Grindina

GRÍNDINĂ, grindini, s. f. (Rar la pl.) Precipitație atmosferică în formă de boabe de gheață,

care cad pe timp de ploaie sau de furtună; (popular) piatră, gheață. A bătut grindina. Alunga
nourii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfingînd toporul
în pămînt afară. CREANGĂ, A. 34.

Figură 1 Grindină

Grindina este o precipitaţie compusă din particule de gheaţă cu diametrul între 5-50
mm (uneori mai mare) şi se formează în condiţiile de convecţie foarte puternice prin îngheţarea
apei suprarăcită din partea mediană a norilor Cumulonimbus. Curenţii ascendenţi din interiorul
norului antrenează granulele de gheaţă către partea superioară a norului, unde capătă un înveliş
de gheaţă mat, produs prin sublimarea vaporilor de apă.
Numărul învelişurilor este în funcţie de numărul trecerilor din partea mediană în partea
superioară a norului, şi invers. Grindina cade cel mai frecvent în sezonul cald, fiind mai mereu
însoţită de averse puternice de ploaie şi vijelii.
Norii au dimensiuni mari şi se dezvoltă pe verticală până la 17 kilometri.Grindina este
asociată, de cele mai multe ori, cu averse, vânt şi descărcări electrice.

Figură 2 Nor de tipul Cumulonimbus

 Figură 3 Formarea grindinei

Formarea grindinei Grindina se formează mai ales în norii de furtună de vară (în
latină: cumulonimbus). În această perioadă radiaţia solară încălzeşte în mod suficient
straturile de aer din apropierea solului, totodată straturile superioare sunt răcoroase, astfel
aerul cald poate da naştere la curenţi ascendenţi puternici. Boabele de grindină se formează
atunci, când la baza norului de furtună picăturile de apă sunt absorbite de acest curent
ascendent puternic. Viteza curentului ascendent poate atinge şi 50 m/sec. (180 km/h) şi poate
antrena foarte rapid picăturile de apă la înălţimi foarte mari. Când picăturile de apă trec de
temperatura de zero grade – la altitudinea de cca. 3-4 km – ia naştere aşa-numita apă
suprarăcită, care atunci încă nu îngheaţă. Dacă însă curentul ascendent este destul de puternic
pentru a ridica picăturile de apă în straturile de aer mai reci de -15 – -20°C (la altitudini de
peste 5-7 km), acolo deja picăturile de apă răcite îngheaţă şi se formează boabele de grindină.
Dat fiind faptul, că fiecare furtună are zone de curenţi de aer ascendent şi descendent, mai
devreme sau mai târziu boabele de grindină ajung în curentul descendent. Aici încep să cadă
spre suprafaţa terestră, să se topească odată cu creşterea temperaturii, şi trecând prin straturile
cu temperaturi şi sarcini 4 electrice diferite, pe mantaua lor condensează noi straturi de apă,
ceea ce duce la creşterea bobului de grindină. Curenţii ascendenţi apoi ridică din nou bobul de
grindină (chiar la 10-15 km), pe care, la temperatura de -20 – -40°C va îngheţa apa
condensată pe suprafaţă. În timp ce bobul de grindină repetă de mai multe ori acest ciclu în
norul de furtună, dimensiunea lui creşte din ce în ce mai mult şi până la urmă atinge o masă
critică, care nu mai poate fi susţinută nici de cureţii ascendenţi ai norului de furtună, astfel
bobul de grindină începe să cadă. Dacă bobul de grindină nu se topeşte înainte de atingerea
solului, se formează grindina. Cu cât este mai mare energia, viteza curentului ascendent, în
interiorul său se pot forma boabe de grindină mai mari. În baza celor prezentate mai sus,
trebuie să pornim de la faptul, că formarea grindinei are trei condiţii importante: − existenţa
unei diferenţe mari de temperatură între straturile inferioare şi superioare de aer (această
condiţie este împlinită preponderent în perioada mai-septembrie), − ca rezultat, se întâlnesc
mase de aer rece şi cald, în care aerul cald are un flux ascendent, iar aerul rece un flux
descendent, − stratificarea aerului conform sarcinilor electrice pozitive şi negative (aceasta stă
la baza îngrăşării bobului de grindină în modul descris mai sus).

În România, grindina apare frecvent în Bărăgan, Dobrogea şi în sudul Moldovei.

Grindina este provocată de nori cumulo-nimbus, de dimensiuni mari, care ajung să se dezvolte
pe verticală până la 15-17 kilometri.
Efectele grindinei

Prin actiunea de izbire grindina poate cauza prejudicii majore asupra culturilor
agricole, poate deteriora acoperisurile imobilelor sau caroseriile masinilor. Sunt cunoscute
cazuri in care din cauza dimensiunilor mari ale fragmentelor au murit 300 de persoane in
Bangladesh.

Pe teritoriul Romaniei in data de 20 iunie 1997 in 2 localitati din judetul Dolj au murit
4 persoane. Martorii spun ca dimensiunile unui fragment depaseau marimea unui ou de strut,
stratul de grindina atingand atunci cca 50 cm. De asemenea la 3 saptamani dupa vijelie pe
camp inca mai erau iepuri morti, iar in crang nu se mai auzea ciripit de pasari. Fragmente cu
dimensiuni mari (cca 80 mm) au fost inregistrate si in Comuna Rucar la data de 13 august
1999. Alte zone in care s-au inregistrat furtuni cu grindina mare sunt in: Braila (7 iunie 1880);
Iasi (4 august 1950); Bucuresti Baneasa (18 iunie 1979); Oradea (31 iulie 1991).

Combaterea fenomenului de grindina

Utilizarea rachetelor , tunurilor si a avioanelor pentru insamntarea norilor, constituie o

preocupare continua in zonele afectate de grindina. Pentru livezile de pomi fructiferi si pentru
podgoriile de vita de vie se utilizeaza plasele antigrindina. Acestea pot suporta greutati destul
de mari si au pozitie inclinata pentru o mai buna descarcare a grindinei.
 Figură 4 Principiul de funcționare al tunului de grindină
Principiul de bază al funcţionării tunului antigrindină o constituie faptul, că undele de
şoc de mare energie, încărcate pozitiv, care iau naştere în camera de explozie la intervale de 6-
7 secunde, respectiv circulaţia provocată de undele de şoc – datorită efectului Venturi –
amestecă straturile pozitive şi negative de aer, eliminând astfel una din condiţiile foarte
importante ale îngrăşării boabelor de grindină, pe nume stratificarea aerului pe baza încărcării
electrice. Dispozitivul poate transmite nemijlocit undele de şoc în atmosferă până la altitudinea
de 3-4 km, dar acestea, în baza efectului domino, după o perioadă de funcţionare de 15-20 de
minute, vor „construi” circulaţia de amestecare a saarcinilor până la o altitudine de peste 10 km.
Tunul antigrindină poate „distruge” norul de furtună într-un cerc cu raza de de mai mulţi km la
o altitudine de 8-10 km, protejând la sol cu un grad mare de siguranţă un cerc cu o rază de 500-
600 m (cca. 80-100 hectare).
 Figură 5 Plase antigrindină
Lansator de rachete antigrindină. Rachetele de înaltă altitudine ajung pana la 10.000 de
metri. Deasupra norului, se autodistrug si, in urma reactiei cu vaporii de apa, nu mai cade
grindina, ci doar ploaie. Avantajele fiind că sunt foarte mobile.

Figură 6 Lansator de rachete antigrindină

Culturi afectate de grindina

’’Comuna Perișor din județul Dolj a fost lovită, sâmbătă seara, de un fenomen meteo
extrem de rar. O ploaie cu grindină de mărimea unui ou de porumbel a căzut în localitate,
imaginile surprinse cu grindina au fost postate pe Facebook, stârnind uimirea internauților.
Grindina a afectat culturile oamenilor, primăria urmând să facă o evaluare a pagubelor.
„A dat şi în comuna Perişor şi în satul Mărăcinele. A fost între 6 şi 10 milimetri. A afectat
culturile, grădinile, plantaţiile de pomi, viile. Urmează să facem evaluarea pagubelor, sunt
destule. Pe rapiţă undeva la 200 hectare, pe orz 50 hectare, grâu 50 hectare, viile oamenilor. Şi
la ora actuală în unele zone mai există strat de zăpadă de 30 centimetri”, a declarat, pentru
Jurnalul Olteniei, primarul comunei Perişor, Lăzăroiu Marian.’’
[http://www.jurnalulolteniei.ro/2018/05/13/grindina-la-perisor-sute-de-hectare-de-culturi-
agricole-afectate/].
 Figură 7 Culturi afectate de grindină

Recomandarea pentru protecția culturilor afectate de grindină

Pentru cultura de porumb, recomandă fungicide pentru plantele afectate de stresul
provocat de grindină. Fungicidul are acțiune sistemică, datorită celor două substanțe active, 50
g/l Epoxiconazol și 133 g/l Piraclostrobin, ambele având un efect sinergic în controlul bolilor
și efect fiziologic care conduce la îmbunătățirea fotosintezei, o mai bună rezistență la stresul
provocat de grindină și în special dacă urmează seceta. În plus,

 Epoxiconazolul inhibă creșterea miceliului ciupercilor.

 Piraclostrobinul inhibă germinația sporilor.

Aplicând fungicidul, planta va beneficia de o rezistență mărită la factorii de stres, o recuperare

mai bună după grindină, obținând astfel recolte mai sănătoase și mai profitabile.

Figură 8 Grindină
 Bibliografie

1. http://www.anti-grele.fr/ro/anatomie/

2. http://www.anti-grele.fr/ro/cum-sa-se-protejeze-impotriva-unei-
furtuni-cu-grindina/

3. https://www.timpul.md/articol/agricultura-cum-ne-aparam-de-
grindina-33248.html

4. https://www.descopera.ro/dexcopera/13924416-ce-este-grindina

5. https://dexonline.ro/definitie/grindin%C4%83