MINISTERUL EDUCAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE STAT DE RELAŢII INTERNAŢIONALE DIN REPUBLICA

MOLDOVA
FACULTATEA : DREPT

Comunicat
Tema: Procedura special

Chișinău,2018
 Cuprins:

Notiunea, particularitatile si locul procedurii speciale in cadrul procesului civil. ...........................3

Constatarea faptelor ce au valoare juridica ....................................................................................3
Încuviințarea adopției ......................................................................................................................7
Emanciparea ....................................................................................................................................7
Declararii persoanei ca fiind desparuta fara urma sau decedata ...................................................8
Notiunea, particularitatile si locul procedurii speciale in cadrul procesului
civil.

Rolul primordial al judecătorului este acela de a soluţiona litigiile care se ivesc între persoane fizice
sau juridice. Totuşi, activitatea judecătorului nu constă, întotdeauna, doar în adoptarea unei decizii
judiciare prin care ar soluţiona un litigiu de drept.

Deseori cetăţenii se adresează instanţelor de judecată şi pentru soluţionarea unor cereri prin care
nu se urmăreşte soluţionarea unui litigiu între părţile conflictului.

Codul de procedură civilă în Titlul II, C se referă tocmai la cererile pentru soluţionarea cărora este
nevoie de mijlocirea instanţei, fără însă să se urmărească soluţionarea vreunui conflict de drept.
Legea reglementează, astfel, o procedură diferită de cea privitoare la soluţionarea unor litigii şi care
este cunoscută sub denumirea de procedură specială.

În procedură specială, pricinile se examinează de instanţele judecătoreşti după regulile generale de

examinare a acţiunilor civile.

Reiesind din art 208 al 3 , in cazul in care la depunerea cererii sau la examinarea pricinii in
procedura speciala se constata un litigiu de drept , instanta de judecata va scoate cererea de pe
ror si va explica dreptul partilor de a se adresa pentru solutionarea litigiului in procedura de
actiune civila in instanta competenta.
Art 279 cpc enumera lista categoriilor de pricini care se examineaza in procedura speciala.
Aceasta lista este limitativa si nu admite alte interpretari.

Particularitatile procedurii speciale:

1) partile in procedura speciala sunt: petitionarul si persoana interesata.
2) temei de intentare a procedurii speciale il constituie cererea (simpla) si nu cererea de
chemare in judecata.
3) taxa de stat achitata pentru intentarea procedurii speciale este stabilita in marime fixa in art 3
lit.f a legii cu privire la taxa de stat - 500%
4) reglementarile de la capitolul procedurii speciale se aplica cu titlu de norma speciala fata de
reglementarile ce prevad regulile de examinare a actiunii civile .

Constatarea faptelor ce au valoare juridica

Art 281 CPC reglementeaza lista faptelor care pot fi constatate in cadrul procedurii speciale.
Aceasta lista nu este limitativadeoarece potrivit art 281 alin. (2) lit n) CPC pot fi constatate si alte
fapte ce au valoare juridica.
La randul sau art 282 CPC instituie respectarea a 3 conditii in vederea constatarii unui fapt care
are valoare juridica:
1) faptul a carui existenta se cere a fi constatata trebuie sa genereze efecte juridice,
adica sa duca la aparitia, modificarea sau stingerea unui raport juridic. Ceea ce trebuie de
argumentat in cererea de constatare a unui fapt ce are valoare juridica.
2) sa nu fie posibil de a obtine sau a restabili documentele care ar certifica faptul juridic
a carui constatare se solicita. De obicei la cererea depusa de petitionar se anexeaza raspunsul
negativ al altor autoritati extrajudiciare, care certifica faptul ca petitionarul nu are alta
posibilitate de a constata acest fapt.
3) constatarea faptului ce are valoare juridica nu este legata de solutionarea unui litigiu
de drept.

Particularitatile constatarii anumitor categorii de fapte juridice ce au

valoare juridica:

-Raporturile de rudenie: potrivit codului familiei, raporturile de rudenie pot exista prin legatura
de sange sau prin filiatie. Potrivit legii cu privire la actele de stare civila documentul ce atesta
raportul de rudenie este actul de stare civila. Ex: certificatul de nastere, de casatorie.
In cazul in care aceste acte nu sau pastrat si aceste fapte nu pot fi constatate de catre organele
de stare civila atunci faptul respectiv poate fi constatat in procedura speciala.
In cererea de constatare a faptului de rudenie se indica scopul necesar pentru aceasta
constatare , ex: in vederea certificarii calitatii de mostenitor.

-faptul aflarii perosanei la intretinere: legislatie rm nu reglementeaza vreun organ abilitat cu

dreptul de a duce evidenta persoanelor aflate la intretinere precum si existenta vreo unui
registru de stat in care s-ar consemna acest fapt.
Importanta constatarii faptului aflarii la intretinere rezida in posibilitatea valorificarii unui drept
ce reiese din aceasta calitate.

-inregistrarea nasterii, adoptiei, casatoriei, divortului sau a decesului: ca regula faptele juridice
respective se constata de organele de stare civila. In cazul in care organul de stare civilă , in
registru nu exista date in baza carora s-ar constata aceste fapte, se indeplineste forma tipizata de
raspuns negativ si se explica dreptul persoanei de a se adresa cu o cerere in instanta de judecata.
Petitionarul este in drept sa dovedeasca aceste fapte cu orice mijloc de proba prevazut de art
117 cpc. Drept scop al constatarii acestor fapte poate fi indicat orice efect juridic , ex:
necesitatea obtinerii cetateniei romane. A atestarii gradului de succesor sau in vederea
constatarii unui alt efect juridic ce rezulta din relatiile de famile.

-recunoasterea paternitatii : potrivit codului familiei, paternitatea se constata la momentul

inregistrarii nasterii reiesind din declaratiile mamei. In cazul in care copilul a rezultat in urma
casatoriei , sotul mamei este prezumat a fi tatal copilului.
In cazul in care la momentul inregistrarii nasterii nu a fost constatata si inregistrata paternitatea ,
acest fapt poate fi efectuat in cadrul procedurii speciale de constatare a faptului care a re
valoare juridica.
Constatarea faptului paternitatii pe cale judiciara poate avea loc in cazul in care exista litigiu
sau lipsa acordului dintre parinti sau in cazul in care acestia nu si-l pot exprima in mod obiectiv(
ex: decesul).
In calitate de mijloace de proba in vederea constatarii faptului paternitatii , legea nu impune
careva restrictii privitor la anumite mijloace de proba. Din practica judiciara insa datorita
evolutiei progresului tehnic se constata o preferinta fata de expertiza adn.
In cazul in care nu este posibil de materializat acordul parintilor , petitionarul va fi obligat sa
prezinte in instanta de judecata si raspunsul organului de stare civila prin care se va atesta
imposibilitatea constatarii paternitatii pe cale administrativa.
Hot judecatoreasca de constatare a paternitatii va servi drept temei pentru includerea in
registrul de stare civila a mentiunii ( faptului) paternitatii.
Deasemenea petitionarul este obligat sa motiveze in cererea de constatare a faptului paternitatii
efectele pe care le va genera pentru el acest fapt.

-decesul la o anumita data sau animte imprejurari: conform legii cu privire la starea civila ,
inregistrarea decesului serveste actul de expertiza medico-legala sau o hotărăre judecatoreasca.
In cazul in care insa decesul nu a fost inregistrat in modul corespunzator , acest fapt poate fi
constatat in procedura speciala.
Petitionarul in cazul cererii de constatarea decesului poate fi un membru a familiei , deasemenea
in cererea de constatarea decesului urmeaza a fi indicat care este efectul juridic pe care il va
genera.
Urmeaza a delimita constatarea decesului in cadrul procedurii de constatarea faptului care are
valoare juridica de declararea persoanei ca fiind decedata. Astfel potrivit art 52 cpc persoana
poate fi declarata ca fiind decedata in cazul in care : lipseste de la domiciliu si orice informatie
despre locul lui de aflare in ultimii 3 ani de zile sau daca persoana a disparut in circumstante ce
prezinta pericol emintnet pentru viata, acest termen este de 6 luni de zile.
Pe cand pentru demararea procedurii de constatarea faptului juridic , premisa de intentarea
acestuia servesc oricare circumstante care nu privesc cazurile prevazute la art 32 cc.
Petitionarul va anexa la cererea de constatare a decesului dovada imposibilitatii reconstituirii
actelor ce servesc drept temei pentru inregistrarea decesului.

-Acceptarea unei succesiuni si locul ei de deschidere: potrivit art 1516 cc succesiunea se

considera acceptata cand mostenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o
declaratie de acceptare a succesiunii sau intra in posesiunea patrimoniului succesoral. Daca
succesorul a intrat in posesiunea unei parti din patrimoniu, se considera ca a acceptat intregul
patrimoniu oriunde sar afla si din ce ar consta.
In cazul in care succesorii nu sau adresat in termen de 6 luni de zile de la decesul defunctului cu
o declaratie de acceptarea succesiunii la notarul de la locul deschiderii succesiunii , acesta este in
drept sa se adreseze cu o cerere in procedura speciala de acceptare a succesiunii prin intrarea in
posesia de fapt a averii succesorale.

-Producerea unui accident: indiferent de natura accidentului ( rutier, de munca, etc) exista
autoritati competente extra-judiciare care sunt imputernicite de a constata acest fapt.insa in
cazul in care in virtutea unor circumstante actele respective de la autoritatile extra-judiciare s-au
pierdut sau nu pot fi reconstituite persoana interesata se poate adresa cu o cerere de
constatarea faptului producerii accidentului. Motiv al constatarii acestui fapt poate servi
necesitatea de repararea prejudiciului cauzat in urma accidentului.

-Posesiunea , folosinta si dispozitia unui bun imobil indrept de proprietate: Potrivit codului civil
posesia, folosinta si dispozitia se supune inregistrarii in registrul bunurilor imobile insa art 332 cc
reglementeaza efectele juridice a posesiei de buna credinta in privinta bunurilor imobile si
anume timp de 15 ani de zile care are drept efect dobandirea dr de proprietate prin uzucapiune.
Scopul constatarii posesiei, dispozitiei si folosintei a unui bun imobil in regim de proprietate este
de a uzucapa acest bun. Ca regula la cererea de constatarea a faptului dat , petitionarul urmeaza
sa dovedeasca si imposibilitatea constatarii si inregistrarii acestui drept la organul cadastral
teritorial. Legea nu impune careva cerinte speciale fata de mijloacele de proba prin care urmeaza
a fi constatata posesia, dispozitia si folosinta a dreptului de proprietate asupra bunului imobil .

-Apartenenta documentelor constatatoare de drepturi la o persoana a carei nume indicat in

document nu coincide cu numele din certificatul de nastere , buletin de identitate sau din
pasaport.Factorul respectiv vizeaza situatiile cand exista neconcordanta intre anumite
documente ex: care se prezinta la ordin si actele de identitate a persoanei. In cazul procedurii
respective nu constituie obiect documentele militare , buletinul de identitate , pasaportul si
certificatele eliberate de organele de stare civila. Privitor la actele de stare civila , acestea
constituie obiect a procedurii speciale distincte ce priveste constatarea inexactitatilor
inscrisurilor in registrele de stare civila.

-Concubinajul in cazurile stabilite de lege: potrivit legislatiei rm concubinajul nu produce efecte

juridice inna potrivit codului familiei si legii cu privire la actele de stare civila, raporturile de
concubinaj care au aparut pana la anul 44 , pot fi constatate in procedura speciala si produc
efecte juridice similare casatoriei.
In cererea de constatare a concubinajului, petitionarul urmeaza sa indice care este efectul juridic
pe care il va produce concubinajul. Ex: dovedirea calitatii de succesor.

-faptul represiunii politice: potrivit legii cu privire la represiunile politice, organele care certifica
faptul represiunii politice sunt : procuratura generala , mai, sis. In cazul in care nu sau pastrat
date despre faptul represiunii , se elibereaza un refuz in scris iar persoana interesata este in
drept sa solicite constatarea faptului respectiv in procedura speciala . Cu privire la faptul enuntat
legea nu instituie careva restrictii sau limitari in administrarea materialului probator. Mai mult ca
atit reiesind din practica judiciara , aceste fapte se probeaza in mare parte prin depozitiile
martorilor si inscrisurile private. Scopul constatarii faptului represiunii politice costa in
posibilitatea intentarii unei actiuni de repararea prejudiciului cauzat prin confiscarea averii si prin
represiunile politice .
In cererea de constatarea faptului represiunii politice , petitionarul urmeaza sa motiveze calea
prealabila parcursa de acesta si imposibilitatea constatarii faptului respectiv in ordine
administrativa.

-detentiunea in lagarele de concentrare si ghetouri:

-raspandirea informatiei care lizeaza onoarea, demnitatea si reputatia profesionala daca autorul
informatiei nu este cunoscut: codul civil al rm reglementeaza ca o metoda de aparare a
drepturilor civile , apararea onoarei si demnitatii reputatiei profesionale. O forma de incalcare a
faptului respectiv o reprezinta raspandirea informatiei neveridice prin care poate fi lezata
onoarea, demnitatea si reputatia profesionala. In vederea apararii drepturilor respective
persoana are dreptul sa inainteze o actiune de declarare a informatiei respective ca nefiind
veridica si sa solictie repararea prejudiciului moral si material cauzat. In acest sens si legea presei
reglementeaza modalitatea de angajare , raspundere a subiectului care a raspandit informatia ce
atenteaza la onoarea, demnitatea si reputatia profesionala.
 Raportul juridic respectiv presupune respectarea conditiilor generale de angajare a raspunderii
civile delictuale astfel ca unul din temeiurile de atragere la raspundere il constituie subiectul care
poarta raspundere ceea ce de fapt si presupune demararea unui raport litigios insa in cazul in
care nu este cunoscut subiectul(sursa) , persoana lezata intr-un drept de-al sau se poate apara in
procedura necontencioasa ( speciala) de constatare a faptului care are valoare juridica . In acest
fel de procedura persoana lezata intr-un drept de-al sau nu va avea dreptul sa solicite repararea
prejudiciului cauzat ci doar constatarea faptului ca informatia difuzata lezeaza onoarea,
demnitatea si reputatia profesionala.

Încuviințarea adopției

Legea privind regimul juridic al adoptiei nr 99 din 28.05.2010

Hot explicativa privind practica aplicarii de catre instantele judecatoresti a unor prevederi privind
regimul juridic al adoptiei nr 5din 24.12.2012 Cpc

Trebuie delimitate regulile adoptiei nationale de adoptia internationala astfel cererile de

incuviintarea adoptiei nationale se depune la inst de judecata din raza domiciliului copilului
minor sau de la domiciliul adoptatorilor . Privitor insa la adoptia internationala cererile de
adoptie se depun la curte de apel de la domiciliul copiliului. Legea reglementeaza in mod
imperativ continutul cererii de adoptie si actele ce urmeaza a fi anexate la cererea de
incuviintare a adoptiei. La faza pregatirii pricinii pentru dezbateri judiciare instanta de judecata
are de indeplinit mai multe acte de procedura si anume obliga organul de tutela si curatela sa
prezinte un aviz asupra caracterului rational al adoptiei. Ulterior instanta de judecata suspenda
procesul fiind un temei atipic de suspendare neprevazut la art 260-268 cpc.
Atit potrivit legii cu privire la regimul juridic ala doptiei cat si reiesind din prevederile art 290
cpc aceasta etapa de intocmire a avizului poate fi numita ca o etapa separata a procesului de
adoptie.
In cazul in care copilul a implinit varsta de 10 ani acesta poate fi atras in proces . In toate
cazurile pricinile civile de examinare a cererilor de adoptie se desfasoara in sedinta inchisa
inclusiv si pronuntarea hotararii.
Acest fapt nu se considera incalcarea principiului publicitatii , este stipulat in declaratia
universala a drepturilor omului si are drept scop protejarea intereselor copilului adoptat care
este mai presus de interesul public de a da citirii hotarirea judecatoreasca.
In hot jud cu privire la incuviintarea adoptiei poate fi admisa solicitarea adoptatorilor de a fi
inscrisi in calitate de parinti naturali ai copilului adoptat. In acest caz hot jud va servi drept temei
pentru operarea modificarilor in registrul de stare civila.

Emanciparea

Potrivit regulei generale , persoana care a implinit varsta de 18 ani , obtine capacitate de
exercitiu deplina. Ca exceptie de la regula enuntata, capacitatea de exercitiu deplina se obtine in
urmatoarele 2 situatii:
 A) potrivit codului familiei in cazul casatoriei inainte de implinirea varstei de 18 ani ,
persoanele casatorite capata capacitate de exercitiu deplina de la data inregistrarii casatoriei.
B) prin intermediul procedurii de emancipare . Minorul care a implinit varsta de 16 ani si care
este capabil sa se intretina; este subiect al unui raport juridic de munca sau practica activitate de
intreprinzator este in drept sa se adreseze cu o cerere in procedura speciala .

Desi minorul care depune cerere de emancipare nu are capacitate de exercitiu civila , in ceea
ce priveste depunerea cererii de emancipare , acesta are capacitate de exercitiu procesual
deplin.
Cererea de declarare a capacitatii de exercitiu deplina se depune la instanta de judecata de la
domiciliul minorului.

In calitate de persoana interesata in categoriile respective de pricini apare reprezentantul

organului de tutela si curatela precum si parintii copilului minor. Obiect a actiunii vizeaza
obtinerea capacitatii de exercitiu depline si nu se poate limita doar la incuviintarea exercitarii
anumitor drepturi.
Obiect al probatiunii privind procedura de emancipare il constituie circumstantele care
dovedesc capacitatea minorului de a constientiza actiunile sale si de a-si asuma anumite
angajamente ceea ce de fapt in lumina art 20 cc se constata prin capacitatea de a munci si de a
se intretine.
Capacitatea de exercitiu deplina a minorului se obtine in momentul in care hotărîrea
judecătorească devine irevocabila.

Declararii persoanei ca fiind desparuta fara urma sau decedata

Temeiul de drept material al declararii persoanei ca fiind desparuta fara urma sau decedata
este reglementat la art 49 si art 52 cc .
Astfel daca persoana este disparuta de la domiciliu si nu exista informatie cu privire la locul ei
de aflare pe parcursul ultimului an de zile, aceasta poate fi declarata ca fiind disparuta fara urma.
Insa in cazul in care persoana lipseste de la domiciliu pe parcursul ultimelor 3 ani de zile precum
si in cazul in care lipseste informatia cu privire la locul lui de aflare , aceasta poate fi declarata
decedata. In cazul in care persoana a disparut in conditii ce prezinta pericol iminent pentru viata
: ex razboi, etc. Termenul pentru declararea persoanei ca fiind decedata este de 6 luni de zile.
Drept efect al declararii persoanei ca fiind disparuta fara veste constituie transmiterea
bunurilor ei catre o persoana in vederea pastrarii si administrarii lor care le va gestiona in
temeiul unui contract de administrare fiduciara.
Efect al declararii decesului persoanei fizice constituie temei pentru inregistrarea decesului in
registrul de stare civila precum si pentru deschiderea succesiunii.
In cazul aparitiei persoanei declarate disparuta fara urma sau decedata , instanta de judecata
este in drept sa anuleze hotarirea judecatoreasca respectiva.
Este in drept sa depuna cerere de anulare a hot judecatoresti respective atit persoana care a
fost declarata disparuta fara urma sau decedata precum si orice alta persoana interesata care
cunoaste locul ei de aflare. Pentru acest ultim caz legea nu distinge careva calitate materiala sau
careva grad de rudenie pentru depunerea unei cereri de anulare.
In rezultatul anulatii hotararii ca fiind decedata sau disparuta fara urma acest act judecatoresc va
constitui temei pentru anularea inregistrarii decesului din registrul de stare civila precum si
pentru anularea contractului de administrare fiduciara. Privitor la bunurile transmise prin
succesiune , acestea urmeaza a fi restituite iar in cazul in care acestea au fost instrainate cu titlu
oneros , urmeaza a fi incasata contravaloarea lor.
Specific examinarii pricinii de examinarea cererilor privind declararea persoanei disparuta fara
urma sau decedata este faptul ca la faza pregatirii pricinii spre judecare , instanta va dispune
publicarea intr-un ziar local a unei comunicari privitor la faptul intentarii unei astfel de cauze
civile. Deasemenea la etapa pregatitoare instanta de judecata va stabili cercul de persoane care
urmeaza a fi audiate in sedinta de judecata datorita faptului ca ar putea contine informatii
despre locul de aflare : ex : rude, colegi de serviciu, organul de politie, organul de gestionare a
fondului de locuinte, etc.
Deasemenea la faza pregatirii pricinii pentru dezbaterile judiciare , instanta de judecata va
dispune din oficiu aplicarea masurilor de protectie fata de bunurile persoanei care urmeaza a fi
declarata diparuta fara urma sau decedata.