Sunteți pe pagina 1din 43

IMPOZITUL PE PROFIT

Contribuabili

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, următoarele persoane, (contribuabili):

- persoanele juridice române, cu excepțiile privind organizațiile nonprofit,


organizațiile sindicale, organizațiile patronale,

- persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent/mai multor sedii permanente în România,

- persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în


România;

- persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației


europene.

Nu intră sub incidența prezentului titlu următoarele persoane juridice române:

- Trezoreria Statului;

- instituția publică, cu excepția activităților economice desfășurate de aceasta;

- Academia Română, precum și fundațiile înființate de Academia Română în calitate


de fondator unic, cu excepția activităților economice desfășurate de acestea;

- Banca Națională a României;

- Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

- Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;

- Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;

- Fondul de garantare a asiguraților, constituit potrivit legii;

- persoana juridică română care plătește impozit pe veniturile microîntreprinderilor,

- fundația constituită ca urmare a unui legat

- asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari


recunoscute ca asociații de proprietari, cu excepția celor care obțin venituri din exploatarea
proprietății comune, potrivit legii.

- institutiile de cult,

Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:


a) În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de
exercitare a conducerii efective în România, precum și al persoanelor juridice cu sediul social
în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil obținut din
orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;

b) În cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil
atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului
permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale;

Reguli speciale de impozitare

(1) În cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt
considerate venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri:

a) pentru cultele religioase, veniturile obținute din producerea și valorificarea


obiectelor și produselor necesare activității de cult, veniturile obținute din chirii, veniturile
obținute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obținute din activități
economice.

b) pentru unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior,


particulare, acreditate, precum și cele autorizate, veniturile obținute și utilizate, în anul curent
sau în anii următori, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale;

c) pentru asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de


locatari recunoscute ca asociații de proprietari, veniturile obținute și utilizate, în anul curent
sau în anii următori, pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea
și repararea proprietății comune, potrivit legii;

d) pentru Societatea Națională de Cruce Roșie din România, veniturile obținute și


utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Societății Naționale de Cruce Roșie
din România nr. 139/1995, cu modificările și completările ulterioare.

! Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de


noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste
venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru
activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt
obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

Calculul rezultatului fiscal

(1) Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile


înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile
neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Rezultatul
fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscala.

Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.


Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare

La calculul rezultatului fiscal, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, se acordă


următoarele stimulente fiscale:

a) deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a


cheltuielilor eligibile pentru aceste activități; deducerea suplimentară se calculează
trimestrial/anual;

b) aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor


destinate activităților de cercetare-dezvoltare.

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

(1) Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și


echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare,
în programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a
programelor informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza
contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul
desfășurării activității economice, este scutit de impozit.
(2)

(2) Profitul investit reprezintă soldul contului de profit și pierdere, respectiv profitul
contabil brut cumulat de la începutul anului, obținut până în trimestrul sau în anul punerii în
funcțiune a activelor . Scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor realizate se acordă în
limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

(3) Pentru contribuabilii care au obligația de a plăti impozit pe profit trimestrial, în


situația în care se efectuează investiții în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut
cumulat de la începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a
aplicat facilitatea. În cazul în care în trimestrul în care se pun în funcțiune activele, se
înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului se
înregistrează profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculează.

Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a
beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale, se
repartizează la sfârșitul exercițiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor,
până la concurența profitului contabil înregistrat la sfârșitul exercițiului financiar. În cazul în
care la sfârșitul exercițiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează
recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează
la rezerve suma profitului investit.

Contribuabilii, au obligația de a păstra în patrimoniu activele respective cel puțin o


perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării acestei condiții, pentru
sumele respective se recalculează impozitul pe profit și se percep creanțe fiscale accesorii
potrivit Codului de procedură fiscală, de la data aplicării facilității, potrivit legii. În acest caz,
contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale rectificative.
Contribuabilii care beneficiază de aceste prevederi nu pot opta pentru metoda de
amortizare accelerată pentru activele respective.

Scutirea de impozit pe profit a contribuabililor care desfășoară exclusiv activitate de


inovare, cercetare-dezvoltare

Contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare,


definită potrivit Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și
dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare, precum și activități conexe
acesteia sunt scutiți de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate. Această facilitate
fiscală va fi pusă în aplicare în condițiile respectării reglementărilor în domeniul ajutorului de
stat.

Venituri neimpozabile

La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:

- dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică


străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată
într-un stat terț, cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă
persoana juridică română care primește dividendele deține la persoana juridică străină din
statul terț, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile, pe o
perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care
distribuie dividende;

- veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu


s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități pentru
care nu s-a acordat deducere,

- veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către


contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de
raportare financiară;

- veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,


terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu
descreșterile anterioare aferente aceleiași imobilizări;

- veniturile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri ca fiind neimpozabile


aprobate prin acte normative;

- sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțare a


gestionării deșeurilor;

- despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

- alte venituri precizate expres de lege

Cheltuieli
Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile
cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate
prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile
datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile
sindicale.

Cheltuielile cu salariile și cele asimilate sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea


rezultatului fiscal.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil


la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În cadrul
cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată
colectată ,pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;

b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, cum sunt:

1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele


pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile
proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;

2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea


contribuabililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive,
cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea;

3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite
salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor
profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de
creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor
turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații
proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale
asociațiilor profesionale ale minerilor;

4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau
a unui regulament intern;

c) cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de


angajatori, potrivit legii;

d) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit


legii;

e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară


pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;

f) cheltuielile reprezentând cantitățile de energie electrică consumate la nivelul normei


proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, care include și consumul
propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuției energiei electrice;

g) cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve, în limita legii

i) amortizarea, în limita prevăzută de lege,

j) cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu,


deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr.
114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se majorează din punct
de vedere fiscal cu 10%;

k) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința


proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita
corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între
părți, în acest scop;

l) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate
exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu
depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul
șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului.

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

- cheltuielile cu impozitul pe profit datorat,

- dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate


către autoritățile române/străine,

- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile


constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată
aferentă,(cu exceprii prevazute expres de lege),

- cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de
plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru
aceste bunuri sau servicii;

- cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.

- cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii,


prestate de o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument
juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații

- cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele și riscurile asociate activității


contribuabilului, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru
creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau
utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

- cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate


potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările
ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, precum și cei care acordă burse private,
potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime
dintre următoarele:

1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care
reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se
determină potrivit normelor;

2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei
litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în
ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe
profit.

- Sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cheltuielile


efectuate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic, potrivit
reglementărilor legale din domeniul educației naționale.

Provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve

(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor/ajustărilor


pentru depreciere, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:

a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului
contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a
cincea parte din capitalul social subscris și vărsat,

b) provizioanele pentru garanții de bună execuție acordate clienților (se deduc


trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate în
cursul trimestrului/anului respectiv pentru care se acordă garanție în perioadele următoare, la
nivelul cotelor prevăzute în convențiile încheiate sau la nivelul procentelor de garantare
prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate).

c) ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor


contabile aplicabile, în limita unui procent de 30% din valoarea acestora, dacă creanțele
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;

2. nu sunt garantate de altă persoană;

3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

(2) Contribuabilii autorizați să desfășoare activitate în domeniul exploatării


zăcămintelor naturale sunt obligați să înregistreze în evidența contabilă și să deducă
provizioane pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalațiilor, a dependințelor și
anexelor, precum și pentru reabilitarea mediului, inclusiv refacerea terenurilor afectate și
pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1%
aplicate asupra rezultatului contabil din exploatare aferent segmentului de exploatare și
producție de resurse naturale, cu excepția rezultatului din exploatare corespunzător
perimetrelor marine ce includ zone de adâncime cu apă mai mare de 100 m și fără a include
rezultatul altor segmente de activitate ale contribuabilului, pe toată durata de funcționare a
exploatării zăcămintelor naturale.

Amortizarea fiscală

(1) Cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii mijloacelor fixe


amortizabile, precum și investițiile efectuate la acestea se recuperează din punct de vedere
fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform


următoarelor reguli:

- În cazul construcțiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;

- În cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor


de lucru, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, contribuabilul
poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

- În cazul oricărui altui mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda
de amortizare liniară sau degresivă.

- Cheltuielile aferente achiziționării de brevete, drepturi de autor, licențe, mărci de


comerț sau fabrică, drepturi de explorare a resurselor naturale și alte imobilizări necorporale
recunoscute din punct de vedere contabil, cu excepția cheltuielilor de constituire, a fondului
comercial, a imobilizărilor necorporale cu durată de viață utilă nedeterminată, precum și
cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale
se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau
pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achiziționării sau producerii
programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară sau
degresivă pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenție se poate utiliza și metoda de
amortizare degresivă sau accelerată În cazul în care cheltuielile de constituire sunt înregistrate
ca imobilizări necorporale, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, acestea se
recuperează prin intermediul cheltuielilor cu amortizarea pe o perioadă de maximum 5 ani.

- pentru cheltuielile cu investițiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o


perioadă de 10 ani;

- mijloacele de transport pot fi amortizate și în funcție de numărul de kilometri sau


numărul de ore de funcționare prevăzut în cărțile tehnice;

- pentru locuințele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul


corespunzător suprafeței construite prevăzute de Legea nr. 114/1996,

Contracte de leasing
În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca
proprietar, în timp ce, în cazul leasingului operațional, locatorul are această calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în
cazul leasingului financiar, și de către locator, în cazul leasingului operațional, cheltuielile
fiind deductibile. În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul
leasingului operațional locatarul deduce chiria (rata de leasing), potrivit prevederilor
prezentului titlu.

SC Alfa SRL, platitoare de impozit pe profit, a inregistrat in cursul primului trimestru al


exercitiului financiar N, cheltuieli totale in valoare de 130.000 lei, din care cheltuieli cu
protocolul in valoare de 10.000 lei. Veniturile totale aferente perioadei au fost de 300.000
lei. Sa se determine impozitul pe profit datorat de catre intreprindere sis a se precizeze
termenul de plata.
REZOLVARE:
Venituri totale = 300.000 lei;
Cheltuieli totale = 130.000 lei, din care
- cheltuieli cu protocolul = 10.000 lei

Profitul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri


neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile.

Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil


!! - cheltuielile cu protocolul au deductibilitate limitata, o cota de 2% aplicata asupra
diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe
profit.
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si
cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile
fiscale.

Din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile de protocol,


cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile
neimpozabile.
Valoarea cheltuielilor cu protocolul deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit:

Cheltuieli protocol deductibile = 2% x [ Venituri totale - Cheltuieli totale + Cheltuieli de


protocol] = 2% x ( 300.000 - 130.000 +10.000) = 2% x180.000 = 3.600 lei
Din totalul cheltuielilor de protocol de 10.000 lei doar suma de 3.600 lei este deductibila
fisca, diferenta de 6.400 lei fiind nedeductibila.
TVA nedeductibil aferent cheltuielilor de protocol nedeductibile
6.400 x19% = 1.216 lei.
TVA -ul de 1.216 lei care a fost dedus initial, la calculul impozitului pe profit devine
cheltuiala nedeductibila si se inregistreaza cu contul 635 Cheltuieli cu alte impozite si taxe.

Cheltuielile totale au devenit de 130.000 + 1.216 lei = 131.216 lei, din care cheltuieli
nedeductbile = 6.400+1.216 = 7.616 lei
Determinarea profitului impozabil:
Profit impozabil = 300.000 - 131.216 + 7.616 = 176.400 lei
Impozit pe profit = 16% x 176.400 = 28.224 lei
Profitul net: Profit brut – impozit = 168.784 lei – 28.224 lei = 140.560 lei
In concluzie, in trimestrul 1 societatea datoreaza un impozit pe profit in suma de 28.224 lei.
Termenul de plata: 25 aprilie, N.
Din acest profit, intreprinderile pot acorda dividend trimestrial, nu doar la sfarsitul anului,
dupa aprobarea situatiilor financiare!

Probleme propuse spre dezbatere:

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor


Microîntreprinderea este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent

- a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

- capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile
administrativ-teritoriale;

- nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la


instanțele judecătorești, potrivit legii.

O persoană juridică română care este nou-înființată este obligată să plătească impozit
pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal.

Prin excepție,microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000


lei și au cel puțin 2 salariați pot opta, o singură dată, să plateasca impozit pe profit începând
cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă.

Cotele de impozitare
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;


- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
- persoanele juridice române nou-înființate, care au cel puțin un salariat și sunt
constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acționarii/asociații lor nu au
deținut titluri de participare la alte persoane juridice, cota de impozitare este 1%
pentru primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice române, potrivit
legii. Cota de impozitare se aplică până la sfârșitul trimestrului în care se încheie
perioada de 24 de luni.
- dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de
1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care
s-a depășit această limită.

Baza impozabilă

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din


orice sursă, din care se scad:

- veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;


- veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
- veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
- veniturile din subvenții;
- veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de
valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare,
- veniturile din diferențe de curs valutar;
- alte venituri precizate expres de lege

Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă


se adauga valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul
"609", potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de


achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în trimestrul în care au fost puse în
funcțiune.

Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale

Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează


trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează
impozitul.

Microîntreprinderile sunt obligate să țină evidența amortizării fiscale.

Venituri din salarii și asimilate salariilor


ART. 76 - Definirea veniturilor din salarii și
asimilate salariilor

(1) Sunt considerate venituri din salarii toate


veniturile în bani și/sau în natură obținute de o
persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce
desfășoară o activitate în baza unui contract
individual de muncă, a unui raport de serviciu, act
de detașare sau a unui statut special prevăzut de
lege, indiferent de perioada la care se referă, de
denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se
acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate
temporară de muncă acordate persoanelor care
obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.

Norme metodologice

(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din


salarii se aplică și următoarelor tipuri de venituri,
considerate asimilate salariilor:

a) indemnizațiile din activități desfășurate ca


urmare a unei funcții de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;

b) indemnizațiile din activități desfășurate ca


urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor
juridice fără scop patrimonial;

c) solda lunară acordată potrivit legii;

d) sumele din profitul net cuvenite


administratorilor societăților, potrivit legii sau
actului constitutiv, după caz, precum și participarea
la profitul unității pentru managerii cu contract de
management, potrivit legii;

e) sume reprezentând participarea salariaților la


profit, potrivit legii;

f) remunerația obținută de directorii cu contract


de mandat și de membrii directoratului de la
societățile administrate în sistem dualist și ai
consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum
și drepturile cuvenite managerilor, în baza
contractului de management prevăzut de lege;

g) remunerația primită de președintele


asociației de proprietari sau de alte persoane, în
baza contractului de mandat, potrivit Legii nr.
230/2007 privind înființarea, organizarea și
funcționarea asociațiilor de proprietari, cu
modificările și completările ulterioare;

h) sumele primite de membrii fondatori ai


societăților constituite prin subscripție publică;

i) sumele primite de membrii comisiei de


cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum
și sumele primite pentru participarea în consilii,
comisii, comitete și altele asemenea;

j) sumele primite de reprezentanții în


organisme tripartite, potrivit legii;

k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași


natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare,
primite de salariați, potrivit legii, pe perioada
delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în
țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru
partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit
astfel:

(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru


indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru
personalul autorităților și instituțiilor publice;

(ii) străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit


pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru
personalul român trimis în străinătate pentru
îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;

l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași


natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare,
primite de salariații care au stabilite raporturi de
muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada
delegării/detașării, după caz, în România, în
interesul serviciului, pentru partea care depășește
plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru
diurna acordată personalului român trimis în
străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu
caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului,
corespunzător țării de rezidență a angajatorului
nerezident de care ar beneficia personalul din
instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa
în țara respectivă;

m) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași


natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare
primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în
țară și în străinătate, în interesul desfășurării
activității, astfel cum este prevăzut în raportul
juridic, de către administratorii stabiliți potrivit
actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat, de către directorii care își
desfășoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, de către membrii
directoratului de la societățile administrate în
sistem dualist și ai consiliului de supraveghere,
potrivit legii, precum și de către manageri, în baza
contractului de management prevăzut de lege,
pentru partea care depășește plafonul neimpozabil
stabilit astfel:

(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru


indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru
personalul autorităților și instituțiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit


pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru
personalul român trimis în străinătate pentru
îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;

n) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași


natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare,
primite pe perioada deplasării în România, în
interesul desfășurării activității, de către
administratori sau directori, care au raporturi
juridice stabilite cu entități nerezidente, astfel cum
este prevăzut în raporturile juridice respective,
pentru partea care depășește plafonul neimpozabil
stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată
personalului român trimis în străinătate pentru
îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar,
prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de
rezidență a entității nerezidente de care ar
beneficia personalul din instituțiile publice din
România dacă s-ar deplasa în țara respectivă;

o) remunerația administratorilor societăților,


companiilor/societăților naționale și regiilor
autonome, desemnați/numiți în condițiile legii,
precum și sumele primite de reprezentanții în
adunarea generală a acționarilor și în consiliul de
administrație;
p) sume reprezentând salarii/solde, diferențe
de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu
acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de
inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești
rămase definitive și irevocabile/hotărâri
judecătorești definitive și executorii;

q) indemnizațiile lunare plătite conform legii de


angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite
conform contractului individual de muncă;

r) remunerația brută primită pentru activitatea


prestată de zilieri, potrivit legii;

r1) veniturile obținute de către persoanele fizice


care desfășoară activități în cadrul misiunilor
diplomatice, oficiilor consulare și institutelor
culturale românești din străinătate, în conformitate
cu prevederile art. 5 alin. (1) din cap. IV secțiunea a
3-a al anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice.

s) orice alte sume sau avantaje în bani ori în


natură.

(3) Avantajele, în bani sau în natură, cu excepția


celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o
activitate menționată la alin. (1) și (2) includ, însă
nu sunt limitate la:

a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul


de orice tip, din patrimoniul afacerii sau închiriat
de la o terță persoană, în scop personal, cu
excepția deplasării pe distanță dus-întors de la
domiciliu sau reședință la locul de muncă/locul
desfășurării activității;

b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru


munci casnice, precum și alte bunuri sau servicii
oferite gratuit ori la un preț mai mic decât prețul
pieței;

c) împrumuturi nerambursabile;

d) anularea unei creanțe a angajatorului asupra


angajatului;

e) abonamentele și costul convorbirilor


telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop
personal;

f) permise de călătorie pe orice mijloace de


transport, folosite în scopul personal;

g) primele de asigurare, precum și cu serviciile


medicale furnizate sub formă de abonament
plătite de către suportator pentru angajații proprii
sau alt beneficiar de venituri din salarii și asimilate
salariilor, la momentul plății acestora, altele decât
cele obligatorii și cele care se încadrează în
condițiile prevăzute la alin. (4) lit. t);

h) tichete cadou acordate potrivit legii, cu


excepția destinațiilor și limitelor prevăzute la alin.
(4) lit. a), tichete de masă, vouchere de vacanță și
tichete de creșă, acordate potrivit legii.

Norme metodologice

(4) Următoarele venituri nu sunt impozabile, în


înțelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele


pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru
dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere,
ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile
proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile
reprezentând cadouri în bani și/sau în natură,
inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, cât și cele
oferite pentru copiii minori ai acestora,
contravaloarea transportului la și de la locul de
muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor
turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul,
pe perioada concediului, pentru salariații proprii și
membrii de familie ai acestora, acordate de
angajator pentru salariații proprii sau alte
persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de
muncă. Norme metodologice

Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de


angajatori salariaților, cât și cele oferite în
beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia
Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a
sărbătorilor similare ale altor culte religioase,
precum și cadourile, inclusiv tichetele cadou,
oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt
neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora
pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie
din cele de mai sus, nu depășește 150 lei.

Nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt


impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute
mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste
venituri sunt primite în baza unor legi speciale și
finanțate din buget;

b) drepturile de hrană acordate de angajatori


angajaților, în conformitate cu legislația în
vigoare; Norme metodologice

c) hrană acordată de angajatori angajaților, în


cazul în care potrivit legislației în materie este
interzisă introducerea alimentelor în incinta
unității;

d) contravaloarea folosinței locuinței de serviciu


sau a locuinței din incinta unității ori căminului
militar de garnizoană și de unitate, potrivit
repartiției de serviciu, numirii conform legii sau
specificității activității prin cadrul normativ specific
domeniului de activitate, compensația lunară
pentru chirie pentru personalul din sectorul de
apărare națională, ordine publică și siguranță
națională, precum și compensarea diferenței de
chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor
speciale; Norme metodologice

e) cazarea și contravaloarea chiriei pentru


locuințele puse la dispoziția persoanelor cu rol de
reprezentare a intereselor publice, a angajaților
consulari și diplomatici care lucrează în afara țării,
în conformitate cu legislația în vigoare;

f) contravaloarea echipamentelor tehnice, a


echipamentului individual de protecție și de lucru,
a alimentației de protecție, a medicamentelor și
materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi
privind sănătatea și securitatea în muncă, precum
și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de
echipament, ce se acordă potrivit legislației în
vigoare;Norme metodologice

g) contravaloarea cheltuielilor de deplasare


pentru transportul între localitatea în care angajații
își au reședința și localitatea unde se află locul de
muncă al acestora, pentru situațiile în care nu se
asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea
chiriei, conform legii;

h) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași


natură, primite de salariați, potrivit legii, pe
perioada delegării/detașării, după caz, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în interesul
serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit
la alin. (2) lit. k), precum și cele primite pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare; Norme metodologice

i) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași


natură, primite de salariații care au stabilite
raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe
perioada delegării/detașării, după caz, în România,
în interesul serviciului, în limita plafonului
neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. l), precum și cele
primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport
și cazare;
j) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași
natură, primite pe perioada deplasării, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în interesul
desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în
raportul juridic, de către administratorii stabiliți
potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat, de către directorii care își
desfășoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, de către membrii
directoratului de la societățile administrate în
sistem dualist și ai consiliului de supraveghere,
potrivit legii, și de către manageri, în baza
contractului de management prevăzut de lege, în
limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit.
m), precum și cele primite pentru acoperirea
cheltuielilor de transport și cazare. Plafonul zilnic
neimpozabil se acordă numai dacă durata
deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-
se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în
interesul desfășurării activității;

k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași


natură, primite pe perioada deplasării în România,
în interesul desfășurării activității, de către
administratori sau directori, care au raporturi
juridice stabilite cu entități nerezidente, astfel cum
este prevăzut în raporturile juridice respective, în
limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit.
n), precum și cele primite pentru acoperirea
cheltuielilor de transport și cazare.

Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai


dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore,
considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de
deplasare în interesul desfășurării activității;

l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași


natură primite de persoanele fizice care desfășoară
o activitate în baza unui statut special prevăzut de
lege pe perioada deplasării, respectiv delegării sau
detașării, în altă localitate, în țară și în străinătate,
în limitele prevăzute de actele normative speciale
aplicabile acestora, precum și cele primite pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;

m) sumele primite, potrivit dispozițiilor legale,


pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în
interesul serviciului; Norme metodologice

n) indemnizațiile de instalare ce se acordă o


singură dată, la încadrarea într-o unitate situată
într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în
primul an de activitate după absolvirea studiilor, în
limita unui salariu de bază la angajare, precum și
indemnizațiile de instalare și mutare acordate
personalului din instituțiile publice, potrivit
legii; Norme metodologice

o) sumele sau avantajele primite de persoane


fizice din activități dependente desfășurate într-un
stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din
statul respectiv, inclusiv din activități dependente
desfășurate la bordul navelor și aeronavelor
operate în trafic internațional. Fac excepție
veniturile salariale plătite de către sau în numele
unui angajator care este rezident în România ori
are sediul permanent în România, care sunt
impozabile în România numai în situația în care
România are drept de impunere; Norme
metodologice

p) cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori


pentru pregătirea profesională și perfecționarea
angajaților, administratorilor stabiliți potrivit
actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat și directorilor care își
desfășoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în
raporturile juridice respective, pregătire legată de
activitatea desfășurată de persoanele respective
pentru angajator/plătitor;
q) costul abonamentelor telefonice și al
convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii
sarcinilor de serviciu;

r) avantajele sub forma dreptului la stock


options plan, la momentul acordării și la momentul
exercitării acestora;

s) diferența favorabilă dintre dobânda


preferențială stabilită prin negociere și dobânda
practicată pe piață, pentru credite și depozite;

ș) contribuțiile la un fond de pensii facultative


potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și
completările ulterioare, și cele reprezentând
contribuții la scheme de pensii facultative, calificate
astfel în conformitate cu legislația privind pensiile
facultative de către Autoritatea de Supraveghere
Financiară, administrate de către entități autorizate
stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau
aparținând Spațiului Economic European,
suportate de angajator pentru angajații proprii, în
limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

t) primele de asigurare voluntară de sănătate,


precum și serviciile medicale furnizate sub formă
de abonament, suportate de angajator pentru
angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu
se depășească echivalentul în lei al sumei de 400
euro;

ț) avantajele sub forma utilizării în scop


personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt
deductibile în cota de 50% conform
prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) și art. 68alin. (7) lit.
k).

(5) Avantajele primite în bani și în natură și


imputate salariatului în cauză nu se impozitează.

(6) Indemnizațiile și orice alte sume de aceeași


natură, impozabile, primite pe perioada delegării în
altă localitate, în România și în străinătate, se
consideră venituri aferente lunii în care se aprobă
decontul. Impozitul se calculează și se reține prin
cumularea cu veniturile din salarii și asimilate
salariilor aferente lunii respective, iar plata
impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar
sau trimestrial, potrivit prevederilor art. 80 și 82,
după caz.

(7) Pentru indemnizații și orice alte sume de


aceeași natură, impozabile, primite pe perioada
detașării/deplasării, potrivit prevederilor alin. (2) lit.
k) - n), impozitul se calculează și se reține la fiecare
plată, iar plata impozitului la bugetul de stat se
efectuează lunar sau trimestrial, potrivit
prevederilor art. 80 și 82, după caz.

ART. 77 - Deducere personală

(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1)


lit. a) și alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul
net lunar din salarii a unei sume sub formă de
deducere personală, acordată pentru fiecare lună a
perioadei impozabile numai pentru veniturile din
salarii la locul unde se află funcția de bază.

(2) Deducerea personală se acordă pentru


persoanele fizice care au un venit lunar brut de
până la 1.950 lei inclusiv, astfel:

(i) pentru contribuabilii care nu au persoane în


întreținere - 510 lei;

(ii) pentru contribuabilii care au o persoană în


întreținere - 670 lei;

(iii) pentru contribuabilii care au două persoane


în întreținere - 830 lei;

(iv) pentru contribuabilii care au trei persoane


în întreținere - 990 lei;
(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai
multe persoane în întreținere - 1.310 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri


brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei și
3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt
degresive față de cele de mai sus și se stabilesc
potrivit următorului tabel:

Venit lunar brut Persoane aflate în întreținere

3 pers.
de la ..... la fără 1 pers. 2 pers. 4 și peste
4 pers.

1 1950 510 670 830 990 1310

1951 2000 495 655 815 975 1295

2001 2050 480 640 800 960 1280

2051 2100 465 625 785 945 1265

2101 2150 450 610 770 930 1250

2151 2200 435 595 755 915 1235

2201 2250 420 580 740 900 1220


2251 2300 405 565 725 885 1205

2301 2350 390 550 710 870 1190

2351 2400 375 535 695 855 1175

2401 2450 360 520 680 840 1160

2451 2500 345 505 665 825 1145

2501 2550 330 490 650 810 1130

2551 2600 315 475 635 795 1115

2601 2650 300 460 620 780 1100

2651 2700 285 445 605 765 1085

2701 2750 270 430 590 750 1070

2751 2800 255 415 575 735 1055

2801 2850 240 400 560 720 1040

2851 2900 225 385 545 705 1025

2901 2950 210 370 530 690 1010


2951 3000 195 355 515 675 995

3001 3050 180 340 500 660 980

3051 3100 165 325 485 645 965

3101 3150 150 310 470 630 950

3151 3200 135 295 455 615 935

3201 3250 120 280 440 600 920

3251 3300 105 265 425 585 905

3301 3350 90 250 410 570 890

3351 3400 75 235 395 555 875

3401 3450 60 220 380 540 860

3451 3500 45 205 365 525 845

3501 3550 30 190 350 510 830

3551 3600 15 175 335 495 815


Pentru contribuabilii care realizează venituri
brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se
acordă deducerea personală.

(3) Persoana în întreținere poate fi soția/soțul,


copiii sau alți membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până
la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,
impozabile și neimpozabile, nu depășesc 510 lei
lunar, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 62 lit.
o), w) și x) și/sau a pensiilor de urmaș cuvenite
conform legii, precum și a prestațiilor sociale
acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006
privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată, cu
modificările și completările ulterioare.

Norme metodologice

(4) În cazul în care o persoană este întreținută


de mai mulți contribuabili, suma reprezentând
deducerea personală se atribuie unui singur
contribuabil, conform înțelegerii între părți. Pentru
copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând
deducerea personală se atribuie fiecărui
contribuabil în întreținerea căruia/cărora se află
aceștia.
(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani
împliniți, ai contribuabilului, sunt considerați
întreținuți.

(6) Suma reprezentând deducerea personală se


acordă pentru persoanele aflate în întreținerea
contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă
din anul fiscal în care acestea au fost întreținute.
Perioada se rotunjește la luni întregi în favoarea
contribuabilului.

(7) Nu sunt considerate persoane aflate în


întreținere persoanele fizice care dețin terenuri
agricole și silvice în suprafață de peste 10.000
m2 în zonele colinare și de șes și de peste 20.000
m2 în zonele montane.

(8) Deducerea personală determinată potrivit


prezentului articol nu se acordă personalului trimis
în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

Norme metodologice

ART. 78 - Determinarea impozitului pe


veniturile din salarii și asimilate salariilor

(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează


un impozit lunar, final, care se calculează și se
reține la sursă de către plătitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se
determină astfel:

a) la locul unde se află funcția de bază, prin


aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul
determinată ca diferență între venitul net din salarii
calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni,
datorate potrivit legii în România sau în
conformitate cu instrumentele juridice
internaționale la care România este parte, precum
și, după caz, a contribuției individuale la bugetul
de stat datorată potrivit legii, și următoarele:

(i) deducerea personală acordată pentru luna


respectivă;

(ii) cotizația sindicală plătită în luna respectivă;

(iii) contribuțiile la fondurile de pensii


facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu
modificările și completările ulterioare, și cele la
scheme de pensii facultative, calificate astfel în
conformitate cu legislația privind pensiile
facultative de către Autoritatea de Supraveghere
Financiară, administrate de către entități autorizate
stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau
aparținând Spațiului Economic European,
suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului
să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de
400 euro;

(iv) primele de asigurare voluntară de sănătate,


precum și serviciile medicale furnizate sub formă
de abonament, suportate de angajați, astfel încât
la nivelul anului să nu se depășească echivalentul
în lei al sumei de 400 euro. Contractul de
asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii
medicale furnizate angajatului și/sau oricărei
persoane aflate în întreținerea sa, așa cum este
definită la art. 77 alin. (3);

b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri,


prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul
determinate ca diferență între venitul brut și
contribuțiile sociale obligatorii aferente unei luni,
datorate potrivit legii în România sau în
conformitate cu instrumentele juridice
internaționale la care România este parte, precum
și, după caz, a contribuției individuale la bugetul
de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de
realizare a acestora. Norme metodologice

(3) În cazul veniturilor din salarii și/sau al


diferențelor de venituri din salarii stabilite pentru
perioade anterioare, conform legii, impozitul se
calculează și se reține la data efectuării plății, în
conformitate cu reglementările legale în vigoare
privind veniturile realizate în afara funcției de bază
la data plății, și se plătește până la data de 25 a
lunii următoare celei în care s-au plătit.

(4) În cazul veniturilor reprezentând


salarii/solde, diferențe de salarii/solde, dobânzi
acordate în legătură cu acestea, precum și
actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în
baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive
și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și
executorii, impozitul se calculează și se reține la
data efectuării plății, în conformitate cu
reglementările legale în vigoare la data plății
pentru veniturile realizate în afara funcției de bază,
și se plătește până la data de 25 a lunii următoare
celei în care au fost plătite.

(5) Plătitorul este obligat să determine valoarea


totală a impozitului anual pe veniturile din salarii,
pentru fiecare contribuabil.

Termenul de plată a impozitului

(1) Plătitorii de salarii și de venituri asimilate


salariilor au obligația de a calcula și de a reține
impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data
efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l
plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare celei pentru care se plătesc
aceste venituri.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1),


impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat și
reținut la data efectuării plății acestor venituri, se
plătește, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare trimestrului pentru care se datorează,
de către următorii plătitori de venituri din salarii și
venituri asimilate salariilor:

a) asociații, fundații sau alte entități fără scop


patrimonial, persoane juridice;

b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe


profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri
totale de până la 100.000 euro și au avut un număr
mediu de până la 3 salariați exclusiv;

c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe


veniturile microîntreprinderilor care, în anul
anterior, au avut un număr mediu de până la 3
salariați exclusiv;
d) persoanele fizice autorizate și întreprinderile
individuale, precum și persoanele fizice care
exercită profesii liberale și asocierile fără
personalitate juridică constituite între persoane
fizice, persoanele fizice care dețin capacitatea de a
încheia contracte individuale de muncă în calitate
de angajator, care au, potrivit legii, personal
angajat pe bază de contract individual de muncă.

(3) Numărul mediu de salariați și veniturile


totale se stabilesc potrivit prevederilor art. 147 alin.
(6) și (7).

(4) În cazul instituțiilor publice, plătitori de


salarii și de venituri asimilate, sunt aplicabile
prevederile alin. (1).

Norme metodologice

ART. 81 - Obligații declarative ale plătitorilor de


venituri din salarii

(1) Plătitorii de salarii și de venituri asimilate


salariilor au obligația să completeze și să depună
Declarația privind obligațiile de plată a
contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și
evidența nominală a persoanelor asigurate pentru
fiecare beneficiar de venit, până la termenul de
plată a impozitului, inclusiv.

(2) Plătitorul de venituri este obligat să


elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un
document care să cuprindă cel puțin informații
privind: datele de identificare ale contribuabilului,
venitul realizat în cursul anului, deducerile
personale acordate, impozitul calculat și reținut.
Documentul eliberat contribuabilului, la cererea
acestuia, nu reprezintă un formular tipizat.

Norme metodologice

ART. 82 - Plata impozitului pentru anumite


venituri salariale și asimilate salariilor

(1) Contribuabililor care își desfășoară


activitatea în România și care obțin venituri sub
formă de salarii și asimilate salariilor din
străinătate, precum și persoanelor fizice române
care obțin venituri din salarii, ca urmare a activității
desfășurate la misiunile diplomatice și posturile
consulare acreditate în România, le sunt aplicabile
prevederile prezentului articol.

(2) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are


obligația de a declara și de a plăti impozit lunar la
bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care s-a realizat venitul.
Impozitul aferent unei luni se stabilește potrivit art.
78.

(3) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) care


își prelungește perioada de ședere în România,
peste perioada menționată în convenția de evitare
a dublei impuneri, este obligat să declare și să
plătească impozit pentru întreaga perioadă de
desfășurare a activității în România, până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare împlinirii
termenului prevăzut de respectiva convenție.

(4) Misiunile diplomatice și posturile consulare


acreditate în România, precum și reprezentanțele
organismelor internaționale ori reprezentanțele
societăților și ale organizațiilor economice străine,
autorizate potrivit legii să își desfășoare activitatea
în România, pot opta ca, pentru angajații acestora,
care realizează venituri din salarii impozabile în
România, să îndeplinească obligațiile privind
calculul, reținerea și plata impozitului pe veniturile
din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică
contribuabililor, în cazul în care opțiunea de mai
sus este formulată și comunicată organului fiscal
competent.
(5) Persoana fizică, juridică sau orice altă
entitate la care contribuabilul își desfășoară
activitatea, potrivit alin. (1), este obligată să ofere
informații organului fiscal competent referitoare la
data începerii desfășurării activității de către
contribuabil și, respectiv, a încetării acesteia, în
termen de 30 de zile de la data producerii
evenimentului, cu excepția situației în care
îndeplinește obligația privind calculul, reținerea și
plata impozitului pe veniturile din salarii, potrivit
alin. (4).

(6) Contribuabilii pot dispune asupra destinației


unei sume reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul
anual, după cum urmează:

a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților


nonprofit care se înființează și funcționează în
condițiile legii și a unităților de cult, precum și
pentru acordarea de burse private, conform legii;
sau

b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților


nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori
de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu
social licențiat, în condițiile legii.
ACTE NORMATIVE
(7) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (6)
se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.