Ficatul ca organ

Este organ distinct, cu multe funcţii distincte aflate în interrelaţie, lucru evident în disfuncţii hepatice
în care multe sunt afectate.

Funcţiile ficatului sunt:

 Filtrare şi depozitare de sânge?

 Metabolismul carbohidraţilor, proteinelor, lipidelor
 Metabolismul hormonilor şi substanţelor chimice ...
 Sinteza bilirubinei
 Depozitarea vitaminelor şi a fierului
 Sinteza factorilor de coagulare

Anatomie funcţională

 Ficatul este cel mai mare organ al corpului uman, reprezentând mai mult de 2% din greutatea
corpului (~ 1,5 kg la adult)
 Unitatea funcţională a ficatului este lobulul hepatic – o structură cilindrică de câţiva mm
lungime şi un diametru de 0,8 – 2 mm. Ficatul are ~ 50 000 - 100 000 lobuli individuali
 Celule hepatice dispuse în ...... şi aranjate în jurul unor elemente vasculare
 Celule endoteliale
 Celule Kupffer mari – macrofage locale (microbi şi chimice străine)
 Endoteliul sinusoidelor prezintă cu pori foarte mari, cu diametrul de 1 micron
 Spaţiile perisinusoidale Disse

Sistemul vascular hepatic

 Circulaţia portă şi artera hepatică

 Venele suprahepatice care se varsă în vena cavă inferioară

Ficatul are un sistem vascular foarte mare cu o rezistenţă vasculară scăzută.

 ...... - ~ 1050 ml din vena portă
- ~ 300 ml din artera hepatică ~ 1350 ml/min

~ 27% din debitul cardiac de repaus

 Rezistenţa foarte mică – la intrare ~ 9 mmHg
- la ejecţie – în cavă ~ 0 mmHg

NB: - chirurgia – explică fragilitatea ...

- ce se distruge în ciroză – explică

A. Ficatul are rolul de rezervor pentru sânge

A1. - Sângele aflat în ficat (vase + sinusoide) ~ 450 ml, adică ~ 10% din volumul total
- P ↑ ... - ↑ presiunea retrogradă – stochează retrograd ~ 500-1000 ml (în
insuficienţa cardiacă congestivă)
- Astfel este un rezervor mare de sânge ce poate stoca dar şi mobiliza în circulaţie
sânge atunci când este nevoie (un mare organ venos)

A2. Are flux limfatic foarte mare

1
 - Din cauza anatomiei, cu ... foarte mari in endoteliu şi cu acea circulaţie –
spaţii Disse
- Permite circulaţia lichidelor şi a proteinelor
- În intestin circulaţia proteinelor este uşor ↓ faţă de concentraţia proteinelor
din plasmă ~ 69%
- ↓ se ... o mare cantitate de plasmă
- ↓ ~ ½ din concentraţia totală de plasmă din organism provine din ficat
NB: ↑ presiunii în sistemul vascular hepatic – transudarea lichidului din ficat şi capilarele
portale în cavitatea abdominală  ascită
↓ lichid aproape plasmă pură – conţine ~ 80-90% din cantitatea totală de proteine
Reglarea masei hepatice – regenerarea posttraumatică – hepatectomie
- accidente
Postinfecţioasă – posthepatită acută
Excizia chirurgicală de ≤ 70% poate determina regenerarea ţesutului hepatic, a
lobulilor – revenire la masa iniţială
Revenirea rapidă şobolani: 6-7 zile
Explică cazul cunoscut – chist hidatic hepatic
Se presupune că se multiplică hepatocitele de 2-3 ori (după revenire la normal), apoi
intră în repaus
Sunt anumiţi factori sanguini ce cresc în sânge după o hepatectomie
- factorul de creştere al hepatocitelor (creşte de ~ 20 de ori)
- citokine (factorul de creştere tumoral, interleukina 6)
- factori de creştere epidermică
La normalizarea ficatului sunt la fel alte substanţe ce inhibă evenimentul
(Experimentul se pare că este un proces legat de dimensiunea corpului sau a organului –
există un anumit procent reprezentând raportul organ/corp)

A3. Purificarea sângelui de către macrofagele hepatice

- sângele trecând prin capilarele sanguine intestinale se contaminează cu multe
bacterii
- la recoltarea sângelui din vena portă (la intrare) –mulţi germeni
- recoltă din circulaţia sanguină – nu sunt microbi
- celulele Kupffer (macrofage mari) – aflate în peretele sinusurilor venoase –
fagocitează microbii
- cam în 0,1 secunde o bacterie este înghiţită în celula Kupffer şi stocată la distrus
- aproximativ < 1% din bacteriile provenite din circulaţia portală ajung în cea sistemică

B. Funcţiile metabolice ale ficatului

- Este alcătuit din multe celule ce au o rată metabolică crescută
- Transferă substraturi şi energie dintr-un sistem metabolic în altul
- Prelucrează şi sintetizează numeroase substanţe ce sunt transportate în diverse părţi
ale corpului – au funcţii metabolice

B1. Metabolismul carbohidraţilor

 Ficatul are următoarele funcţii:
- Depozitează glicogenul (mare cantitate)
- Conversie galactoză şi fructoză în glucoză
- Gluconeogeneza
- Din produşii intermediari ai metabolismului carbohidraţilor – formare de produşi
intermediari

2
 - Are rol în menţinerea concentraţiei plasmatice normale a glucozei (menţinerea
glicemiei în limite normale)
- Glicemie ↑- extrasă glucoza din sânge  ficat  depozitată sub formă de
glicogen
- Glicemie ↓ - glicogen ficat  desfăcut  glucoza  circulaţie  reglată glicemia
(funcţia hepatică de tamponare a glucozei)
- Glicemie ↓ - glicogen ↓ - gliconeogeneza (aminoacizii şi glicerolul din trigliceride
– conversie în glucoză)

B2. Metabolismul lipidic

 Majoritatea lipidelor sunt metabolizate în celulele corpului – anumite reacţii au loc doar în
ficat. Acestea sunt:
- Oxidarea acizilor graşi – degajă energie
- Sinteza colesterol, fosfolipide şi cele mai multe lipoproteine
- Sinteza lipidelor din carbohidraţi şi proteine
- 80% din colesterolul sintetizat este încorporat în săruri biliare  bilă
- 20% - în lipoproteine transportate la celule
- Fosfolipide  lipoproteine în sânge  la ţesuturi
- La celule sunt folosite la: membrane, structuri intracelulare, enzime (precursori, ...
intracelulare)
 Sinteza lipidelor din proteine şi carbohidraţi se desfăşoară aproape total la nivelul ficatului
- Lipidele sintetizate
- Lipoproteinele din transport (sânge)
- Depozit în ţesutul adipos

B3. Metabolismul proteic

 Organismul nu poate trăi mai mult de câteva zile fără aportul sintezei proteinelor în ficat.
 Rolul
- dezaminarea aminoacizilor
- producerea ureii – pentru eliminarea amoniacului din lichidele corpului
- sinteza proteinelor plasmatice
- conversii reciproce între diverşi aminoacizi şi sinteza altor corpuri din aminoacizi
 Dezaminarea aminoacizilor necesară:
- înaintea utilizării lor în scop energetic
- înainte de conversie în carbohidraţi sau lipide
NB: în mică măsură dezaminarea se face şi în rinichi.
 Formarea ureii şi îndepărtarea amoniacului din organism
- dezaminarea aminoacizilor produce mult amoniac
- amoniac produc şi bacteriile în intestin şi se absoarbe în sânge
- dacă nu s-ar metaboliza amoniacul  deces
NB: ex. : şuntarea circulatorie portocavă  ↑ amoniac  encefalopatie (toxic)
 Practic ~ 90% din proteinele corpului sunt produse în ficat
 Restul de < 10% - gammaglobulinele (anticorpi) sunt produse din celulele ţesutului limfatic
 Ficatul produce aproximativ 15-50 g proteine/zi
 Chiar dacă se pierd proteine plasmatice ≤ 50% din ce este în organism – se poate compensa
în 1-2 săptămâni
 ↓ proteinelor plasmatice  ↑diviziunea celulară a ficatului  ↑ în volum a ficatului până la
restabilirea valorilor normale
 Sinteza unor aminoacizi şi conversia lor

3
 C. Alte funcţii metabolice ale ficatului
C1. Depozit de vitamine
- În cantitate mare: vitamina A, D, B12
- Vitamina A – ajunge 10 luni
- Vitamina D – ajunge 3-4 luni
- Vitamina B12 – 1 an  câţiva ani (2 fiole/an; 1/2000 U la 6 luni)

C2. Depozit de fier (feritină)

- Fierul în organism se găseşte sub formă de hemoglobină
Feritină (în ficat)
- În ficat există apoferitină, o proteină ce se leagă cu fierul (reversibil)
- ↑ fier în circulaţie  ficat + apoferitină = depozit
- ↓ fier în circulaţie – apoferitină scindată  fierul ajunge în circulaţie

C3. Ficatul produce substanţe cu rol în coagulare:

- Fibrinogen, protrombina, etc., factorul XII, IX; X
- Procesele se fac în prezenţa vitaminei K

C4. Ficatul elimină sau excretă medicamente, hormoni, alte substanţe

- Detoxifică şi excretă prin bilă medicamente: sulfamide, penicilină, ampicilină,
eritromicină
- Hormoni evacuaţi prin ficat ca atare sau alteraţi: tiroxina (tiroidieni) + steroidieni
(estrogenii, cortizolul şi aldosteronul)
- Calciul se evacuează majoritar prin bilă-intestin

C5. Formarea bilei

- Eritrocitele bătrâne  120 zile – se rupe membrana
- Hemoglobina va fi fagocitată de macrofage tisulare
- Hemoglobina e formată din

Hem globină – proteine (rezerva de proteine)

Fier liber – transferina catenă liberă 4 nuclei pirolici

(folosit la sinteza hemoglobinei)

- Degradarea hemoglobinei duce la biliverdină

Bilirubină indirectă
- La ficat ~ 80% glucuronoconjugare
~ 20%: sulfonoconjugare (10%)+ alte substanţe de conjugare (10%)
- Bila: ½ transformată de bacteriile intestinale în urobilinogen
O parte se reabsoarbe în sânge (95% eliminat prin scaun, 5% eliminat prin
urină sub formă de urobilină); culoare urină
½ - scaun eliminat – stercobilină; culoare scaun