TERMOTEHNICA II

CURS 1

1. Vapori

1.1 Procesul de vaporizare la presiune constanta

Vaporizarea este procesul izobar-izoterm de trecere a substantelor din starea lichida in
starea de vapori (sau gazoasa).
Procesul de vaporizare este subdivizat in trei procese:

tF F

1’ 1’’
ts

t0 0 q
ql lv=rv q

Fig.1. Variatia temperaturii unei

substante, in timpul procesului de
vaporizare
I. Incalzirea lichidului (0-1'), caracterizata prin cresterea temperaturii;
 Lichidul, aflat initial in starea 0, caracterizat de temperatura t0 este incalzit pana
atinge temperatura de fierbere, denumita si temperatura de saturatie, ts. Aceasta
stare corespunde cu aparitia primelor bule de vapori si este denumita stare de lichid
saturat (1’).
 Caldura necesara incalzirii unui kilogram de lichid pana la temperatura de fierbere se
numeste caldura sensibila a lichidului, si se determina cu relatia:
q  c p  ( t s  t 0 ) [ J / kg ] (1)

1
 II. Vaporizarea propriu-zisa
 Dupa aparitia primelor bule de vapori se continua incalzirea pana cand ultima
picatura de lichid se transforma in vapori. Starea finala a acestui proces este
denumita stare de vapori saturati uscati (1”).
 Se constata ca pe durata intregului proces si temperatura ramane constanta;
 Caldura introdusa in decursul acestui proces este denumita caldura latenta de
vaporizare si se noteaza cu rv sau lv.
 Starile intermediare dintre 1' si 1" sunt caracterizate prin aceeasi presiune si
temperatura ca 1' si 1", dar reprezinta amestecuri de lichid saturat si vapori saturati
uscati, in diferite proportii; aceste stari intermediare, din punct de vedere cantitativ
pot fi descrise printr-o marime care desemneaza proportia de lichid si de vapori.
Aceasta marime, numita titlul, notata cu x, reprezinta raportul dintre cantitatea de vapori
saturati uscati mv din amestec si masa amestecului m:
m vaporilor din amestec
x (2)
m amestecului
III. Supraincalzirea vaporilor

 Daca se continua procesul de incalzire, se observa o noua crestere a temperaturii,

pana la atingerea starii finale, caracterizata de temperatura finala tf, denumita stare
de vapori supraincalziti.
 Caldura introdusa in sistem, notata (qvs), este denumita caldura sensibila a
vaporilor supraincalziti.
Prin unirea starilor de lichid saturat 1', 2', 3'..., la diferite presiuni p, p', p"..., se obtine
curba lichidului saturat, sau curba limita inferioara caracterizata prin x = 0.
Analog, unind starile de vapori saturati uscati 1", 2", 3", corespunzatoare acelorasi valori
ale presiunii, se obtine curba vaporilor saturati uscati, sau curba limita superioara, caracterizata
prin x = 1.

Fig. 2. Reprezentarea in diagrama p-v

a unor procese izobare de incalzire,
vaporizare si supraincalzire.

Pe diagrama p-v din figura 3 se observa ca cele doua curbe limita, denumite si curbe de
saturatie, se unesc in punctul critic K. In acest punct vaporizarea se produce brusc, deci substanta
trece din stare de lichid in stare de vapori, fara cresterea volumului specific.

2
 Fig. 3. Reprezentarea in diagrama p-v
a domeniilor de lichid, amestec si vapori supraincalziti.

1.2 Determinarea marimilor de stare ale aburului

Marimile de stare ale vaporilor se pot determina atat din tabele cat si din diagrame.
Din tabele
1. Marimile de stare ale lichidului si ale vaporilor supraincalziti sunt date in tabele in functie
de temperatura si presiune: (Tabel I)
Tabel I
p 1 1.5 2
bar
ts = 99.640C ts = 111.380C ts = 120.230C
t v h s cp v h s cp v h s cp
0
C m3/kg kJ/kg kJ/ kJ/ m3/kg kJ/kg kJ/ kJ/ m3/kg kJ/kg kJ/ kJ/
kgK kgK kgK kgK kgK kgK
0 0.0010001 0.1 0.0000 - 0.0010000 0.1 0.0000 - 0.0010000 0.2 0.0000 -
10 0.0010003 42.0 0.1511 - 0.0010002 42.0 0.1511 - 0.0010002 42.1 0.1511 -
20 0.0010018 83.9 0.2964 - 0.0010017 83.9 0.2964 - 0.0010017 84.0 0.2964 -
30 0.0010044 125.7 0.4363 - 0.0010043 125.7 0.4363 - 0.0010043 125.8 0.4363 -
40 0.0010079 167.5 0.5715 - 0.0010078 167.5 0.5715 - 0.0010078 165.7 0.5716 -
50 0.0010121 209.3 0.7031 4.17 0.0010120 209.3 0.7031 4.17 0.0010120 209.4 0.7033 4.17
60 0.0010171 251.1 0.8307 4.18 0.0010170 251.1 0.8307 4.18 0.0010170 251.2 0.8307 4.18
70 0.0010227 293.0 0.9546 4.19 0.0010227 293.0 0.9546 4.19 0.0010227 293.1 0.9546 4.19
80 0.0010289 334.9 1.0748 4.19 0.0010289 334.9 1.0748 4.19 0.0010289 335.0 1.0748 4.19
90 0.0010359 376.8 1.1924 4.20 0.0010358 376.8 1.1924 4.20 0.0010358 376.9 1.1924 4.20
100 1.695 2676 7.361 2.09 0.0010434 419.0 1.3067 4.22 0.0010434 419.0 1.3067 4.22
110 1.746 2697 7.414 2.06 0.0010515 461.3 1.4181 4.23 0.0010515 461.3 1.4181 4.23
120 1.795 2717 7.465 2.03 1.188 2712 7.268 2.11 0.0010603 503.7 1.5269 4.25
130 1.842 2737 7.514 20.1 1.221 2733 7.319 2.07 0.9108 2728 7.177 2.14
140 1.889 2757 7.562 1.99 1.253 2753 7.368 2.04 0.9357 2749 7.227 2.10
150 1.937 2776 7.608 1.98 1.285 2773 7.416 2.02 0.9603 2769 7.276 2.07
160 1.984 2796 7.654 1.97 1.317 2793 7.462 2.00 0.9840 2790 7.324 2.04
170 2.031 2816 7.699 1.97 1.348 2813 7.507 1.99 1.008 2810 7.370 2.02
180 2.078 2835 7.743 1.96 1.380 2833 7.551 1.99 1.032 2830 7.415 2.01
190 2.125 2855 7.786 1.96 1.412 2852 7.594 1.98 1.056 2850 7.458 2.00

3
2. Marimile de stare ale lichidului saturat (indice prim) si ale vaporilor saturati sunt date in
tabele functie de temperatura (tabel II) sau de presiune (tabel III).
Tabel II
t p v’ v” h’ h” s’ s” rv
0 3 3
C bar m /kg m /kg kJ/kg kJ/kg kJ/ kgK kJ/ kgK kJ/kg

95 0.8451 0.0010396 1.982 398.0 2668 1.2502 7.4155 2270

96 0.8767 0.0010404 1.915 402.2 2669 1.2617 7.4030 2267
97 0.9093 0.0010412 1.851 406.4 2671 1.2731 7.3907 2265
98 0.9429 0.0010420 1.789 410.7 2673 1.2845 7.3786 2262
99 0.9775 0.0010427 1.730 414.9 2674 1.2958 7.3666 2259
100 1.0132 0.0010435 1.673 419.1 2676 1.3071 7.3547 2257
101 1.0499 0.0010443 1.618 423.3 2677 1.3184 7.3429 2254
102 1.0876 0.0010450 1.566 427.5 2679 1.3297 7.3311 2251
103 1.1265 0.0010458 1.515 431.7 2680 1.3409 7.3193 2248
104 1.1666 0.0010466 1.466 436.0 2681 1.3521 7.3076 2245
105 1.2079 0.0010474 1.419 440.2 2683 1.3632 7.2959 2243
106 1.2504 0.0010482 1.374 444.4 2685 1.3743 7.2834 2241
107 1.2941 0.0010490 1.331 448.6 2687 1.3854 7.2728 2238
108 1.3390 0.0010498 1.289 452.9 2688 1.3964 7.2614 2235
109 1.3852 0.0010507 1.249 457.1 2689 1.4074 7.2500 2232
110 1.4326 0.0010515 1.210 461.3 2691 1.4184 7.2386 2230

Tabel III
p t v’ v” h’ h” s’ s” rv
0 3 3
bar C m /kg m /kg kJ/kg kJ/kg kJ/ kgK kJ/ kgK kJ/kg

0.08 41.54 0.0010085 18.10 173.9 2576 0.5927 8.227 2402

0.5 81.35 0.0010299 3.239 340.6 2645 1.0910 7.593 2304
0.6 85.95 0.0010330 2.732 360.0 2653 1.1453 7.531 2293
0.7 89.97 0.0010359 2.364 376.8 2660 1.1918 7.497 2283
0.8 93.52 0.0010385 2.087 391.8 2665 1.2330 7.434 2273
0.9 96.72 0.0010409 1.869 405.3 2670 1.2696 7.394 2265
1 99.64 0.0010432 1.694 417.4 2675 1.3026 7.360 2258
1.1 102.32 0.0010452 1.550 428.9 2679 1.3327 7.328 2250
1.2 104.81 0.0010472 1.429 439.4 2683 1.3606 7.298 2244
1.3 107.14 0.0010492 1.325 449.2 2687 1.3866 7.271 2238
1.4 109.33 0.0010510 1.236 458.5 2690 1.4109 7.246 2232
1.5 111.38 0.0010527 1.159 467.2 2693 1.4336 7.223 2226
1.6 113.32 0.0010543 1.091 475.4 2696 1.4550 7.202 2221
1.7 115.17 0.0010559 1.031 483.2 2699 1.4752 7.182 2216
1.8 116.94 0.0010575 0.9773 490.7 2702 1.4943 7.163 2211
1.9 118.62 0.0010591 0.9290 497.9 2704 1.5126 7.145 2206
2 120.23 0.0010605 0.8854 504.8 2707 1.5303 7.127 2202

3. Marimile de stare ale vaporilor umezi, fiind dependente de continutul de vapori (x) din
amestec se determina cu relatiile:
v = (1 - x)v + xv" [m3kg 1 ] . (3)
h = (1 - x)h  + xh"  h '  xrv [kJ kg -1]; (4)
u = (1 - x)u  + xu"  h  pv [kJ kg -1]; (5)
r
s = (1 - x)s  + xs"  s '  x v [kJ kg -1 K 1 ] . (6)
Ts

4
Aplicatie. Sa se determine volumul, entalpia, energia interna si entropia unui kilogram de agent,
aflat la presiunea de 1.5 bar daca se afla in urmatoarele stari:
- lichid, la temperatura de 400C.
- lichid saturat.
- vapori umezi cu titlul de x = 0.8.
- vapori saturati.
- vapori supraincalziti, la temperatura de 1800C.

Rezolvare.
Valorile parametrilor agentului sunt incadrate in tabelul urmator:

Calculul energiilor interne specifice

Deoarece energia interna specifica nu este data in tabele, se determina in functie de entalpie,
presiune si volum specific cu relatia:
u h p  v
J N m3
kg
m 2 kg
Prin inlocuire, se obtine:
J kJ
u1  167.5  10 3  1.5  10 5  0.0010078  167348  167.34
kg kg
J kJ
u2  467.2  10 3  1.5  10 5  0.0010527  467042.1  467.04
kg kg
J kJ
u3  2247.84  10 3  1.5  10 5  0.927  2108790  2108.79
kg kg
J kJ
u4  2693  10 3  1.5  10 5  1.159   2519.15
kg kg
J kJ
u5  2833  10 3  1.5  10 5  1.380  2626000  2626
kg kg
Calculul parametrilor vaporilor umezi
m3
v 2 = (1 - x)v  + xv"  (1  0.8)  0.0010527  0.8  1.159  0.927
kg
kJ
h = (1 - x)h  + xh"  (1  0.8)  467.2  0.8  2693  2247.84
kg
kJ
s = (1 - x)s  + xs"  (1  0.8)  1.4336  0.8  7.223  6.0651
kg  K

5
 Din diagrame
O alta metoda utilizata pentru estimarea marimilor de stare ale vaporilor este cu ajutorul
diagramelor termodinamice.
Diagrama p-v a vaporilor
Diagrama p-v a vaporilor, prezentata in figura 4, este utila in primul rand pentru ca
permite evaluarea lucrului mecanic schimbat de vapori cu exteriorul, prin aria de sub curba
transformarilor termodinamice.

Fig. 4. Diagrama p-v a vaporilor.

Sunt reprezentate pe diagrama, curbele limita, punctul critic K, curbele de titlu constant,
izotermele in domeniul vaporilor supraincalziti si curbele de entropie constanta.

Diagrama T-s a vaporilor

In figura 5 este reprezentata diagrama T-s a vaporilor, avand avantajul ca permite
evaluarea cantitatii de caldura schimbata in transformarile termodinamice, prin planimetrarea
ariilor de sub curbele transformarilor termodinamice.

Fig. 5. Diagrama T-s a vaporilor.

Diagrama h-s a vaporilor

Aceasta diagrama a fost propusa pentru apa, in anul 1904 de Molier, iar in prezent este
cea mai utilizata diagrama termodinamica a apei,. In cazul apei, este utilizata doar portiunea din
dreapta punctului critic K, pentru a fi reprezentat mai detaliat in principal domeniul vaporilor

6
supraincalziti si al vaporilor umezi avand titlul mare, domenii in care se desfasoara cele mai
importante procese de lucru din echipamentele energetice functionand cu abur in special in
turbine.

Fig. 6. Diagrama h-s a vaporilor.

Aplicatie. Sa se determine utilizand diagrama h-s, parametrii: temperatura, entalpia si entropia,

pentru un kilogram de vapori umezi, avand titlul x = 0.8 si presiunea de 4 bar.
Rezolvare
La intersectia presiunii de 4 bar si titlul de x = 0.8 se obtine starea vaporilor umezi. Acestei stari
ii corespund urmatorii parametrii: t = 1500C, h = 2300kJ/kg si s = 5.85 kJ/kgK.

7
 1.3 Transformarile vaporilor
a )Transformarea izocora

Fig. 7. Transformarea izocora a vaporilor

a) diagrama p-v, b) diagrama T-s, c) diagrama h-s.

 1
l12 =  vv12 pdv = 0 kJ kg .  (7)
p 
l t12 = -  p2 vdp = vp1 - p 2  kJ kg .
-1
 (8)

 
1

q12 =  uu 2 du = u 2  u1 kJ kg-1 , (9)

1
Marimile de stare ale vaporilor umezi:
1) titlul
Deoarece v1 = v2 se poate scrie v1' + x1(v1" - v1') = v2' + x2(v2" - v2'), de unde rezulta titlul in starea
2;
v  v 2' v  v1'
x 2 = 1' + x 1 1" . (10)
v 2"  v 2' v 2"  v 2'
2) variatia entalpiei;
folosind relatia de calcul a entalpiei h = h' + xrv;
h 2  h1 = h 2'  h1' + x 2 rv 2  x1rv1  kJ kg -1 . (11)
 
3) variatia entropiei
Pentru variatia entropiei se utilizeaza relatia de calcul a entropiei in domeniul vaporilor
umezi, sub forma s = s' + xrv/Ts si se obtine:

s 2  s1 = s 2'  s1' + x 2 v 2  x1 v1  kJ kg -1 K -1 .

r r
(12)
Ts2 Ts1  

b)Transformarea izobara a vaporilor

Fig.8. Transformarea izobara a vaporilor

a) diagrama p-v, b) diagrama T-s, c) diagrama h-s.

q 03 =  hh 3 dh = h 3  h 0  kJ kg -1 . (13)
0  

8
 0

l 03 =  vv 3 pdv = p v 3  v 0  kJ kg -1 .
 
 (14)

l t 03 =   pp3 vdp = 0  kJ kg -1 . (15)

0  
Considerand numai transformarea izobara in domeniul vaporilor umezi, pentru caldura se
obtine:
q12 = h 2  h1 = Ts s 2  s1    kJ kg -1 ,
 
(16)
iar pentru lucrul mecanic de dilatare se obtine relatia:

l12 = p v 2  v1   kJ kg -1 .
 
(17)
Marimile se stare ale vaporilor saturati umezi, se pot calcula prin relatiile:
v 2 = v1 + x 2  x1 v1"  v1'  m3 kg-1 ,   (18)
h 2 = h 1 + x 2  x 1 rv kJ kg , -1
(19)
r

Ts 

s 2 = s1 + x 2  x1 v  kJ kg -1 K 1  .

(20)

c) Transformarea izotermica a vaporilor

Fig.9. Transformarea izotermica a vaporilor

a) diagrama p-v, b) diagrama T-s, c) diagrama h-s.

0

q 03 =  ss 3 Tds = T s 3  s 0


 kJ kg -1 K -1 .

(21)


l 03 =  30 pdv = q 03 - u 3  u 0  kJ kg -1 .
 
 (22)


l t 03 = -  30 vdp = q 03  h 3  h 0  kJ kg -1 .
 
 (23)
In domeniul vaporilor umezi izotermele sunt si izobare, prin urmare se pot utiliza aceleasi relatii
ca si la izobara.

c) Transformarea adiabata
q12 = 0, (24)
l12 = 2
1 pdv  kJ kg -1 ,
= - 12 du = u1  u 2 (25)
 

l t12 = - 12 vdp = - 12 dh = h1  h 2  kJ kg -1 . (26)

 

9
 Fig.10. Transformarea adiabatica a vaporilor
a) diagrama p-v, b) diagrama T-s, c) diagrama h-s.


u 2 = u 2' + x 2 u 2"  u 2' 
 kJ kg -1 ,
 
(27)

h 2 = h 2' + x 2 rv 2  kJ kg -1 . (28)

 
Din conditia s1 = s2 = s2' + x2rv2/Ts2, se obtine relatia de calcul pentru titlul vaporilor
umezi:
x 2 = s1  s 2'  s2 .
T
(29)
rv 2

1.4 Ciclul Clausius-Rankine

Energia mecanica si electrica pot fi obtinute in mod clasic prin utilizarea energiei
chimice continute de combustibili.
Una din metode o reprezinta utilizarea ciclurilor motoare cu vapori, dupa care
functioneaza instalatiile termoenergetice, denumite si centrale termoenergetice.
Partile componente ale unei centrale termoenergetice sunt prezentate in figura 11.
 in cazanul de abur are loc procesul de incalzire a apei (3’-4), urmat de vaporizarea
propriu-zisa (4-5) si de supraincalzirea vaporilor in supraincalzitor (5-1) (care de obicei este
inglobat in cazan). In toate aceste procese, energia necesara incalzirii este obtinuta pe baza
arderii combustibililor.
 in turbina de abur are loc destinderea teoretic adiabata a vaporilor (1-2). In cazul apei,
daca la intrarea in turbina aburul ajunge la presiuni de pana la cca. (100-150) bar, la iesire
poate ajunge la cca. (0,03-0,06) bar. Presiunea scade de la p1 la p2, iar agentul de lucru, daca la
inceput se gasea in stare de vapori supraincalziti, la sfarsitul acestui proces devine vapori
umezi. Fiind adiabatica, destinderea se desfasoara fara schimb de caldura, si este procesul
care produce lucrul mecanic tehnic util, in acest ciclu. Turbina fiind cuplata cu generatorul
electric, se va produce energie electrica.
 In condensator are loc condensarea (2-3) vaporilor umezi, care la sfarsitul procesului se
gasesc in stare de lichid saturat.
 Procesul care inchide ciclul este comprimarea adiabatica (3-3') din pompa. Procesul se
realizeaza cu un consum energetic sub forma de lucru mecanic, marindu-se presiunea de la cea
de destindere in turbina p2, pana la presiunea de lucru din cazan p1.
Ciclul teoretic descris 1, 2, 3, 3', 4, 5, 1, compus din doua izobare (3'-4-5-1, respectiv 2-3) si
doua adiabate (1-2, respectiv 3-3') se numeste ciclu Clausius-Rankine.

10
 Turbina
lturbina
1

2
qsr
qsc

Condensator
Cazan

Apa de
racire

3’ Pompa de
alimentare 3

lpompa

Fig. 11. Partile componente ale

unei instalatii termoenergetice.
1
K
1 h
p 3' 4 51 T K 5
4 5 K x=1
2
x2
3'
4
3 2 3'
3 x=
2 x= 0 0
x 1 x= x2 1 =
x 3
x=0

2 0
0

0 v 0 S 0 S =S S =S S
a) b) 3 3' c) 1 2

Fig. 12. Ciclul instalatiei termoenergetice cu vapori supraincalziti:

a) diagrama p-v, b) diagrama T-s, c) diagrama h-s.

Calculul schimburilor energetice

Schimburile energetice specifice (pentru un kilogram de agent de lucru care evolueaza in
instalatie), se pot calcula pentru fiecare transformare in parte, tinand seama de tipul acestora.
 caldura preluata de la sursele calde in timpul procesului de incalzire 3'-4-5-1, este:

qsc = h1 - h3 kJ kg -1 .   (30)

 caldura cedata sursei reci in timpul condensarii 2-3, in valoare absoluta, este:
| qsr |= h 2 - h3 kJ kg-1 .   (31)
 lucrul mecanic tehnic obtinut in turbina, in destinderea 1-2 este:
-1
l T = h1 - h 2 kJ kg .  (32) 
 lucrul mecanic tehnic utilizat in pompa, pentru comprimarea 3-3', in valoare absoluta
este:

11
 
| lP |= h3 - h3 kJ kg-1 . (33)
 lucrul mecanic total obtinut in ciclu:

 
lc = lT - | lP |= h1 - h 2 - h3 - h3 kJ kg .
-1
(34)

 randamentul termic t al ciclului Clausius-Rankine este :

l h - h - h 3 - h 3
t = c = 1 2 . (35)
qsc h1 - h 3

TURBINA

CAZAN TURN DE RACIRE

12
Aplicatie
Intr-o instalatie termica de forta se produce un debit de 2.78 kg/s abur la presiunea de 25 bar si
temperatura de 400 0C; aburul supraincalzit intra in turbina unde se destinde adiabatic pana la
presiunea de 0.08bar, dupa care urmeaza condensarea si reintroducerea condensului in cazan.
Sa se determine:
a) Cantitatea de caldura primita de agentul termic in cazan;
b) titlul aburului la iesire din turbina;
c) daca apa de racire in condensator se incalzeste cu 120C, ce debit de apa este necesar racirii
aburului?
d)puterea teoretica a turbinei;
e)daca randamentul cazanului este de 80% , iar combustibilulul utilizat are o putere calorifica
inferioara de 20000 kJ/kg, ce cantitate de combustibil se consuma orar in cazan pentru a produce
abur?
f) cat este randamentul teoretic al ciclului?
Obs. Se neglizeaza consumul din pompa.

13