See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/269694748

Decizie Multicriterială, metode şi aplicaţii în dezvoltare durabilă

Book · January 2013

CITATION READS

1 1,326

1 author:

Constanta Zoie Radulescu

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică
122 PUBLICATIONS   178 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

„Metode avansate de monitorizare şi creştere a performanţelor profesionale în cariera de cercetare” View project

Portfolio selection models and applications View project

All content following this page was uploaded by Constanta Zoie Radulescu on 03 June 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

INTRODUCERE 1
___________________________________________________________________

INTRODUCERE

Devoltarea durabilă este definită ca dezvoltarea care îmbină cerinţele prezentului

fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.
Fără îndoială că dezvoltarea durabilă a fost şi este subiectul unor largi dezbateri şi
discuţii la nivel guvernamental, ne-guvernamental şi academic, la nivel naţional şi
internaţional. Este în general acceptat că dezvoltarea durabilă poate fi definită în
termenii a trei componente principale: ecologic durabil, economic durabil şi
social/cultural durabil. În cadrul problemelor de dezvoltare durabilă intervin
obiective conflictuale, dintre care obiectivele de natură economică, de protecţia
mediului şi cele sociale sunt cele mai importante. O soluţie de dezvoltare economică
ar trebui să ia în considerare şi impactul său asupra mediului. Decizia multicriterială
furnizează o metodologie sistematică care combină aceste obiective conflictuale şi
poate furniza o soluţie de compromis raţională problemelor de decizie complexe.
Metodele de decizie multicriterială reprezintă un instrument valoros în procesul de
decizie în probleme de dezvoltare durabilă.
Scopul principal al acestei cărţi este de a prezenta celor interesaţi, într-o manieră
accesibilă şi sistematică:
(a) principalele concepte şi elemente implicate într-o problemă de decizie complexă,
(b) mai multe metode de decizie multicriterială de tip multiatribut şi multiobiectiv,
(c) aplicaţii din domeniul dezvoltării durabile rezolvate prin metode de decizie
multicriterială,
(d) noi tendinţe şi cercetări în domeniul teoriei deciziei şi a sistemelor suport de
decizie.
Cartea furnizează o privire panoramică, interdisciplinară asupra domeniului deciziei
multicriteriale, aspectele avute în vedere fiind legate de cercetările operaţionale,
ştiinţa managementului, informatică, inginerie şi dezvoltare durabilă. Cartea
furnizează treceri în revistă cuprinzătoare asupra conceptelor şi metodelor precum şi
asupra subiectelor deschise de cercetare.
2 Decizie Multicriterială, metode şi aplicaţii în dezvoltare durabilă
___________________________________________________________________

O clasificare foarte cunoscută în domeniu împarte metodele de decizie

multicriterială în metode de decizie multiatribut (Multiple Attribute Decision
Making - MADM) şi metode de decizie multiobiectiv (Multiple Objective Decision
Making - MODM). Această clasificare este utilizată şi în cartea de faţă. Mai multe
metode de decizie multiatribut fac obiectul capitolului 2 iar câteva metode de decizie
multiobiectiv sunt descrise în capitolul 3. Principala deosebire dintre cele două tipuri
de metode este bazată pe numărul de obiective (variante) luate în considerare într-o
problemă de decizie. Metodele de decizie multiatribut sunt proiectate pentru un
număr finit de variante discrete în timp ce metodele de decizie multiobiectiv sunt
mult mai adecvate pentru un număr infinit de variante continue definite cu ajutorul
unui set de restricţii. Metodele de decizie multiobiectiv sunt cunoscute şi ca
programare multiobiectiv.
În capitolul 1 se prezintă pe scurt principalele aspecte legate de domeniul deciziei
multicriteriale. Decizia multicriterială presupune aducerea la acelaşi numitor a mai
multor obiective aflate adesea în contradicţie. Se prezintă exemple de obiective
conflictuale în domeniul dezvoltării durabile.
Atât alegerea unei structurări adecvate a unei probleme de decizie cât şi alegerea
unei metode de decizie adecvate sunt importante în obţinerea unei decizii bune.
Folosirea unor metode diferite de decizie multicriterială poate duce la soluţii
diferite. Nu exista o metodă universal valabilă care să fie adecvată pentru toate
problemele de decizie. În acest scop se trec în revistă diverse clasificări ale
metodelor de decizie multicriteriale existente.
Problemele de decizie multicriterială pot fi împărţite în trei grupe principale în care:
(a) se caută cea mai bună variantă preferată nedominată (probleme de alegere), (b)
este stabilită o ordonare a variantelor nedominate începând cu cele mai bune către
cele mai rele (probleme de ordonare) şi (c) mulţimea variantelor este împărţită în
grupe separate (probleme de sortare).
Sunt prezentate câteva concepte de bază în analiza multicriterială şi se stabilesc
etapele principale în cadrul procesul de decizie multicriterială.
Există multe aplicaţii de tip sistem suport de decizie bazate pe modele
multicriteriale. Se prezintă o selecţie a acestor aplicaţii reprezentând diferite tipuri
de sisteme suport de decizie şi diferite metode multicriteriale. Aplicaţii importante
sunt în probleme de dezvoltare durabilă.
Problemele de dezvoltare durabilǎ au un caracter multicriterial iar măsurarea
sustenabilităţii este o problemă cu grad mare de dificultate. În astfel de probleme
trebuie căutate soluţii de compromis oferite de teoria deciziei multicriteriale. În
cadrul capitolului 1 s-a făcut o analiză bibliometrică pentru domeniul “decizie
INTRODUCERE 3
___________________________________________________________________

multicriterială”. Această analiză a fost realizată utilizând baza de date „ISI Web of
Knowledge”.
O analiză specială este realizată pentru decizia multicriterială în domeniul mediului.
Se trece în revistă literatura de specialitate recentă şi se identifică tendinţele actuale
ale aplicaţiilor de decizie multicriterială pentru managementul de mediu. Se
consideră trei abordări principale: MAUT, devansare (PROMETHEE şi ELECTRE)
şi AHP. Acest studiu are relevanţă atât pentru cercetători şi practicieni din domeniu
cât şi pentru utilizatorii aplicaţiilor de decizie multicriterială. Scopul studiului a fost
de a efectua o trecere în revistă a deciziei multicriteriale în domeniul mediului,
identificarea tendinţelor şi a instrumentelor, pentru a ajuta factorii de decizie în
aplicaţiile lor de viitor.
Principalul scop al capitolului 2 este de a prezenta câteva metode de decizie
multiatribut mai cunoscute şi utilizate mai des în practică. Un studiu de caz (cu
referire la dezvoltare durabilă) este rezolvat cu ajutorul a 12 metode de decizie
multiatribut iar în final se realizează o sinteză şi o comparaţie a rezultatelor obţinute.
Studiu de caz se referă la evaluarea multicriterială a regiunii agricole Sud-Muntenia
în contextul unei dezvoltări durabile. Regiunea Sud-Muntenia este compusă din
şapte judeţe: Argeş, Prahova, Damboviţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman.
Aceste judeţe sunt considerate variante. Criteriile luate în considerare sunt criterii
economice, criterii de mediu şi criterii sociale.
Pentru început se defineşte şi se formalizează o problemă de decizie multiatribut.
Elementele principale ale unei probleme de decizie multiatribut sunt variantele,
criteriile, ponderile de importanţă asociate criteriilor şi matricea evaluărilor
(matricea de decizie). În cazul unei probleme de decizie multiatribut mulţimea
variantelor şi a criteriilor este finită. Procesul de decizie multiatribut este prezentat
într-un algoritm în care intervin metode de normalizare, metode de ponderare şi
metode de decizie multiatribut.
Normalizarea se utilizează atunci când matricea evaluărilor conţine date numerice,
neomogene şi este necesară omogenizarea ei. Se prezintă câteva metode de
normalizare: două metode de normalizare liniară, metoda de normalizare Jüttler –
Körth şi două metode de normalizare vestorială.
Prin metode de ponderare se determină ponderile de importanţă asociate criteriilor.
Aceste ponderi reflectă preferinţele decidentului. Metodele de ponderare pot fi
clasificate în: metode subiective de ponderare, metode obiective de ponderare şi
metode de combinare a ponderilor subiective cu ponderi obiective. Ponderile
criteriilor determinate de metodele subiective de ponderare depind numai de
preferinţele decidenţilor nu şi de datele prezente în matricea de evaluare.
Dimpotrivă, ponderile obiective sunt obţinute cu ajutorul unor metode matematice
bazate pe analiza datelor din matricea de evaluare. O metodă care integrează cele
două abordări ar putea fi mai potrivită pentru determinarea ponderilor criteriilor.
4 Decizie Multicriterială, metode şi aplicaţii în dezvoltare durabilă
___________________________________________________________________

Se prezintă câteva metode de ponderare subiective: metoda SMART (Simple Multi-

Attribute Rating Technique), metoda SWING, metoda SIMOS şi metoda de
comparaţie în perechi AHP (Analytical Hierarchy Process) şi câteva metode de
ponderare obiective: metoda entropiei şi metoda TOPSIS (Technique for Order
Preference By Similarity to Ideal Solution). Metoda TOPSIS ca şi metoda AHP sunt
utilizate în forme extinse şi ca metode de decizie multiatribut.
Metodele de decizie multiatribut sunt clasificate în: (a) metode elementare, (b)
metode de sintetizare unică criteriu şi (c) metode de devansare. Se prezintă câteva
metode de decizie multiatribut elementare: trei variante ale metodelor clasice ale lui
Wald şi Hurwicz, metoda mediei aritmetice, metoda ponderării simple aditive şi
metoda produsului ponderat. În cadrul acestor metode se ţine cont de cazul mai
simplu când nu sunt asociate ponderi de importanţă criteriilor cât şi de cazul mai
general când sunt asociate ponderi de importanţă criteriilor.
Se prezintă câteva metode de decizie multiatribut cu sintetizare unică criteriu:
TOPSIS, metoda VIKOR, metoda ONICESCU, metodele MAUT (Multi-Atribute
Utility Theory) şi metoda AHP.
Se trec în revistă metodele ELECTRE (Élimination Et Choix Traduisant la Réalité)
şi metodele PROMETHEE (Preference Ranking Organization Method for
Enrichment Evaluation). Se prezintă metoda ELECTRE versiunea originală, metoda
ELECTRE III şi o metodă combinată PROMETHEE.
În finalul capitolului se prezintă o sinteză şi o comparaţie a rezultatelor obţinute
pentru studiul de caz “Agricultură durabilă în regiunea Sud – Muntenia”. Acest
studiu de caz a fost rezolvat prin 12 metode de decizie multiatribut. Este prezentată
ordinea variantelor obţinută pentru fiecare dintre cele 12 metode şi o ordine finală a
variantelor.
În capitolul 3 se prezintă mai multe metode de decizie multiobiectiv.
Se introduce conceptul de modelare matematică în contextul luării unei decizii. Se
enumeră câteva dintre beneficiile realizării şi utilizării unui model şi se prezintă mai
multe clasificări ale modelelor din diverse puncte de vedere. Se pune accentul pe
modelele cantitative din care face parte optimizarea. O clasificare a modelelor curent
întâlnită este în modele descriptive, normative, prescriptive şi constructive. Se
realizează o comparaţie între aceste tipuri de modele.
Se prezintă o clasificare a problemelor de optimizare după tipul variabilelor, după
tipul restricţiilor, gradul de regularitate al funcţiei obiectiv şi după caracterul
determinist sau aleator al funcţiei obiectiv şi/sau restricţiilor. Sunt puse în evidenţă
tipurile de probleme de optimizare.
Se defineşte, din punct de vedere matematic, problema de optimizare multiobiectiv
în care este necesar să fie optimizate mai multe funcţii obiectiv, adesea conflictuale.
Se defineşte conceptul de optim Pareto (global şi local) pentru o funcţie vectorială.
Pentru rezolvarea acestor tipuri de probleme se utilizează mai multe tipuri de
metode. Sunt prezentate mai multe metode clasice pentru rezolvarea problemelor de
optimizare multiobiectiv: metoda optimizării secvenţiale, metoda ponderării
INTRODUCERE 5
___________________________________________________________________

funcţiilor obiectiv, metoda cu ε restricţii, metoda criteriului global, programarea

scop şi metoda PROTRADE.
În continuare se enumeră câteva tehnici de optimizare şi căutare clasificate în trei
categorii: enumerative, deterministice şi stochastice. Cateva puncte tari şi puncte
slabe ale acestora sunt detaliate. Dintre tehnicile de optimizare stochastice se pune
accentul pe algoritmi de calcul evolutiv (“Evolutionary Computation” – EC) care fac
parte din domeniul Inteligenţei Artificiale avansate. Aceşti algoritmi sunt folosiţi cu
succes pentru rezolvarea optimizării multiobiectiv. Se prezintă conceptul de calcul
evolutiv. Calculul evolutiv încorporează tehnici ca algoritmii genetici, strategii de
evoluţie şi programarea evolutivă toate fiind cunoscute ca algoritmi evolutivi
“Evolutionary Algoritms” - EA . Se prezintă conceptele generale utilizate în
algoritmii evolutivi: individ, genotip, cromozom, gene, allele, populaţie, etc. şi
operatorii principali: mutaţie, recombinare şi selecţie. Se descrie structura unui astfel
de algoritm în formă generală şi se enumeră algoritmi evolutivi multiobiectiv. Dintre
aceştia se detaliază algoritmul MOGA, NSGA-1 şi NSGA- II. .
Un subcapitol separat este dedicat prezentării algoritmilor genetici. Sunt prezentate
metode de tip Monte Carlo şi algoritmi de călire simulată (simulated annealing).
În finalul capitolului 3 sunt prezentate câteva detalii privind software-ul pentru
rezolvarea problemelor de optimizare.
Noi tendinţe şi cercetări în domeniul teoriei deciziei şi a sistemelor suport de decizie
sunt sintetizate în capitolul 4. Se pune accent pe legătura teoriei deciziei şi a
sistemelor suport de decizie cu domeniul deciziei multicriteriale. Se descriu
probleme de decizie complexe din dezvoltarea durabilă şi economie.
Se prezintă conceptul de decizie, clasificarea deciziilor şi tehnologiile informatice
implicate în procesul de luare a deciziilor. În mod tradiţional, o decizie este privită
ca o alegere. Deciziile pot fi clasificate în funcţie de trei categorii principale:
planificarea strategică, mangementul de control şi controlul operaţional. O altă
clasificare a deciziilor se referă la decizii structurate, semi-structurate şi
nestructurate. Se realizează o comparaţie între deciziile structurate şi cele
nestructurate. Sunt prezentate apoi instrumentele informatice implicate în procesul
de luare a deciziei după tipul de decizie şi tipul de control.
Sunt definite mai multe abordări privind paşii ce trebuie urmaţi într-un proces de
decizie. Sunt prezentate etapele procesului de decizie: (a) definirea, (b) proiectarea,
(c) alegerea şi (d) implementarea. Sunt descrise pe scurt cele patru etape şi suportul
software pentru etapele procesului de decizie.
Se prezintă conceptul de Sistem Suport de Decizie (Decision Support System –
DSS). Se ilustrează legătura unui Sistem Suport de Decizie cu domenii conexe:
luarea deciziei multicriteriale, analiza deciziei, internet, colaborarea de grup, sisteme
suport de decizie de grup.
Sunt prezentate caracteristicile unui Sistem Suport de Decizie, mai multe clasificări
ale Sistemelor Suport de Decizie şi arhitectura unui sistem suport de decizie. Este
analizat conceptul de „Inteligenţa afacerilor” (Business Intelligence – BI) şi
 6 Decizie Multicriterială, metode şi aplicaţii în dezvoltare durabilă
___________________________________________________________________

inteligenţa afacerilor adaptivă. Se prezintă principalele asemănări şi deosebiri între

sistemele suport de decizie şi inteligenta afacerilor.
În finalul capitolului 4 se prezintă principalele instrumente şi tehnici software de
asistarea deciziei manageriale. Principalele categorii sunt: managementul datelor,
rapoarte pentru urmărire a stării, vizualizare, analitici de afaceri, managementul
strategiei şi performanţei, comunicare şi colaborare, managementul cunoştinţelor,
sisteme inteligente şi sisteme de întreprindere. Pentru fiecare dintre aceste categorii
sunt prezentate instrumente software corespunzătoare.
Cartea se adresează:
- cercetătorilor, cadrelor didactice şi studenţilor, în mod particular din domeniul
matematicii, economiei şi ingineriei, interesaţi de teoria deciziei multicriteriale.
- specialiştilor interesaţi în aplicarea metodelor de decizie multicriterială la
probleme practice şi realizarea de aplicaţii software bazate pe metode de decizie
multicriterială.
- factorilor de decizie implicaţi în rezolvarea unor probleme de decizie din
domeniul dezvoltării durabile.
Cartea de faţă este un răspuns direct la interesul crescut în rezolvarea problemelor de
decizie din domeniul dezvoltării durabile şi nu numai. Criteriile multiple de multe
ori în conflict, mulţimea scenariilor, a variantelor luate în considerare fac din
metodele de decizie multicriteriale un instrument valoros în procesul de luare a
deciziilor.
Autoarea mulţumeşte în mod deosebit soţului său Marius Rădulescu pentru ajutorul
major acordat, pentru sfaturile deosebit de utile, pentru încurajările şi sprijinului pe
toată perioada, de câţiva ani, necesară scrierii acestei cărţi.

View publication stats