Mai multe studii au evidenţiat un număr semnificativ de complicaţii grave

(hemoragii masive, infecţii, embolii pulmonare etc.) în cazul femeilor care

nasc prin cezariană.

Acestea nu permit însă defalcarea complicaţiilor care survin în urma procedurii

chirurgicale de cele care pot fi explicate prin existenţa unei boli sau de contextul
clinic care determină naşterea prin cezariană, a explicat institutul de cercetare
Inserm într-un comunicat publicat vineri.

În această nouă analiză publicată în Canadian Medical Association Journal

(CMAJ), o echipă de cercetători de la Inserm, Universitatea Paris Descartes,
Universitatea Paris Diderot şi Universitatea Paris 13 a selectat cazurile femeilor
care au suferit complicaţii grave fără legătură cu starea lor de sănătate de
dinaintea naşterii şi le-au comparat cu cazurile-martor ale unor femei care nu s-
au confruntat cu complicaţii.

Concluziile oamenilor de ştiinţă arată „un risc ridicat de complicaţii grave după
naştere la femeile care au născut prin cezariană, în cazul celor la care intervenţia
chirurgicală a fost efectuată înainte sau în timpul travaliului”, a explicat Inserm.

În contextul în care complicaţiile maternale grave afectează în medie 1,5% dintre

naşteri - hemoragii masive în cea mai mare parte dintre cazuri -, studiul a pus în
evidenţă o probabilitate aproape dublă (de 1,8 ori mai mare) în cazul femeilor
care nasc prin cezariană în comparaţie cu cele care au născut pe cale vaginală
şi o probabilitate triplă pentru femeile cu vârste peste 35 de ani.

Potrivit ipotezei emise de cercetători, creşterea riscului suplimentar odată cu

vârsta este legată de diminuarea capacităţii uterului de a se contracta după
naştere pentru a stopa hemoragia fiziologică. „Femeile şi medicii trebuie să fie
informaţi în legătură cu acest risc ridicat pentru a determina cea mai bună
modalitate de a da naştere, în special în cazul mamelor mai în vârstă”, a estimat
Catherine Deneux-Tharaux, director de cercetare în cadrul Inserm şi
coordonatoare a studiului.

Potrivit raportului Euro-Peristat, în 2015, Franţa era „una dintre ţările europene
care practica în cel mai scăzut grad cezariana, care se realiza totuşi în cazul unei
naşteri din cinci”, a amintit Inserm. În 1995, această rată era de 16%. În alte ţări,
aceste rate sunt cuprinse între 15% - în Islanda, şi 52% - în Cipru.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în medie, din totalul unei populaţii,

„ratele de cezariană care depăşesc 10% nu sunt asociate unei reduceri a
nivelului de mortalitate maternală şi neonatală”.