MEMORIA AUDITIVĂ

Studente: Purcaru(Munteanu) Ionela

Munteanu (Cloşcă) Domnica
PIPP , ANUL II.

1. Obiectivul şi ipotezele cercetării

Obiectivul cercetării constă în identificarea nivelului de dezvoltare a memoriei auditive la
copiii din învățământul preşcolar. Un alt obiectiv vizează stabilirea corelației dintre rezultatele la
matematica și nivelul de dezvoltare a memoriei auditive.
Ipoteza generală 1
Nivelul de dezvoltare a memoriei auditive a prescolarilor este destul de ridicat.
Ipoteza generală 2
Există o corelație între rezultatele la matematica și nivelul de dezvoltare a memoriei
auditive.

2. Metodologia cercetării

2.1. Operaţionalizarea conceptelor şi definirea variabilelor

Conceptul principal este reprezentat de dezvoltarea memoriei auditive, care este
operaționalizat pe baza celor 5 probe/ variante de răspuns.
Variabila dependentă este reprezentată de nivelul de dezvoltare a memoriei auditive, iar
variabilele independente sunt: genul (masculin, feminin), mediul de rezidență (urban, rural).
2.2. Lotul de cercetare
Cercetarea a fost realizată pe un lot format din 20 de elevi din învățământul preşcolar
(grupa mare). Distribuirea lotului de cercetare în funcţie de variabilele independente este
prezentată în Tabelul 1.

Tabelul 1. Distribuția lotului în funcție de variabilele independente

Variabile independente Număr preşcolari
 • Genul Feminin
• Genul Masculin
Mediul de rezidență
• Rural
• Urban
11
10
Toți preşcolarii sunt din mediul urban;
Grădiniţa ,, Motanul Încălţat" Moineşti.

2.3. Metode şi instrumente de cercetare

Chestionarul este o succesiune de întrebări adresate subiecților într-o formă orală, într-o
ordine de natură logică și psihologică (apud Mâță, 2010). În elaborarea acestuia sunt parcurse
mai multe etape, el presupune două părți, una introductivă si o parte în care sunt evocate
întrebările punctuale; de asemenea, pornind de la natura întrebărilor, acestea pot fi: cu răspunsuri
închise, (cele care permit alegerea mai multor variante fixate – exemplu: da/ nu) cu răspunsuri
deschise, (care subiectul își formulează răspunsul în totalitate), cu răspunsuri mixte, (sunt cele
care îmbină atribute ale variantelor menționate).
În cadrul cercetării, a fost utilizat chestionarul ,,Repetare de numere", care cuprinde 5
serii de numere (Anexa 1). Pentru fiecare serie există anumite variante de răspuns. Regula este
repetarea corectă a seriilor de numere , a celor 5 serii de numere, în 3 minute.
2.4. Procedura de cercetare
Chestionarul a fost făcut cu preşcolarii grupei mari de la Grădiniţa ,,Motanul
Încălţat",Moineşti, în perioada 26-30 martie, 2019. Acesta a fost aplicat individual. Rezolvarea
seriilor din chestionar a durat 3 minute, timp în care, preşcolarii aveau de reprodus corect seriile
de numere auzite.

3. Rezultatele cercetării

Tabelul 2 include datele privind frecvențele și procentele rezultatelor cu privire la nivelul

de dezvoltare a memoriei auditive. S-au folosit 5 niveluri, de la foarte scăzut la foarte ridicat,
pentru a putea clasifica corect datele obținute.

Tabelul 2. Frecvențele și procentele rezultatelor cu privire la nivelul de dezvoltare a memoriei

auditive
 Nr. Nivel de dezvoltare a vocabularului Frecvență Procentaj
crt.
1. 1-5 nivel foarte scăzut 0 0%
2. 6-12 nivel scăzut 0 0%
3. 13-19 nivel mediu 5 25 %
4. 20-25 nivel ridicat 10 50 %
5. 26-30 nivel foarte ridicat 5 25 %

În Tabelul 3 sunt prezentate datele referitoare la corelația dintre media la matematică și

punctajul obținut la chestionar, în funcție de nivelul de cunoștințe, în concordanță cu:
• Notele între 1-2 reprezintă un nivel de cunoștințe foarte scăzut
• Notele între 3-4 reprezintă un nivel de cunoștințe scăzut
• Notele între 5-6 reprezintă un nivel de cunoștințe mediu
• Notele între 7-8 reprezintă un nivel de cunoștințe ridica
• Notele între 9-10 reprezintă un nivel de cunoștințe foarte ridicat.
• În tabelul 2 sunt prezentate rezultatele obținute de preşcolari cu privire la verificarea
corectitudinii cifrelor dar și a mediei la matamatică. Persoanele care au răspuns la
chestionar sunt în număr de 20, aceștia răspunzând individual la chestionar, având la
dispoziție 3 minute. Mediile(calificativele) la matematică sunt din primul semestru
obținute de preşcolarii grupei mari.

Tabelul 3. Rezultatele obținute de preşcolari cu privire la verificarea corectitudinii numerelor

dar și a mediei la matematică.
Nr. Punctaj Repetare de numere Calificativul la
crt. Răspunsuri corecte din 5 matematica
serii
1. 3 B
2. 3 FB
3. 4 FB
4. 5 FB
 5. 4 FB
6. 5 FB
7. 5 FB
8. 5 FB
9. 5 FB
10. 3 FB
11. 3 B
12. 4 FB
13. 3 B
14. 4 FB
15. 5 FB
16. 5 FB
17. 5 FB
18. 4 FB
19. 5 FB
20. 5 FB

Interpretarea rezultatelor privind corelația dintre punctajul obținut la matematică și

punctajul obținut la testul cu repetare de numere în tabelul de mai jos (Tabelul 4). Se poate însă

observa faptul că preşcolarii care au procentajul la matematică același cu cel la repetare sunt în

număr de 5 și reprezintă 25% din total. , iar elevii care au procentajul la matematică mai mare

decât cel la test sunt mare majoritate, 15 de elevi și reprezintă 75% din total.

Tabelul 4. Interpretarea rezultatelor privind corelația dintre punctajul obținut la matematică și

punctajul obținut la testul repetare de numere
Nr. Corelație Frecvență Procentaj
Crt.
1. Procentaj matematică = Procentaj test 5 25 %
Procentaj matematică _Procentaj test 15 75%
 Reprezentarea grafică (Histograma 1) a frecvențelor cu privire la nivelul de dezvoltare a
memoriei auditive - verificarea corectitudinii cifrelor. Aceasta reprezintă un grafic, folosit în
statistica descriptivă și care arată o distribuție în funcție de nivelul stabilit.

Histograma 1. Reprezentarea grafică a frecvențelor cu privire la nivelul de dezvoltare a

memoriei auditive
3. Concluzii
Potrivit rezultatelor obținute, am observat că procentajul la disciplina matematică este
semnificativ mai mare decât procentajul obtinut la testul repetare de numere. Rezultatele obținute
au arătat că acesta nu a avut un grad prea ridicat de dificultate pentru nivelul de cunoștințe actual
de care dispun preşcolarii. Așadar, ipoteza generală 1 este confirmată, deoarece în histograma 1
s-a constat că nivelul de dezvoltare a memoriei auditive a preşcolarilor este ridicat. Ipoteza 2
verifică existența unei corelații între rezultatele de la matematică și nivelul de dezvoltare a
memoriei auditive.

Bibliografie
Antonesei, L. (coord.) (2009). Ghid pentru cercetarea educaţiei. Iaşi: Editura Polirom.
Arădăvoaice, Gh., Popescu, Ș. (2009). Autocunoașterea personalității – Teste psihologice de
autoevaluare. București: Editura Antet.
Bocoş, M. (2005). Teoria şi practica cercetării pedagogice. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă.
Ionescu, M., Bocoş, M. (2001). Cercetarea pedagogică şi inovaţia în învăţământ. în Pedagogie.
Suporturi pentru formarea profesorilor. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.
Joiţa, E. (2003). Cercetarea pedagogică. Inovarea teoriei şi practicii educaţionale. În: Joiţa, E. (coord.),
Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară. Craiova: Editura Arves.
Mâţă, L. (2010). Managementul proiectelor de cercetare în ştiinţele educaţiei. În L. Mâţă, Ghid
de pregătire psihopedagogică pentru gradele didactice (pp. 95-100). Bacău: Editura Alma
Mater.
Radu, I., Ionescu, M., (1987). Cercetarea pedagogică – moment al perfecţionării şi creativităţii.
în I. Radu, M. Ionescu (coord.), Experienţă didactică şi creativitate. Cluj-Napoca: Editura
Dacia.
• Anexa 1. Repetare de numere
• Testul are următoarele serii de numere:
• SERIA I: 2 -4;
• SERIA II: 5 -6 -3;
• SERIA II: 4 -7 -3 - 2;
• SERIA IV: 8 - 4 - 6 - 5 -9;
• SERIA V: 6 - 9 - 2- 3 - 4 - 8;