sau


refuzat de alt beneficiar.

19
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

6.2 Perioada de garantie: 24 luni de la data punerii în functiune a


echipamentului.

7. SERVICE PE DURATA PERIOADEI DE GARANTIE

7.1 Timpul de interventie de la data sesizarii defectiunii trebuie sa fie de


maximum 3 zile lucratoare de la sesizarea beneficiarului.

7.2 In perioda de garantie service-ul echipamentului si piesele ce se vor


defecta se vor înlocui cu titlu gratuit.

7.3 Furnizorul trebuie sa asigure componente care sa inlocuiasca


componentele defecte pe intreaga durata de reparatie a echipamentului.

7.4 Dupa terminarea perioadei de garantie, service-ul echipamentelor poate


fi facut contra cost.

8. CERINTE DE PROTECTIA MEDIULUI, SECURITATEA MUNCII SI PREVENIRE A


INCENDIILOR

8.1 Furnizorul va respecta incadrarea produselor in cerintele HG nr.


1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol
viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului.

9. CERINTE DE AMBALARE, MARCARE, TRANSPORT, DEPOZITARE,


MANIPULARE

9.1 Furnizorul va efectua ambalarea echipamentului astfel incat sa asigure


integritatea acestuia pe durata manipularilor, transportului si depozitarii.
Ambalajele vor fi marcate conform normelor internationale, astfel încît sa fie
asigurata integritatea la manevre de manipulare si conditii meteorologice
nefavorabile.

20
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

9.2 Echipamentele vor fi marcate in conformitate cu standardele enumerate


si aplicabile fiecarui caz in parte; se va aplica marcajul CE de cate ori este
necesar.

9.3 Etichetele vor contine numarul lotului, numarul de indentificare al


produsului, ordinul de productie, denumirea produsului,cod de bare.

PS PUMP SYR

Id. Nr : RXM 19012

Lot Nr : 7566/16

Prod. Nr: 1020556

10. TERMEN SI CONDITII DE LIVRARE

10.1 Livrare: Producator, cu transport, montare si instruire, incluse in pret.

10.2 Termenul de livrare, instalare si punere in functiune: 3 luni de la data


semnarii Contractului de achizitie.

11. CONDITII DE RECEPTIE

11.1 Dupa instalarea si punerea in functiune a echipamentului, beneficiarul


poate solicita furnizorului sa demonstreze obtinerea caracteristicilor tehnice
si functionale ofertate, solicitate expres de beneficiar (care nu au fost
concludente in timpul punerii in functiune).

11.2 Receptia echipamentului se finalizeaza prin incheierea unui Proces


Verbal de Receptie semnat de ambele parti.

21
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

5. Calcul Economic
Costuri de proiectare:
 Achizitie program pentru proiectare: 200€
 Proiectant: 400€
 Cheltuieli de intretinere: 100€
TOTAL COSTURI PROIECTARE: 700€

Costuri de productie
 Materiale productie: 100€
 Procese de prelucrare: 80€
 Achizitie placa electronica: 150€
 Producere valve: 80€
 Montare subansable: 20€
 Producere tuburi: 10€
 Producere seringa: 100€
 Operator productie: 300€
 Cheltuieli de intretinere: 200€
TOTAL COSTURI PRODUCTIE: 1040€

Costuri de testare
 Achizitie software pentru testare: 200€
 Achizitie PC testare: 150 €
TOTAL COSTURI TESTARE: 350€

TOTAL COSTURI DE FABRICARE: 2090€

22
Proiect AET
Geambasiu Mihaela Roxana

Avand in vedere faptul ca in costul de testare si in cel de proiectare se va


investii o singura data pentru achizitionarea echipamentului si soft-ului
investitia in fabricare va scadea ulterior la 1040€.

Ulterior va trebuii luat in considerare si costul de dezvoltare dat fiind faptul


ca echipamentul functioneaza cu tehnologii ce trebuiesc updatate periodic.

Fabricarea de echipamente medicale de inalta precizie duce la costuri


ridicate de productie, fiind necesare materiale calitative, conditii de
productie la anumite standarde, testare riguroasa cat si dezvoltare
permanenta.

23