Petru Movila

Pr. Lect. Dr.
Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
Facultatea de Teologie “Andrei Şaguna”
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea
Curs de limba ebraică biblică
Editura Alma Mater

Sibiu 2006
1
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică
ISBN !!!!!!
2
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea
Curs de limba ebraică biblică
Editura Alma Mater

Sibiu 2006
3
Alfabetul
a alef
b bet
g ghimel
d dalet
h he
w waw
z zain
x het
j tet
y iod
k% kaf
l lamed
m~ mem
n! nun
s sameh
[ ain
p@ pe
c# ţade
q kof
r reş
f sin
v şin
t taw
4
CUVÂNT ÎNAINTE
Acest curs se adresează în primul rând studenţilor teologi, dar şi tuturor acelora care
doresc să înveţe limba ebraică biblică, limba în care au fost scrise cărţile Vechiului
Testament.
Cursul a fost conceput pentru un studiu cu durata de un semestru (14 săptămâni, 28
şedinţe, 56 ore de curs). Având în vedere numărul redus de ore de studiu, cursul a fost alcătuit
astfel încât să acopere chestiunile esenţiale ale limbii. O cunoaştere temeinică ar presupune un
număr dublu de ore de studiu.
Chiar şi în condiţiile date, parcurgerea şi asimilarea acestui curs presupune şi un studiu
individual de cel puţin 1 oră pe zi. Recomandăm ca acasă să se înceapă prin recitirea lecţiei
predate la curs, apoi să se facă exerciţiile prevăzute.
Materialul are ca scop familiarizarea studenţilor cu limba ebraică, astfel încât să poată
citi şi traduce, cu ajutorul unui dicţionar, texte cu un grad de dificultate mediu din cărţile
istorice, îndeosebi naraţiuni biblice. În scopul familiarizării studentului cu varietatea litarară a
Vechiului Testament, am ales ca lecturi şi câteva texte aparţinând altor genuri ale literaturii
biblice, cum sunt poezia, profeţia, sau textele legislative.
Majoritatea cuvintelor ebraice au fost transliterate cu caractere latine, din dorinţa de a
uşura lectura lor, cel puţin la început, şi pentru a veni în ajutorul celor care învaţă limba fără
profesor. Aceasta nu înseamnă că citirea cuvintelor în scrierea ebraică trebuie neglijată.
Transliterarea este doar un ajutor şi un mijloc de verificare pentru student în învăţarea citirii şi
pronunţării cuvintelor. Deasemenea, transliterarea cuvintelor ebraice facilitează înţelegerea
unor reguli gramaticale de fonetică şi morfologie.
Fiecare lecţie este prevăzută cu un vocabular. Vocabularul de la sfârşitul cursului
cuprinde toate cuvintele care apar de peste 50 (în cazul verbelor 25) de ori în Biblia ebraică.
La fiecare lecţie sunt prevăzute exerciţii, iar după lecţiile 5, 23 şi 28 există exerciţii
recapitulative.
La sfârşitul cursului am adăugat o anexă, cuprinzând conjugările verbului regulat şi a
celor neregulate, precum şi conjugările derivate ale verbului.
Autorul
5
Abrevieri:
adj. adjectiv
adv. adverb
art. articol
BH Biblia Hebraica
cauz. cauzativ
coh. cohortativ
col. colectiv
conj. conjuncţie
cs. construct
du. dual
f. feminin
fig. figurat
hi. Hifil
hişt. Hiştafel
hitp. Hitpael
hitpal. Hitpalel
imp. imperativ
interj. interjecţie
intr. intranzitiv
ius. iusiv
m. masculin
nereg. neregulat
ni. Nifal
num. numeral
ord. ordinal (numeral)
part. participiu
pi. Piel
pilp. Pilpel
pl. plural
pol. Polel
prep. prepoziţie
pron. pronume
s. substantiv
sg. singular
p. propriu (substantiv)
tr. tranzitiv
vb. verb
[ ] forma sau conjugarea Qal nu apare în Vechiul
Testament
6
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................. 5

LECŢIA 1................................................................................................................................. 10
1. Limba ebraică................................................................................................................... 10
2. Scrierea ebraică. Alfabetul ............................................................................................... 10
3. Vocalele............................................................................................................................ 13
4. Împărţirea cuvintelor în silabe. Accentul ......................................................................... 15
5. Şwa mobile şi şwa quiescens. .......................................................................................... 16
6. Substantivul: genul substantivelor ................................................................................... 17
7. Numărul substantivelor .................................................................................................... 17
8. Articolul hotărât. Conjuncţia w> we (şi)............................................................................. 18
9. Prepoziţii .......................................................................................................................... 18
10. Propoziţii cu predicat adverbial...................................................................................... 19
LECŢIA 2................................................................................................................................. 21
11. Consoanele „begadkefat“ ............................................................................................... 21
12. Dageş .............................................................................................................................. 21
13. Reducerea vocalică......................................................................................................... 22
14. Câteva proprietăţi ale consoanelor guturale (a [ h x) şi ale consoanei r ................ 22
15. Articolul hotărât (continuare)......................................................................................... 23
16. Pluralul substantivelor.................................................................................................... 24
LECŢIA 3................................................................................................................................. 26
17. Articolul (încheiere) ....................................................................................................... 26
18. Adjectivul ....................................................................................................................... 26
19. Folosirea adjectivului ..................................................................................................... 27
LECŢIA 4................................................................................................................................. 30
20. Pluralul substantivelor (continuare) ............................................................................... 30
21. Participiul activ al verbului ............................................................................................ 30
22. Traducerea şi utilizarea participiului activ ..................................................................... 31
23. Nota acuzativului: -ta, ’æt- .......................................................................................... 31
LECŢIA 5................................................................................................................................. 33
24. Matres lectionis. Scriptio defectiva................................................................................ 33
25. Prepoziţia !mi min (din, de la, dintre) ............................................................................. 33
26 Comparativul................................................................................................................... 34
27 Pronumele relativ rv,a] (’ašær - care) ............................................................................. 34
28 Analiza şi traducerea unui text ........................................................................................ 34
LECŢIA 6................................................................................................................................. 38
29 Pluralul substantivelor (continuare) ................................................................................ 38
30. Participiul activ (continuare) .......................................................................................... 38
31. Particulele vyE (yēš) şi !yae (’ên) ................................................................................. 38
32. Prepoziţiile l. , B. şi -ta, cu sufixe pronominale........................................................... 39
33. Pronumele demonstrativ................................................................................................. 39
34. Participiul activ (continuare) .......................................................................................... 40
LECŢIA 7................................................................................................................................. 42
35. Qameţ hatuf şi Meteg ..................................................................................................... 42
36. Perfectul ......................................................................................................................... 42
37. Traducerea perfectului.................................................................................................... 43
38. Ordinea cuvintelor în propoziţie .................................................................................... 43
LECŢIA 8................................................................................................................................. 45
7
39. Perfectul verbelor cu consoane guturale ........................................................................ 45

40. Perfectul verbului !t;n" .................................................................................................... 45
41. Perfectul verbelor III-a .................................................................................................. 46
42. h]] ha interogativ ............................................................................................................. 46
LECŢIA 9................................................................................................................................. 49
43. Perfectul verbelor III-h .................................................................................................. 49
44. h locale (sufixul -āh pentru indicarea direcţiei)............................................................. 49
45. Prepoziţiile !mi min (din, de la) şi K. ke (ca, precum) cu sufixe pronominale ................. 50
LECŢIA 10............................................................................................................................... 52
46. Perfectul verbelor II-w şi II-y........................................................................................... 52
47. lKo kōl ............................................................................................................................ 52
48. Statul construct. Legătura constructă (construcţia genitivală) ....................................... 53
LECŢIA 11............................................................................................................................... 56
49. Perfectul verbelor „geminate” (verba mediae geminatae) ............................................. 56
50. Prepoziţiile ~[i (cu, împreună) şi tae (cu, împreună) cu sufixe pronominale ............... 56
51. Pronumele relativ rv,a] (continuare).............................................................................. 57
52. Statul construct al substantivelor masculine singulare................................................... 57
53. Câteva tipuri deosebite de stat construct ale substantivelor masculine singulare .......... 58
54. Regula lui Şwa ............................................................................................................... 58
55. Statul construct al substantivelor feminine cu terminaţia -ā(h)...................................... 58
LECŢIA 12............................................................................................................................... 61
56. Pronumele personal ........................................................................................................ 61
57. Pronumele interogativ .................................................................................................... 61
58. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -îm ........................................... 62
59. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -ôt ............................................ 63
LECŢIA 13............................................................................................................................... 64
60. Substantivul cu sufixe pronominale. Sufixe pentru substantive singulare..................... 64
61. Verbe de stare................................................................................................................. 65
LECŢIA 14............................................................................................................................... 67
62. Prepoziţiile la, , l[; , tx;T;ö şi yrexa ] ; cu sufixe pronominale ........................................ 67
63. Sufixe pentru substantive plurale ................................................................................... 68
LECŢIA 15............................................................................................................................... 70
64. Imperfectul ..................................................................................................................... 70
65. Traducerea imperfectului ............................................................................................... 70
66. Imperfectul cu vocala a .................................................................................................. 71
LECŢIA 16............................................................................................................................... 73
67. Imperfectul verbelor III-a .............................................................................................. 73
68. Sufixe pronominale pentru substantivele ba', xa' şi hP, ............................................... 73
LECŢIA 17............................................................................................................................... 75
69. Narativul (waw-imperfectul). Secvenţele narative......................................................... 75
70. Imperativul ..................................................................................................................... 76
71. Formele conjuncţiei w> ..................................................................................................... 77
LECŢIA 18............................................................................................................................... 79
72. Imperfectul şi imperativul verbelor I-guturale (I-[, I-x)............................................... 79
73. Iusivul şi cohortativul..................................................................................................... 80
74. Secvenţe conţinând imperative, iusive şi cohortative .................................................... 80
8
75. Imperfectul şi imperativul verbelor I-a ......................................................................... 81

LECŢIA 19............................................................................................................................... 83
76. Propoziţii temporale ....................................................................................................... 83
77. Infinitivul construct ........................................................................................................ 84
78. Folosirea infinitivului construct ..................................................................................... 84
LECŢIA 20............................................................................................................................... 87
79. Verbe I-n (imperfect, imperativ, infinitiv cs.) ................................................................ 87
80. Verbe I-y (imperfect, imperativ, infinitiv construct) ...................................................... 88
LECŢIA 21............................................................................................................................... 90
81. Numerele de la 1 la 10.................................................................................................... 90
82. Verbe III-h (imperfect, imperativ, infinitiv construct)................................................. 90
LECŢIA 22............................................................................................................................... 92
83. Verbe II-w şi II-y (imperfect, imperativ, infinitiv construct) ......................................... 92
84. Verbe geminate (imperfect) ........................................................................................... 93
LECŢIA 23............................................................................................................................... 95
85. Participiul pasiv şi infinitivul absolut............................................................................. 95
86. Accentele (atnah; silluq-sof pasuq; Pauza) .................................................................... 96
87. Câteva tipuri de propoziţii.............................................................................................. 97
LECŢIA 24............................................................................................................................. 100
88. Tulpini verbale derivate (conjugări derivate)............................................................... 100
89. Nifal.............................................................................................................................. 100
LECŢIA 25............................................................................................................................. 102
90. Piel şi Pual.................................................................................................................... 102
91. Sufixe pronominale pentru verbe ................................................................................. 102
LECŢIA 26............................................................................................................................. 105
92. Hifil şi Hofal................................................................................................................. 105
LECŢIA 27............................................................................................................................. 108
93. Hitpael .......................................................................................................................... 108
94. Propoziţii condiţionale ................................................................................................. 109
LECŢIA 28............................................................................................................................. 111
95. Numerele de la 10 la 1000............................................................................................ 111
96. Alte conjugări derivate: polel, polal, hitpolel, poel, pilpel, hiştafel ............................. 111
97. Numerele de la 11 la 19................................................................................................ 112
ANEXA.................................................................................................................................. 115
VOCABULAR ....................................................................................................................... 147
INDEX ................................................................................................................................... 174
RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE.................................................................................. 178
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 179
9
LECŢIA 1
1. Limba ebraică
Limba ebraică este limba în care au fost scrise cărţile Vechiului Testament (1200-200 î.H.).1
Ea face parte din grupul limbilor semitice nordvestice, grupă din care mai fac parte şi
canaanita, feniciana, ugarita şi aramaica. Limbile semitice se deosebesc de cele indo-europene
în mai multe privinţe. Din punct de vedere fonetic, în limbile semitice există sunete guturale şi
emfatice neîntâlnite în limbile indo-europene. Caracteristica morfologică a limbilor semitice
este derivarea majorităţii cuvintelor dintr-o rădăcină triconsonantică, prin adăugare de sufixe
şi prefixe şi o anumită vocalizare.
În decursul celor peste 3000 ani de folosire, limba a evoluat. Se disting trei perioade în
evoluţia limbii: ebraica veche, ebraica medie (întâlnită în unele cărţi post-exilice şi în
Talmud) şi ebraica modernă (ivrit).
Limba în care au fost scrise majoritatea cărţilor Vechiului Testament este ebraica veche. Se
apreciază că limba ebraică veche a cunoscut epoca clasică în perioada regalităţii, până la
exilul babilonian (587 î.H.). O mare parte din cărţile Bibliei ebraice (BH)2 au fost scrise în
această perioadă. În perioada postexilică, ebraica a suferit influenţe din partea altor limbi
(aramaică, persă, greacă).
Întrucât în scrierea ebraică nu se notau vocalele, pronunţia limbii ebraice biblice s-a transmis
prin tradiţie. Dezvoltarea unor sisteme de punctuaţie, sub sau deasupra consoanelor, pentru a
nota vocalele, s-a resimţit mai cu seamă când limba ebraică a început să fie tot mai puţin
folosită, fenomen ce s-a acutizat după cucerirea Iudeei de romani şi împrăştierea evreilor în
lumea mediterană. Astfel, începând din sec. 2 d.H., învăţaţi iudei, numiţi masoreţi (ebr.
Masora = tradiţie), au căutat să transmită un text unitar al Bibliei ebraice, indicând pronunţia
textului prin adăugarea de vocale. Textul oferit de tradiţia masoretică se numeşte text
masoretic şi datează din sec. 9-10 d.H. Ediţiile moderne ale Bibliei ebraice redau textul
masoretic.3 Pronunţia indicată de gramaticile ebraice este astfel dependentă de tradiţia
masoretică şi reflectă stadiul limbii din această epocă. Nu putem şti cum se pronunţa ebraica
în vremea regalităţii sau după exil. Pe de altă parte, pronunţia nu a fost niciodată unică, ci au
existat simultan dialecte regionale, fapt pe care îl atestă şi Biblia (Jud 12,5-6).
2. Scrierea ebraică. Alfabetul
Trebuie să facem distincţie între limba ebraică şi scrierea ei, adică modul în care ea era notată.
Nu s-a folosit de la început scrierea de azi. Înainte de exil, era în uz scrierea protoebraică,
derivată din scrierea feniciană alfabetică.4 După exil, evreii au adoptat treptat scrierea
pătratică, derivată din scrierea aramaică. Este scrierea folosită până astăzi pentru ediţiile
Bibliei ebraice. Atât în scrierea protoebraică, cât şi în cea pătratică până în sec. 2 d.H. nu se
notau vocalele.
1
Părţi din Vechiul Testament au fost scrise în limba aramaică: Ier 10,11; Dan 2,46-7,28; Ezr 4,8-6,18; 7,12-26.
2
BH=Biblia Hebraica.
3
Mai vechi decât textul masoretic sunt textele de la Qumran. Ele atestă o formă premasoretică a textului Bibliei
ebraice, dar nu oferă un text integral, ci doar fragmente din aceasta. De aceea este folosit în continuare textul
masoretic pentru ediţiile Bibliei ebraice.
4
Din alfabetul fenician s-au dezvoltat deasemenea alfabetul grec şi cel latin.
10
Alfabetul ebraic este format din 22 de semne consonantice.5 Literele se pot înscrie într-un
pătrat imaginar, de unde şi denumirea de scriere pătratică. Scrierea unei litere se începe din
colţul din stânga sus al pătratului. Cuvintele se scriu şi se citesc de la dreapta la stânga.
ALFABETUL
Nume Literă Transcriere Pronunţie
Alef a ’ -6
Bet B b [b]
b b [v]
Ghimel G g [g]
g g [g]
Dalet D d [d]
d d [ð] ca în engl. the
He h h [h] sau zero7
Waw w w [w] sau zero
Zain z z [z]
Chet x [H] aspru
Tet j [t]
Iod y y [i] sau zero
Kaf K k [k]
k$ k [h] ca în germ. Bach
Lamed l l [l]
Mem m~ m [m]
Nun n! n [n]
Sameh s s [s]
Ain [ ‘ -8
Pe P p [p]
p@ [f]
Ţade c# [ţ]
Kof q q [k]
Reş r r [r]
Sin f ś [s]
Şin v š [ş]
Taw T t [t]
t t [θ] ca în engl. think
5
Sunt 23 de litere, însă sin şi şin folosesc acelaşi simbol.
6
Consoană mută, caracteristică limbilor semitice, care nu are echivalent în limbile indoeuropene.
7
La sfârşitul unui cuvânt nu se citeşte.
8
Consoană mută, caracteristică limbilor semitice, care nu are echivalent în limbile indoeuropene.
11
Observaţii:
a) unele litere au pronunţie diferită: explozivă (cu punct în interior) sau spirantă (fără punct).
Când se foloseşte pronunţia explozivă şi când cea spirantă va fi precizat puţin mai târziu.
Reţineţi pentru moment că la transciere am subliniat litera fără punct (pronunţia spirantă). De
ex. b se transcrie b, t se transcrie t, etc.
b) unele litere au două forme

- la sfârşitul cuvântului: !#$@~
- în rest (la începutul şi în interiorul cuvântului): nckpm
c) următoarele litere au forme asemănătoare, dar nu trebuie confundate:
b k
bet kaf
t x h
taw chet het
d r
dalet reş
EXERCIŢII
a) Scrieţi fiecare literă de 10 ori. Folosiţi o foaie liniată. Începeţi din colţul de sus, partea
dreaptă a foii, scriind de la dreapta la stânga.
Încercaţi să încadraţi literele între două linii. Nu toate literele pot fi totuşi încadrate. Observaţi
că faţă de litera a , de exemplu, sunt litere care depăşesc linia de jos sau linia de sus:
-jos: #!$q@ a
-sus: l a
b) Copiaţi cuvintele de mai jos, păstrând o distanţa între două cuvinte:
~da [mv arq htv lka dwd ba awb hyh %lh [dy lmg sws
c) Exerciţii de transcriere cu litere latine:
!tn afn ~da [mv arq htv lka dwd ba awB

Ex: awB bw’
12
d) Copiaţi din BH primul verset (Gen 1,1), fără vocale. Transcrieţi apoi textul cu litere latine.
3. Vocalele
3.1 Calitatea şi cantitatea vocalelor. Masoreţii au notat 7 vocale care se deosebesc prin
calitatea sunetului: i, e, æ, a, å, o, u. Putem reprezenta vocalele într-un triunghi. Vocalele de
bază sunt i, a şi u. Celelalte sunt sunete intermediare între aceste 3 vocale. Sunetele i şi u sunt
închise. Cu cât ne apropiem de a, sunetele sunt mai deschise:
i u
e o
æ9 å 10
a
Masoreţii au făcut în unele cazuri şi deosebire cantitativă între vocale scurte şi lungi. De
aceea există mai mult de şapte semne pentru notarea vocalelor.
3.2 Reprezentarea vocalelor. Vocalele sunt aşezate aproape toate sub consoană. În caz că
sub consoană nu se află nici o vocală, ea se află fie deasupra, fie după consoană. Vom nota cu
X o consoană oarecare:
Semn Transcriere Pronunţie Nume
Xi i [i] scurt îræq (hireq)
Xe ē [e] lung ērê (ţere)
X, æ [e] deschis, scurt11 segōl (segol)
X' ā [a] lung qāmæ (qameţ)

(mai rar) o [o] deschis, scurt12
X; a [a] scurt pata (patah)
Xo ō [o] lung ôlæm (holem)

A ô [o] lung ”
X u u [u] scurt qibbû (qibbuţ)
W û [u] lung šuræq (şureq)
9
Se pronunţă ca un e deschis, ca în engl. “cat”.
10
Se pronunţă ca un o deschis, ca în ardelenescul “no!”
11
Ca în engl. cat.
12
Ca în ardelenescul no!
13
Când unele vocale sunt urmate de un y, ele se lungesc:

yXi î [i] lung
yXe ê [e] lung
yX, æ [e] deschis, lung
şi rar yX' â [a] lung
Semivocalele. Masoreţii au notat şi semivocale (sunete foarte scurte):
X. e
[e] foarte scurt13 šewā (şwa)
X] a
[a] foarte scurt ātē pata (hatef patah)
X/ æ
[e] foarte scurt ātē segōl (hatef segol)
X\ o
[o] foarte scurt ātē qāmæ (hatef qameţ)
Aşadar, din punct de vedere cantitativ, vocalele sunt:

-lungi: ē, ā; ō ( şi bineînţeles î, ê, æ , â, ô, û)
-scurte: i, æ, a, o, u
-reduse (semivocale): e, a, æ, o
Notă: Învăţarea limbii ebraice este imposibilă fără cunoaşterea literelor alfabetului şi a
semnelor vocalice. Ele trebuie asimilate cât mai repede (în maximum 10 zile)!
EXERCIŢII
a) Citiţi de mai multe ori următoarele cuvinte, până când reuşiţi să citiţi 20 de cuvinte pe
minut:
Atenţie:
- se citeşte rândul de la dreapta la stânga
- se citeşte întâi consoana, apoi vocala.
- h la sfârşitul unui cuvânt nu se pronunţă (ex.: hr'f' Sara; hd'[' Ada; hv,mo Moşe). Totuşi,
la transcriere îl vom nota în paranteză (ex.: śārā(h); ‘ādā(h); mōšæ(h)).
!Be ~B' l[; vae ba' #ae ble lKo tAm !Ke hm; tme !mi la,
!t;n" ha'le hl's, hd,f' hr'f' ~Wq !tenO ~h,l' hn"B' laeme !w"y" ayhi lb,B'
bybia' !aoyfi hm'da' ] !Abn" ~Aqm' !Ama' hv,mo ~ynIB' tAnB' ba'Ay yviyai
13
Ca în franceză le, sau în engl. above.
14
4. Împărţirea cuvintelor în silabe. Accentul
Pentru împărţirea în silabe a cuvintelor, regula de bază este următoarea:

- o silabă începe totdeauna cu o consoană
- după consoană urmează o vocală sau o vocală + o consoană
Exemple:
midbār (deşert) mid-bār

’abîw (tatăl lui) ’a-bîw
debārîm (cuvinte) de-bā-rîm
mimmænnî (de la mine) mim-mæn-nî
malkekā (regele tău) mal-ke-kā
malkêkæm (regii voştrii) mal-kê-kæm
Silabele sunt deschise (CV) sau închise (CVC; CVCC).14

La împărţirea în silabe, o consoană dublă (CC) se împarte la jumătate (C-C): gibbôr
(războinic) gib-bôr. La pronunţia cuvântului nu se face pauză între cele două consoane, ci se
pronunţă consoana mai lung: libbekā (inima ta); mimmekā, haššāmayim.
De regulă accentul cade pe ultima silabă.

dābār
debārîm
’ādām
La unele cuvinte accentul cade pe penultima silabă:

mǽlæk
láylā(h)
Vom marca în continuare doar accentul pe penultima silabă în cuvintele ebraice. Vom folosi
semnul „<” deasupra silabei pe care cade accentul. De exemplu: %l,mö, mǽlæk. Unde nu apare
semnul „<”, accentul în cuvânt este pe ultima silabă.
Silaba accentuată o vom numi silaba tonică. Cele două care o preced le vom numi: pretonică,
respectiv pre-pretonică. Ex.:
de-bā-rîm (de pre-pretonică; bā pretonică; rîm tonică)
EXERCIŢII:
a) Să se împartă în silabe:
ynI[möe v' . Wnrebö D' > ~r'ybia] yt;nBO . AdyliAh #r,ah'ö '
14
C=consoană; V=vocală.
15
5. Şwa mobile şi şwa quiescens.
O dificultate pentru începători este de a recunoaşte când se citeşte şwa şi când nu se citeşte.
Regulile de bază sunt următoarele:
- la începutul unei silabe, şwa se citeşte15 (1)
- la sfârşitul unei silabe închise, şwa nu se citeşte16 (2)
Exemple:
~d'al' . le’ādām (1)

d['lG. I gil‘ād ~r'ba. ; abrām ^v.y< yæškā !x'lv. u šulān (2)
Observaţi că silabele la care se referă regula 2 sunt silabele închise de tipul CVC. Acestea au
ca vocală una din următoarele vocale scurte:
~u ~, ~; ~i (i, a, ae, u)17 . Deci după aceste vocale, şwa nu se citeşte!
De fapt masoreţii au vrut să arate tocmai faptul că aceste silabe sunt închise, şi ca atare au notat sub a 2-a
consoană a silabei un şwa mut.
O serie de cazuri particulare se desprind din regulile 1 şi 2:
- la începutul unui cuvânt, şwa se citeşte (1):

~AyB.. beyôm
- când urmează 2 şwa unul după altul, primul e mut, iar al doilea se citeşte (2 şi 1):
W[m.vy. I yišmeû 18
- însă sub ultima literă a cuvântului (consoană finală) nu se citeşte:
T.bt. K;ö ' kātabt
- când se află sub o consoană cu punct în interior (care nu e finală), şwa se citeşte (1):
~ykilM' h. ; hammelakîm
WrK.my. I
yimkerû
- după o vocală lungă, şwa se citeşte (1)
ā: ha'rq> ' qāre’ā(h)
ō: ~ykilh. o hōlekîm
ô: ^m.Ay yômekā
û: ^l.WbG> gebûlekā
ē: Wdr>yE yēredû
15
Şwa mobile
16
Şwa quiescens
17
La acestea se adaugă şi qameţ hatuf ' (o). Această situaţie va fi prezentată într-o lecţie viitoare.
18
Exceptând cazul când se află la sfârşitul unui cuvânt. Atunci nu se citeşte: T.rk> z; " zākart
16
În caz de dubiu, încercaţi să împărţiţi cuvântul în silabe. Nu uitaţi că o silabă începe

întotdeauna cu o consoană (deci niciodată cu o vocală!). Apoi citiţi sau nu şwa, conform
regulilor 1 şi 2.
EXERCIŢII
a) Citiţi următoarele cuvinte:
tAnB. hd'Why> yrIP. dwIdl' .

Wkl.h' ^r>Aa !Arm.vo hwEny> nI Wkl.yE
ynIxl' v. u !Ayl.[, hk'l'mm. ; Wnm.f; qx'cy. I laerf' y. I rAmz>mi !y"d>mi
Wtr>kT. i W[m.vy. I
6. Substantivul: genul substantivelor
Substantivele sunt de două genuri: masculin sau feminin. Nu există genul neutru.
În general, nu există o regulă clară după care să recunoaştem genul unui substantiv. Totuşi,
substantivele care au terminaţia -ā(h), -at, -æt sunt de obicei de genul feminin.
hV'ai ’iššā(h)19
tB; bat
tr,ap,ö T. i ti’æræt
7. Numărul substantivelor
Referitor la numărul substantivelor, în ebraică se disting trei categorii: singular, plural şi dual.
Singular Dual Plural
dy" yād ~yIdyö; " yādayim tAdy" yādôt

lg<rö, rægæl ~yIlg;ö r> ; raglayim ~yligr" > regālîm
!Be bēn ~ynIB' bānîm
De remarcat că nu toate substantivele prezintă dual. Dualul se utilizează pentru părţile bipare
ale trupului, sau în numere, ca 200, 2 ani, 2 zile, etc.
Pluralul are terminaţiile -îm şi -ôt (sau -ōt), care se adaugă la forma singulară.
sWs sûs ~ysiWs sûsîm

dy" yād tAdy" yādôt
hr'AT tôrā(h) troAT tôrōt
19
Punctul din interiorul literei v indică dublarea ei.
17
La majoritatea substantivelor apar însă şi modificări vocalice la formarea pluralului.
%l,m,ö mælæk ~ykil'm. melākîm

rb'D' dābār ~yrIbD' > debārîm
Unele susbstantive prezintă şi modificări ale consoanelor la formarea pluralului:
vyai ’îš ~yvina" ] ’anāšîm (în loc de y apare n)

~Ay yôm ~ymiy" yāmîm
tB; bat tAnB' bānôt
De regulă substantivele masculine se termină în -îm, iar cele feminine în -ôt (sau -ōt).
Există şi excepţii:
hV'ai ’iššā(h) - femeie ~yvin" nāšîm (feminin)

ba' ’āb - tată tAba' ’ābôt (masculin)
8. Articolul hotărât. Conjuncţia w> we (şi)
Articolul hotărât este h; ha-, ataşat de substantiv, cu dublarea primei consoane a

substantivului.
%l,mö, mælæk %l,Mhö, ; hammælæk20

sWs sûs sWSh; hassûs
~yrIbD' > debārîm ~yrIbD' h> ; haddebārîm
În ebraică nu există articol nehotărât; sûs poate să însemne „cal” sau „un cal”.
Conjuncţia w> „şi“ este foarte folosită în limba ebraică biblică. Ea se ataşează ca un prefix la
următorul cuvânt: r[;Nh ö: w; > wehanna‘ar (şi tânărul). Despre formele conjuncţiei şi folosirea ei
vom vorbi în mai multe rânduri pe parcursul cursului.
9. Prepoziţii
Există trei tipuri de prepoziţii în ebraică:
(1) cele ataşate direct substantivelor, formând un singur cuvânt: B. be (în), l. le (către, pentru,
indică dativul), K. ke (precum, ca)
20
Punctul din interiorul literei m indică dublare.
18
%l,mB,ö . bemælæk (într-un rege)

%l,ml,ö . lemælæk (către un rege, unui rege)
%l,mKö, . kemælæk (ca un rege)
Când substantivul este determinat prin articolul hotărât, prepoziţiile asimilează articolul
formând o singură silabă şi preluând vocala articolului. Consoana articolului dispare:
Ex: %l,Mh
,ö ; hammælæk
%l,Mh,ö ; + B. %l,MBö, ; bammælæk (în rege)
%l,Mh,ö ; + l. %l,Mlö, ; lammælæk (regelui, pentru rege)
%l,Mh,ö ; + K. %l,MKö, ; kammælæk (ca regele)
(2) Cele legate indirect de substantiv printr-o linie, numită maqqef. De exemplu: -la, ’æl-
(către, spre); -l[; ‘al- (pe, peste); -!mi min- (de la, din).
tyIBh;ö -; la, ’æl-habbayit (spre, către casă)

tyIBh;ö -; l[; ‘al-habbayit (pe, peste casă)
tyIBh;ö -; !mi min-habbayit (din casă)
Maqqef indică faptul că aceste două cuvinte se pronunţă ca şi când ar fi un singur cuvânt.
Deci prepoziţia devine prima silabă a cuvântului şi e neaccentuată.
(3) Cele mai multe prepoziţii sunt scrise ca şi cuvinte separate, în faţa substantivului. De ex:
lc,aeö ēæl (lângă), dg<n<ö nægæd (înaintea), ynEpl. i linê (în faţa)
tyIBh;ö ; lc,aöe ēæl habbayit (lângă casă)
~['h' dg<nö< nægæd hā‘ām (înaintea poporului)
%l,Mh,ö ; ynEpl. i linê hammælæk (în faţa regelui)
Ocazional, aceste prepoziţii pot apărea unite de următorul cuvânt prin maqqef.
10. Propoziţii cu predicat adverbial
În limba ebraică se pot forma prepoziţii şi fără verb. Acestea se mai numesc şi propoziţii
nominale. Ordinea normală a cuvintelor în propoziţie este: subiect (substantiv, pronume) –
predicat (adjectiv, participiu, adverb sau substantiv)
Timpul acţiunii rezultă din context.
tyIBBö; ; %l,Mhö, ; hammælæk babbayit: Regele (este) în casă.
19
În cazul unei interogaţii, adverbul va sta pe primul loc:
%l,Mhö, ; hYEa; ’ayyēh hammælæk Unde (este) regele?
Vocabular
hYEa; ’ayyē(h) adv. unde?

lc,aöe ’ēæl prep. lângă, în apropiere de
B. be prep. în
tyIBö; bayit s.m. casă; pl. ~yTiB'* bāttîm
%r,D,ö dæræk s.m. drum, cale
w> w e
conj. şi; însă
K. k e
prep. ca, precum
l. l e
prep. nota dativului: lui X; pentru
rh'n" nāhār s.m. râu
r[;n:ö na‘ar s.m. băiat, tânăr; ucenic
!yI[ö; ‘ayin s.f. şi m. ochi; du. ~yInyö: [e ‘ênayim
l[; ‘al prep. pe, peste
hd,f' śādæ(h) s.m. câmp, câmpie
~v' šām adv. acolo
!ve šēn s.f. dinte
tx;T;ö taat prep. sub; în loc de, în schimbul
EXERCIŢII:
a) Traduceţi în ebraică (oral):
Casă, casa, în casă (art.), lângă casă (art.)

Câmp, într-un câmp, în câmp (art.)
Drum, pe un drum, pe drum (art.)
b) Traduceţi:
~v' r[;Nh: ; r[;Nh: ; hYEa;

~v' tyIBh; ; tyIBh; ; hYEa;
rh'Nh" ; lc,aö tyIBh; ;
!ve tx;Tö; !ve !yI[ö; tx;T;ö !yI[ö;
c) Traduceţi în ebraică (scris):
Unde sunt casa şi câmpul?

Tânărul este în câmp.
20
LECŢIA 2
11. Consoanele „begadkefat“
Consoanele (t p k d g b) b, g, d, k, p, t sunt asemănătoare prin faptul că au două

pronunţări:
- una explozivă (cu punct în interior)
- alta spirantă, fricativă (fără punct în interior).
De obicei, dificultatea începătorului este de a recunoaşte când într-o literă din cele
begadkefat21 punctul indică citirea explozivă şi când indică dublarea consoanei.
- când litera cu punct este la începutul cuvântului, atunci punctul indică citire explozivă.
- când punctul se află într-o literă în interiorul cuvântului, atunci avem 2 situaţii:
a) Când litera cu punct e precedată de o vocală (în afară de şwa), atunci e semn de
dublare (dageş22 forte):
Ex: rABGI gibbôr (b dublat); [G:YwI : wayyigga‘ (g dublat); rPeky; > yekapper (p dublat)
b) Când litera cu punct e precedată de o consoană cu şwa, atunci e doar semn de citire
explozivă (dageş lene).
Ex: rB;d>mi midbar (b pronunţat exploziv); jP'vm
. i mišpa (p pronunţat exploziv)
În caz de dubiu, împărţirea cuvântului în silabe poate fi de folos.
Asemenea fenomene fonetice se întâlnesc şi în limbile moderne, mai ales în dialecte: aber (germană) – awer
(alsaciană), etc.
Masoreţii au marcat cele două feluri de pronunţie, introducând un punct în interiorul

consoanei, în cazul pronunţiei explozive.
%wrb
Traducerea VT în alte limbi a păstrat uneori distincţia: ( ) Baruh, şi nu Baruk; ( @swy) Iosif, şi nu Iosip.
Întrucât variaţia pronunţiei nu schimbă sensul cuvântului, multe gramatici nu fac deosebire în transcrierea şi
pronunţarea acestor consoane, diferenţiind doar între p şi f.
12. Dageş
Masoreţii au utilizat un punct în interiorul unei litere (numit dageş) în următoarele cazuri:
- pentru a indica o dublare a consoanei respective (dageş forte)

- pentru a arăta când una din consoanele begadkepat se pronunţă exploziv (dageş lene)
- pentru a arăta când litera h finală se pronunţă: Hb' bāh (h se pronunţă!). Punctul se numeşte
în acest caz mappiq.
21
Cuvânt artificial, realizat pentru a memora mai uşor consoanele în cauză. Cuvântul s-a format prin adăugare de
vocale între consoanele respective.
22
Vezi mai jos, la paragraful 12.
21
13. Reducerea vocalică
Multe dintre schimbările vocalice care au loc la flexiunea cuvintelor (în cazul formării
pluralului substantivelor, de ex.) se produc după anumite reguli.
(a) Reducere pre-pretonică. Când în cursul flexiunii, accentul se mută, vocalele ā şi ē, care
ajung în silaba deschisă pre-pretonică, devin e (Şwa). Cel mai uzual acest tip de reducere se
observă la formarea pluralului substantivelor. La rădăcina singulară se adaugă terminaţiile
specifice. Accentul se mută pe silaba finală, implicând o reducere a vocalelor din silabele
devenite pre-pretonice. Ex:
ā: nābî’ + îm *nābî’îm (*nā-bî-’îm)23 nebî’îm

ē: lēbāb + ôt *lēbābôt (*lē-bā-bôt) lebābôt
Observăm cum ā şi ē din vocale pretonice au ajuns prin adăugarea terminaţiei pluralului în
silabe pre-pretonice şi au fost reduse la e.
Acest tip de reducere apare la formarea pluralului la substantive şi adjective.
(b) Reducere pretonică. Acest tip de reducere apare:
- la substantive care au vocala pre-pretonică lungă neschimbabilă sau silaba închisă:

singular plural
šōē + îm * šōēîm (šōēîm) šōēîm
- cel mai frecvent la flexiunea verbelor, indiferent de vocala pretonică:

yiktōb + û *yiktōbû (*yik-tō-bû) yiktebû
yittēn + û *yittēnû (*yit-tē-nû) yittenû
yišma‘ + û *yišma‘û (*yiš-ma-‘û) yišme‘û
14. Câteva proprietăţi ale consoanelor guturale (a [ h x) şi ale consoanei r

Reţineţi următoarele proprietăţi:
- guturalele şi consoana r nu pot fi dublate
- guturalele nu pot fi urmate de semivocala şwa.
Datorită primei propietăţi, apar deviaţii la forma articolului când substantivul începe cu o
consoană guturală (a se vedea în continuare, la paragraful 18).
Cea de a doua proprietate face ca semivocala şwa după o guturală să fie transformată în
semivocalele a sau æ, mai rar în o.
În cazul reducerii pre-pretonice la formarea pluralului substantivelor, ā va deveni a:
ākām + îm akāmîm (şi nu ekāmîm)
De fapt semivocalele a, æ, o pot fi privite ca variante ale lui e (şwa mobile) folosite după
guturale.
23
Cu * am marcat forme care nu există în realitate, ci au fost scrise pentru a înţelege transformările vocalice.
22
15. Articolul hotărât (continuare)
Forma obişnuită a articolului este h; cu dublarea consoanei următoare (vezi paragraful 8).
Articolul înaintea unor cuvinte care încep cu guturale (a [ h x) sau cu r suferă modificări.
a. înainte de a şi r forma articolului este h':
vyai ’îš om vyaih' hā’îš omul

b['r' rā‘āb foamete b['rh' ' hārā‘āb foametea
b. înainte de [ articolul este de obicei tot h'. Dacă însă [ este urmat de vocala ā neaccentuată,
articolul este h,:
ry[i ‘îr oraş ry[ih' hā‘îr oraşul

~yrI[' ‘ārîm oraşe ~yrI[h' , hæ‘ārîm oraşele
rp'[' ‘āār praf rp'[h' , hæ‘āār praful
c. înainte de h şi x articoul este de obicei h;, fără dublarea consoanei următoare. Dar dacă:
- h este urmat de vocala ā neaccentuată
- x este urmat de vocala ā (accentuată sau neaccentuată)
articolul este h,:
lk'yhe hêkāl palat lk'yheh; hahêkāl palatul

br,xö, æræb sabie br,xh,ö ; haæræb sabia
~k'x' ākām înţelept ~k'xh' , hæākām înţeleptul
~yrIh' hārîm munţi ~yrIhh' , hæhārîm munţii
În cazul prepoziţiilor B. be, l. le, K. ke ataşate substantivelor care încep cu o guturală, se
păstrează aceeaşi regulă ca pentru substantivele normale (vezi 9): prepoziţiile asimilează
articolul, formând o singură silabă şi preluând vocala articolului. Consoana articolului
dispare:
vyaih' + l. vyail' lā’îš

~yrIhh' , + B.. ~yrIhB' , bæhārîm
23
16. Pluralul substantivelor
Observaţi pluralul următoarelor substantive:
Sg. Pl.
A ~Alx] a
lôm tAmAlx] alômôt
B rb'D' dābār ~yrIbD' > debārîm

!qez" zāqēn ~ynIqze > zeqēnîm
În cazul A, nu avem modificări vocalice la adăugarea terminaţiei pluralului.
În cazul B, vocala ā este redusă la e (vezi paragraful 13). De altfel în cazul A, vocala pre-
pretonică este deja e şi nu mai poate fi redusă.
Substantivele următoare („segolata”) sunt deasemenea des întâlnite:
%l,m,ö mælæk ~ykil'm. melākîm

rp,söe sēær ~yrIps' . seārîm
r[;nö: na‘ar ~yrI[n' > ne‘ārîm
db,[,ö ‘æbæd ~ydIb[' ] ‘abadîm
Comun substantivelor segolate este accentul pe prima silabă la forma singular. Observăm
reducerea pre-pretonică a vocalei æ sau ē la e (respectiv la a în ‘abadîm, din cauza guturalei).
Vocabular
vyai ’îš s.m. bărbat, soţ; pl. ~yvina

" ] ’anāšîm
hV'ai ’iššā(h) s.f. femeie, soţie, pl. ~yvin" nāšîm
lk'yhe hêkāl s.m. palat; templu
dl,y<ö yælæd s.m. copil
%l,mö, mælæk s.m. rege
rp,söe sēær s.m. carte
db,[ö, ‘æbæd s.m. slugă; sclav
ry[i ‘îr s.f. oraş, cetate; pl. ~yrI[' ‘ārîm
hPo pō(h) adv. aici
EXERCIŢII:
a) Citiţi şi transcrieţi următoarele cuvinte:
~D;mi ~yrIPKu hi ; jPovy. I HK'l.m; rb'Dh' ; hK'lm. i bToky. I T'bt. K; '
24
b) Aşezaţi prepoziţia l. înaintea substantivelor şi citiţi cuvântul rezultat:
vr'P' pārāš
%r,Dö, dæræk
rq'B' bāqār
hr'AT tôrā(h)
c) Traduceţi următoarele cuvinte folosind vocabularul de la sfârşitul cursului:
~ykilm' . tAbr'x] ~ynIqze > ~ydIly' >

d) Traduceţi (oral):
Bărbat, bărbaţi, bărbatul, în bărbatul

Femeie, femei, femeile, în femeile
Rege, regi, peste regii
e) Traduceţi:
ry[iB' hV'ahi w' > vyaih'

ry[ih' lc,ae ~ykilM' h. ;
~yrI[N' h> ; hYEa;
d) Traduceţi (scris):
Femeile sunt aici.

Oraşele sunt lângă râuri.
25
LECŢIA 3
17. Articolul (încheiere)
Când un cuvânt începe cu silabele ye sau me, articolul este de obicei fără dublarea primei
consoane.
~ydIly' > yelādîm ~ydIly' h> ; haylādîm

raoy> ye’ōr raoyh> ; hay’ōr
Observaţi că dispare o silabă prin articulare: hay-lā-dîm, şi nu ha-ye-lā-dîm.
Execepţie de la această regulă o fac substantive care au a doua consoană [ sau h
~ydIWhy> yehûdîm ~ydIWhy>h; hayyehûdîm (iudeii)
Câteva substantive au o formă uşor modificată când primesc articol. Cele mai importante
sunt:
#r,a,ö ’æræ (ţară, pământ) #r,ah'ö ' hā’āræ

rh; har (munte) rh'h' hāhār
~[; ‘am (popor) ~['h' hā‘ām
!G: gan (grădină) !G"h; haggān
rP; par (viţel) rP'h; happār
gx; ag (sărbătoare) gx'h, hæāg
!Ara] ’arôn (chivot) !Ara'h' hā’ārôn
18. Adjectivul
Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl însoţeşte.
Singular Plural
Masc. bAj ôb (bun) ~ybiAj ôbîm (buni)
Fem. hb'Aj ôbā(h) (bună) tAbAj ôbôt (bune)
Terminaţiile ā(h), îm, ôt, au mai fost întîlnite şi la substantive. Dacă însă genul unui
substantiv nu poate fi recunoscut totdeauna pe baza terminaţiei (ex. ry[i ‘îr (oraş) este
substantiv feminin, dar pluralul are terminaţia -îm), când substantivul e însoţit de adjectiv,
terminaţia acestuia din urmă ne indică totdeauna genul şi numărul substantivului (ex. ‘ārîm
ôbôt – oraşe bune)
La adjective bisilabice, adăugarea terminaţiilor -ā(h), -îm, -ôt duc la aceeaşi modificare ca şi
la substantive: reducerea pre-pretonică a vocalei ā la e (vezi 13).
26
Singular Plural
Masc. lAdG" gādôl (mare) ~yliAdG> gedôlîm

Fem. hl'Adg> gedôlā(h) tAlAdG> gedôlôt
Unele adjective monosilabice cunosc şi modificări ale formei prin adăugarea terminaţiilor:
br; rab hB'r; rabbā(h)

~yBir; rabbîm tABr; rabbôt
[r; ra‘ h['r' rā‘ā(h)
~y[ir' rā‘îm tA[r' rā‘ôt
yx; ay hY"x; ayyā(h)
~yYIx; ayyîm tAYx; ayyôt
Adjective care se termină în –æ(h) au următoarele forme:
hp,y" yāæ(h) ) hp'y" yāā(h)

~ypiy" yāîm tApy" yāôt
hv,q' qāšæ(h) hv'q' qāšā(h)
~yviq' qāšîm tAvq' qāšôt
19. Folosirea adjectivului
A. Adjectivele pot avea funcţie atributivă sau predicativă.
a) folosirea atributivă. În acest caz, adjectivul urmează substantivul cu care se acordă în gen,
număr şi determinare:
bAj vyai ’îš ôb un om bun

bAJh; vyaih' hā’îš haôb omul bun
~ybiAj ~yvina" ] ’anāšîm ôbîm oameni buni
~ybiAJh; ~yvina" h] ' hā’anāšîm haôbîm oamenii buni
hb'Aj hV'ai ’iššā(h) ôbā(h) o femeie bună

hb'AJh; hV'ahi ' hā’iššā(h) haôbā(h) femeia bună
tAbAj ~yvin" nāšîm ôbôt femei bune
tAbAJh; ~yviNh" ; hannāšîm haôbôt femeile bune
Atenţie: adjectivul se acordă cu genul, nu cu terminaţia substantivului!
27
b) folosirea predicativă. În ebraică se poate forma o propoziţie prin alăturarea unui

substantiv articulat şi a unui adjectiv nearticulat. Substantivul va fi subiectul propoziţiei, iar
adjectivul predicatul.
bAj vyaih' hā’îš ôb Omul este bun.

vyaih' bAj ôb hā’îš Bun este omul.
hb'Aj hV'ahi ' hā’iššā(h) ôbā(h) Femeia este bună.

hV'ahi ' hb'Aj ôbā(h) hā’iššā(h) Bună este femeia.
~ybiAj ~yvina" h] ' hā’anāšîm ôbîm Oamenii sunt buni.

~yvina" h] ' ~ybiAj ôbîm hā’anāšîm Buni sunt oamenii.
Un substantiv poate fi însoţit de mai multe adjective:
hb'AJh;w> hl'AdG>h; ry[ih' hā’îr haggedôlā(h) wehaôbā(h) Oraşul mare şi bun (folosire
atributivă)
hb'Ajw> hl'AdG> ry[ih' hā’îr gedôlā(h) weôbā(h) Oraşul este mare şi bun.
(folosire predicativă)
Predicatul poate fi format dintr-un adjectiv şi un substantiv cu prepoziţie:
~['l' ry[ih' hb'Aj ôbā(h) hā’îr lā‘ām

Bun este oraşul pentru popor.
B. Adjectivele pot avea funcţia unui substantiv, când sunt însoţite de articol:
~k'xh' , hæākām cel care este înţelept, înţeleptul
Formele masculine şi feminine ale unor adjective pot fi utilizate ca substantive abstracte:
[r'h' hārā‘ (masc.) ceea ce este rău, rău

h['rh' ' hārā‘ā(h) (fem.) răutate
Vocabular
#r,a,ö ’æræ s.f. pământ; ţară; cu art. #r,ah

ö,' ' hā’āræ
lAdG" gādôl adj. mare (şi ldoG" gādōl)
rb'D' dābār s.m. cuvânt; lucru
rh; har s.m. munte
!qez" zāqēn adj. bătrân
bAj ôb adj. bun, plăcut; bine
hp,y" yāæ(h) adj. frumos
28
dbeK' kābēd adj. greu; important

daom. me’ōd adv. foarte (stă după adjectiv: daom. bAj „foarte bun”)
~[; ‘am s.m. popor; pl. ~yMi[; ‘ammîm
!joq' qāōn adj. mic, neînsemnat (f. şi pl.: hN"jq
; . ~yNIjq; . tANj;q).
[r; ra‘ adj. rău
b['r' rā‘āb s.m. foamete
EXERCIŢII:
a) Care sunt formele adjectivelor următoare (masculin, feminin, singular, plural)?

vAdq'
qAxr'
bArq'
dbek'
b) Traduceţi în ebraică (oral):
omul bun, omul mic, omul rău

oraşul mare, oraşul mic, oraşul rău
în oraş(ul), în oraşul mare, lângă oraşul mare
oraşe, oraşele, în oraşe(le), în oraşele mari
oameni, oamenii, oamenii răi, în oamenii răi
Traduceţi:
tAbAj tAcr'ah] '

daom. tApy" ~yrI[h' ,
%r,Dh, ; lc,ae ~yNIjQ; h. ; ~yTiBh' ;
daom. dbeK' b['rh' '
c) Traduceţi în ebraică (scris):
Cuvântul este bun.

Lucrul este neimportant (mic).
29
LECŢIA 4
20. Pluralul substantivelor (continuare)
Un alt tip de substantive sunt cele bisilabice, care au prima silabă închisă, sau aceasta conţine
o vocală lungă neschimbabilă şi a doua silabă are vocala ā sau ē. La formarea pluralului,
prima silabă nu se schimbă; în a doua, ē devine e, în vreme ce ā rămâne tot ā:
a. prima silabă închisă:

jP'vm. i mišpā pl. ~yjiPv
' .mi mišpāîm (fără modificare)
%a'lm. ; mal’āk pl. ~ykial
' .m; mal’ākîm (fără modificare)
x;Bze m> i mizbēa24 pl. tAxB.z>mi mizb ôt
e
(ē devine e)
b. prima silabă are o vocală lungă neschimbabilă:

byEao ’ōyēb pl. ~ybiya
> o ’ōyebîm (ē devine e)
!heko kōhēn pl. ~ynIhK
] o kōhanîm (ē devine a)
bk'AK kôkāb pl. ~ybikA' K kôkābîm (fără modificare)
21. Participiul activ al verbului
În limba ebraică, cuvintele pot fi reduse la o rădăcină consonantică şi o paradigmă vocalică.

De exemplu, în cuvintele următoare, secvenţa de consoane $rb (BRK) are sensul primar de
binecuvântare. Prin diverse moduri de vocalizare, se obţin cuvinte diferite.
%WrB' bārûk binecuvântat (verb)

%r;Be bērak el a binecuvântat (verb)
hk'rB' . berākā(h) binecuvântare (substantiv)
Modurile de vocalizare determină aşadar sensul unui cuvânt.
Vom începe studiul verbului în limba ebraică biblică cu participiul activ. În ebraică, rădăcina
verbelor e formată de regulă din 3 consoane: !tn (a da), btk (a scrie), etc.
Participiul activ al unui verb are paradigma vocalică XXeXo ō-ē (prima vocală este ō, a doua
ē)25
bteKo kōtēb (scriind); bveyO yōšēb (şezând); !tenO nōtēn (dând).
24
În mod normal, în ebraică se citeşte întâi consoana, apoi vocala. Excepţie de la această regulă face vocala
x [
patah sub sau finale, când se citeşte întâi vocala şi apoi consoana: x;Wr rûa,[;mve ošōmēa‘. În acest caz,
patah se numeşte patah furtivum.
25
XXX reprezintă consoanele verbului.
30
Deşi este o formă a verbului, participiul se comportă ca un adjectiv din punct de vedere
morfologic, având aşadar forme de singular masculin şi feminin, respectiv plural masculin şi
feminin:
Singular Plural
Masc. bteKo kōtēb ~ybitK. o kōtebîm
Fem. tb,tK,ö o kōtæbæt twObt.Ko kōtebôt
Prima vocală este lungă şi neschimbabilă; în a doua silabă ē este redus la e.
22. Traducerea şi utilizarea participiului activ
Participiul poate fi tradus în română ca verb sau ca substantiv.
1) Ca verb, participiul activ în ebraică indică o acţiune continuă, aflată în desfăşurare. Literal,
kōtēb însemnă “scriind”. Timpul acţiunii se desprinde din context, astfel încât participiul
poate exprima o acţiune în desfăşurare în trecut, prezent sau viitor: “el scrie”, “el scria” sau
“el va scrie”.
2) Ca substantiv, când participiul are articol, sensul derivă din activitatea desfăşurată:
hakkōtēb cel care scrie (este scriind) = scriitorul
haššōmēr cel care păzeşte = păzitorul
Ca şi adjectivul, participiul activ poate fi utilizat atributiv sau predicativ.

-atributiv:
bteKho ' vyaih' hā’îš hakkōtēb omul care este scriind (omul care scrie)
-predicativ:
bteKo vyaih' hā’îš kōtēb omul este scriind (omul scrie)
23. Nota acuzativului: -ta, ’æt-
Un substantiv este determinat atunci când:

- este cu articol (“omul”)
- este nume propriu (“David”)
- e însoţit de pronume posesiv (“calul meu”)
Când nu are articol, nu e nume propriu sau nu e însoţit de pronume posesiv, substantivul e
nedeterminat.
În ebraică nu există cazul acuzativ. Dacă complementul direct este un substantiv determinat,
atunci el va fi precedat de prepoziţia -ta, ’æt- (sau fără maqqef, tae ’ēt).
Exemple:
rb'Dh' -; ta, bteKo vyaih' hā’îš kōtēb ’æt-haddābār

(Omul scrie cuvântul.)
31
dwID-' ta, bheao ~['h' hā’ām ’ōhēb ’æt-Dāwid

(Poporul îl iubeşte pe David.)
Dacă însă complementul direct este un substantiv nedeterminat, lipseşte de obicei prepoziţia
’æt- :
rb'D' bteKo vyaih'hā’îš kōtēb dābār

(Omul scrie un cuvânt.)
Vocabular26
lka ’ōkēl vb. a mânca

la, ’æl prep. către, spre (un loc)
-ta, sau tae ’ēt sau ’æt prep. nota acuzativului, pe X
%lh hōlēk vb. a merge; a umbla
bvy yōšēb vb. a şedea; a locui
btk kōtēb vb. a scrie
%a'l.m; mal’āk s.m. sol; înger (= solul lui Dumnezeu)
!tn nōtēn vb. a da
jpv šōē vb. a judeca; part. jpevo = judecător
EXERCIŢII
a) Traduceţi în ebraică (oral):
Regele scrie. Femeia merge.

Regii scriu. Femeile merg.
Regele care scrie. Femeia care merge
e) Traduceţi:
%lehho ; %a'lM. h; ; tb,vy, O hV'ahi '

~ynItn. O ~ykilM' h. ; bveyO jpeVho ;
vyail' rp,She -; ta, !tenO %l,Mh, ;
hl'AdG> ry[i-la, ~ykilh. o hV'ahi w' > vyaih'
26
Verbele cuprinse în vocabularele lecţiilor 4-6 sunt transcrise la participiul activ.
32
LECŢIA 5
24. Matres lectionis. Scriptio defectiva
A. Matres lectionis. Inscripţiile ebraice vechi descoperite în Ţara Sfântă (sec. 10 î.H.) nu
conţin semne vocalice. Din sec. 9 î.H., literele w, y şi h au început să fie utilizate pentru a
semnala o vocală la sfârşitul unui cuvânt:
w=û Ex: wklm malekû (ei au domnit)
y=î Ex: yklm malkî (regele meu)
h = orice altă vocală finală Ex: hklm malkah (regină)
După exilul babilonian, w şi y au început să fie utilizate pentru a indica vocale şi în interiorul
unui cuvânt, pe când h a rămas mai departe indicator al oricărei vocale finale:
w = û şi ô
y = ê, æ , sau î
Păstrând şi funcţia de vocale a acestor trei consoane, masoreţii au adăugat apoi semnele
vocalice pe care le utilizăm azi. Pentru că au funcţia de a indica o vocală, aceste trei litere (w, y
şi h) se numesc şi matres lectionis (lat. „mame ale lecturii”- te învaţă cum să citeşti).27
B. Scriere defectivă (scriptio defectiva). Acelaşi cuvânt este scris uneori în textul masoretic
fără una din cele două matres lectionis w şi y.
Ex: ~Wqy" respectiv ~quy" (Gen 27,31) el se va ridica
lAdG"respectiv ldoG" (Deut 26,8) mare
În acest caz se vorbeşte de scriere defectivă a cuvântului.
25. Prepoziţia !mi min (din, de la, dintre)
a. Înaintea substantivelor cu articol hotărât, prepoziţia are forma me (mē) şi se ataşează înaintea
substantivului, sau !mi (min), legat de obicei de substantiv prin maqqef.
Astfel, „de la rege” poate fi exprimat în două feluri:
%l,Mh,ö ;me (mēhammælæk) sau
%l,Mhö, -; !mi (min-hammælæk)
b. Înaintea substantivelor fără articol, care încep cu o guturală sau cu r, forma prepoziţiei este
me (mē), ataşată direct înaintea substantivului.
„dintr-un oraş, de la un oraş” ry[ime mē‘îr
c. Înaintea tuturor celorlalte substantive fără articol, forma este mi (mi), ataşată înaintea
susbtantivului, cu dublarea primei consoane a acestuia.
„de la un rege” %l,Mö,mi mimmælæk
27
Vezi din nou 3.2.
33
26 Comparativul
Pentru a exprima gradul comparativ, în ebraică nu se modifică forma adjectivului, ci se

foloseşte prepoziţia !mi (min):
%l,Mh,ö m; e ~k'x' !qeZh" ;
hazzāqēn ākām mēhammælæk
Bătrânul e mai înţelep decât regele.
hr'[N] h: m; e hV'ahi ' hp'y" yāā(h) hā’iššā(h) mēhanna‘arā(h)
Mai frumoasă e femeia decât tânăra.
Este posibilă şi traducerea următoare: „...prea...pentru...”

%l,Mh,ö m; e hd'Ab[]h' hv'q' qāšā(h) hā‘abôdā(h) mēhammælæk
Sarcina e prea grea pentru rege.
27 Pronumele relativ rv,a] (’ašær - care)
Pronumele relativ se poate folosi pentru a forma propoziţii relative:
tyIBB'ö ; rv,a] vyaih'hā’îš ’ašær babbayi

Omul care este în casă
#r,aB'ö ' rv,a] ~['h' hā‘ām ’ašær bā’āræ
Poporul care este în ţară
rv,a] (’ašær) nu se foloseşte înainte de adjective sau participii:

„Omul care este bun”, va fi în ebraică bAJh; vyaih' hā’îš haôb.
„Omul care merge” va fi %lehh o ; vyaih' hā’îš hahōlēk.
28 Analiza şi traducerea unui text
Înainte de analiza propriu-zisă a unui text, reţineţi următoarele indicaţii:
i. De obicei, în text cuvintele sunt compuse. Pentru a le găsi în dicţionar, trebuie să

separăm elementele componente. Separaţi ceea ce este înaintea cuvântului (articolul,
conjuncţia „şi”, prepoziţii) sau după cuvânt (terminaţiile). Dacă nu există elemente ce pot
fi separate, căutaţi cuvântul întreg, aşa cum apare în text.
ii. Cuvântul rămas după separare se va căuta în vocabular sau în dicţionar. Căutaţi
succesiunea de consoane! Ignoraţi pentru început vocalele!28
iii. După ce aţi analizat toate cuvintele, recitiţi textul, şi de abia apoi traduceţi.
De exemplu, în cuvântul ~yrIpS' B. ; se pot separa prepoziţia cu articol B; şi terminaţia ~y I.

Rămâne cuvântul rp's.. Căutăm în vocabular succesiunea de consoane rps şi găsim 2
cuvinte: susbstantivul rp,seö şi verbul rps. Cum verbul nu are articol şi prepoziţie, cuvântul
din text este substantivul rp,s,eö carte.
28
De cele mai multe ori, vocalele cuvântului din dicţionar sunt diferite de cele din textul de analizat.
34
Să analizăm şi să traducem următorul text:

vyail. rp,Sheö -; ta, !tenO jpeVho ;
Analiză:
jpeVho ; = substantiv comun, singular, cu articol, jpev,o judecător

!tenO = verb, participiu activ, masculin singular, !tn, a da
-ta, = prepoziţie, pe (nota acuzativului)
rp,Sheö ; = substantiv comun, singular, cu articol, rp,sö,e carte
vyail. l. = prepoziţie, pentru (nota dativului)
vyai = substantiv comun, singular, om, bărbat
Traducere:
Judecătorul dă cartea unui om.
Vocabular
ba' ’āb s.m. tată, părinte; pl. tAba' ’ābôt

xa' ’ā s.m. frate
rv,a] ’ašær pron.rel. care
aWh hû’ pron. el; acela
ayhi hî’ pron. ea; aceea
ymi mî pron. cine?
!mi min prep. din, dintre, de la
Hr'AT tôrā(h) s.f. lege, Legea (lui Moise)
Câteva substantive proprii:
~yhila{ / ’ælōhîm Dumnezeu (uneori dumnezei)

hw"hy> yahwæ(h) (’adōnāy) Iahve (Domnul)29
laerf' y. I yiśrā’ēl Israel
jAl lô Lot
hv,m mōšæ(h) Moise
dwID' dāwid David
hmolv{ . šelōmō(h) Solomon
29
Masoreţii au scris sub cele patru consoane („tetragramul“) YHWH ale numelui divin vocalele de la cuvântul
yn"dao ] ’adōnāy („Domnul“), indicând astfel cum trebuie citit numele divin. Pronunţia iniţială nu e cunoscută, ci
doar presupusă a fi fost Iahve sau Iahu. Când întâlneau în textul biblic tetragramul, evreii citeau ’adōnāy.
În Biblia ebraică se întâlnesc şi alte cuvinte care se citesc altfel decât sunt scrise (Ketib- „este scris”). Modul de
citire, numit Qere- „a se citi”- a fost indicat pe marginea textului.
35
~lövi; W' ry> yerûšālaim (yerûšālēm) Ierusalim

~dos. sedōm Sodoma
36
EXERCIŢII RECAPITULATIVE 1
Analizaţi şi traduceţi următoarele propoziţii:
lAdG" %l,m,ö aWh bAj vyai dwId' bAj vyai ymi

~l;vi W' ryBii ~ybivy. O dwIdw' > hmolv{ .
daom. bAj rb'Dh' ;
lAdG"h; tyIBB'ö ; ayhi hr'f' hYEa;
#r,aB'ö ' b['rh' ' dbeK'
~['l' hr'ATh;-ta, !tenO hv,m
rp,SBöe ; ~yrIbD' h> -; ta,; bteKo vyaih'
hl'AdG>h; ry[ih-' la, ~ykilh. o ~ykilM' h. ;
laerf' y. lI . #r,ahö' -' ta, !tenO ~yhila{ / hw"hy>
tyIBB'ö ; ~ylika. o hV'ahi w' > vyaih'
~dos-. la, ~ykilh. o ~ykial' M. h; h['rh' ' ry[iB' bveyO jAl
vyail. rp,Sheö -; ta, !tenO jpeVho ;
37
LECŢIA 6
29 Pluralul substantivelor (continuare)
Unele substantive monosilabice nu suferă modificări la formarea pluralului:

~D' dām (sânge) ~ymiD' dāmîm
Altele îşi dublează consoana finală (eventual cu modificare vocalică):
~[; ‘am (popor) ~yMi[; ‘ammîm
qxo ôq (hotărâre) ~yQixu uqqîm
O serie de substantive frecvente au plural neregulat:

varo rō’š (cap) ~yviar' rā’šîm
~Ay yôm (zi) ~ymiy" yāmîm
!Be bēn (fiu) ~ynIB' bānîm
ry[i ‘îr (oraş) ~yrI[' ‘ārîm
vyai ’îš (om) ~yvina" ] ’anāšîm
30. Participiul activ (continuare)
Când a 2-a sau a 3-a dintre consoanele rădăcinii verbului este o guturală, apar uşoare
modificări în forma participiului:
Sg. Pl.
m. q[eco ō‘ēq ~yqi[c] o ō‘aqîm
f. tq,[cö, o ō‘æqæt tAq[]co ō‘aqôt
m. [;mve o šōmēa‘30 ~y[imv. o šōme‘îm

f. t[;mvö; o šōma‘at tA[m.vo šōme‘ôt
31. Particulele vyE (yēš) şi !yae (’ên)
Pentru a exprima existenţa sau neexistenţa, în ebraică se utilizează particulele vyE yēš (există,
este) şi !yae ’ên (nu există, nu este). De multe ori, aceste particule sunt folosite şi cu sensul de
„a avea, a nu avea”.
tyIBB'ö ; vyai vyE yēš ’îš babbayit

E un om în casă.
~['l' %l,mö, vyEyēš mælæk lā‘ām
E un rege pentru popor ( = Poporul are un rege).
30
Patah furtivum. Vezi nota 24.
38
tyIBB'ö ; vyai !yae

’ên ’îš babbayit
Nu e nici un om în casă.
~['l' %l,mö, !yae ’ên mælæk lā‘ām
Nu e nici un rege pentru popor = Poporul nu are rege.
32. Prepoziţiile l. , B. şi -ta, cu sufixe pronominale
Aceste prepoziţii primesc aceleaşi sufixe.
yli lî mie Wnlö' lānû nouă

^l. lekā ţie (m.sg.) ~k,l' lākæm vouă (m.pl.)
%l' lāk ţie (f.sg.) [!k,l]' 31 lākæn vouă (f.pl.)
Al lô lui ~h,l' lāhæm lor (m.pl.)
Hl' lāh ei !h,l' lāhæn lor (f.pl.)
La fel şi pentru prepoziţia B.. Pentru ~h,B' bāhæm (3 m.pl.) există forma alternativă ~B' bām.
Prepoziţia -ta, cu sufixe:
ytiao ’ōtî pe mine Wnt'aö o ’ōtānû pe noi

^t.ao ’ōtekā pe tine (m.sg.) ~k,ta. , ’ætkæm pe voi (m.pl.)
%t'ao ’ōtāk pe tine (f.sg.) [!k,ta . ], ’ætkæn pe voi (f.pl.)
Atao ’ōtô pe el ~t'ao ’ōtām pe ei
Ht'ao ’ōtāh pe ea !t'ao ’ōtān pe ele
Exemple de folosire:
~x,l,ö Wnlö' !tenO vyaih' Omul ne dă nouă pâine.
@s,Kö, yli !yae Nu am argint (bani).
%l,mö, ~h,l' vyE Ei au un rege.
~t'ao bheao %l,Mhö, ; Regele îi iubeşte pe ei.
33. Pronumele demonstrativ
Singular Plural
m. hz< zæ(h) (acesta) m. şi f. hL,aeö ’ēllæ(h) (aceştia,
f. tazO zō’t (aceasta) acestea)
m. aWh hû’ (acela) m. ~he hēm (aceia)

f. ayhi hî’ (aceea) f. hN"heö hēnnā(h) (acelea)
31
[ ] = Forma nu apare în BH.
39
Pronumele se foloseşte şi ca adjectiv demonstrativ:
hZ<h; vyaih' hā’îš hazzæ(h) omul acesta

taZOh; hV'ahi ' hā’îššā(h) hazzō’ femeia aceasta
hL,aheö ~yvina" h] ' hā’anāšîm hā’ēllæ(h) oamenii aceştia
hL,aheö ' ~yviNh" ; hannāšîm hā’ēllæ(h) femeile acestea
aWhh; vyaih' hā’îš hahû’ omul acela

ayhih; hV'ahi ' hā’îššā(h) hahî’ femeia aceea
~heh' ~yvina" h] ' hā’anāšîm hāhēm oamenii aceia
hN"hheö ' ~yviNh" ; hannāšîm hāhēnnā(h) femeile acelea
Şi pronumele se poate folosi predicativ:

vyaih' hz< zæ(h) hā’îš acesta este omul
hV'ahi ' tazO zō’ hā’îššā(h) aceasta este femeia
~yvina" h] ' hL,aeö ’ēllæ(h) hā’anāšîm aceştia sunt bărbaţii
34. Participiul activ (continuare)
Verbele cu terminaţia h -h:

Sg. Pl.
masc. hn<Bo bōnæ(h) ~ynIBo bōnîm
fem. hn"Bo bōnā(h) tAnBo bōnôt
(rar hY"nB
I o bōnîyā(h))
Vom vedea, când vom discuta despre conjugarea verbelor, că acest tip de verbe au rădăcină
variabilă, uneori BN-, alteori BNY.
Vocabular
%yae ’êk adv. cum?

vyE yēš s. adv. există, este, sunt
@s,Kö, kæsæ s.m. argint; bani
~x,lö, lææm s.m. pâine; hrană
aybin" nābî’ s.m. profet
hf[ ‘ōśē(h) vb. a face
lAq qôl s.m. glas; sunet, zgomot
[mv šōmēa‘ vb. a auzi; a asculta de ( + B. , l. sau lAqB. )
40
EXERCIŢII
a) Analizaţi şi traduceţi:
aWhh; aybiNh" ; bteKo rv,a] ~yrIbD' h> ; hL,ae
taZOh; hr'ATh;-ta, ~y[imv. wo > ~ybiAj ~yvina" h] '
taZOh; #r,ah' -' ta, ~k,l' !tenO ~yhila{ / hw"hy>
Atao hfe[o ~yhila{ /
~x,l, Wnl' !yaew> #r,aB' ' qz:x' b['rh' '
41
LECŢIA 7
35. Qameţ hatuf şi Meteg
Qameţ hatuf. De obicei qameţ se citeşte ā. Uneori însă qameţ se citeşte o şi poartă denumirea
de qameţ hatuf. Ex: hm'kx . ' okmā(h) (înţelepciune). Pentru a distinge când qameţ se citeşte ā,
respectiv o, reţineţi că într-o silabă închisă şi neaccentuată, qameţ se citeşte o. În restul
cazurilor se citeşte ā.
Regulă practică: de obicei, când în stânga lui qameţ stă şwa, qameţ se citeşte o. X.X' 32
Meteg. O linie orizontală aşezată sub o literă şi în stânga vocalei poartă numele de meteg (X*).
Ea are mai multe funcţii. În textul Bibliei ebraice, acest semn ne arată uneori când qameţ
trebuie citit ca vocala ā, sau când trebuie citit ca vocala o (qameţ hatuf).
Astfel, cuvântul hm'kx . ' se citeşte okmā(h) (înţelepciune). Cu meteg însă, hm'kx. '* se citeşte
ākemā(h) (ea e înţeleaptă).
Uneori meteg poate să indice tocmai că silaba e neaccentuată: ~yIrhö; c\ (" ohorayim. În această
situaţie X(" se citeşte o. Acest caz de folosire a lui meteg pare să contrazică cele prezentate mai
sus. În realitate, rareori X' (qameţ) e urmat de X\ (hatef qameţ) în următoarea silabă. În
majoritatea cazurilor, qameţ urmat de meteg se citeşte ā.
36. Perfectul
În ebraică, ca şi în alte limbi semitice, rădăcina unui verb este formată din trei consoane (de
exemplu btk). În funcţie de conjugare, la această rădăcină se adaugă prefixe sau sufixe.
Există două conjugări principale ale verbului:
- perfect (sau conjugare aformativă), când după rădăcina verbală se adaugă sufixe personale.
- imperfect (sau conjugarea preformativă), când rădăcina primeşte atât sufixe, cât şi prefixe.
Vom începe studiul verbului cu perfectul. Pentru exemplificare, vom conjuga verbul btk a
scrie:
Sg. Pl.
3 m. bt;K' kātab Wbt.K'* kātebû
(el a scris) (ei au scris)
3 f. hb'tK. *' kātebā(h)
(ea a scris)
2 m. T'bt. K;ö ' kātabtā ~T,bt. K; . ketabtæm
(tu ai scris) (voi aţi scris)
2 f. T.bt. K;ö ' kātabt !T,bt. K; . ketabtæn
(tu ai scris) (voi aţi scris)
1 yTibt. K;ö ' kātabtî Wnb.tKö; ' kātabnû
(eu am scris) (noi am scris)
32
Fiindcă silaba închisă se marchează prin şwa mut.
42
Observaţii: Sufixele trebuie învăţate. Ele nu se schimbă, indiferent de verbul conjugat.

Forma persoanei a 3-a sg. masc. este paradigma verbală a perfectului.33
Când ultima consoană a rădăcinii unui verb este aceeaşi ca şi prima consoană a sufixului, se
scrie doar o literă, dar dublată (cu dageş forte). Ex: el a tăiat tr;K' kārat ; eu am tăiat yTirK
; .'
kārattî.
37. Traducerea perfectului
a. De regulă, prin perfect se redă o acţiune finită în trecut.

yTibt. K;ö ' kātabtî Eu am scris
b. Pentru verbe ce indică percepţia, atitudinea, dispoziţia, perfectul poate fi redat şi prin
prezent:
yTi[d. y;ö " yāda‘tî eu ştiu (sau eu am cunoscut)
c. Pentru verbe ce exprimă o stare, perfectul poate fi redat prin „a fi”, urmat de un adjectiv,
sau „a deveni”, urmat de un adjectiv:
yTinq> z;ö " zāqantî eu sunt bătrân (sau eu am devenit bătrân = eu am îmbătrânit)
d. Rar în proză, dar adesea în poezie sau proverbe, perfectul poate fi folosit pentru a reda o
acţiune habituală, tradusă prin prezent.
38. Ordinea cuvintelor în propoziţie
În mod obişnuit, pe primul loc într-o propoziţie verbală stă verbul ca predicat, urmat de
subiect, complement direct şi alte complemente.
rp,SBeö ; ~yrIbD' h> -; ta, vyaih' bt;K'

kātab hā’îš ’æt-haddebārîm bāssēær
A scris bărbatul cuvintele în carte (Bărbatul a scris cuvintele în carte).
Negaţia stă înaintea verbului:

vyaih' bt;K' al{ lō’ kātab hā’îš
Bărbatul nu a scris.
Când complementul indirect este pronume şi cel direct substantiv, cel indirect stă de obicei
înaintea celui direct:
hV'ahi -' ta, Al !t;n"nātan lô ’æt-hā’iššā(h)

A dat el lui pe femeie = El i-a dat lui femeia.
Altfel, cel direct stă de obicei înaintea celui indirect:
hV'ali . yli Ht'ao !t;n"nātan ’ōtāh lî le’iššā(h)

A dat el pe ea mie ca soţie = El mi-a dat-o pe ea ca soţie34.
33
În dicţionare vom întâlni fie forma perfect, pers. a 3-a sg., masc ( bt;K)' , fie rădăcina consonantică (btk).
43
vyail' hV'ahi -' ta, !t;n"

nātan ’æt -hā’iššā(h) lā’îš
El a dat femeia bărbatului.
Vocabular35
rkz zākar vb. a-şi aminti

[dy yāda‘ vb. a cunoaşte; a şti; a afla
yKi kî conj. că; fiindcă; dacă
al{ lō’ adv. nu
dm[ ‘āmad vb. a sta
~yImvö; ' šāmayim s.m.pl. cer (ceruri)
EXERCIŢII:
a) Conjugaţi verbul rkz la perfect.
b) Analizaţi şi traduceţi:
aWhh; aybiNh" ; Wnlö' !t;n" rv,a] ~x,Lh,ö -; ta,, Wnl.kaö; '

~yhila{ / hw"hy> bAj-yKi T'[d. yö; "
hv,m-o la, ~yvina" h] ' W[m.v'* al{
%l,Mh,ö ; ynEpl. i ~T,dm> [; ] yKi yTi[.mv;ö '
hr'ATh;-ta, Wnr>kz; " al{
34
l.
Prepoziţia le (care de obicei indică dativul) poate indica un scop: “spre a fi soţie”.
35
În continuare, verbele vor fi transcrise la perfect.
44
LECŢIA 8
39. Perfectul verbelor cu consoane guturale
Verbul în ebraică are rădăcina formată din trei consoane. În mod tradiţional, gramaticile
ebraice notează cele trei consoane ale verbului astfel: prima cu p, a doua cu [ şi a treia cu l.
Să luăm de exemplu verbul [m;v' :
l[p
[m;v'
Ultima consoană (l) este [. Un astfel de verb este numit [¾¾ l.
Noi vom utiliza o notare simplificată:
I prima consoană
II a doua consoană
III a treia consoană
Verbul [m;v' este un verb III-[.
Formele perfectului pentru aceste verbe sunt următoarele:
I-[ II-x III-[

3 m.sg. dm;[' ‘āmad rx;B' bāar [m;v' šāma‘
3 f.sg. hd'm[. *' e
‘ām dā(h) hr'xB] '* a
bā rā(h) h['mv. *' šāme‘ā(h)
2 m.sg. T'd>m[;ö ' ‘āmadtā T'rx> B;ö ' bāartā T'[m. vö; ' šāma‘tā
2 f.sg. T.d>m[ö; ' ‘āmadt T.rx> B;ö ' bāart T.[m; vö; ' šāma‘at
1 sg. yTid>m[;ö ' ‘āmadtî yTirx> B;ö ' bāartî yTi[m. vö; ' šāma‘tî
3 pl. Wdm.[*' ‘āmedû Wrx]Bö ;* bāarû W[m.v*' šāme‘û
2 m.pl. ~T,d>m[; ] ‘amadtæm ~T,rx> B; . beartæm ~T,[m. v; . šema‘tæm
2 f.pl. !T,d>m[; ] ‘amadtæn !T,rx> B; . beartæn !T,[m. v; . šema‘tæn
1 pl. Wnd>m[ö; ' ‘āmadnû Wnr>xBö; ' bāarnû Wn[.mvö; ' šāma‘nû
Observaţii: Datorită prezenţei guturalelor în rădăcină, apar unele modificări vocalice, în

principal şwa fiind înlocuit cu hatef patah sub guturale.
Perfectul verbelor III-a va fi prezentat la paragraful 41.
40. Perfectul verbului !t;n"
3 m.sg. !t;n" nātan

3 f.sg. hn"tn. "* nātenā(h)
2 m.sg. T'tn;ö " nātattā
2 f.sg. T.tn;ö " nātatt
45
1 sg. yTitnö; " nātattî

3 pl. Wnt.n"* nātenû
2 m.pl. ~T,tn; "> netattæm
2 f.pl. !T,tn; >" netattæn
1 pl. WNt;nö " nātannû
Observaţii: Anomalia constă în asimilarea consoanei finale ! de către prima consoană a

sufixului t, rezultând dublarea acesteia (T cu dageş forte).
41. Perfectul verbelor III-a
3 m.sg. ac'm" māā’

3 f.sg. ha'c.m*' māe’ā(h)
2 m.sg. t'acö'm' māā’tā
2 f.sg. tacö'm' māā’t
1 sg. ytiacö'm' māā’tî
3 pl. Wac.m*' māe’û
2 m.pl. ~t,ac'm. meā’tæm
2 f.pl. !t,ac'm. meā’tæn
1 pl. Wnacö'm' māā’nû
Observaţii: Fiindcă ultima consoană este a, vocala de sub a doua consoană s-a prelungit de la
patah la qameţ. Consoana t de la începutul sufixelor 2 m. şi f. şi 1 sg. nu mai are punct
(dageş), deoarece a şi-a pierdut valoarea de consoană şi are funcţie de vocală.36
42. h]] ha interogativ
Orice afirmaţie poate fi transformată într-o interogaţie prin adăugarea particulei h]] ha
interogative. Aceasta se aşează direct în faţa primului cuvânt (la fel ca articolul, dar fără
dublarea consoanei următoare):
vyaih' xl;vh' ] hašāla hā’îš A trimis omul ?

#r,ah'ö ' bAjh] haôb hā’āræ E bună ţara (pământul)?
Înainte de guturale, forma particulei este h;; ha:
36
Din această cauză, la transliterare consoana se putea se putea omite - māānû - sau trece în paranteze -
māā(’)nû.
46
vyaih' dme[ho ; ha‘ōmē hā’îš Stă omul?
Înainte de guturale urmate de qameţ (ā sau o), forma particulei este h,, hæ:
T'lk. a;ö h' , hæ’ākaltā Ai mâncat ?
După o consoană urmată de şwa, forma este h; ha:
~T,xq. l; h. ; halqatæm Aţi luat?
Mai rar se întâlneşte dublarea primei consoane (ca în cazul articolului):
~T,xq. L; h. ; halleqatæm Aţi luat?
Vocabular
~d'a' ’ādām s.c. şi p. om; Adam (Gen 4,25); col.: omenire

rAa ’ôr s.f. lumină
rma ’āmar vb. a spune
vae ’ēš s.f. şi m. foc
YnEy[eB. e
b ‘ênê prep. în ochii, în opinia
arb bārā’ vb. a crea (doar cu Dumnezeu ca subiect)
h] ha
partic. particulă ce indică o interogaţie; oare?
!xe ēn s.m. har, graţie, trecere
%v,xoö ōšæk s.m. întuneric
~Ay yôm s.m. zi; pl. ~ymiy" yāmîm
acy yāā’ vb. a ieşi, a pleca
rmoale lē’mōr prep. zicând: (introduce vorbirea directă)
Hl'yl> ö; laylā(h) s.m. noapte; noaptea
acm māā’ vb. a găsi
~yIrcö; m. i mirayim s.p. Egipt
x;nO nōa s.p. Noe
lpn nāal vb. a cădea
afn nāśā’ vb. a ridica; a purta
!wO[' ‘āwôn s.m. păcat; vină (pentru păcat); pedeapsă (pentru păcat)
arq qārā’ vb. a striga; a chema; a numi
xlv šāla vb. a trimite
!Arm.vo šōmerôn s.p. Samaria
47
EXERCIŢII:
Gen 1,1 (modificat): #r,ah'ö ' taew> ~yImV;ö h' ; tae ~yhila{ / ar'B'
Gen 1,5 (modificat): hl'yl> 'ö ar'q' %v,xloö w; > ~Ay rAal' ~yhila{ / ar'q'
Gen 6,8: hw"hy> ynEy[eB. !xe ac'm' x;nwO >
hw"hy> lAqB. W[m.v-' al{

~k,l' yTitnö; " rv,a] @s,Khö, ; hYEa;
~yImV;ö h' -; !mi hl'pn. " vaew> ry[ihm' e ~ykial' M. h; ; Wac.y"
!Arm.v-o la,, ~ykial' M. h; -; ta, T'xl. vö; h' ]
rmoale lAdG" lAqB. ~yvina" h] ' War>q'
~T,rm> a; ] rv,a] ~yrIbD' h> ; daom. ~y[ir'
!wO[-] ta, af'n" aWh
~k,l' ~t'ao yTitn;ö "
48
LECŢIA 9
43. Perfectul verbelor III-h
3 m.sg. hn"B' bānā(h)

3 f.sg. ht'nB> *' bānetā(h)
2 m.sg. t'ynIBö ' bānîtā
2 f.sg. tynIBö ' bānît
1 sg. ytiynIBö ' bānîtî
3 pl. WnB' bānû
2 m.pl. ~t,ynIB. benîtæm
2 f.pl. !t,ynIB. benîtæn
1 pl. WnynIBö ' bānînû
Deşi rădăcina acestui verb este trecută în dicţionare ca hnB, consoana h este doar formal a 3-
a consoană a rădăcinii. Cum se poate observa din conjugare, rădăcina acestor verbe este
variabilă - uneori nB, alteori ynB.
Când prima consoană este guturală, întâlnim modificările vocalice tipice. De ex. verbul hl'['
‘ālā(h) (a urca) are următoarele modificări la pers. 2 pl.:
2 m. pl. ~t,yli[] ‘alîtæm
2 f. pl. !t,yli[] ‘alîtæn
Din această categorie face parte şi verbul hy"h' a fi. Reţineţi forma deosebită pentru persoana 2
pl.:
2 m. pl. ~t,yyIh/ hæyîtæm
2 f. pl !t,yyIh/ hæyîtæn
44. h locale (sufixul -āh pentru indicarea direcţiei)
Un substantiv căruia i se ataşează sufixul –ā(h) indică direcţia sau mişcare spre un anumit loc.
Exemple:
~yIrc;ö m. i mirayim hm'yr> cö; m. i miraymā(h)
(Egipt) (spre Egipt)
~livi;ö W' ry> y rûšālaim
e
hm>l' vö;. W' ry> yerûšālaimā(h)
(Ierusalim) (spre (la) Ierusalim)
tyIB;ö bayit (casă) ht'yB> ö; baytā(h); ht'yB> h;ö ; habbaytā(h)
(casă) (spre casă, acasă)
~yImv;ö ' šāmayim hm'y>mVö; h' ; šāmaymā(h)
(cer) (spre cer)
#r,a,ö ’æræ hc'ra> ;ö ’arā(h)
(pământ) (spre/la pământ)
49
rB;dm> i midbar hr'Bd;ö m> i midbarā(h)

(deşert) (spre deşert)
rh; har hr'hhö' ' hāhārā(h); hr'h,ö hærā(h)
(munte) (spre/la munte)
ry[i ‘îr hr'y[ihö ' hā‘îrā(h)
(oraş) (spre /în oraş)
laov. še’ōl hl'avoö . še’ōlā(h)
(Şeol37) (spre/în Şeol)
!Apc' āôn hn"Apöc' āônā(h)
(nord) (spre nord)
!m'yTe têmān hn"myö' Te têmānā(h)
(sud) (spre sud)
bg<nö< nægæb hB'gn> <ö nægbā(h)
(Negev38, sud) (spre Negev, spre sud)
~d,qö, qædæm hm'dq> eö qædmā(h)
(est) (spre est)
~y" yām hM'y"ö yāmmā(h)
(mare, vest) (spre mare, spre vest)
Acestea sunt cele mai frecvente substantive cu sufix de direcţie. Reţineţi că accentul cade
întotdeauna pe penultima silabă, spre deosebire de substantivele feminine terminate în -ā(h),
unde accentul cade pe ultima silabă.
Sufixul direcţional se foloseşte şi pentru adverbe:

hYEa; unde hn"aö' încotro
hPo aici hN"höe încoace
~v' acolo hM'v'ö încolo
45. Prepoziţiile !mi min (din, de la) şi K. ke (ca, precum) cu sufixe pronominale
yNIMmö, i mimmænnî de la mine ynIAmöK' kāmônî ca mine

^M.mi mimmekā de la tine (m.sg.) ÂmöK' kāmôkā ca tine (m.sg.)
%Memi mimmēk de la tine (f.sg.) %AmöK' kāmôk ca tine (f.sg.)
WNM,mö i mimmænnû de la el WhAmöK' kāmôhû ca el
hN"Mm,ö i mimmænnā de la ea h'AmöK' kāmôhā ca ea
WNM,mö i mimmænnû de la noi WnAmöK' kāmônû ca noi
~K,mi mikkæm de la voi (m.pl.) ~k,K' kākæm ca voi (m.pl.)
!K,mi mikkæm de la voi (f.pl.) !k,K' kākæn ca voi (f.pl.)
~h,me mēhæm de la ei ~h,K' kāhæm ca ei
!h,me mēhæn de la ele !h,K' kāhæn ca ele
37
Locuinţa morţilor, iad.
38
Partea sudică a Palestinei, sud.
50
sau hN"hm
öe e mēhēnnā(h) de la ele
Exemplu:
#r,abö' ' WhAmöK' !yae Nu e (nimeni) ca el în ţară.
Vocabular
!Be bēn s.m. fiu; cs. !B,; pl. ~ynIB'

hyh hāyā(h) vb. a fi; a se întâmpla; a deveni
~lx ālam vb. a visa
dry yārad vb. a coborî
hm' mā(h) pron. ce?
hl[ ‘ālā(h) vb. a urca
hn[ ‘ānā(h) vb. I. a răspunde
hf[ ‘āśā(h) vb. a face
har rā’ā(h) vb. a vedea
xcr rāa vb. a ucide
EXERCIŢII:
39
Whbowö " Whtöo ht'yh> '* #r,ahö' w' >
~d'ah' -' ta, ~yhila{ / hw"hy> hf'['
~ynIB' Al Wyh'-al{
rb'D' Atao ~['h' Wn['-al{w>
hZ<h; ~AYB; rh'B' ~t,yli[-] al{w>
Is 9,1: lAdG" rAa War' %v,xBöo ; ~ykilh. ho ; ~['h'
tme hc'ra> ö; lp;n" vyaihw' >
~h,me rb'DK' ; hZ<h; rb'Dh' ; vyE
ÂmöK' ~k'x' !yae
hm'yr> cö; m. i ~yvina" h] ' Wdr>y"
39
Whbowö " Whtöo = „netocmit şi gol”.
51
LECŢIA 10
46. Perfectul verbelor II-w şi II-y
II-w II-y
3 m.sg. ~q' qām ~f' śām
3 f.sg. hm'qö' qāmā(h) hm'f'ö śāmā(h)
2 m.sg. T'mq. ö; qamtā T'mf. ö; śamtā
2 f.sg. T.mq. ö; qamt T.mf. ö; śamt
1 sg. yTimq. ö; qamtî yTimf. ö; śamtî
3 pl. Wmq'ö qāmû Wmf'ö śāmû
2 m.pl. ~T,mq. ; qamtæm ~T,mf. ; śamtæm
2 f.pl. !T,mq. ; qamtæn !T,mf. ; śamtæn
1 pl. Wnm.q. ö; qamnû Wnm.fö; śamnû
Observaţii: Aceste două tipuri de verbe pierd în timpul conjugării la perfect consoana a 2-a.
„Golindu-se” de consoana din mijloc, ele devin la perfect, de exemplu, ~q' şi ~f' . În
dicţionare însă se redă forma triconsonantică a lor (~wq şi ~yf). Deosebirea între verbe II-w şi
II-y va fi sesizabilă când vom vorbi despre imperfectul acestor verbe.
Participiul activ masculin şi feminin singular are aceeaşi formă ca perfectul. Doar accentul e
pe ultima silabă la participiu:
Sg. Pl.
m. ~q' qām ~ymiq' qāmîm
f. hm'q' qāmā(h) ~Amq' qāmôt
Din grupa verbelor II-w face parte şi verbul awB bô’ (a veni, a intra), la perfect aB' bā’.
Deoarece ultima consoană este a, la conjugare sufixele au aceeaşi formă ca în cazul verbelor
III-a (vezi 41).
47. lKo kōl
Sensul acestui substantiv este „întregul, totul”, dar se foloseşte foarte frecvent ca un adjectiv:
„întreg, tot” sau „fiecare”. Deobicei este legat de substantivul pe care îl modifică prin maqqef,
având forma -lK' kol-.40 În exemplele următoare de folosire se observă diferenţa între sensul
„tot, întreg” şi „fiecare” al cuvântului lKo:
~Ay-lK' kol-yôm Fiecare zi
~AYh;-lK' kol-hayyôm Toată ziua, întreaga zi
40
Qameţ într-o silabă neaccentuată, închisă, se citeşte o. Vezi 35.
52
~ymiYh" -; lK' kol-hayyāmîm Toate zilele

ry[i-lK' kol-‘îr Fiecare oraş
ry[ih-' lK' kol-hā‘îr Tot oraşul, întregul oraş
~yrI[h' -, lK' kol-hæ‘ārîm Toate oraşele
48. Statul construct. Legătura constructă (construcţia genitivală)
În limba ebraică nu există cazul genitiv al substantivului, ca în majoritatea limbilor moderne.

Pentru a exprima o relaţie genitivală, se alătură pur şi simplu două sau mai multe substantive,
acestea formând o construcţie gramaticală:
aybiNh" ; lAq qôl hannābî’ Glasul profetului

#r,ahö' ' %l,mö, mælæk hā’āræ Regele ţării
Primul substantiv este în aşa numitul „stat construct” (fiindcă a fost „construit” împreună cu
un alt substantiv într-o legătură). Când nu se află în stat construct, un substantiv este în „stat
absolut”.41
De obicei, statul construct al unui substantiv este diferit ca formă de statul absolut. Ca şi la
formarea pluralului substantivelor, şi aici au loc reduceri vocalice. Construcţia trebuie privită
din punct de vedere fonetic ca un singur cuvânt, astfel încât adăugarea celui de-al 2-lea
substantiv impune de obicei reduceri vocalice în primul substantiv. De exemplu, substantivul
rb'D' dābār (stat absolut) suferă o reducere a vocalelor în construcţia următoare, statul
construct fiind rb;D> debar:
%l,Mh,ö ; rb;D> debar hammælæk cuvântul regelui

hv,mo rb;D> debar mōšæ(h) cuvântul lui Moise
Aşadar:
- doar primul substantiv este în stat construct
- doar al doilea substantiv poate avea articol, sau poate fi substantiv propriu (substantiv
determinat).
Primul substantiv este dependent de al doilea. Dacă al doilea e determinat, atunci şi primul va
deveni, prin relaţie, determinat, şi nu mai are nevoie de articol. De ex.:
%l,Mh,ö ; rb;D> debar hammælæk cuvântul regelui

hv,mo rb;D> debar mōšæ(h) cuvântul lui Moise
Dacă al doilea substantiv nu e determinat, atunci nici primul nu este determinat. De ex.:
%l,Mö, rb;D> un cuvânt al unui rege
41
Substantivele studiate până acum au fost în stat absolut. În dicţionare se redă întotdeauna statul absolut al
substantivelor (eventual cu indicarea auxiliară a pluralului şi a statului construct).
53
Pentru a exprima nedeterminarea primului şi determinarea celui de al doilea substantiv, se

foloseşte prepoziţia l. (cu sau fără rv,a)] . În acest caz, primul substantiv îşi păstrează forma
absolută:
%l,Ml,ö ; (rv,a)] rb'D' dābār ’ašær lāmmælæk

un cuvânt al regelui
dwIdl' . rAmz>mi mizmôr ledāwid
un psalm al lui David
Construcţia poate fi formată şi din substantive plurale:
%l,Mh,ö ; yrebD. I dibrê hāmmælæk

cuvintele regelui
~ykilM' h. ; yrebD. I dibrê hāmmelākîm
cuvintele regilor
Adjectivele se adaugă la sfârşitul construcţiei. De aceea sensul poate fi ambiguu, adjectivul

putând să se refere fie la primul, fie la cel de al 2-lea substantiv al construcţiei. De obicei
acordul dintre adjectiv şi substantivul pe care îl modifică, sau contextul, lămuresc sensul:
bAJh; %l,Mhö, ; tB; bat hāmmælæk haôb

fiica regelui bun
hb'AJh; %l,Mhö, ; tB; bat hāmmælæk haôbā(h)
fiica cea bună a regelui
bAJh; %l,Mhö, ; yrebD. I dibrê hāmmælæk haôb
cuvintele regelui bun
Uneori însă ambiguitatea persistă:
~ybiAJh ~ykilM' h. ; yrebD. I

dibrê hāmmelākîm haôbîm
cuvintele regilor buni sau cuvintele bune ale regilor
Construcţia poate fi formată din mai multe substantive:
%l,Mh,ö ; tB; yrebD. I dibrê bat hāmmælæk

cuvintele fiicei regelui
#r,ah'ö w' > ~yImV;ö h' %l,m,ö mælæk haššāmayim wehā’āræ
regele cerului şi al pământului
Traducerea construcţiei trebuie făcută în funcţie de relaţia dintre cel două substantive. De cele
mai multe ori este vorba de o relaţie posesivă sau genitivă. Însă uneori ea se referă la felul sau
la funcţia unui subiect:
vyaih' @s,Kö, kæsæ hā’îš banii (argintul) bărbatului

%l,Mh,ö ; tB; bat hāmmælæk fiica regelui
!b,a,ö x;Wl lûa ’æbæn o tablă de piatră
54
~yIm;ö yliK. kelî mayim un vas pentru apă
Vocabular
awb bô’ vb. a intra; a veni; perf.: aB' bā’

-lK' / lKo kōl/kol- s.m. întregul; toţi, toate; fiecare
~yIm; mayim s.m. apă, ape
br,[ö, ‘æræb s.m. seară
~wq qûm vb. a se ridica, a se scula; perf.: ~q' qām
bwv šûb vb. a se întoarce; perf.: bv' šāb
~yf śîm vb. a pune, a aşeza; perf.: ~f' śām
EXERCIŢII:
br,[hö, -' d[; aWhh; ~AYh;-lK' Wmqö' al{w> hc'ra> ;ö Wlp.n" ~['h-' lk'w>
dwID-' la, ~y[imv. o ~h,K' ~yvina" ] #r,ahö' -' lk'B. Wyh' al{{
ry[ih-' la, ytiaB'
#r,ah' ' l[;me ~yIMh; ; Wbv'
b) Traduceţi:
[r'h' %l,Mh, ; db,[, taZOh; #r,ah' ' %l,m, ~h'rb' a. ; db,[, %l,Mh, ; db,[,
c) Traduceţi:
o slugă a unui rege, sluga regelui, o slugă a regelui; un rege al unei ţări; regele Israelului; o
slugă a lui David; un vas de argint
55
LECŢIA 11
49. Perfectul verbelor „geminate” (verba mediae geminatae)
3 m.sg. bb;s' sābab

3 f.sg. hb'bs]; ' sābabā(h)
2 m.sg. t'ABös' sābbôtā
2 f.sg. tABs' sābbôt
1 sg. ytiABös' sābbôtî
3 pl. Wbb]s; ' sābabû
2 m.pl. ~t,ABs' sābbôtæm
2 f.pl. !t,ABs' sābbôtæn
1 pl. WnABös' sābbônû
Observaţii: Tipic pentru aceste verbe este că au a 3-a consoană identică cu a 2-a consoană.
Denumirea lor vine de la faptul că a 3-a consoană a fost adăugată rădăcinii biconsonantice
prin multiplicarea celei de a 2-a consoane.
50. Prepoziţiile ~[i (cu, împreună) şi tae (cu, împreună) cu sufixe pronominale
yMi[i ‘immî (sau ydIM[' )i cu mine yTiai ‘ittî

^M.[i ‘immekā cu tine (m.sg.) ^T.ai ‘ittekā
%M'[i ‘immāk cu tine (f.sg.) %T'ai ‘ittāk
AM[i ‘immô cu el ATai ‘ittô
HM'[i ‘immāh cu ea HT'ai ‘ittāh
WnMö[' i ‘immānû cu noi WnT'aö i ‘ittānû
~k,M[' i ‘immākæm cu voi (m.pl.) ~k,Ta. i ‘ittākæm
!k,M[' i ‘immākæn cu voi (f.pl.) !k,Ta. i ‘ittākæn
~M'[i ‘immām (sau ~h,M[' )i cu ei ~T'ai ‘ittām
!M'[i ‘immān cu ele !T'ai ‘ittān
Exemple:
lae WnM'[ö i yKi

Căci cu noi este Dumnezeu! (Is 8,10).
~T'ai %leho ~h'rb' a. w; > ~yvina" h] ' ~V'mi Wac.y"

Bărbaţii au plecat de acolo. Şi Avraam mergea împreună cu ei.
56
51. Pronumele relativ rv,a] (continuare)
rv,a] introduce de multe ori o propoziţie relativă. Când se foloseşte cu prepoziţii ce indică
dativul, acuzativul, locul, etc., acestea nu se pun înaintea lui rv,a,] ca în cazul substantivelor.
Prepoziţiile cu sufixe pronominale urmează după rv,a.] La fel şi în cazul adverbelor:
@s,Kh,ö -; ta, Al yTitn;ö " rv,a] vyaih' Omul care eu am dat lui argintul = Omul căruia i-am dat
argintul
hN"Mm,ö i Wac.y(" rv,a] ry[ih' Oraşul care ei au ieşit din el = oraşul din care au ieşit ei
ATai Wbv.y"( rv,a] vyaih' Omul care ei au şezut cu el = Omul cu care au şezut ei
~v' bv;y" rv,a] ry[ih' Oraşul care el a locuit acolo = Oraşul în care el a locuit
Atao yTixl. vö; ' rv,a] vyaih' Omul care eu am trimis pe el = Omul pe care eu l-am trimis
yTixl. v;ö ' rv,a] vyaih' Omul care eu am trimis = Omul pe care eu l-am trimis
rv,a] poate fi folosit deasemenea ca şi conjuncţie:
rv,a] ![;y:ö pentru că
rv,aK] ; după cum, conform cu ceea ce; când
52. Statul construct al substantivelor masculine singulare
La formarea statului construct se pot observa următoarele reguli de modificare a vocalelor:
1) ā şi ē în silabe neaccentuate devin e (X' şi Xe se reduc la X.).

2) ā în silaba finală devine a (X' devine X;).
3) ē în silaba finală rămâne de obicei neschimbat; rar ē se schimbă în a (rar Xe în X;).
Observaţi statul absolut şi statul construct al următoarelor substantive:
Absolut Construct Regula urmată
dy" yād dy: yad 2

aybin" nābî’ aybin> nebî’ 1
bk'AK bk;AK 2
~Aqm' ~Aqm. 1
rb'D' rb;D> 1 şi 2
bb'le bb;l. 1 şi 2
jpevo jpevo 3 (fără schimbare)
!qez" !q;z> 1 şi 3 (cu schimbare)
%l,m,ö %l,mö, nici una
rp,seö rp,seö nici una (ē este accentuat!)
57
53. Câteva tipuri deosebite de stat construct ale substantivelor masculine singulare
a) Substantivele ba' (tată) şi xa' (frate):

st. abs. st. cs.
ba' ’āb ybia] ’ bî
a
xa' ’ā yxia' ’aî

b) Substantive de tipul tyIB; (casă) şi tw<m' (moarte):
st. abs. st. cs.
tyIBö; bayit tyBe bêt
tw<m'ö māwæt tAm môt
c) Substantivul !Be (fiu):
st. abs. st. cs.
!Be bēn -!B, bæn-
Notă: Substantivele a) - c) sunt foarte frecvente şi trebuie memorizate!
54. Regula lui Şwa
Nu putem avea şwa ca vocală în două silabe succesive. Unul din şwa se transformă în altă
vocală. De exemplu succesiunea
CeCe devine CiC
le + nebî’î devine linbî’î (şi nu lenebî’î)
Atenţie: regula se referă la 2 şwa mobile. Dacă unul din şwa e mut, pot să apară unul după altul 2 şwa, caz în
care primul e mut, iar al doilea se pronunţă.
Regula lui şwa se aplică şi în cazul semivocalelor a, ae, o (unul din şwa se transformă în altă
vocală):
CeGa CaGa (G = consoană guturală)

be + alôm baalôm
GaCe GaC (şwa dispare)

ākām + ê *akemê (dublă reducere) akmê
55. Statul construct al substantivelor feminine cu terminaţia -ā(h)
La formarea statului construct al acestor substantive, terminaţia -ā(h) devine -at (hX' devine
(tX;).
În rest, se respectă regulile 1-3 observate la substantivele masculine:
st. abs. st. cs. Regula urmată
hr'AT tôrā(h) tr;AT tôrat
58
hn"v' šānā(h) tn:v. šenat 1

hc'[e tc;[] 1
hK'l.m; tK;l.m;
hk'rB' . tK;rB> i 1 şi apoi regula lui şwa
O formă neregulată o are substantivul hV'ai (femeie):

st. abs. st. cs.
hV'ai ’iššā(h) tv,aöe ’ēšæt
Vocabular
~h'rb' a. ; abrāhām s.p. Avraam

-ta, / tae ’ēt / ’æt- prep. cu, împreună cu
l[;Bö; ba‘al s.m. stăpân, domn, soţ; Baal
hk'rB' . e
b rākā(h) s.f. binecuvântare
rv,aK] ; a
ka’ šær conj. precum
!heKo kōhēn s.m. preot
![;nk"ö . e
k na‘an s.p. Canaan
qd,c-, yKil.m; malkî-ædæq s.p. Melchisedec
!t'n" nātān s.p. Natan
~[i ‘im prep. cu, împreună cu
hc'[e ‘ēā(h) s.f. sfat; plan
~lev' šālēm adj. paşnic
hn"v' šānā(h) s.f. an; pl. ~ynIv' šānîm
EXERCIŢII:
~h'rb' a. l; . rm;a' rv,aK] ; Wnlö' hw"hy> !t;n" rv,a] #r,ah'ö ' tazO
~M'[i %leho ~h'rb' a. w; >
WnT'aö i ~ymilve . hL,ahöe ' ~yvina" h] '
b) Formaţi statul construct pentru următoarele substantive:
byEao ry[i lm'G"

rABGI %a'lm. ; b['r'
rh'n" %r,D, !n"['
59
c) Traduceţi:
lAdG"h; ~['h' lAq ~lev' %l,m,ö qd,c-ö, yKil.m

hw"hy>-rb;d> h['rh' ' hV'ahi ' vyai ~yImV;ö h' ; !n:[]
h[orP> -; dy: l[;Bh;ö ; !heKo #r,ah'ö ' ~[;
d) Traduceţi:
aybiNh" ; tyBe lAdG"h; b['rh' ' tn:v.
!t'n" tc;[] tAba'h' tK;rB> i
hv,mo tr;AT tazO aWh jpeVho -; !B,
![;nkö: . ybia] ~r'ba. ; yxia-] !B, jAlw>
60
LECŢIA 12
56. Pronumele personal
1 sg. ykinaO ' ’ānôkî sau ynIa] ’anî eu

2 m. sg hT'a; ’attā(h) tu
2 f. sg. T.a; ’att tu
3 m. sg aWh hû’ el
3 fem. sg. ayhi hî’ ea
1 pl. Wnx.na: ] ’ananû sau Wnx.n: nanû noi
2 m. pl. ~T,a; ’attæm voi
2 f. pl. hN"Taöe ; ’attēnnā(h) sau !T,a; ’attæn voi
3 m. pl. hM'höe hēmmā(h) sau ~he hēm ei
3 f. pl. hN"he hēnnā(h) sau !he hēn ele
În Pentateuh, pronumele feminin (3 f.sg.) are uneori forma awhi (forma pronumelui masculin,
dar vocalizarea e ca a celui feminin).
Pronumele personal este folosit ca subiect, de obicei în propoziţii cu predicat neverbal.

bAj ynIa] Eu sunt bun.
%leho ynIa] Eu merg.
vyai ynIa] Eu sunt un om.
tyIBB'ö ; ynIa] Eu sunt în casă.
Având în vedere că verbul are sufixe personale, în mod obişnuit nu mai e nevoie şi de
pronume într-o propoziţie cu predicat verbal.
yTibt. K;ö ' Eu am scris.
Pronumele poate să stea şi înaintea verbului într-o propoziţie cu predicat verbal, pentru a pune
accentul pe subiectul acţiunii.
yTibt. Kö; ' ynIa] Eu am scris! (nu altcineva)
Sau aşezarea pronumelui înaintea verbului poate să fie o urmare a schimbării subiectului într-
un pasaj, fără o accentuare a subiectului.
57. Pronumele interogativ
a) ymi mî (cine?)
b) hm; mah (ce?)
Formele pentru hm; sunt diferite:

- înainte de a h r, forma este hm' mā(h):
61
t'yaöri ' hm' Ce ai văzut?

- înainte de [ x, forma este hm, mæ(h):
t'yfi[ö ' hm, Ce ai făcut?
- în toate celelalte cazuri, forma este hm;, plus dublarea consoanei următoare:
t'ac'Mö -' hm; Ce ai găsit?
Când ymi sau hm; sunt urmate de pronume demonstrative, acestea din urmă pot fi ignorate la
traducere:
t'yfö[i ' taZO-hm;; Ce (aceasta) ai făcut?
58. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -îm
La formarea statului construct al acestor substantive, terminaţia -îm va deveni -ê (~yXi devine
yXe ).42
În rest sunt urmate regulile deja observate la substantivele singulare.
pl. abs. pl. cs. Regula urmată

~ymiy" yāmîm ymey> yemê 1
~ynIB' ynEB. 1
~yMi[; yMe[;
~ybikA' K ybekA. K 1
~yrIbD' > yrebD. I 1 şi regula lui şwa
~yvina" ] yvena> ; 1 şi regula lui şwa
~ynIqze > ynEqz. I 1 şi regula lui şwa
Substantivele segolate provin din forme arhaice cu o singură vocală. De exemplu: *%l.m; a
devenit %l,m,,ö 43 sau *r>ps
. i a devenit ulterior rp,s.öe La formarea statului cs. plural, se revine la
vocala arhaică a cuvântului (a, i, sau o):
Sg. abs. Pl. abs. Pl. cs. Vocala

%l,mö, ~ykil'm. ykelm. ; malkê a
rp,söe ~yrIps' . yreps. i sirê i
vd,xöo ~yvidx' \ yvedx> ' odšê o
Substantivul ~yImö; (apă) nu are formă singulară. St. cs. este yme. La fel ~yImv;ö ' (cer), are st. cs.
ymev..
Câteva excepţii de la regulile 1-3:
42
~ final cade.
43
A fost vocalizat cu segol. De aici şi numele acestor substantive de “substantive segolate”.
62
Sg. Pl. abs. Pl. cs.

varoo (cap) ~yviar' yvear'
ry[i (oraş) ~yrI[' yre['
rh; (munte) ~yrIh' yreh'
59. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -ôt
Terminaţia -ôt rămâne neschimbată la formarea statului construct.

În rest se urmează regula 1, iar în cazul segolatelor se revine la vocala arhaică.
Sg. Pl. Abs. Pl. Cs. regula urmată

~ve tAmve tAmv. 1
ble tABli tABli
vp,n<ö tAvp'n> tAvp.n:
br,x,ö tAbr'x] tAbr>x;
#r,aö, tAcr'a] tAcr>a;
hk'rB' . tAkr'b. tAkr>Bi 1 şi regula lui şwa
Vocabular
byEao ’ōyēb vb.part. duşman

tB; bat s.f. fiică; pl. tAnB' bānôt
br,xö, æræb s.f. sabie
vd,xoö ōdæš s.m. lună; lună nouă (începutul lunii la evrei)
~yYIx; ayyîm s.m. viaţă
hY"x; ayyā(h) s.f. fiinţă vie, animal
la[emv' y. I yišmā‘ēl s.p. Ismael
ble lēb s.m. inimă
vp,nö< nææš s.f. suflet; viaţă; răsuflare; fiinţă vie
~ve šēm s.m. nume; pl.: tAmve šēmôt
EXERCIŢII
a) Traduceţi:
ry[ih' yvena> ; dwId-' yven> ~['h' ybeya> o
laerf' y. -I ynEb yTeB' rp,Sheö ; yrebD. I #r,ah'ö ' tY:x;
vyaih' yYEx; hw"hy> ykerD> ; ~d'ah' ' tAnB.
la[emv' y. I ynEB. tAmv.
63
LECŢIA 13
60. Substantivul cu sufixe pronominale. Sufixe pentru substantive singulare
În limba ebraică, posesia e indicată prin sufixe pronominale ataşate unui substantiv (asemenea
prepoziţiilor cu sufixe). Sufixele sunt aproape identice cu cele observate la prepoziţii.
A. Sufixe pentru substantive singulare:
Pentru un substantiv monosilabic, de ex. sWs sûs (cal) formele cu sufix sunt:
Sg. Pl.
1 ysiWs sûsî calul meu WnseWö s sûsēnû calul nostru
2m. ^s.Ws sûsekā calul tău ~k,sW. s sûsekæm calul vostru
2f. %seWs sûsēk calul tău !k,sW. s sûsekæn calul vostru
3m. AsWs sûsô calul lui ~s'Ws sûsām calul lor
3f. Hs'Ws sûsāh calul ei !s'Ws sûsān calul lor
După cum se poate observa, sufixele sunt cele întâlnite la prepoziţia l. (vezi la 32).
În cazul substantivelor bisilabice (de ex. rb'D)' , sufixele sunt aceleaşi, dar apar reduceri
vocalice la substantiv, ca la formarea pluralului şi a statului construct.:
Sg. Pl.
1 yrIbD' > d bārî cuvântul meu
e
Wnrebö D' > debārēnû
2m. ^r>bD(*' > debārekā ~k,rb. D; > debarkæm
2f. %rebD' > debārēk !k,rb. D; > debarkæn
3m. Arb'D> debārô ~r'bD' > debārām
3f. Hr'bD' > debārāh !r'bD' > debārān
La substantivele feminine terminate în –ā(h) (de ex. hr'AT) se întâlnesc modificările

observate la statul construct (-ā(h) devine –āt sau -at):
Sg. Pl.
1 ytirA' T tôrātî legea mea Wntöre A' T tôrātēnû
2m. ^t.rA*' T tôrātekā ~k,tr. A; T tôratkæm
2f. %terA' T tôrātēk !k,tr. A; T tôratkæn
3m. Atr'AT tôrātô ~t'rA' T tôrātām
3f. Ht'rA' T tôrātāh !t'rA' T tôrātān
64
61. Verbe de stare
Un grup mic de verbe, care exprimă o stare, au la conjugarea perfectului a doua vocală ē sau ō
(spre deosebire de cele studiate până acum, care aveau a). Ele pot fi traduse şi ca adjective,
exprimând o stare prezentă, trecută.
dbeK' el este greu / el a fost (era) greu / el a devenit greu

!qez" el este bătrân / el a fost (era) bătrân / el a devenit bătrân = el a îmbătrânit
Verbe de stare des întâlnite sunt şi următoarele:
vAB a fi ruşinat, a se ruşina

tme a fi mort, a muri (rădăcina verbală twm)
lkoy" a fi în stare, a putea
arey" a fi înfricoşat, a se teme
alem' a fi plin, a se umple
Perfectul verbului dbeK:'
Sg. Pl.
3m. dbeK' kābēd Wdb.K'* kābedû
3f. hd'bK. *' kābedā(h)
2m. T'db> Kö; ' kābadtā ~T,db> K; . kebadtæm
2f. T.db> K;ö ' kābadt !T,db> K; . kebadtæn
1 yTidb> Kö; ' kābadtî Wnd>bK;ö ' kābadnû
Perfectul verbului arey:"
Sg. Pl.
3m. arey" yārē’ War>y" yāre’ û
3f. ha'ry> " yāre’ā(h)
2m. t'areyö " yārē’tā ~t,arey> yerē’tæm
2f. taröye " yārē’t !t,arey> yerē’tæn
1 ytiaröye " yārē’tî Wnareyö " yārē’nû
Multe dintre aceste verbe au şi un adjectiv asociat: dbeK' greu, tme mort, alem' plin, etc. De
aceeea există posibilitatea de confuzie între adjectiv şi persoana 3 m.sg. perfect:
vyaih' !qez" Omul e bătrân sau omul a îmbătrânit (era, a fost bătrân).
Confuzia nu e posibilă pentru alte persoane:
hV'ahi ' hn"qze > femeia este bătrână (predicat adjectival)
hV'ahi ' hn"qz. "* femeia a îmbătrânit (predicat verbal)
65
Vocabular
hm'da' ] a
dāmā(h) s.f. pământ, pământ arabil
WhY"lai e ’ēlîyāhû s.p. Ilie
~ae ’ēm s.f. mamă; cu suf. yMiai
yAG gôy s.m. neam (păgân); pl.: ~yIAG
hm'kx. ' okmā(h) s.f. înţelepciune
dy" yād s.f. mână; putere; du. ~yIdy; ;" pl. tAdy"
aSeKi kissē’ s.m. tron
%lm mālak vb. a fi rege, a domni
~Aqm' māqôm s.m. loc
vd,qöo qōdæš s.m. sfinţenie; lucru sfânt, sfinţit ; loc sfânt, templu
hL'pTi . teillā(h) s.f. rugăciune
EXERCIŢII
a) Traduceţi următoarele cuvinte:
ymiv. ^t.yBe AtAm ^r>y[i ~k,nq> z; > Hv'aro

%veyai ~k,ay] bin> ytikr' B> i !t'Lp' Ti . AmAqm. ^b.yaI o
Ht'nv" . yMiai Wntecö [' ] ^m.Ay ~k,tm. d; a> ; !t'mk' x. '
Avd>q' aSeK-i l[; bv;y" ~yIAG-l[; ~yhila{ / %l;m'

WhY"lai -e la, ht'yh> ' hw"hy>-dy:w>
66
LECŢIA 14
62. Prepoziţiile la, , l[; , tx;T;ö şi yrexa] ; cu sufixe pronominale

yl;ae ’ēlay către mine
^ylöa, e ’ēlæ kā
%yIla;ö e ’ēlayik
wyl'ae ’ēlâw
h'ylöa, e ’ēlæ hā
Wnylöae e ’ēlênû
~k,ylea] ’alêkæm
!k,ylea] ’alêkæn
~h,ylea] ’alêhæm
!h,ylea] alêhæn
Aceleaşi sufixe le primesc şi următoarele prepoziţii:
yl;[' ‘ālay pe mine

^ylö[, ' ‘ālæ kā
%yIl[;ö ' ‘ālayik
wyl'[' ‘ālâw
h'ylö[, ' ‘ālæ hā
Wnylö[e ' ‘ālênû
~k,yle[] ‘alêkæm
~k,yle[] ‘alêkæn
~h,yle[] ‘alêhæm
!h,yle[] ‘alêhæn
yr;xa] ; ’aaray după mine yT;xT. ; tatay sub mine
^yröx, a] ; ’aaræ kā ^yTöx, T. ; tatæ kā
%yIrx;ö a] ; ’aarayik %yITxö T. ; tatayik
wyr'xa] ; ’aarâw wyT'xT. ; tatâw
h'yröx, a] ; ’aaræ hā h'yTöx, T. ; tatæ hā
Wnyröxe a] ; ’aarênû WnyTöxe t. ; tatênû
~k,yrexa] ; ’aarêkæm ~k,yText. ; tatêkæm
!k,yrexa] ; ’aarêkæn !k,yText. ; tatêkæn
~h,yrexa] ; ’aarêhæm ~h,yTexT. ; tatêhæm
!h,yrexa] ; ’aarêhæn !h,yTexT. ; tatêhæn
67
63. Sufixe pentru substantive plurale
B. Sufixe pentru substantive plurale sunt aceleaşi ca la prepoziţiile de mai sus (vezi 62).
a) Substantive cu terminaţia -ôt:
Sufixul se adaugă după terminaţie:
tArAT
1 sg. yt;ArAT tôrôtay legile mele
2 m.sg. ^yt,Aö rAT tôrôtæ kā
2. f.sg. %yItA;ö rAT tôrôtayik
3 m.sg. wyt'ArAT tôrôtâw
3 f.sg. h'yt,Aö rAT tôrôtæ hā
1 pl. WnyteAö rAT tôrôtênû
2 m.pl. ~k,yteArAT tôrôtêkæm
2 f.pl. !k,yteArAT tôrôtêkæn
3 m.pl. ~h,yteArAT tôrôtêhæm
3 f.pl. !h,yteArAT tôrôtêhæn
După cum se poate observa, sufixele sunt cele întâlnite la prepoziţia la, (vezi la 62).
b) Substantive cu terminaţia -îm:
Terminaţia -îm este înlocuită de aceleaşi sufixe:
~ysiWs
1 sg. ys;Ws sûs caii mei
2 m.sg. ^ys,Wö s sûsæ kā
2. f.sg. %yIsW;ö s sûsayik
3 m.sg. wys'Ws sûsâw
3 f.sg. h'ys,Wö s sûsæ hā
1 pl. WnyseWö s sûsênû
2 m.pl. ~k,yseWs sûsêkæm
2 f.pl. !k,yseWs sûsêkæn
3 m.pl. ~h,yseWs sûsêhæm
3 f.pl. !h,yseWs sûsêhæn
La adăugarea sufixelor 2 pl. m. şi f. se observă reducerea vocalică cunoscută de la statul
construct plural.
68
suf. 1 sg. suf. 2 m.pl regula

~ynIB' yn:B' ~k,ynEB. 1
~ymiy" ym;y" ~k,ymey> 1
tAkr'B. yt;Akr>Bi ~k,yteAkr>Bi 1 + reg. lui şw
Un substantiv cu sufix este determinat. De aceea:

- el nu mai are articol
- când este complement direct, înaintea lui stă prepoziţia tae (nota acuzativului).
Exemple:
bAJh; Arb'D> cuvântul lui cel bun
Arb'D> bAJ cuvântul lui este bun
ABli tx;mf. i bucuria inimii lui
^l.q-o ta, yTi[.mvö; ' am auzit glasul tău
Vocabular
yrexa] ; ’aarê prep. şi conj. după, în urma

tx;Tö; taat prep. sub; în loc de
EXERCIŢII
a) Adăugaţi sufixele pronominale pentru substantivul tAnB'. Ţineţi cont de reducerea vocalică.
1 sg. yt;AnOB. benôtay fiicele mele 1 pl.

2 m.sg. 2 m.pl.
2. f.sg. 2 f.pl.
3 m.sg. 3 m.pl.
3 f.sg. 3 f.pl.
b) Analizaţi şi traduceţi :
wyY"x; ymey-> lK' ![;nK: .ö #r,a-,ö ta, ha'r' al{>

taZOh; hr'ATh; rp,sBe . yTibt. K; ' rv,a] yr'bD' -> ta, W[m.v'
~k,yrebD. -I ta, [;mve o ykinaO '
69
LECŢIA 15
64. Imperfectul
Dacă perfectul se forma prin adăugarea de sufixe (conjugare aformativă), imperfectul se

formează totdeauna prin adăugarea de prefixe (conjugarea preformativă). Pentru unele
persoane există şi sufixe. Formele imperfectului unui verb regulat (de ex. bt;K)' sunt
următoarele:
Sg.
3 m. bToky. I yiktōb (el va scrie)
3 f. bTokT. i tiktōb (ea va scrie)
2 m. bTokT. i tiktōb (tu vei scrie)
2 f. ybiTk. T. i tiktebî (tu vei scrie)
1 bToka. , ’æktōb (eu voi scrie)
Pl.
3 m. WbT.ky. I 44
yiktebû (ei vor scrie)
3 f. hn"bT. koö T. i tiktōbnā(h) (ele vor scrie)
2 m. WbT.kT. i tiktebû (voi veţi scrie)
2 f. hn"bT. köo T. i tiktōbnā(h) (voi veţi scrie)
1 bTokn. I niktōb (noi vom scrie)
Prefixele şi sufixele acestea le primesc toate verbele la imperfect. De aceea este bine ca ele să
fie reţinute.
65. Traducerea imperfectului
Imperfectul exprimă o acţiune neîncheiată sau o acţiune posibilă.

a) De regulă este vorba de o acţiune în viitor („el va scrie”).
b) Dar poate fi vorba şi de o acţiune habituală, în prezent sau trecut („el scrie”, „el
obişnuia să scrie”).
c) Uneori traducerea este modală (el ar trebui să scrie, el ar putea să scrie, etc.)
Ca şi perfectul, imperfectul este negat prin al{ :

bToky. I al{ El nu va scrie (nu scrie, nu obişnuia să scrie, nu ar putea să scrie)
Ca şi în cazul perfectului, există modificări la conjugare, în funcţie de tipul verbelor (a

consoanelor rădăcinii: I-a; III-h; II-y; II-w, etc.).
44
!
Mai rar se întâlneşte şi terminaţia -ûn (cu “ paragogic”) pentru persoana 3 pl sau 2 m. pl. De exemplu
!Wrm.vT. i (veţi asculta) în Deut 6,17.
70
66. Imperfectul cu vocala a
În loc de vocala o, unele verbe au la imperfect vocala a. Din această categorie fac parte
verbele de stare, verbele cu consoanele II sau III guturale, precum şi alte verbe. Prefixele şi
sufixele rămân neschimbate.
de stare III-guturală II-guturală

Sg.
3m. dB;ky. I yikbad [m;vy. I yišma‘ rx;by. I yibar
3f. dB;kT. i tikbad [m;vT. i tišma‘
2m. dB;kT . i tikbad [m;vT. i tišma‘
2f. ydIBk
. T. i tikbedî y[imv. T. i tišme‘î
1 dB;ka. , ’ækba d [m;va. , ’æšma‘
Pl.
3m. WdB.ky. I yikbedû W[m.vy. I yišme‘û
3f. hn"dB
> k;ö T. i tikbadnā(h) hn"[.mv;ö T. i tišma‘nā(h)
2m. WdB.kT . i tikbedû W[m.vt. i tišme‘û
2f. hn"dB
> k;ö T. i tikbadnā(h) hn"[.mv;ö T. i tišma‘nā(h)
1 dB;kn. I nikbad [m;vn. I nišma‘
Alte verbe care au imperfect cu vocala a:
Perf. Imperf.
bk;v' bK;vy. I a se culca
dm;l' dm;ly. I a învăţa
bk;r' bK;ry> I a călări
Vocabular
!yBe bên prep. între; Y !ybeW X !yBee = „între X şi Y”.

tyrIB. berît s.f. legământ
vrd dāraš vb. a căuta; a întreba; a cere
h['Wvy> e
y šû’ā(h) s.f. ajutor, izbăvire, mântuire
hk'al'm. e
m lā’kā(h) s.f. muncă
rWc ûr vb. stâncă
tbv šābat vb. a se opri, a înceta; a se odihni
tB'v; šabbāt s.f. şi m. sabat, ziua odihnei
71
EXERCIŢII
a) Conjugaţi verbul rk;z" la imperfect.
b) Analizaţi şi traduceţi următoarele (4) fraze:
hf,[o hT'a; rv,a] hk'al'm-. lK'mi tBovT. i aWhh; ~AYB;

aWh tB'Vh; ; ~Ay yKi
yti[W' vywI yrIWc aWh yKi yY:x; ymey-> lK' hw"hy>-ta, vroda> ,
~['h' !ybeW Aaybin> !yBe hw"hy> jPovy. I
hY"x; vp,n-<ö lK' !ybeW AnyBe AtyrIB-. ta, ~yhila{ / rKozy> I

c) Completaţi mai sus formele pentru verbul rx;B' .
72
LECŢIA 16
67. Imperfectul verbelor III-a
Pentru verbul ar'q' formele imperfectului sunt următoarele:
Sg. Pl.
3m. ar'qy. I yiqrā’ War>qy. I yiqre’û
3f. ar'qT. i tiqrā’ hn"aröq, T. i tiqræ’nā(h)
2m. ar'qT. i tiqrā’ War>qT. i tiqre’û
2f. yairq> T. i tiqre’î hn"ar,qö t. i tiqræ’nā(h)
1 ar'qa. , ’æqrā’ ar'qn. I niqrā’
Observaţii: Ca şi la perfect, aceste verbe au vocala a (X;) prelungită la ā (X') datorită ultimei
consoane a.
68. Sufixe pronominale pentru substantivele ba', xa' şi hP,
Aceste substantive au vocala –î în statul construct şi înainte de sufixe:
St.abs.: ba' āb xa' hP,

St. cs.: ybia] abî yxia] yPi
Cu sufixe:
Sg.:
1 ybia' ābî yxia' yPi
2m. ^yböai ' ābîkā ^yxöai ' ^yPöi
2f. %ybia' ābîk %yxia' %yPi
3m. Whyböai ' ābîhû Whyxöai ' WhyPöi
sau wybia' ābîw sau wyxia' sau wyPi
3f. h'ybiaö ' ābîhā h'yxöai ' h'yPiö
Pl.:
1 Wnyböai ' ābînû Wnyxöai ' WnyPö
2m. ~k,ybia] abîkæm ~k,yxia] ~k,yPi
2f. !k,ybia] abîkæn !k,yxia] !k,yPi
3m. ~h,ybia] abîhæm ~h,yxea] ~h,yP
3f. !h,ybia] abîhæn !h,yxea] !h,yP
73
Pluralul cu sufixe pentru susbtantivul xa'' (pl. abs. ~yxia; ):
Sg. Pl.
1 yx;a; ’aay Wnyxöae ; ’aênû
2m. ^yxöa, ; ’aæ kā ~k,yxea] ’aêkæm
2f. %yIxa;ö ; ’aayik !k,yxea] ’aêkæn
3m. wyx'a, ’aâw ~h,yxea] ’aêhæm
3f. h'yxöa, ; ’aæ hā !h,yxea] ’aêhæn
Vocabular
hr'kBo . bekōrā(h) s.f. întâia născută

lb,hö, hæbæl s.p. Abel
hW"x; awwā(h) s.p. Eva
[dy yāda‘ vb. a cunoaşte; a şti; a afla
dly yālad vb. a naşte
hx'nm> i minā(h) s.f. jertfă (de obicei nesângeroasă)
db[ ‘ābad vb. a sluji
yrIP. e
p rî s.m. fruct, rod
!aco ō’n s.col. cornute mici = oi şi capre
!yIqö; qayin s.p. Cain
h[r rā‘ā(h) vb. a paşte (tr.)
EXERCIŢII
d) Analizaţi şi traduceţi (Gen 4,1 ş.u. cu modificări):
Hv'yail. !Be hW"x; hd'ly. " ATv.ai hW"x-; ta, [d;y" ~d'ah' w' >
lb,h-ö, ta,-~G: hd'ly. " !yIq;ö dl,Yhö< ; ~ve-ta, ha'rq> '
hy"h' !yIqw;ö > !aco h[ero lb,h,ö 45yhiyw> : !yIqö; yxia]
hm'da' h] ' yrIPm. i !yIq;ö 46aybihe hm'da' ] dbe[o
Anaco tArkoBm. i aWh-~g: aybihe lb,hw,ö > hw"hyl; hx'n>mi
45
„Şi a fost“.
46
“A adus”.
74
LECŢIA 17
69. Narativul (waw-imperfectul). Secvenţele narative
A. Cea mai folosită formă verbală în cărţile istorice este aşa-numitul „narativ”, sau „waw-
imperfect. O naraţiune în ebraică este constituită dintr-o succesiune de propoziţii, având
narative ca predicate. Acţiunile descrise de narative sunt consecutive:
Succesiunea în timp:
1 2 3
Şi s-a sculat (Ilie) şi a plecat spre Sarepta şi a venit la poarta oraşului (1Regi 17,10)
Forma unui narativ este: wa+imperfect (cu dublarea primei consoane):

bTokY. wI : wayyiktōb şi a scris
WrK.mY. wI : wayyimkerû şi au vândut
rKozY> wI : wayyizkōr şi şi-a amintit
[m;vT. wi : wattišma‘ şi (ea) a auzit
De aceeea se mai numeşte şi waw-imperfect. Conjuncţia we este numită şi waw consecutiv,

fiindcă acţiunile descrise sunt consecutive, sau waw conversiv, fiindcă conjuncţia a produs o
conversiune a imperfectul, care nu mai redă o acţiune viitoare, ci una în trecut, comportându-
se ca un perfect.
La începutul unei secvenţe narative poate să stea şi un perfect, urmat de unul sau mai multe
waw-imperfecte:
aybiNh" -; tyBe-la, ~ykial' .m; xl;vY. wI : %l,Mhö, ; ~q'

Regele s-a ridicat şi a trimis soli la casa profetului.
O propoziţie negativă poate face parte din secvenţă. În acest caz, narativele sunt urmate de
al{w> (conjuncţie+negaţie) şi apoi de un verb la perfect:
Alqo-ta, Wn[.mvö; ' al{w> Wnylöae e vyaih' ar'qY. wI :
Şi a strigat bărbatul către noi şi47 noi nu am auzit glasul lui.
B. Waw-perfectul. Nu numai imperfectul poate fi „convertit” de conjuncţia we. Waw-perfectul,

adică perfectul precedat de waw-conversiv, va reda o acţiune în viitor.
Forma waw-perfectului este we+perfect (fără dublarea primei consoane). Accentul cade de
regulă pe ultima silabă:
yTibt. k; w' > wekātabtî Şi voi scrie
T'kl. h' w' > wehālaktî şi vei merge
Se poate construi o secvenţă din imperfecte şi waw-perfecte:
47
Sau “dar noi…”.
75
rp,sBeö . ~t'ao yTibt. k; w' > ^yröb, D' -> ta, rKoza> ,
Îmi voi aminti cuvintele tale şi le voi scrie într-o carte.
La fel ca în secvenţa narativă, o propoziţie negativă ce urmează unor waw-imperfecte va fi

formată din al{w> şi apoi verbul la imperfect.
[m;vT. i al{w> ^ylöa, e ytiar'qw' > ~Wqa'

Mă voi ridica şi voi striga către tine, dar tu nu vei auzi.
70. Imperativul
Dacă se înlătură prefixul imperfectului unui verb (yI), se obţine forma imperativului:
Imperfect Imperativ
bToky. Iyiktōb btoK. ketōb

el va scrie scrie!
[m;vy. Iyišma‘ [m;v. šema‘

el va asculta ascultă!
ar'qy. I
yiqrā’ ar'q. qerā’
El va striga strigă!
Terminaţiile formelor imperativului sunt aceleaşi cu ale imperfectului 2 sg. şi pl:

Sg. Pl.
Masc. - -û
Fem. -î -nā(h)
Reduceri vocalice48 au loc la adăugarea terminaţiilor -î şi -û:
2 m.sg 2 f.sg. 2 m.pl. 2 f.pl.

btoK. ybitK. i Wbt.Ki hn"bt. Koö .
e e
k tōb kitbî kitbû k tōbnā(h)
[m;v. y[imv. i W[m.vi hn"[m. v;ö .
e e
š ma‘ šim‘î šim‘û š ma‘nā(h)
rx;B. yrIxB] ; Wrx]B; hn"rx> B;ö .
bear baarî baarû bearnā(h)
Pentru 2 m.sg. mai există forma alternativă cu sufix -ā(h), (numită adhortativ):
hb'kv. i šikbā(h) Culcă-te!
48
Vezi regula lui şwa la 54.
76
Uneori, după imperativ poate să urmeze particula an" nā’, care fie nu modifică sensul
imperativului, fie poate să dea imperativului o nuanţă reverenţioasă, de rugăminte:
an" btoK. ketōb nā’ Scrie! sau Te rog, scrie!

an" rmov. e
š mōr nā’ Păzeşte! sau Te rog, păzeşte!
Frecvent particula an" este legată de imperativ prin maqqef, caz în care construcţia e privită ca
un singur cuvânt. De aceea qameţ ( )' se citeşte o (se află în silabă închisă neaccentuată):
an"-rm'v. šemor-nā’
O interdicţie sau prohibiţie se exprimă în ebraică în două feluri:

a) -la;+imperfect, pentru interdicţii imediate: „să nu faci asta (acum, imediat)!”
b) al{+imperfect, pentru interdicţii de durată, permanente: „să nu ucizi (niciodată)!”
În cazul interdicţiilor imediate (a), este frecventă forma:
an"-la; +imperfect.
71. Formele conjuncţiei w>
a) Înainte de cuvinte care încep cu o consoană labială („bumaf”: b b; m m; p ), forma

conjuncţiei este W û:
tB; bat fiică tb;W ûbat şi o fiică
hPo pō(h) aici hpoW ûō(h) şi aici
~yIm;ö mayim apă ~yImW;ö ûmayim şi apă
b) Înainte de cuvinte care încep cu o consoană urmată de şwa (cu excepţia consoanei y), forma
este tot W:
~yrIbD' > debārîm cuvinte ~yrIbd' W> ûdebārîm şi cuvinte
c) Înainte de cuvinte care încep cu y> se aplică regula lui şwa, forma fiind wI :
hd'Why> yehûdā(h) Iuda hd'WhywI wîhûdā(h) şi Iuda
d) Înaintea cuvintelor care încep cu guturale urmate de semivocale (a, æ, sau o), formele sunt w:,
w<, sau w" (wo)49:
ynIa] ’anî eu ynIaw] : wa’anî şi eu
~doa/ ’ dōm Edom
æ
~doaw/ < wæ’ædōm şi Edom
ynI[\ ‘onî asuprire ynI[w\ " wo‘onî şi asuprire
49
Qameţ înaintea lui şwa (sau hatef qameţ) se citeşte o. Vezi şi 35.
77
Vocabular
bng gānab vb. a fura

rg"h' hāgār s.p. Hagar
hNEhi hinnē(h) interj. iată!
hrh hārā(h) vb. a zămisli, a rămâne însărcinată
xql lāqa vb. a lua
hw"c.mi miwā(h) s.f. poruncă
yrIc.mi mirî adj. şi s. col. egiptean; egiptenii
an" nā’ partic. (după imperativ sau exortativ) te rog, deci
rc[ ‘āar vb. a închide pântecele, a opri de la naştere
yr;f' / hr'f' śārā(h) / śāray s.p. Sara
rmv šāmar vb. a păzi, a observa (legea)
hx'pv. i šiā(h) s.f. roabă, slujitoare
EXERCIŢII
a) Analizaţi şi traduceţi (Gen 16,1 ş.u. cu modif.):
Hm'vW. tyrIcm. i hx'pv. i Hl'w> Al hd'ly. " al{ ~r'ba. ; tv,aöe yr;fw' >
ytiao hw"hy> rc;[' hNEhi ~r'ba. -; la, yr;f' 50rm,aTow: rg"h'
rg"h-' ta, ~r'ba. -; tv,aeö yr;f' hx'ql. ' 51td,Lö,mi
hV'ali . Al Hv'yai ~r'ba. l; . Ht'ao hn"tn. " tyrIcM. hi ; Ht'xp' v. i
ht'rh. ' ayhiw> rg"h-' la, 52aboYw" :
b) Traduceţi:
hw"hy> twOc.m-i lK' Wvr>dwI > Wrm.vi tazO-Wrk.zI laerf' y. I [m;v.

bnOgT> i al{ xc'rT> i al{
50
„Şi a spus“ (waw-imperfect al verbului rm;a)' .
51
„de la a naşte“.
52
„Şi a intrat“.
78
LECŢIA 18
72. Imperfectul şi imperativul verbelor I-guturale (I-[, I-x)
Aceste verbe au o semivocală sub guturală.

Verbele având imperfectul în ō au prima vocală a.
Perf. Imperf. Imperativ

3 m.s dm;[' dmo[y] : ya‘amōd
3 f.s dmo[T] ; ta‘amōd
2 m.s dmo[T] ; ta‘amōd dmo[] ‘amōd
2 f.s ydIm[. ;T; ta‘amdî ydIm[. i ‘imdî
1 sg. dmo[a? < ’æ‘æmōd
3 m.pl. Wdm.[y; : ya‘amdû
3 f.pl. hn'd.m[oö T] ; ta‘amōdnā(h)
2 m.pl Wdm.[;T; ta‘amdû Wdm.[i ‘imdû
2 f.pl hn'd.m[oö T] ; ta‘amōdnā(h) hn'dm. [o ] ‘amōdnā(h)
1 pl. dmo[n] : na‘amōd
Verbele cu imperfect în a au prima vocală æ.
Perf. Imperf. Imperativ

3 m.sg. qz:x' qz:xy/ < yææzaq
3 f.sg. qz:xT/ ,
2 m.sg. qz:xT/ , qz:x] azaq
2 f.sg. yqizx. T, , yqizx> i
1 sg. qz:xa/ ,
3 m.pl. Wqz>xy, <
3 f.pl. hn"qz. x:ö T/ ,
2 m.pl. Wqz>xT, , Wqz>xi
2 f.pl. hn"qz. x:ö T/ , hn"qz. x: ]
1 pl. qz:xn/ <
Există şi verbe din această categorie la care nu apare semivocală sub guturală în imperfect:
Perfect imperfect
bv;x' āšab bvoxy. : yašōb
79
73. Iusivul şi cohortativul
Imperfectul poate fi utilizat, indirect, ca un imperativ pentru toate persoanele:

3 sg. xl;vy. I yišla Să trimită (iusiv)
3 pl. Wxl.vy. I yišleû Să trimită (iusiv)
2 sg. xl;vT. i tišla Să trimiţi

2 pl. Wxl.vT. i tišleû Să trimiteţi
1 sg. hx'lv. a. , ’æšleā(h) Să trimit (cohortativ)
1 pl. hx'lv. n. I ’nišleā(h) Să trimitem (cohortativ)
Astfel utilizat, imperfectul se numeşte iusiv pentru persoana a 3-a sg. şi pl., şi cohortativ
pentru persoana 1 sg. şi pl. La verbele studiate până acum, forma iusivului e identică cu cea a
imperfectului. Sunt însă tipuri de verbe pentru care iusivul diferă de imperfect ca formă.
Caracteristic pentru cohortativ este sufixul –ā(h).
74. Secvenţe conţinând imperative, iusive şi cohortative
Cele mai frecvente cazuri sunt următoarele:
a) Imperativ + imperativ.
... dmo[w] : ... xl;vW. ... [m;v.

Ascultă...şi trimite...şi stai...!
Acţiunile pot fi consecutive sau concomitente.
b) Imperativ + perfect.
... T'dm
> [; w' > ... T'xl. v; w' > ... [m;v.
ascultă...şi (apoi) trimite...şi (apoi) stai...!
Acţiunile sunt consecutive. Secvenţa este asemănătoare cu cea din 69 B: imperfect+waw-

perfect, conjuncţia fiind conversivă.
c) Imperativ (sau iusiv, sau cohortativ) + imperfect (sau cohortativ)
... xl;va. w, > ... btoK.

scrie...ca să trimit!
... [m;vy. wI > ... ar'q.

strigă...ca să audă!
... ac'my. wI > ... hx'lv

. n. I
să trimitem...ca să găsească!
80
A doua propoziţie exprimă un scop (propoziţie finală). Conjuncţia are forma normală şi nu
este conversivă.
75. Imperfectul şi imperativul verbelor I-a
a) verbe de tipul lk;a' ’ākal (a mânca) au imperfectul lk;ayO yō’kal
Sg. Pl.
3 m. lk;ayO yō’kal Wlk.ayO yō’kelû
3 f. lk;aTo tō’kal hn"lk. aö; To tō’kalnā(h)
2 m. lk;aTo tō’kal Wlk.ato tō’kelû
2 f. ylika. To tō’kelî hn"lk. aö; To tō’kalnā(h)
1 lk;ao ō’kal lk;anO nō’kal
La fel se conjugă rm;a' ’āmar (a spune).
Imperfect Imperativ
rm;ayO yō’mar rmoa/ ’æmōr
Foarte frecvent este waw-imperfectul acestui verb: rm,aYöwO : wayyómer „şi a spus” (accentul
este pe penultima silabă). Când se află pe ultima poziţie în propoziţie, forma sa este: rm;aYOw:
wayyō’mar:
[m;v. wyl'ae rm,aYöwO : Şi a spus către el: ascultă...

[m;v. rm;aYOw: Şi a spus: ascultă...
b) alte verbe se aseamănă la conjugare cu verbele I-x. De exemplu
bh;a' ’āhab (a iubi) bh;ay/ < yæ’æhab
Vocabular
!Ada' ’ādôn s.m. domn, stăpân

!roha] ; a
’ah rōn s.p. Aaron
dx'a, ’æād adj.şi num. un, unul singur, unul oarecare, fiecare
rx;a; ’aar prep. după, în spate
rxea; ’aēr adj. alt, străin, următor
vry yāraš vb. a lua în posesie; a moşteni; a deposeda
trk kārat vb. a tăia; a încheia (un legământ)
ynEpl. i linê prep. în faţa, înaintea
#bq qāba vb. a aduna
xlv šāla vb. a trimite
81
EXERCIŢII:
#r,ahö' -' ta, ~T,vr. yI wI Wqz>xT, ,jpeVho ; ynEpl. i Wdm.[i
#r,aB'ö ' ~r'ba. ; rbo[Y] w: :
~k,ylea] ytiao xl;v' ~k,yteAba] yhela{ /
yr;bD' -> ta, [m;vT. wi > yn:pl' . dmo[i] hw"hy>-ta, Wvr>DI
laerf' y. -I lK'-ta, yl;ae #boqW. an" [m;v.
~T'ai tyrIb. Wtr>kt. -i al{ hw"hy> twOcm. -i ta, Wrb.[T; ; al{
dx'a, hw"hy> Wnyhöle a{ / hw"hy> laerf' y. I [m;v.
c) Analizaţi şi traduceţi:
^yn<dö ao ] hYEa; wyl'ae Wrm.aYOw: ~yhila{ / rm,aYöwO :
%l,Mh, ; ynIdao l; Wrm.ai ayhi lk;aTow: hV'ahi ' rm,aTowö :
!roha] ; ynEB. ~ynIhK] ho -; la, rmoa/ hv,m-o la, hw"hy> rm,aYOwö :
82
LECŢIA 19
76. Propoziţii temporale
Verbul hy"h' hāyā(h) (a fi) apare frecvent precedat de waw-consecutiv la perfect sau la
imperfect:
yhiyw> : wayhî 53 „şi a fost”
hy"hw' > wehāyā(h) „şi va fi”
Cele două forme pot fi urmate de complemente directe în propoziţie:
...rmoale wyl'ae hw"hy>-rb;d> yhiyw> :

Şi a fost cuvântul Domnului către el:..
#r,aBö' ' b['r' hy"hw' >

Şi va fi foamete în ţară.
De obicei, cu ajutorul acestor cuvinte se introduc în ebraică propoziţii temporale. Următoarele

propoziţii sunt secvenţe narative, de tipul perfect + waw-imperfect sau imperfect + waw-
perfect. Fiind o formulă introductivă, se poate face abstracţie de „şi a fost” la traducere:
...xl;vY. wI : rq,BB
öo ; yhiyw> :
Şi (a fost că) seara el a trimis...
...xl;vY. wI : hL,ah
öe ' ~yrIbD' h> ; rx;a; yhiyw> :
Şi după aceste lucruri a trimis...
...ar'qY. wI : ~t'ao ha'r' rv,aK

] ; yhiyw> :
Şi când i-a văzut pe ei a strigat...
La fel se poate omite la traducere „ şi va fi”:
...~t,ac'ywI rq,BB
öo ; hy"hw' >
Şi (va fi că) dimineaţa veţi pleca...
Cele mai folosite conjuncţii în propoziţiile temporale sunt rv,aK] ; ka’ašær (când, pe când) şi
yKi kî (când, ori de câte ori).
...~T,rk
> z; W> hL,ahöe ' ~yrIbD' h> -; ta, W[m.vt. i yKi hy"hw' >
Şi când veţi auzi aceste cuvinte vă veţi aminti...
Pot indica timpul şi propoziţii participiale:
53
Sau wayyehî.
83
...W[m.vY. wI : ~v' ~ydIm[

. o ~he yhiyw> :
Şi pe când stăteau ei (lit.: erau stând) acolo, au auzit...
77. Infinitivul construct
În ebraică există două forme de infinitiv pentru verbe: absolut şi construct. Cel absolut va fi
studiat într-o lecţie viitoare. Infinitivul construct este apropiat ca sens de infinitivul din
limbile moderne, putând fi folosit fie ca verb, fie ca substantiv. De altfel, denumirea sa vine
de la faptul că această formă se construieşte, ca şi un substantiv, cu alte cuvinte.
Ca formă, infinitivul construct este frecvent identic cu imperativul, dar nu întotdeauna.

Paradigma vocalică a inf.cs. este: XXoX. (e-ō)
btoK. ketōb a scrie; acom. meō’ a găsi; dmo[] ‘amōd a sta
Infinitivul construct poate primi sufixe pronominale, caz în care apar modificări ale vocalelor.
Mai jos sunt redate formele câtorva dintre tipurile de verbe deja studiate:
Perf. Imperf. Imp. Inf. cs. Inf.cs.+suf

Reg. bt;K' bToky. I btoK. btoK. ybitK. '
(kotbî)
I-gut. dm;[' dmo[y] : dmo[] dmo[] ydIm[. '
(‘omdî)
II-gut. rx;B' rx;by. I rx;B. rxoB. yrIxB\ '
(boorî)
III-gut. [m;v' [m;vy. I [m;v. [;mvo . y[imv. '
(šom‘î)
I-a lk;a' lk;ayO lkoa/ lkoa/ ylika. '
(’oklî)
III-a ac'm' ac'my. I ac'm. acom. yaicm. '
(mo’î)
78. Folosirea infinitivului construct
a) Infinitivul construct poate fi folosit ca un substantiv.
ybitK. ' kotbî scrierea mea (acţiunea mea de a scrie)

vyaih' btoK. scrierea omului (acţiunea de a scrie a omului)
vyai groh] ucidere a unui om (2 sensuri: omul este subiectul uciderii sau omul este obiectul
uciderii)
vyaih-' ta, ygIrh> ' uciderea de către mine a omului (acţiunea mea de a ucide omul)
ytiao vyaih' groh] uciderea mea de către om (acţiunea omului de a mă ucide)
ytiao Arm.v' păzirea mea de către el (acţiunea lui de a mă păzi)
84
Infinitivul construct, având funcţie de substantiv, poate fi subiect sau complement în

propoziţie.
b) Cea mai frecventă utilizare a inf. cs. este împreună cu prepoziţiile B., K. şi l., când poate fi
tradus verbal.
Cu prepoziţiile B. şi K., inf. cs. formează obişnuit propoziţii temporale:
rb'Dh' -; ta, A[m.vB' .

când (sau pe când) a auzit el cuvântul
rb'Dh' -; ta, A[m.vK' .

când a auzit el cuvântul
Cu prepoziţia l., infinitivul construct exprimă un scop sau un rezultat:
…[;mvo l. …
i WaB'
Au venit…să asculte.
…rmovl . i Wlk.y" al{

Nu au putut să păzească…
Infinitivul construct este negat cu yTilB

. i biltî, prefaţat de l., exprimând o privare sau oprire:
#[eh' yrIP-. ta, lkoa/ yTilb. li .
Spre a nu mânca fructul pomului
Vocabular
zx'a' ’āāz s.p. Ahaz

~r'a] a
’ rām s.p. Aram
dg<Bö, bægæd s.m. haină, veşmânt
B. be
prep. în; când, pe când
yTilB. i biltî adv. în afara, cu exepţia, fără; yTilb. li . = ca să nu...
ajx āā’ vb. a păcătui, a greşi
hd'Why> yehûdā(h) s.p. Iuda
lkoy" yākōl vb. a putea, a fi în stare; a rezista, a birui
hm'xl' m. i milāmā(h) s.f. luptă, război
hd'Ab[] a
‘ bōdā(h) s.f. muncă; slujbă; slujire cultică
bz[ ‘āzab vb. a părăsi
hv,q' qāšæ(h) adj. greu, dificil
85
EXERCIŢII
%l,Mh,ö -; la, Wnt'aö o aybiNh" ; xl;vY. wI : Wnyböai ' tAm yrexa] ; yhiyw> :
rmoale yl;ae hw"hy>-rb;d> yhiyw> :
~r'a-] %l,m, hl'[' hd'Why> %l,m,ö zx'a' ymeyBi yhiyw> :
hm'xl' M. li ; ~löv;i W' ry>
yliAqB. T'[m. v; w' > ^ylöa, e ar'qa. , yKi hy"hw' >
hd'Ab[]h' ^M.mi hv'q' yKi lkoa/ rm,aYOwö :
54
WxT;vY. wI : ~h,yrebD. -I ta, ~h'rb' a. ; db,[,ö [m;v' rv,aK] ; yhiyw> :
hw"hyl; hc'ra> ö;
xm;fY. wI : dl,Yhö< -; ta, Aac.mB' . yhiyw> :
Adg>Bi bzO[Y] w: : yliAq-ta, A[m.vk' . yhiyw> :
~x,l,ö lkoal/ , lkoy" al{w>
hw"hy> td;b[o -] ta, dbo[l] ; hpo ytiaB'
ytiao Wrk.zw" > ymixl. -; ta, ~l'ka. B' . hy"hw' >
ajox] yTilb. li . yDIb[. ; hv,mo tr;AT rkoz>
54
„s-a închinat“.
86
LECŢIA 20
79. Verbe I-n (imperfect, imperativ, infinitiv cs.)
Se deosebesc două tipuri de verbe:
a) cu vocala ō la imperfect:
Perfect Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf.
lp;n" (a cădea) lPoyI lpon> lpon> ylipn. " nolî
Conjugarea verbului lp;n" la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. lPoyI yippōl WlP.yI yippelû
3 f. lPoTi tippōl hn"lP. Töo i tippōlnā(h)
2 m. lPoTi tippōl WlP.Ti tippelû
2 f. yliPT. i tippelî hn"lP. Töo i tippōlnā(h)
1 lPoa, ’æppōl lPonI nippōl
b) cu vocala a la imperfect:
[s;n" (a pleca) [S;yI [s; [;sno > nesōa‘ y[isn. " nos‘î
Conjugarea verbului [s;n" la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. [S;yI yissa‘ W[s.yI yis‘û
3 f. [S;Ti tissa‘ hn"[S. Tö; i tissa‘nā(h)
2 m. [S;Ti tissa‘ W[s.Ti tis‘û
2 f. y[isT. i tis‘î hn"[S. Tö; i tissa‘nā(h)
1 [S;a, ’æssa‘ [S;nI nissa‘
Observaţii: La imperfect, prima consoană n este asimilată de a doua, rezultând dublarea
acesteia.
Unele dintre aceste verbe au o altă formă a infinitivului construct, primind sufixul t:
Perfect Imperf. Imp. Inf.cs Inf.cs.+suf.

[vgn]55 vG:yI vG: tv,G<ö gæšæt yTv.GI
[g:n" [G:yI [G: t[;G:ö ga‘at -
af'n" aF'yI af' tafe/taef. śē’t/śe’ēt ytiafe .
Verbul !t;n" are vocala ē la imperfect:
55
“A se apropia”. Forma nu apare la perfect în BH.
87

!t;n" (a da) !TeyI !Te tTe yTiTi
Infinitivul cs. cu prepoziţia l. are forma:
ttel' (spre a da)
t[;gl:ö (' spre a atinge)
tv,gl<ö ' (spre a se apropia), etc.56
80. Verbe I-y (imperfect, imperativ, infinitiv construct)
Şi pentru aceste verbe există două tipuri de imperfect, în funcţie de vocala care apare:
a) cu vocala ē:
Perf. Imperf. W-Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf.

bv;y" bveyE bv,YwöE : bve tb,v,ö yTibv. i
[d;y" [d;yE 57 [d;YwEö : [D; t[;Dö; yTi[D. ;
Aici putem încadra şi verbul %l;h,' fiindcă se comportă ca un verb I-y:
%l;h' %leyE %l,YwE : %le tk,l,ö yTikl. ,
Conjugarea verbului bv;y" la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. bveyE yēšēb Wbv.yE* yēšebû
3 f. bveTe tēšēb hn"bv. T;ö e tēšabnā(h)
2 m. bveTe tēšēb Wbv.Te* tēšebû
2 f. ybivT. e* tēšebî hn"bv. T;ö e tēšabnā(h)
1 bveae ’ēšēb bvenE nēšēb
b) cu vocala a:
Perf. Imperf. W-Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf.

!vey" !v;yyI !v'yYIw: !v;yi > !voy> ynIvy. "
arey" ar'yyI ar'yYIw: ar'y> aroy> -
vr;y" vr;yyI vr;yYIw: vr; tv,rö, yTivr. I
56
vocala prepoziţiei este qameţ (X). '
57
Aici vocala a se datorează guturalei.
88
Conjugarea verbului vr;y" la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. vr;yyI yîraš Wvr>yyI yîrešû
3 f. vr;yTi tîraš hn"vr. yö; Ti tîrašnā(h)
2 m. vr;yTi tîraš Wvr>yTi tîrešû
2 f. yviry> Ti tîrešî hn"vr. yö; Ti tîrašnā(h)
1 vr;yai ’îraš vr;yni nîraš
Verbul lkoy" este neregulat prin faptul că are vocala û la imperfect (lk;Wy).
Vocabular
bqo[y] : ya‘aqōb s.p. Iacov

!b'l' lābān s.p. Laban
alm mālē’ vb. a fi plin, umplut, a umple
vgn nāgaš vb. a se apropia
lx;n: nāāl s.m. pârâu, torent
EXERCIŢII
rxea; vyail. Ht'ao yTiTmi i ^l. Ht'ao yTiTi bAj !b'l' rm,aYOwö :
~['l' ~x,l,ö !Te
rm,aYOwö : ~['h-' lK'-la, WhY"lai e vG:YwI :
tyrIK. lx;nB: . bv,YwöE : %l,YwEö :
![;nK: .ö hc'ra> ;ö tk,llö, ' Wac.YwE :
td,ll,ö ' h'ymöy, " Wal.mY. wI :
WhY"lai e hNEhi ^yn<dö ao l; rmoa/ %le
lkoal/ , lk;Wt-al{
daom. bqo[y] : ar'yYIw:
yairy> Ti-la; WhY"lai e rm,aYOw:
89
LECŢIA 21
81. Numerele de la 1 la 10
Masc. Fem.
abs. cs. abs. cs.
1 dx'a, tx;a;
2 ~yInv:ö . ynEv. ~yITvö; . štayim yTev. štê
Pentru următoarele numere forma masculină se foloseşte cu substantive feminine şi invers.

Fem. Masc.
abs. cs. abs. cs.
3 hv'lv. tv,lvö{ . vl{v' vl{v.
4 h['Br' a> ; t[;Brö; a> ; [B;ra> ; [B;ra> ;
5 hV'mxi ] tv,mxöe ] vmex' vmex]
6 hV'vi tv,veö vve vve
7 h['bv. i t[;bv. i [b;v, [b;vö,
8 hn"mvo . tn:mvo . hn<mvo . hn<mvo .
9 h['vT. i t[;vT. i [v;Töe [v;Töe
10 hr'f[' ] tr,f[,ö ] rf,[,ö rf,[ö,
De ex:
~yvina" ] hv'lv. trei bărbaţi
~yvin" vl{v' trei femei
~ynIv' vlv.{ trei ani
~yvina" h] ' tv,lvö{ . cei trei bărbaţi
Impreună cu substantivul !Be, numerele indică vârsta:
~ymiy" tn:mvo -. !b, în vârstă de opt zile (lit.: fiul a opt zile)
De fapt, sensul mai larg al substantivului !Be este de „membru al unei clase”, de exemplu al celor care au 8 zile.
82. Verbe III-h (imperfect, imperativ, infinitiv construct)
Imperfectul acestor verbe se termină în –æ(h), imperativul în –ē(h), inf. cs. în –ôt. Vocalizarea
însă variază între diferitele verbe ale acestei grupe.
Perf. Imperf. Imp. Inf.cs. Iusiv W-imperf.

hn"B' hn<by. I hnEB. tAnB. !b,yöI !b,YwöI :
hl'[' hl,[y] : hle[] tAl[] l[;yö: l[;Ywö: :
ha'r' ha,ry> I haer> tAar> ar,yöE ar>Ywö: :
hy"h' hy<hy. I hyEh/ tAyh/ yhiy> yhiyw> :
90
Observaţi forma iusivului, diferită de cea a imperfectului. Ea este scurtată prin tăierea h final
(forma „apocopată”). După cum se poate observa, în cele mai multe cazuri, waw-imperfectul
verbelor III-h se formează din waw+iusivul acestor verbe.
Conjugarea verbului hn"B' la imperfect:

Sg. Pl.
3 m. hn<by. I yibnæ(h) Wnb.yI yibnû
3 f. hn<bT. i tibnæ(h) hn"yn<bö T. i tibnæ nā(h)
2 m. hn<bT. i tibnæ(h) Wvr>yTi tibnû
2 f. ynIbT. i tibnî hn"yn<bö T. i tibnæ nā(h)
1 hn<ba. , ’æbnæ(h) hn<bn. I nibnæ(h)
Vocabular
hkb bākā(h) vb. a plânge

lpn nāal vb. a cădea
hn<P' pānæ(h) s.m. şi f. faţă; suprafaţă; pl. ~ynIP,' cs. ynEP;. ynEP-. l[; pe faţa
[;yqir' rāqîa‘ s.m. tărie, bolta cerească
EXERCIŢII
rAa-yhiyw> : rAa yhiy> ~yhila{ / rm,aYOwö :
[;yqirh' -' ta, ~yhila{ / f[;Yw:ö :
rm;aYOw: aybiNh" ; WhY"lai e vG:YwI : hx'nM> hi ; tAl[]B; yhiyw> :
rb'D' tAf[]l; lk;Wa al{
bAj-yKi rAah'-ta, ~yhila{ / ar>Yw:ö :
wyl'[' &.bY. wöE : wyböai ' ynEP-. l[; @seAy lPoYwI :
91
LECŢIA 22
83. Verbe II-w şi II-y (imperfect, imperativ, infinitiv construct)
Am văzut că la perfect distincţia dintre cele două tipuri nu era posibilă. La imperfect verbele
au fie î, fie û, adică consoana a II-a are valoare vocalică.
a) Verbe II-w:
Perfect Imperf. Imp. Inf.cs. inf.cs.+suf. W-imperf.
~q' ~Wqy" ~Wq ~Wq ymiWq ~q'Ywö" : (wayyāqom)
Observaţii. La waw-imperfect dispare consoana a II-a şi accentul e pe penultima silabă.
Conjugarea verbului ~wq la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. ~Wqy" yāqûm W~Wqöy" yāqûmû
3 f. ~WqT' tāqûm hn"y~,Wö qT. teqûmæ nā(h)
2 m. ~WqT' tāqûm WmWqöt' tāqûmû
2 f. y~iWqöT' tāqûmî hn"y~,Wö qT. teqûmæ nā(h)
1 ~Wqa' ’āqûm ~Wqn" nāqûm
b) Verbe II-y:
Perf. Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf. W-imperf.

~f' ~yfiy" ~yfi ~yfi ymiyfi ~f,Ywö" :
sau ymiWi f
Conjugarea verbului ~yf la imperfect:

Sg. Pl.
3 m. ~yfiy" yāśîm W~yföyi " yāśîmû
3 f. ~yfiT' tāśîm hn"y~,yö fiT. teśîmæ nā(h)
2 m. ~yfiT' tāśîm W~yfiT' tāśîmû
2 f. y~iyföTi ' tāśîmî hn"y~,yö fiT. teśîmæ nā(h)
1 ~yfia' ’āśîm ~yfin" nāśîm
Verbul awB are vocala ô:
Perf. Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf. W-imperf.

aB' aAby" aBo aAB yaiAB aAbY"w:
92
84. Verbe geminate (imperfect)
Şi pentru aceste verbe avem imperfect cu vocala ō (bb;s' bsoy)" sau imperfect cu vocala a
(llq).
Verbul bb;s' are două forme de imperfect: bsoy" sau bSoyI
3 m.sg. bsoy" yāsōb sau bSoyI yissōb

3 f.sg. bsoT' bSoTi
2 m.sg. bsoT' bSoTi
2 f.sg. yBisTöo ' yBiSToö i sau ybiST. i
1 sg. bsoa' bSoa,
3 m.pl. WBsöyo " WBSöyo I sau WbS.yI
3 f.pl. hn"yB,sö Tu . hn"bS. Toö i
2 m.pl. WBsöTo ' WBSöTo i sau WbS.Ti
2 f.pl. hn"yB,sö Tu . hn"bS. Toö i
1 pl. bson" bSonI
Vocabular
ytiao hNEhi = ynInh> i hinenî interj.+suf. iată-mă!

WhY"öqzi x> i izqîyāhû s.p. Iezechia
hlx ālā(h) vb. a fi bolnav, a se îmbolnăvi
!nx ānan vb. a fi milostiv, a milui
Why"[ö v. y; > e
y ša‘yāhû s.p. Isaia
twm mût vb. a muri; perf.: tme
ha,r>m; mar’æ(h) s.m. înfăţişare, chip; arătare, vedenie
yli[e ‘ēlî s.p. Eli
#wr rû vb. a fugi, a alerga; perf.: #r'
bkv šākab vb. a se culca
93
EXERCIŢII
Why"[ö v. y; > wyl'ae aAbY"w: tWml' WhY"qö zi x> i hl'x' ~heh' ~ymiYB" ;
^yt,nö bO . yTev-. ta,w> ^T.va. -i ta, xq; ~Wq
~d'ah' -' ta, ~v' ~f,Yw"ö :
hl'yl> 'ö taZOh; hV'ahi -' !B, tm'Yw"ö :
yLi t'aröq' -' yKi ynInh> i rm,aYOwö : yli[-e la, #r'Yw"ö :
bK'vY. wI : %l,YwöE : bk'v. bWv ytiar'qö -' al rm,aYOwö :
%lew" xq; ^T.va. i hNEhi
T.a' ha,rm> -; tp;y> hV'ai yKi yTi[d. y;ö " an"-hNEhi
94
LECŢIA 23
85. Participiul pasiv şi infinitivul absolut
Cele două se deosebesc d.p.d.v formal doar prin vocală: û pentru participiul pasiv, respectiv ô
pentru infinitivul absolut.
Perfect Participiu pasiv Infinitiv absolut

bt;K' bWtK' kātûb bAtK' kātôb
[m;v' [;Wmv' šāmûa‘ [;Amv' šāmôa‘
hn"B' yWnB' bānûy hnOB' bānō(h)
etc.
Ca şi participiul activ, participiul pasiv are terminaţii specifice pentru masculin şi feminin,
singular şi plural:
Sg. Pl.
m. bWtK' ~ybiWtK.
f. hb'WtK. tAbWtK.
Ca şi participiul activ, cel pasiv poate fi folosit atributiv sau predicativ:
bWtK'h; rp,Shöe ; cartea scrisă

bWtK'h; rp,Shöe ; Cartea este scrisă (sau a fost scrisă).
Ca şi în cazul participiului activ, şi aici timpul acţiunii (prezent sau trecut) se desprinde din
context.
Infinitivul absolut are cel mai frecvent funcţia unui adverb emfatic, care întăreşte o anumită
acţiune. În acest caz, el însoţeşte o altă formă a aceluiaşi verb, putând fi tradus ca: „într-
adevăr, cu adevărat, cu siguranţă”, sau alte adverbe. Ordinea uzuală este verb inf.abs. urmat
de verb altă formă:
hw"hy> twOc.m-i ta, !Wrm.vT. i rAmv'

Veţi păzi cu adevărat poruncile Domnului.
^t.ma' ] ynI[\B' ha,rt> i haor-' ~ai
Dacă într-adevăr vei vedea suferinţa roabei tale
Uneori ordinea poate fi inversă, după o formă verbală urmând infinitivul absolut:
[;Amv' W[m.vi
Ascultaţi cu atenţie!
În cazuri mai rare, infinitivul absolut înlocuieşte o altă formă a verbului (imperativ, perfect):
tB'Vh; ; ~Ay-ta, rAmv'

Păzeşte ziua odihnei (imperativ)
95
hf,[m] -; lk'l. yBil-i ta, !Atn"w> ytiyair' hz<-lK'-ta,

Toate acestea le-am văzut şi am acordat atenţie (lit: am dat inima mea) tuturor faptelor
(perfect)
O utilizare deosebită a infin.abs. este secvenţa formată din două verbe uneori cu sens antitetic,
care poate introduce o nuanţă de desfăşurare treptată sau evoluţie graduală:
hkobW' %Alh' HT'ai %l,YwEö :

Şi a mers cu ea plângând (lit: şi a mers cu ea mergând şi plângând)
bAvw" %Alh' #r,ah'ö ' l[;me ~yIMhö; ; WbvuYw" :

Şi apa s-a retras treptat de pe pământ (lit: şi apa s-a retras mergând şi întorcându-se)
[;Asn"w> %Alh' ~r'ba. ; [S;YwI :

Şi a plecat Avram tot mai departe (lit: şi a plecat Avram mergând şi plecând)
86. Accentele (atnah; silluq-sof pasuq; Pauza)
Masoreţii au folosit unele semne, numite accente, pentru a marca întreruperi sau continuitate
în frază (asemenea semnelor de punctuaţie în limbile moderne), sau pentru a indica silaba
tonică.
Dintre multele accente notate de masoreţi amintim doar pe următoarele:
- atnah (semnul “ _” aşezat sub un cuvânt) împarte un verset în două părţi (de obicei inegale
ca lungime).
- silluq (semnul “ *” sub ultimul cuvânt al versetului) este urmat sof pasuq (` indică sfârşitul
versetului).
Exemplu
Gen 12,10:
dbek-' yKi ~v' rWgl' hm'yr> cö; .mi ~r'ba. ; dr,YwE : #r,aBö_' ' b['r' yhiyw> :
`#r,aB*ö'Ü ' b['rh' '
Observaţi atnah sub #r,aB

ö' ,' silluq sub al doilea #r,aBö' ' şi sof pasuq la sfârşitul versetului.
După cum în limba română, după virgulă sau punct, se face o pauză în lectură, la fel se
întâmplă în ebraică după atnah şi silluq - sof pasuq. Convenţional se spune că, cuvintele sub
care stau aceste accente sunt „în pauză”. De aceea ele pot să sufere modificări vocalice
cantitative (lungire) sau calitative (deschidere), precum şi schimbări ale accentului în cuvânt.
Cele mai întâlnite modificări sunt:
- a (patah) devine ā (qameţ). Ex: bt;K' devine bt'K'
- æ (segol) devine uneori ā (qameţ). Ex: rb,q,ö devine rb,q'ö
- accentul se mută pe penultima silabă. Ex. hd'ly. " devine hd'lyö' "
- sufixul -ekā (2.m.sg.) devine –ækā: ^d>y" devine ^döy, "
- ^l. (prepoziţie cu sufix 2 m.sg.) devine %l' (forma pt. 2.f.sg.). La fel ^B. devine %B'
96
În continuare nu vom reda accentele în acest curs. Ele vor fi întâlnite în textele din BH, însă
studentul familiarizat cu modificările care apar în aceste situaţii nu va întîmpina dificultăţi
majore la analiza şi traducerea lor.
87. Câteva tipuri de propoziţii
A. Propoziţii disjunctive
Caracteristic pentru proza ebraică sunt propoziţiile legate prin conjuncţia w>. În linii mari,
putem vorbi de două tipuri de propoziţii:
- conjunctive (secvenţe narative cu acţiuni consecutive: „şi s-a sculat...şi a plecat...)
- disjunctive (a doua propoziţie nu este consecutivă primei propoziţii: „am strigat, dar tu nu ai
răspuns” sau altele prezentate în continuare)
Cum deosebim o propoziţie conjunctivă de una disjunctivă? Regula de bază este:

O propoziţie conjunctivă începe cu w> sau w: urmat de verb.58
O propoziţie disjunctivă începe cu w>-urmat de orice cuvânt ne-verb (topica inversată).
Propoziţiile disjunctive pot avea mai multe funcţii într-o naraţiune. În continuare vom oferi
câteva situaţii frecvent întâlnite:
a) Funcţie introductivă. Propoziţiile disjunctive pot sta la începutul unui episod, arătând
cauzele pentru care sau fondul pe care se petrec evenimentele ulterioare.
Al hd'ly. (" al{ ~r'ba. ; tv,aöe yr;fw' >

Şi Sara, soţia lui Avram, nu îi năştea copii (Gen 16,1).
b) Funcţie contrastivă. Printr-o propoziţie disjunctivă se poate scoate în evidenţă un contrast:
`~x,l'ö hy"h' ~yIrcö; m. i #r,a-,ö lk'bW. tAcr'ah] -' lk'B. b['r' yhiyw> :
Şi era foamete în toate ţările, însă în tot pământul Egiptului era pâine (Gen 41,54).
c) Funcţie circumstanţială sau explicativă. Frecvent propoziţiile disjunctive întrerup firul

naraţiunii pentru a oferi cititorului informaţii suplimentare, necesare înţelegerii ulterioare:
`!Arm.vBo . qz"x' b['rh' w' > ba'xa. -; la, tAar'hle . WhY"lai e %l,YwöE :
Şi s-a dus Ilie să se arate lui Ahab. Foametea însă era grea în Samaria (1Regi 18,2).
hy"h' Why"db> [; wo > tyIBh'ö -; l[; rv,a] Why"db> [; -o la, ba'xa. ; ar'qY. wI :
`daom. hw"hy>-ta, arey"
Şi l-a chemat Ahab pe Obadia, care era peste casă. Obadia însă era foarte temător de Domnul
(1Regi 18,3).
58
Topica uzuală a propoziţiei ebraice.
97
Vocabular
[v'ylia/ ’ælîšā‘ s.p. Elisei

hm'hBe . e
b hēmā(h) s.f. animale, animale domestice, vite
hyx āyā(h) vb. a fi viu, a trăi
dg<nö< nægæd s. şi prep. s.: ceea ce este sau stă în faţă; prep.: în faţa, înaintea
afn nāśā’ vb. a ridica; a purta
@A[ ‘ô s.m. col.: păsări
rz<[öe ‘ēzær s.m. ajutor, sprijin
ynI[\ ‘onî s.m. suferinţă, umilinţă
q[c ā‘aq vb. a striga (în necaz)
tyviare rē’šît s.f. început
EXERCIŢII
`yMi[; ynI[-\ ta, ytiyaöri ' haor' hw"hy> rm,aYOwö :
`rz<[öe Al !TeTi !Atn"
`^yn<pö l' . ^yxöa, w; > ^M.awi > ynIa] aAbn" aAbh]
`yt;wcO m. -i ta, rAmv'w> yliAq-la, W[m.vT. i
~t,ac'y> rv,a] hZ<h; ~AYh;-ta, rAkz" ~['h-' la, hv,mo rm,aYOwö :
`~yIrc;ö M. imi
rmoale [v'ylia-/ la, hq'[c] ' ~yaiybiNh> -; ynEb. yveNm> i tx;a; hV'awi >
arey" hy"h' ^D>b[. ; yKi T'[d. y;ö " hT'aw; > tme yviyai ^D>b[. ;
`hw"hy>-ta,
ht'yh> ' #r,ahö' w' > `#r,ahö' ' taew> ~yImV;ö h' ; tae ~yhila{ / ar'B' tyviareB.
`Whbow" Whto
lkolW. ~yImV;ö h' ; @A[l.W hm'hBe h. -; lk'l. tAmve ~d'ah' ' ar'qY. wI :
ÀDg>nK< . rz<[e ac'm-' al{ ~d'al' W. hd_F, h' ; tY:x;
98
1) Precizaţi următoarele forme verbale şi le traduceţi:
WaAbY"w: %l,YwE : [d;awe " aceTwe : bv'Yw" : WbWvY"w: aF'YwI : yhiyw> : rm,aYOw:
xQ;YwI : !Teaw, " dr,YwE : l[;Yw: f[;Yw: : dmo[Y] w: : ar'qY. wI : War>YwI : lk;aTow: bv,YwE : Wxl.vY. wI : [m;vY. wI :
~q'Yw" : WmWqY"w: rbo[Y] w: : Wbv.YwE : War>yYIw: yxiyw> : ~f,Yw" : Wrm.aYOw:
tAl[]l; tAnb.li tk,ll, ' tAyh.li ~Wql' aAbl' t[;dl; ' td,ll, ' rmoale
rKozl> i tx;ql; ' ttel'
tb,vB, . tAl[]b; tAyh.Bi aAbB. [;mvo K. i
~Wq ymiWq hfe[] af' yaif. bWv haer> aAB an"-aBo War>qi hyEh/
[m;v. an"-yrIma. i !Te %le
2) Analizaţi şi traduceţi următorul text din BH: Gen 16,1-6
99
LECŢIA 24
88. Tulpini verbale derivate (conjugări derivate)
Toate verbele şi studiate până acum făceau parte din aşa-numita conjugare sau tulpină verbală
Qal. Caracteristic pentru conjugarea Qal este faptul că rădăcina verbală primea sufixe sau
prefixe la perfect şi imperfect.
Un verb poate fi folosit în limbile moderne atât la diateza activă, cât şi la diateza pasivă (eu
scriu, respectiv, cartea e scrisă). La fel, şi în limba ebraică există pentru multe verbe aşa-
numitele tulpini sau conjugări derivate, prin care sensul unui verb se modifică pentru a
exprima un sens, pasiv, cauzativ, intensiv, reflexiv, denominativ, reciproc, etc.
Există 6 conjugări derivate mai importante. Pentru fiecare dintre ele, rădăcina verbală
urmează o paradigmă specifică sau există prefixe specifice. Pornind de la notarea clasică a
rădăcinii verbale cu l[p, conjugările derivate sunt:
Nifal l[;p.nI (ni‘al)
Piel l[ePi (pi‘ēl)

Pual l[;Pu (pu‘al)
Hifil ly[iph. i (hi‘îl)

Hofal l[;ph. ' (ho‘al)
Hitpael l[ePt
; h. i (hitpa‘ēl)
Trebuie menţionat că o rădăcină verbală apare doar uneori în două sau mai multe conjugări şi
aproape niciodată în toate conjugările.
Notă: În anexă găsiţi conjugarea completă pentru toate tipurile de verbe.
89. Nifal
Caracteristic pentru această conjugare la perfect este prefixul n.

Astfel, verbul bt;K' are la Nifal următoarele forme:
Perfect Imperfect Imp. Inf. cs. Participiu

bT;kn. I bteKy' I bteKh' i bteKh' i bT'kn. I
niktab yikkātēb hikkātēb hikkātēb niktāb
Pentru verbele cu a doua consoană guturală (care nu se dublează) diferă puţin vocalizarea:

!m;an/ < !meay' E !meah' e !meah' e !m'an/ <
æ
næ’ man yē’āmēn hē’āmēn hē’āmēn næ’æmān
100
Observaţii. La imperfect se dublează prima consoană a verbului (cu excepţia guturalelor). În

rest, sufixele şi prefixele perfectului, imperfectului, imperativului, participiului, etc. sunt
aceleaşi ca şi pentru conjugarea Qal. Vezi anexa pentru conjugarea completă.
Verbele I-y provin aproape toate din foste verbe I-w. La Nifal, revine w ca primă consoană.
Astfel verbul dl;y" are următoarele forme:

dl;An dleWy" I dleWh" i dleWh" i dl'An
nôlad yiwwālēd hiwwālēd hiwwālēd nôlād
Sensuri:
a) cel mai frecvent, pasiv.
Qal Nifal
Perfect: bt;K' rb'Dh' ; bTk.nI
El a scris Cuvântul a fost scris
b) reflexiv: [B;vn. I a se jura; ha'rn> I a se arăta

c) alte sensuri: rezultativ, tolerativ, reciproc.
Vocabular
!ma ’āman vb. ni.: !m;an/ < a fi de încredere, credincios

[rty] [yātar] vb. ni.: rt;An a rămâne (în plus, de prisos)
[!wk] [kûn] vb. ni.: !Akn" a fi stabil, întărit
~xl lāam vb. ni.: ~x;ln. I a (se) lupta
hl'xn] : a
na lā(h) s.f. moştenire; proprietate, stăpânire
yTivl. Pi . pelîštî adj. şi s.p. filistean
EXERCIŢII
hV'ai areQy' I tazOl.
yl;ae ha'rn> I ~k,ytebao ] yhela{ / hw"hy>
hw"hy> rm;a' rb'D' rteWy" -I al{
AtyrIbB. i Wnm.an, < al{w> AM[i !Akn"-al{ ~B'lwi >
hl'xn] : ~h,l' !T;n-I al{ yKi
laerf' y. bI . Wmx]ln. I ~yTivl. pi W.
tyIB' hn<By' I hm'kx. B' .
dwID-' tybel. dl'An !be-hNEhi hw"hy> rm;a' hKo
laerf' y. BI . ~yhila{ / hT'a-; yKi [d;Wy" I ~AYh;
hZ<h; ~AqM'h; ar'AN-hm;
101
LECŢIA 25
90. Piel şi Pual
Caracteristic pentru verbele Piel este dublarea consoanei a II-a din rădăcină.
Astfel, verbul ld;g" are la Piel următoarele forme:

lDegI lDegy: > lDeG: lDeG: lDegm: .
e
giddēl y gaddēl gaddēl gaddēl megaddēl
Observaţii. La perfect, prima vocală este i, a doua ē (uneori a). Dacă a doua consoană e
guturală sau r, atunci nu se poate dubla şi ca urmare se lungeşte prima vocală i, devenind ē:
%reBe bērēk a binecuvânta59
Sensuri:
a) cel mai frecvent, factitiv-intensiv. Verbul prezentat mai sus (ldg), înseamnă în Qal „a fi
mare”, iar în Piel „a face mare”.
b) denominativ. Este vorba de verbe provenite din substantive („de-nominare”). Astfel, din
substantivul rb'D' „cuvânt” provine verbul rB,DI „a vorbi” (lit. a cuvânta).
c) nespecific. Sunt verbe care nu apar la Qal, astfel încât să putem observa intensivare sau
factizare a sensului la Piel.
Ex: vQeBi a căuta
Pual este conjugarea pasivă pentru Piel. Ex:

Piel Pual
lDegI a mări lD:Gu guddal a fi mărit
lLehi a lăuda lLhu hullal a fi lăudat
%reBe a binecuvânta %r:Bo bōrak a fi binecuvântat (pentru verbe II-guturală u devine ō)
Formele Pual sunt rare, mai frecvent fiind doar participiul. Ex: %r'bm
o . „binecuvântat”.
Vezi anexa pentru conjugările complete Piel şi Pual.
91. Sufixe pronominale pentru verbe
Ca şi substantivele sau prepoziţiile, şi verbele pot primi sufixe pronominale. Am observat

acest lucru deja pentru infinitivul construct al verbelor, formă care de multe ori avea însă
funţie neverbală (de substantiv). Sufixe pot primi şi verbele la perfect, imperfect, sau
59
Sau %r;B.e
102
imperativ, indicând în acest mod obiectul acţiunii. De exemplu, putem spune „El m-a strigat”
în două feluri:
ytiao ar'q'
sau
ynIarö' q' .
Invers, putem spune „te-am auzit” ^yTö[i m. v; . în loc de ^t.ao yTi[m. v; '
În anexă găsiţi toate sufixele posibile pentru verbe la perfect, imperfect sau imperativ.
Întâlnirea verbelor cu sufixe poate să descurajeze studentul la început, deoarece prin

adăugarea sufixelor apar modificări vocalice în rădăcina verbului. Însă sufixele sunt deja
cunoscute sau ele seamănă cu pronumele personal!
În primul rând, trebuie recunoscut sufixul şi separat de restul cuvântului. Rămâne astfel
perfectul, imperfectul sau imperativul unui verb. În acest fel, studentul va reuşi, cu puţin efort,
să intuiască şi să traducă corect cuvântul respectiv.
Vocabular
lae ’ēl s.m. dumnezeu; Dumnezeu

hM'au ’ummā(h) s.f. naţiune
vQeBi biqqēš vb. pi.: a căuta; a cere
%r;Be bērak vb. pi.: a binecuvânta (Gen 1,28)
rB,DI dibbær vb. pi.: a vorbi
lLehi hillēl vb. pi.: a lăuda (“alelu-ia” = lăudaţi-pe Iahve)
~Alx] lôma
s.m. vis
hm'l '/ hM'l' lāmmā(h) / adv. de ce?
lāmā(h)
[~xn] [nāam] vb. ni.: ~x'nI a-i părea rău; pi.: ~x;nI a mângîia, întări
rps sāar vb. a număra, enumera; pi.: rPesi a povesti
z[o ‘ōz s.m. putere, forţă, tărie
!Ke-l[; ‘al-kēn adv. de aceea
hW"ci iwwā(h) vb. pi.: a porunci
vdq qādaš vb. a fi sfânt, consacrat; pi.: a sfinţi
xB;vi šibba vb. pi.: a lăuda, a slăvi
y[iybiv. e
š bî‘î num. al şaptelea
dymiT' tāmîd adv. neîncetat
103
EXERCIŢII
WhveDq> y; w> : tB'Vh; ; ~Ay-ta, hw"hy> %r;Be !Ke-l[;
rmoale x;n-O la, ~yhila{ / rBedy; w> :
~yhila{ / Atao hW"ci rv,a] lkoK. x;nO f[;Yw: :
dymiT' wyn"p' WvQ.B; AZ[uw> hw"hy> Wvr>DI
Aml{x-] ta, ~h,l' h[orP> ; rPesy; w> :
~k,yhela{ / rm;ayO yMi[; Wmx]n: Wmx]n:
Hy"-Wll.h;
Atao vDeqy; w> : y[iybiVh. ; ~Ay-ta, ~yhila{ / %r,by' w> :
hK'acö, m' y. I al
ynITb'ö z. [: ] hm'l' yliae yliae
wyk'al' m. -; lk' WhWlölh. ;
c) Analizaţi şi traduceţi:următorul text din BH: Ps 117.
104
LECŢIA 26
92. Hifil şi Hofal
Caracteristic pentru verbele Hifil este în primul rând prefixul h la perfect:

Astfel, verbul rk;z" are la Hifil următoarele forme:

ryKizh> i ryKizy> : rKezh> ; ryKizh> ; ryKizm> ;
hizkîr yazkîr hazkēr hazkîr mazkîr
În al doilea rând, în rădăcina verbului apare de obicei un y (î) după consoana II:60
ryKizh> i
ryKizy> :
ryKizh> ;
ryKizm> ;
Există însă verbe, ca de exemplu cele III-h, sau verbele geminate, la care nu apare acest y.
De ex:
Perfect Imperfect
hB'rh> i hirbā(h) hB,ry> : yarbæ(h)
bsehe hēsēb bsey" yāsēb
De obicei prima vocală a perfectului este i (hB'rh

> )i , iar a imperfectului este a (hB,ry> ): .
Aşadar, la imperfect, vocala prefixului y ne ajută să ne dăm seama dacă verbul este Qal (i) sau
Hifil (a):
De ex:
Qal imperfect Hifil imperfect
hB,ry> I yirbæ(h) hB,ry> : yarbæ(h)
Participiul activ are prefixul m. Vezi anexele pentru conjugarea completă a acestor verbe.
Sensuri:
a) cel mai frecvent, cauzativ. Este principalul sens în raport cu sensul Qal:
Qal Hifil
rk;z" a-şi aminti ryKizh> i a aduce aminte, a aminti (a cauza să-şi amintească)
aB' a veni aybihe a aduce (a cauza să vină)
ac'y" a ieşi ayciAh a scoate (a cauza să iasă)
b) permisiv. Apropiat de sensul cauzativ este şi cel permisiv:
^[,rz> -: ta, ~G: ~yhila{ / ytiao ha'rh> ,
Dumnezeu mi-a îngăduit să văd şi sămânţa ta (urmaşii tăi).
60
Excepţie fac imperativul şi infinitivul absolut.
105
c) denominativ.
!z<ao ureche !yzIah/ , a asculta
d) nespecific. Ca şi pentru Piel, sunt verbe a căror formă Qal nu e atestată
%ylivh. i a arunca
dymivh. i a distruge
~yKivh. ; a se scula devreme
Hofal este pasivul pentru Hifil.
Hifil Hofal
dymivh. i hišmîd a distruge dm;vh. ' hošmad a fi distrus
dyGIhi higgîd a relata, a spune dG:hu huggad a fi relatat, spus
~yqihe hēqîm a ridica ~q;Wh hûqam a fi ridicat
Vezi anexa pentru conjugarea completă a acestor verbe.
Vocabular
!ma ’āman vb. hi.: !ymiah

/ , a crede
rq,Böo bōqær s.m. dimineaţa, zorii zilei
ajx āā’ vb. a păcătui, a greşi
[r;zö< zæra‘ s.m. sămânţă; urmaşi
[hkn] [nākā(h)] vb. hi.: hK'hi a bate, lovi, a ucide
[[vy] [yāša‘] vb. hi.: [;yviAh a salva, mântui, elibera; a ajuta
bk'AK kôkāb s.m. stea
[!wk] [kûn] vb. hi.: !ykihe a stabili; a întemeia; a pregăti
!Ke kēn adv. aşa, astfel
[dgn] nāgad vb. hi.: dyGIhi a relata, a comunica, a spune
hbr rābā(h) vb. a fi mult, numeros, a se înmulţi; hi.: hB'rh
> i a înmulţi
h['r' rā‘ā(h) s.f. rău, răutate
lAav. e
š ’ ôl s.f. Şeol, împărăţia morţilor, iad
[~kv] šākam vb. hi.: ~yKivh
. i a se trezi devreme
106
EXERCIŢII
a) Treceţi la Hifil următoarele rădăcini verbale:

Hif. perfect Hif. imperfect
dmv
%lv
rts
~['h-' la, h['r' aybime ykinaO ' hNEhi
~yIrcö; m. i #r,am,ö e ^ytiaö ceAh rv,a] ^yhöl, a{ / hw"hy> ykinaO '
yvipn. : lAav.-!mi t'yli[ö h/ , hw"hy>
hw"hy> ^l. ~yqiy" ynImKoö ' aybin"
Wf[]y: !Ke rh'B' ^t.ao ha'rh> , rv,aK] ;
Abyvih/ rv,a] aybiNh" -; la, hw"hy>-rb;D> yhiyw> :
[;ymiv.m; !yae
ynIB-. ta, tymihl' W. ynIw[O -] ta, ryKizh> l; . yl;ae t'aB'ö
laerf' y. -I ta, ayjixh/ , aWh
yl'ae WhdurAI h ^ydöb, [' -] la, rm,aTowö :
^M.[-; ta, hw"hy> [v;Ah Wrm.awi > Wll.h;
Aas.Ki !ykihe ~yImV;ö B' ; hw"hy>
hw"hy> yrebD. -I lK' tae !roha] l; . hv,mo dGEYw:ö :
yrIcM. hi -; ta, hv,mo %Y:w:
~yImVö; h' ; ybekA. kK. ^[]rz> -: ta, hB,ra> ; 61hB'rh> ;
ADb.[; hv,mbo W. hw"hyB; Wnymöai Y] w: :
rq,BBoö ; ~h'rb' a. ; ~KevY. wö: :
c) Analizaţi şi traduceţi următorul text din BH: Is 7,14.
61
Hifil infinitiv absolut.
107
LECŢIA 27
93. Hitpael
Caracteristic pentru verbele Hitpael este prefixul t.hi hit- la perfect şi dublarea consoanei II a
rădăcinii.62
Astfel, verbul %l;h' are la Hitpael următoarele forme:

%Leht; h. i %Leht; y. I %Leht; h. i %Leht; h. i %Leht; m. i
hithallēk yithallēk hithallēk hithallēk mithallēk
Verbele Hitpael sunt relativ rare în BH. Pentru unele rădăcini se întâlnesc transformări în
rădăcina verbului:
- pentru verbe care au consoana I sibilantă (f, v, c, s, z) se observă schimbarea poziţiei între
aceasta şi consoana t a prefixului. Astfel, rădăcina rmv ar trebui să fie la hitpael
*hitšammēr, dar ea devine rMeTv
; h. i hištammēr.
- când consoana I este t, j, sau d, ea asimilează consoana t a prefixului. Astfel, rădăcina
rbD ar fi trebuit să fie la hitpael *hitdabbēr, dar ea devine rBeDh; i hiddabbēr.
Vezi anexa pentru conjugarea completă a acestor verbe.
Sensuri:
a) reflexiv.
Qal Hitpael
ld;g" a fi mare lDeGt: h. i a se mări (pe sine)
b) reciproc.
Qal Hitpael
ha'r' a vedea ha'rt' h. i a se vedea unul pe altul
c) reflexiv indirect: a face ceva în propriul interes, pentru sine

Qal Hitpael
- lLePt; h. i a se ruga63
d) iterativ
Qal Hitpael
%l;h' %Leht; h. i a merge în continuu, a umbla
e) denominativ
Qal Hitpael
- aBent: h. i a profeţi
62
Ca la Piel şi Pual.
63
În cazul verbului de faţă şi „a se ruga pentru altcineva, a mijloci“.
108
94. Propoziţii condiţionale
O frază condiţională conţine de obicei:

1) o propoziţie condiţională („Dacă...”)64 şi
2) o propoziţie conţinând consecinţa acesteia („...atunci...”)65.
Condiţia din prima propoziţie poate fi reală („Dacă asculţi...”) sau ireală, ipotetică („Dacă ai
asculta...”).
A. Uneori, în ebraică, o propoziţie condiţională nu are o formă aparte de o propoziţie narativă:

`tmew" wybia-' ta, bz:[w' >
„Şi dacă îşi părăseşte tatăl, acesta ar muri.” (Gen 44,22)
Propoziţia ar fi putut fi tradusă şi ca o succesiune de waw-perfecte, cu acţiunea în viitor („Şi îl

va părăsi pe tatăl său, şi acesta va muri”). Redarea depinde de context, şi uneori întâlnim în
traducerile moderne ambele variante.
Asemenea propoziţii condiţionale se întâlnesc în texte legislative ale VT:

`tm'Wy tAm AMaiw> wybia' hKemW;
„Dacă cineva îşi ucide tatăl şi mama, va fi omorât.” (Ex 21,15). Se putea traduce şi: „Cel care
ucide pe tatăl şi pe mama sa, va fi omorât.”
B. Cel mai frecvent, condiţionala este introdusă de conjuncţiile:

a) ~ai „dacă...” - pentru condiţii reale (sunt folosite uneori şi: yKi, !he)
b) Wl „dacă...” - pentru condiţii ireale, ipotetice sau irealizabile (pentru condiţii negative
yleWl „dacă nu...”)
Exemple:
a) condiţii reale
wyr'xa] ; Wkl. ~yhila{ h/ ' hw"hy>-~aii

„Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El!”
^D,b[. ; l[;me rbo[t] ; an"-la; ^yn<y[eB. !xe ytiac'm' an"-~ai

„Dacă am aflat har în ochii Tăi, (Te rog) să nu treci pe lângă robul Tău!”
...~yImV
; h' -; !mi vae dr,Te ynIa' ~yhila{ / vyai-~aiw>
„Şi dacă eu sunt omul lui Dumneu, să coboare foc din cer...”
ADb.[; !y[e-ta, vyai hK,y-: ykiw>

„Dacă un om loveşte ochiul sclavului său...”
64
În gramaticile tradiţionale numită şi „protasis“.
65
Numită şi „apodosis“.
109
b) condiţii ireale
^yn<pl' . hy<xy. I la[emv' y. I Wl

„Dacă Ismael ar trăi înaintea ta...”
yli hy"h' ybia' yhela{ / yleWl

„Dacă nu ar fi fost Dumnezeul tatălui meu cu mine...”
În jurăminte, conjuncţia ~ai se comportă ca o negaţie:

tm'Wy-~ai hw"hy>-yx;
„Viu este Domnul, nu va fi omorât!” (lit.: „Viu este Domnul dacă va fi omorât!”)
Când apare şi negaţia obişnuită al{, propoziţia devine afirmativă (negarea negaţiei):
yn"za> B' . ~T,rB> D; I rv,aK] ; al{-~ai hw"hy>-~aun> ynIa-' yx;;
~k,l' hf,[a/ , !Ke
„Viu sunt Eu -sentinţă a Domnului- după cum aţi vorbit în urechile mele, aşa vă voi face
vouă!” (lit.: „Viu sunt Eu -sentinţă a Domnului- dacă nu după cum aţi vorbit în urechile mele,
aşa vă voi face vouă!”).
Vocabular
abn [nābā’] vb. ni.: aB'nI ; hitp.: aBent

: h. i a profeţi
~l'A[ ‘ôlām s.m. perioadă lungă de timp în trecut sau viitor: de demult; veşnicie
llp [pālal] vb. hitp.: lLePt
; h. i a se ruga, a mijloci
EXERCIŢII
bAj yl;[' aBent: y. -I al{
hw"hy> ynEpl. i WhY"qzi x> i lLePt; Y. wI :
~l'A[-d[; yn:pl' . WkL.ht; y. I ^ybia' tybeW ^t.yBe
b) Analizaţi şi traduceţi următorul text din BH: Ex 21,20-21.
110
LECŢIA 28
Zecile se formează prin trecerea unităţilor la plural (cu excepţia lui 20, care are forma
pluralului de la 10):
douăzeci ~yrIf[. ,
treizeci ~yvilv{ .
patruzeci ~y[iBr ' a> ;
cincizeci ~yVimx i ]
şaizeci ~yVivi
şaptezeci ~y[ibv . i
optzeci ~ynImv
o .
nouăzeci ~y[ivT . i
o sută ha'me
o mie @l,a,
Pentru vârste se utilizează expresia „fiu a X ani”. De ex: hn"v' ~ynImvo -. !B, în vârstă de
optzeci de ani.
96. Alte conjugări derivate: polel, polal, hitpolel, poel, pilpel, hiştafel
a) Polel, Polal, Hitpolel
Pentru verbele II-w şi II-y, în loc de formele piel, pual şi hitpael sunt mai degrabă întâlnite
formele polel, polal şi hitpolel. Caracteristic pentru aceste conjugări este repetarea consoanei
a treia şi vocala ô în prima silabă. Astfel, verbul qal ~Wq va deveni ~meAq în conjugarea polel,
~m;Aq în polal şi ~meAqt.hi în hitpolel. Având în vedere că aceste conjugări derivate sunt
relativ rar întâlnite în Biblia ebraică, vom aminti doar verbele mai importante pentru care
aceste conjugări sunt atestate:
QAL POLEL POLAL HITPOLEL

~wq ~meAq ~m;Aq ~meAqt.hi
twm tteAm tt;Am tteAmt.hi
~wr ~meAr ~m;Ar ~meArt.hi
rw[ rreA[ rr:A[ rreA[t.hi
În anexa cu verbe sunt date toate formele acestor conjugări.
111
b) Poel, Pilpel, Hiştafel
Aceste forme fiind foarte rare, ele nu au o paradigmă completă de conjugare. Conjugarea poel
este atestată ca variantă a conjugării piel pentru câteva verbe triconsonantice, ca de exemplu
vrev.o
Perfect Imperfect Participiu
vrevo vrevyo > vrevmo .
Unele verbe de tipul II-w / II-y sunt întâlnite parţial la conjugarea pilpel, rezultată prin
repetarea rădăcinii (fără consoana a 2-a). De exemplu, verbul lwk (qal) apare şi sub forma
lKelK. i (pilpel):
Perfect Imperfect Participiu
lKelK. i lKelk. y; > lKelk. m; .
c) Hiştafel
Mai des întâlnit în textul masoretic este verbul hw"xT

] v; h. ,i conjugarea hiştafel a rădăcinii hwx.
În gramaticile mai vechi acest verb era considerat ca forma hitpael a verbului hxv.
Conjugarea urmează paradigma verbelor III- h:
Perfect Imperfect Imperativ

3.m.sg. hw"xT] v; h. i 3.m.sg. hw<xT
] v; y. I 2.m.pl. Wwx]Tv
; h. i
1.sg. ytiywExö T] v; h. i
Waw-imperfect Inf.cs. Participiu

3.m.sg. WxT;vY. wI : tAx]Tv; h. i hw<xT] v; m. i
Acestea se obţin prin adăugarea unităţilor la numărul 10. De ex., pentru a exprima numărul
17, se aşează în faţa numărului 10 cifra 7. Formele sunt uşor modificate faţă de cele absolute:
cu substantive masculine cu substantive feminine

17 rf'[-' h['bv. i href[. -, [b;v.
La fel se formează şi celelalte numere.
112
Vocabular
dba ’ābad vb. a pieri

hwx āwā(h) vb. hişt.: hw"xT
] v; h. i a se închina, a face o plecăciune 66
lwk [kûl] vb. pilp.: lKelK
. i a hrăni
twm mût vb. polel: a omorî
@lv šāla vb. a scoate, a trage afară (sabia)
EXERCIŢII
a) Traduceţi:
taome [B;ra> ;
~ynIv' [b;vw, > hn"v' ~yrIf[. w, > hn"v' ha'me
hn"v' tAame [v;tW. ~ynIv' rf,[, !n"yqe ymey-> lK' Wyh.YwI :
tAame vl{vW. @l,a, ~yVimxi ]
~yVimxi w] : tAame vmexw] : ~ypila' ] tv,lv{ W. @l,a, tAame-vve
b) Traduceţi:
hn"v' href[. , vmex]
~ybikA' K rf'[' dx;a;
rf'[' ~ynEv. bqo[y] -: ynEb. Wyh.YwI :
hn"v' href[. , vl{v-. !B, AnB. la[emv' y. wI >
hn"v' tAame [v;tW. hn"v' href[. , ~yTev. tve-ymey-> lK' Wyh.YwI :
c) Traduceţi:
` ~yImw' " ~x,l, ~l'Kl. k. wi > ~yaibni > ha'me xQ;YwI :

WxT;vY. wI : ~h,yrebD. -I ta, ~h'rb' a. ; db,[, [m;v' rv,aK] ; yhiyw> :
`hw"hyl; hc'ra> ;
`ynItte A. mW ^B.rx> ; @l{v. Al rm,aYOw:
66
În dicţionare şi gramatici mai vechi apare ca hxv (hitpal.)
113
1) Precizaţi următoarele forme verbale şi le traduceţi (cu ajutorul vocabularului de la sfârşitul

cursului):
ytimqo hi w] : ~q,Yw" : tl{[h] l; . hl'[h/ , aceAYw: Waybihe aybime WaybiYw" : rBedy; w> : areWT" i
h['vAi h ~derAI Yw: ar'An ayjixh/ , qyzIxh/ , ryKizM> ; %r,by' w> : W[ymivh. ; ~yqihl' .
hB,ra> ; wc;yw> : ytiyWIci %Y:w: tAKh; hK'hi dGEYw: : dyGIhi !Akn" !ykihe ynI[ye viAh
abeNh" i ~x,LY' wI : rPekl; . rPeky; > ~yrItA' n WxT;vY. wI : Wwx]Tv; Y. wI : yTidb> a; h] w; > hBerh> ;
lLePt; Y. wI : T'vD. q; wi > rP;syu > rPesy; w> : Wmx]n: ~x,NY" wI : WaB.nt: Y. wI :
114
ANEXA
115
Conjugarea verbului regulat (lj;q)' 67
Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael

PERF. Sg. 3m lj;q" lj;qn. I lJeqi lJ;qu lyjiqh. i lj;qh. ' lJeq;th. i
3f hl'jq. (" hl'jq. n. I hl'Jq. i hl'Jq. u hl'yjiqh. i hl'jq. h. ' hl'Jq. ;th. i
2m T'lj. q; " T'lj. q; n. I T'lJ. q; i T'lJ. q; u T'lj. q; h. i T'lj. ;qh. ' T'lJ. q; ;th. i
2f T.lj. q; " T.lj. q; n. I T.lJ. q; i T.lJ. q; u T.lj. q; h. i T.lj. ;qh. '. T.lJ. q; ;th. i
1 yTilj. q; " yTilj. q; n. I yTilJ. q; i yTilJ. q; u yTilj. q; h. i yTilj. ;qh. ' yTilJ. q; ;th. i
Pl. 3 Wlj.q(" Wlj.qn. I WlJ.qi WlJ.qu Wlyjiqh. i Wlj.qh. ' WlJ.q;th. i
2m ~T,lj. q; . ~T,lj. q; n. I ~T,lJ. q; i ~T,lJ. q; u ~T,lj. q; h. i ~T,lj. ;qh. ' ~T,lJ. q; ;th. i
2f !T,lj. q; . !T,lj. q; n. I !T,lJ. q; i !T,lJ. q; u !T,lj. q; h. i !T,lj. ;qh. ' !T,lJ. q; ;th. i
1 Wnl.jq; " Wnl.jq; n. I Wnl.Jq; i Wnl.Jq; u Wnl.jq; h. i Wnl.j;qh. ' Wnl.Jq; ;th. i
INFIN. Abs. lAjq" lAjQ"hi lJoq; lJoqu lyjeqh. ; lj;qh. ' lJeq;th. i
Cs. ljoq. ljeQh" i lJeq; lyjiqh. ; lJeq;th. i
IMP. S. m ljoq. ljeQh" i lJeq; ljeqh. ; lJeq;th. i
f ylijq. i ylijQ. h"( i yliJq. ; yliyjiqh. ; yliJq. ;th. i
Pl. m Wlj.qi Wlj.Qh"( i WlJ.q; Wlyjiqh. ; WlJ.q;th. i
f hn"ljoq. hn"ljeQh" i hn"lJeq; hn"ljeqh. ; hn"lJeq;th. i
67
Verbul este prezentat în conjugare completă, chiar dacă unele din forme nu sunt întâlnite în Biblia ebraică.
116
IMPERF. Sg 3m ljoqy. I ljeQy" I lJeqy; > lJeqyu > lyjiqy. : lj;qy. " lJeqt; y. I
3f ljoqT. i ljeQT" i lJeqT; . lJ;qTu . lyjiqT. ; lj;qT. ' lJeq;tT. i
2m ljoqT. i ljeQT" i lJeqT; . lJ;qTu . lyjiqT. ; lj;qT. ' lJeq;tT. i
2f ylijq. T. i ylijQ. T"( i yliJq. T; . yliJq. Tu .yliyjiqT. ; ylijq. T. ' yliJq. ;tT. i
1 ljoqa. , ljeQa" , lJeqa; ] lJ;qau ] lyjiqa. ; lj;qa. ' lJeq;ta. ,
Pl. 3m Wlj.qy. I Wlj.Qy(" I WlJ.qy; > WlJ.qyu > Wlyjiqy. : Wlj.qy. " WlJ.q;ty. I
3f hn"lj. qo T. i hn"lj. Q; T" i hn"lJ. qe T; . hn"lJ. q; Tu .
hn"lj. qe T. ; hn"lj. q; T. '
hn"lJ. qe ;tT. i
2m Wlj.qT. i Wlj.QT(" i WlJ.qT; . WlJ.qTu . WlyjiqT. ; Wlj.qT. ' WlJ.q;tT. i
2f hn"lj. qo T. i hn"lj. Q; T" i hn"lJ. qe T; . hn"lJ. q; Tu .
hn"lj. qe T. ; hn"lj. q; T. '
hn"lJ. qe ;tT. i
1 ljoqn. I ljeQn" I lJeqn; > lJ;qnu > lyjiqn. : lj;qn. " lJeqT; n. I
COH. Sg. hl'jq. a. , hl'jQ. a(" i hl'Jq. a; ] hl'yjiqa. ; hl'Jq. ;ta. ,
Pl. hl'jq. n. I hl'jQ. n(" I hl'Jq. n; > hl'yjiqn. : hl'Jq. T; n. I
PART. Activ m.sg. ljeqo lj'qn. I lJ'qum. lyjiq.m; lj;q.m' lJeq;t.mi
Pasiv m.sg. lWjq"
117
Conjugarea verbelor I-guturală: dm;[' şi qz:x'
Qal Nifal Hifil Hofal

PERF. Sg. 3m dm;[' dm;[n/ < dymi[h/ , dm;[\h*'
3f hd'm[. (" hd'm[. n, < hd'ymi[h/ , hd'm[. "h*'
2m T'dm> [; ' T'dm> [; n/ < T'd>m[; h/ , T'd>m[; \h*'
2f T.dm> [; ' T.dm> [; n/ < T.d>m[; h/ , T.d>m[; \h*'
1 yTidm> [; ' yTidm> [; n/ < yTid>m[; h/ , yTid>m[; \h*'
Pl. 3 Wdm.[(" Wdm.[n, < Wdymi[h/ , Wdm.["h*'
2m ~T,dm> [; ] ~T,dm> [; n/ < ~T,d>m[; h/ , ~T,d>m[; \h*'
2f !T,dm> [; ] !T,dm> [; n/ < !T,d>m[; h/ , !T,d>m[; \h*'
1 Wnd>m[; ' Wndm;[n/ < Wnd>m[; h/ , nWd>m[; \h*'
INFIN. Abs. dAm[' dAm[]n:
Cs. dmo[] dme[h' e dymi[h] e dm;[\h*'
IMP. Sg. m dmo[] qz:x] dme[h' e dme[h] ;
f ydIm[. i yqizx> i ydIm[. h"( e ydIymi[h] ;
Pl. m Wdm.[i Wqz>xi Wdm.[h"( e Wdymi[h] ;
f hn"dm> [o ] hn"qz. x: ] hn"dm> [e h' e hn"d>m[e h] ;
118
IMPERF. Sg. 3m dmo[y] : qz:xy/ < dme[y' E dymi[y] : dm;[\y"(

3f dmo[T] ; qz:xT/ , dme[T' e dymi[T] ; dm;[\T"(
2m dmo[T] ; qz:xT/ , dme[T' e dymi[T] ; dm;[\T"(
2f ydIm[. T; ; yqizx. T, , ydIm[. T"( e ydIymi[T] ; ydIm[. "T"(
1 dmo[a/ , qz:xa/ , dme[a' e dymi[a] ; dm;[\a"(
Pl. 3m Wdm.[y; : Wqz.xy, < Wdm.[y"( E Wdymi[y] : Wdm.["y"(
3f hn"dm> [o T] ; hn"qz. x: T/ , hn"dm> [e T' e hn"d>m[e T] ; hn"d>m[; \T"(
2m Wdm.[T; ; Wqz.xT, , Wdm.[T"( e Wdymi[T] ; Wdm.["T"(
2f hn"dm> [o T] ; hn"qz. x: T/ , hn"dm> [e T' e hn"d>m[e T] ; hn"d>m[; \T"(
1 dmo[n] : qz:xn/ < dme[n' E dymi[n] : dm;[\n"(
PART. Activ dme[o dm'[n/ < dymi[]m; dm'[\m"(
Pasiv dWm['
119
Conjugarea verbelor II-guturală: q[;z" şi %reBe
Qal Nifal Piel Pual Hitpael

PERF. Sg. 3m q[;z" q[;zn> I %reBe %r;Bo %reBt' h. i
3f hq'[z] " hq'[z] n> I hk'rB> e hk'rB> o hk'rB] t*' h. i
2m T'q[. z; " T'q[. z; n> I T'kr. B; e T'kr. B; o T'kr. B; t' h. i
2f T.q[. z; " T.qz. n> I T.kr. B; e T.kr. B; o T.kr. B; t' h. i
1 yTiq[. z; " yTiqz. n> I yTikr. B; e yTikr. B; o yTikr. B; t' h. i
Pl. 3 Wq[]z" Wq[]zn> I Wkr>Be Wkr>Bo Wkr]Bt*' h. i
2m ~T,q[. z; > ~T,q[. z; n> I ~T,kr. B; e ~T,kr. B; o ~T,kr. B; t' h. i
2f !T,q[. z; > !T,q[. z; n> I !T,kr. B; e !T,kr. B; o !T,kr. B; t' h. i
1 Wnq.[z; " Wnq.[z; n> I Wnk.rB; e Wnk.rB; o Wnk.rB; t' h. i
INFIN. Abs. qA[z" qA[z>nI %ArB'
Cs. q[oz> q[eZh" i %reB' %r;Bo %reBt' h. i
IMP. Sg. m q[;z> q[eZh" i %reB' %reBt' h. i
f yqi[z] ; yqi[Z] h" i ykirB> *' ykirB] t*' h. i
Pl. m Wq[]z; Wq[]Zh" i Wkr>B*' Wkr]Bt*' h. i
f hn"q[. z; > hn"q[. Z; h" i hn"kr. B; ' hn"kr. B; t' h. i
120
IMPERF. Sg. 3m q[;zy> I q[eZy" I %reby' > %r;byo > %reBt' y. I

3f q[;zT> i q[eZT" i %rebT' . %r;bTo . %reBt' T. i
2m q[;zT> i q[eZT" i %rebT' . %r;bTo . %reBt' T. i
2f yqi[z] T> i yqi[Z] T" i ykirb> T*' . ykirb> To . ykirB] t*' T. i
1 q[;za> , q[eZa" , %reba' ] %r;bao ] %reBt' a. ,
Pl. 3m Wq[]zy> I Wq[]Zy" I Wkr>by*' > Wkr>byo > Wkr]Bt*' y. I
3f hn"q[. z; T> i hn"q[. Z; T" i hn"kr. b; T' . hn"kr. b; To . hn"kr. B; t' T. i
2m Wq[]zT> i Wq[]ZT" i Wkr>bT*' . Wkr>bTo . Wkr]Bt*' T. i
2f hn"q[. z; T> i hn"q[. Z; T" i hn"kr. b; T' . hn"kr. b; To . hn"kr. B; t' T. i
1 q[;zn> I q[eZT" i %rebn' > %r;bno > %reBt' n. I
PART. Activ q[ezO q['zn> I %reb'm. %r'bom. %reBt' .mi
Pasiv qW[z"
Qal Nifal Piel Pual Hitpael
121
Conjugarea verbelor III-guturală: [m;v'

PERF. Sg. 3m [m;v' [m;vn. I [M;vi [M;vu [;ymivh. i [m;vh. ' [M;Tv; h. i
3f h['mv. *' h['mv. n. I h['Mv. i h['Mv. u h['ymivh. i h['mv. h. ' h['MT. v; h. i
2m T'[m. v; ' T'[m. v; n. I T'[M. v; i T'[M. v; u T'[.mv; h. i T'[.mv; h. ' T'[M. T; v; h. i
2f T.[m; v; ' T.[m; v; n. I T.[M; v; i T.[M; v; u T.[;mv; h. i T.[;mv; h. ' T.[M; T; v; h. i
1 yTi[m. v; ' yTi[m. v; n. I yTi[M. v; i yTi[M. v; u yTi[.mv; h. i yTi[.mv; h. ' yTi[M. T; v; h. i
Pl. 3 W[m.v*' W[m.vn. I W[M.vi W[M.vu W[ymivh. i W[m.vh. ' W[M.Tv; h. i
2m ~T,[m. v; . ~T,[m. v; n. I ~T,[M. v; i ~T,[M. v; u ~T,[.mv; h. i ~T,[.mv; h. ' ~T,[M. T; v; h. i
2f !T,[m. v; . !T,[m. v; n. I !T,[M. v; i !T,[M. v; u !T,[.mv; h. i !T,[.mv; h. ' !T,[M. T; v; h. i
1 Wn[.mv; ' Wn[.mv; n. I Wn[.Mv; i Wn[.Mv; u Wn[.mv; h. i Wn[.mv; h. ' Wn[.MT; v; h. i
INFIN. Abs. [Amv' [;mvo n. I [;Mve ; [;mve h. ;
Cs. [;mvo . [m;Vh' i [M;v; [M;vu [;ymivh. ; [m;vh. ' [M;Tv; h. i
IMP. Sg. m [m;v. [m;Vh' i [M;v; [m;vh. ; [M;Tv; h. i
f y[imv. i y[imV. h' i y[iMv. ; y[iymivh. ; y[iMT. v; h. i
Pl. m W[m.vi W[m.Vh' i W[M.v; W[ymivh. ; W[M.Tv; h. i
f hn"[m. v; . hn"[m. V; h' i hn"[M. v; ; hn"[.mv; h. ; hn"[M. T; v; h. i
122
IMPERF. Sg. 3m [m;vy. I [m;Vy' I [M;vy; > [M;vyu > [;ymivy. : [m;vy. " [M;Tv; y. I
3f [m;vT. i [m;VT' i [M;vT; . [M;vTu . [;ymivT. ; [m;vT. ' [M;Tv; T. i
2m [m;vT. i [m;VT' i [M;vT; . [M;vTu . [;ymivT. ; [m;vT. ' [M;Tv; T. i
2f y[imv. T. i y[imV. T' i y[iMv. T; . y[iMv. Tu . y[iymivT. ; y[imv. T. ' y[iMT. v; T. i
1 [m;va. , [m;Va' , [M;va; ] [M;vau ] [;ymiva. ; [m;va. ' [M;Tv; a. ,
Pl. 3m W[m.vy. I W[m.Vy' I W[M.vy; > W[M.vyu > W[ymivy. : W[m.vy. " W[M.Tv; y. I
3f hn"[m. v; T. i hn"[m. V; T' i hn"[M. v; T; . hn"[M. v; Tu . hn"[.mv; T. ; hn"[.mv; T. ' hn"[M. T; v; T. i
2m W[m.vT. i W[m.VT' i W[M.vT; . W[M.vTu . W[ymivT. ; W[m.vT. ' W[M.Tv; T. i
2f hn"[m. v; T. i hn"[m. V; T' i hn"[M. v; T; . hn"[M. v; Tu . hn"[.mv; T. ; hn"[.mv; T. ' hn"[M. T; v; T. i
1 [m;vn. I [m;Vn' I [M;vn; > [M;vnu > [;ymivn. : [m;vn. " [M;Tv; n. I
PART. Activ [;mve o [m'vn. I [Mevm; . [M'vmu . [;ymiv.m; [m'v.m' [;MTe v; .mi
Pasiv [;Wmv'
123
Conjugarea verbelor I-n (n¾¾ p): vg:n"

PERF. Sg. 3m vg:n" vG:nI vyGIhi vG:hu
3f hv'gn> (" hv'Gn. I hv'yGIhi hv'Gh. u
2m T'vg. n: " T'vG. n: I T'vG. h: i T'vG. h: u
2f T.vg. n: " T.vG. n: I T.vG. h: i T.vG. h: u
1 yTivg. n: " yTivG. n: I yTivG. h: i yTivG. h: u
Pl. 3 Wvg>n(" WvG.nI WvyGIhi WvG.hu
2m ~T,vg. n: > ~T,vG. n: I ~T,vG. h: i ~T,vG. h: u
2f !T,vg. n: > !T,vG. n: I !T,vG. h: i !T,vG. h: u
1 Wnv.gn: " Wnv.Gn: I Wnv.Gh: i Wnv.Gh: u
INFIN. Abs. vAgn" vg:Nh" i vyGEh;
Cs. tv,G, vgeNh" i vyGIh; vG:hu
IMP. Sg. m vG: vgeNh" i vGEh;
f yviG. yvigN> h(" i yviyGIh;
Pl. m WvG. Wvg>Nh(" i WvyGIh;
f hn"vG. : hn"vg. Ne h" i hn"vG. hE ;
124
IMPERF. Sg. 3m vG:yI vgeNy" I vyGIy: vG:yU

3f vG:Ti vgeNT" i vyGIT; vG:Tu
2m vG:Ti vgeNT" i vyGIT; vG:Tu
2f yviGT. i yvigN> T(" i yviyGIT; yviGT. u
1 vG:a, vgeNa" , vyGIa; vG:au
Pl. 3m WvG.yI Wvg>Ny(" I WviyGIy: WvG.yU
3f hn"vG. T: i hn"vg. Ne T" i hn"vG. TE ; hn"vG. T: u
2m WvG.Ti Wvg>NT(" i WviyGIT; WvG.Tu
2f hn"vG. T: i hn"vg. Ne T" i hn"vG. TE ; hn"vG. T: u
1 vG:nI vgeNn" I vyGIn: vG:nU
PART. Activ vgenO vG"nI vyGIm; vG:mu
Pasiv vWgn"
125
Conjugarea verbelor I-w (w¾¾ p): bv;y"

PERF. Sg. 3m bv;y" vr;y" bv;An byviAh bv;Wh
3f hb'vy. (" La fel hb'vA. n hb'yviAh hb'vW. h
2m T'bv. y; " ca bv;y" T'bv. A; n T'bv. A; h T'bv. W; h
2f T.bv. y; " T.bv. A; n T.bv. A; h T.bv. W; h
1 yTibv. y; " yTibv. A; n yTibv. A; h yTibv. W; h
Pl. 3 Wbv.y(" Wbv.An WbyviAh Wbv.Wh
2m ~T,bv. y; > ~T,vr. yI > ~T,bv. A; n ~T,bv. A; h ~T,bv. W; h
2f !T,bv. y; > !T,vr. yI > !T,bv. A; n !T,bv. A; h !T,bv. W; h
1 Wnb.vy; " Wnb.vA; n Wnb.vA; h Wnb.vW; h
INFIN. Abs. bAvy" La fel byveAh
Cs. tb,v, ca bv;y" bveWh" i byviAh bv;Wh
IMP. Sg. m bve La fel bveWh" i bveAh
f ybiv. ca bv;y" ybivW. h(" i ybiyviAh
Pl. m Wbv. Wbv.Wh(" i WbyviAh
f hn"bv. e hn"bv. We h" i hn"bv. Ae h
126
IMPERF. Sg. 3m bveyE vr;yyI bveWy" I byviAy bv;Wy

3f bveTe vr;yTi bveWT" i byviAT bv;WT
2m bveTe vr;yTi bveWT" i byviAT bv;WT
2f ybivT. *e yviry> Ti ybivW. T(" i ybiyviAT ybivW. T
1 bveae vr;yai bveWa" i byviAa bv;Wa
Pl. 3m Wbv.y*E Wvr>yyI Wbv.Wy(" I WbyviAy Wbv.Wy
3f hn"bv. T; e hn"vr. y; Ti hn"bv. We T" i hn"bv. Ae T hn"bv. W; T
2m Wbv.T*e Wvr>yTi Wbv.WT(" i WbyviAT Wbv.WT
2f hn"bv. T; e hn"vr. y; Ti hn"bv. We T" i hn"bv. Ae T hn"bv. W; T
1 bvenE vr;ynI bveWn" I byviAn bv;WT
PART. Activ bvey La fel bv'An byviAm bv'Wm
Pasiv bWvy" ca bv;y"
127
Conjugarea verbelor I-y (y¾¾ p): bj;y"
Qal Hifil
PERF. Sg. 3m bj;y" byjiyhe
3f La fel hb'yjiyhe
2m ca I-w T'bj. y; he
2f T.bj. y; he
1 yTibj. y; he
Pl. 3 Wbyjiyhe
2m ~T,bj. y; he
2f !T,bj. y; he
1 Wnb.jy; he
INFIN. Abs. bAjy" bjeyhe
Cs. bjoy> byjiyhe
IMP. Sg. m bj;y> bjeyhe
f ybijy. I ybiyjiyhe
Pl. m Wbj.yI Wbyjiyhe
f hn"bj. y; > hn"bj. ye he
128
IMPERF. Sg. 3m bj;yyI byjiyyE

3f bj;yTi byjiyTe
2m bj;yTi byjiyTe
2f ybijy. Ti ybiyjiyTe
1 bj;yai byjiyae
Pl. 3m Wbj.yyI WbyjiyyE
3f hn"bj. y; Ti hn"bj. ye Te
2m Wbj.yTi WbyjiyTe
2f hn"bj. y; Ti hn"bj. ye Te
1 bj;ynI byjiynE
PART. Activ bjeyO byjiyme
Pasiv bWjy"
Qal Hifil
129
Conjugarea verbelor I-a (a¾¾ p): lk;a'

PERF. Sg. 3m lk;a' La fel La fel ca La fel ca I- La fel
ca I- verbele regulate guturală ca
3f hl'ka. '* guturală verbele
2m T'lk. a; ' regulate
2f T.lk. a; '
1 yTilk. a; '
Pl. 3 Wlk.a'*
2m ~T,lk. a; ]
2f !T,lk. a; ]
1 Wnl.ka; '
INFIN. Abs. lAka'
Cs. lkoa/
IMP. Sg. m lkoa/
f ylika. i
Pl. m Wlk.ai
f hn"lk. ao ]
130
IMPERF. Sg. 3m lk;ayO

3f lk;aTo
2m lk;aTo
2f ylika. To
1 lk;ao
Pl. 3m Wlk.ayO
3f hn"lk. a; To
2m Wlk.aTo
2f hn"lk. a; To
1 lk;anO
PART. Activ lkeao
Pasiv lWka'
131
Conjugarea verbelor II-w (w¾¾ [): ~Wq

(Polel) (Polal) (Hitpolel)
PERF. Sg. 3m ~q' ~Aqn" ~meAq ~m;Aq ~yqihe ~q;Wh ~meAqt.hi
3f hm'q' hm'Aqn" hm'mA. q hm'mA. q hm'yqihe hm'qW. h hm'mA. qt.hi
2m T'mq. ; t'AmWqn> T'mm. A; q T'mm. A; q t'Amyqih] m.qW; h T'm.mA; qt.hi
2f T.mq. ; tAmWqn> T.mm. A; q T.mm. A; q tAmyqih] T.mq. W; h T.m.mA; qt.hi
1 yTimq. ; ytiAmWqn> yTimm. A; q yTimm. A; q ytiAmyqih] yTimq. W; h yTim.mA; qt.hi
Pl. 3 Wmq' WmWqn" Wmm.Aq Wmm.Aq Wmyqihe Wmq.Wh Wmm.Aqt.hi
2m ~T,mq. ; ~t,AmWqn> ~T,mm. A; q ~T,mm. A; q ~t,Amyqih] ~T,mq. W; h ~T,m.mA; qt.hi
2f !T,mq. ; !t,AmWqn> !T,mm. A; q !T,mm. A; q !t,Amyqih] !T,mq. W; h !T,m.mA; qt.hi
1 Wnm.q; WnAmWqn> Wnm.mA; q Wnm.mA; q WnAmyqih] Wnm.qW; h Wnm.mA; qt.hi
INFIN. Abs. ~Aq ~AQhi ~yqeh'
Cs. ~Wq ~AQhi ~meAq ~m;Aq ~yqih'
IMP. Sg. m ~Wq ~AQhi ~meAq ~qeh'
f ymiWq ymiAQhi ymimA. q ymiyqih'
Pl. m WmWq WmAQhi Wmm.Aq Wmyqih'
f hn"mW. q hn"mQ. ho i hn"mm. Ae q hn"mq. he '
132
IMPERF. Sg. 3m ~Wqy" ~AQyI ~meAqy> ~m;Aqy> ~yqiy" ~q;Wy ~meAqt.yI

3f ~WqT' ~AQTi ~meAqT. ~m;AqT. ~yqiT' ~q;WT ~meAqt.Ti
2m ~WqT' ~AQTi ~meAqT. ~m;AqT. ~yqiT' ~q;WT ~meAqt.Ti
2f ymiWqT' ymiAQTi ymimA. qT. ymimA. qT. ymiyqiT' ymiqW. T ymimA. qt.Ti
1 ~Wqa' ~AQa, ~meAqa] ~m;Aqa] ~yqia' ~q;Wa ~meAqt.a,
Pl. 3m WmWqy" WmAQyI Wmm.Aqy> Wmm.Aqy> Wmyqiy" Wmq.Wy Wmm.Aqt.yI
3f hn"ym,WqT. hn"mQ. To i hn"mm. Ae qT. hn"mm. A; qT. hn"mq. Te ' hn"mq. W; T hn"m.mAe qt.Ti
2m WmWqT' WmAQTi Wmm.AqT. Wmm.AqT. WmyqiT' Wmq.WT Wmm.Aqt.Ti
2f hn"ym,WqT. hn"mQ. To i hn"mm. Ae qT. hn"mm. A; qT. hn"mq. Te ' hn"mq. W; T hn"m.mAe qt.Ti
1 ~Wqn" hn"mQ. nIo ~meAqn> ~m;Aqn> ~yqin" ~q;Wn ~meAqt.nI
PART. Activ ~q" ~Aqn" ~meAqm. ~m"Aqm. ~yqime ~q"Wm ~meAqt.mi
Pasiv ~Wq
(Polel) (Polal) (Hitpolel)
133
Conjugarea verbelor II-y (y¾¾ [): !yBi

PERF. Sg. 3m !B' !yBi !Abn" La La fel La fel La fel La fel
fel ca ca II- ca II- ca II-w ca II-w
II-w w w
3f hn"B' hn"yBi hn"Abn"
2m T'nB> ; t'AnyBi t'AnWbn>
2f T.nB> ; tAnyBi tAnWbn>
1 yTinB> ; ytiAnyBi ytiAnWbn>
Pl. 3 WnB' WnyBi WnAbn"
2m ~T,nB> ; ~t,AnyBi ~t,AnWbn>
2f !T,nB> ; !t,AnyBi !T,AnWbn>
1 WN>B; WnAnyBi WnAnWbn>
INFIN. Abs. !AB !ABhi
Cs. !yBi !ABhi
IMP. Sg. m !yBi !ABhi
f ynIyBi ynIABhi
Pl. m WnyBi WnABhi
f hn"nA> Bhi
134
IMPERF. Sg. 3m !ybiy" !AByI

3f !ybiT' !ABTi
2m !ybiT' !ABTi
2f ynIybiT' ynIABTi
1 !ybia' !Aba,
Pl. 3m Wnybiy" WnAByI
3f hn"yn<ybiT. hn"nA> BTi
2m WnybiT' WnABTi
2f hn"yn<ybiT. hn"nA> BTi
1 !ybin" !ABnI
PART. Activ !B' !Abn"
Pasiv !WB
135
Conjugarea verbelor geminate ([¾¾ [): bb;s'
Qal Nifal Poel Poal Hifil Hofal

PERF. Sg. 3m bs; bs;n" bbeAs bb;As bsehe bs;Wh
3f hB's; hB'sn; " hb'bA. s hb'bA. s hB'she e hB'sW; h
2m t'ABs; t'ABs;n> T'bb. A; s T'bb. A; s t'ABsih] t'ABs;Wh
2f tABs; tABs;n> T.bb. A; s T.bb. A; s tABsih] tABs;Wh
1 ytiABs; ytiABs;n> yTibb. A; s yTibb. A; s ytiABsih] ytiABs;Wh
Pl. 3 WBs; WBs;n" Wbb.As Wbb.As WBsehe WBs;Wh
2m ~t,ABs; ~t,ABs;n> ~T,bb. A; s ~T,bb. A; s ~t,ABsih] ~t,ABs;Wh
2f !t,ABs; !t,ABs;n> !T,bb. A; s !T,bb. A; s !t,ABsih] !t,ABs;Wh
1 WnABs; WnABs;n> Wnb.bA; s Wnb.bA; s WnABsih] WnABs;Wh
INFIN. Abs. bAbs' bAShi bseh'
Cs. bso bSehi bbeAs bseh' bs;Wh
IMP. Sg. m bso bS;hi bbeAs bseh'
f yBiso yBiSh; i ybibA. s yBishe '
Pl. m WBso WBS;hi Wbb.As WBseh'
f hn"yB,su hn"yB,Sh; i hn"bb. Ae s hn"yB,shi ]
136
IMPERF. Sg. 3m bsoy" bSoyI bS;yI bbeAsy> bb;Asy> bsey" bs;Wy

3f bsoT' bSoTi bS;Ti bbeAsT. bb;AsT. bseT' bs;WT
2m bsoT' bSoTi bS;Ti bbeAsT. bb;AsT. bseT' bs;WT
2f yBisTo ' yBiSTo i yBiST; i ybibA. sT. ybibA. sT. yBisTe ' yBisW; T
1 bsoa' bSoa, bS;a, bbeAsa] bb;Asa] bsea' bs;Wa
Pl. 3m WBsoy" WbS.yI WBS;yI Wbb.Asy> Wbb.Asy> WBsey" WBs;Wy
3f hn"yB,sTu . hn"bS. To i hn"yB,ST; i hn"bb. Ae sT. hn"bb. A; sT. hn"yB,sTi . hn"yB,sW; T
2m WBsoT' WbS.Ti WBS;Ti Wbb.AsT. Wbb.AsT. WBseT' WBs;WT
2f hn"yB,sTu . hn"bS. To i hn"yB,ST; i hn"bb. Ae sT. hn"bb. A; sT. hn"yB,sTi . hn"yB,sW; T
1 bson" bSonI bS;nI bbeAsn> bb;Asn> bsen" bs;Wn
PART. Activ bbeAs bs'n" bbeAsm. bb'Asm. bs'Wm
Pasiv bWbs'
Qal Nifal Poel Poal Hifil Hofal
137
Conjugarea verbelor geminate ([¾¾ [): lLehi
Piel Pual Hitpael

PERF. Sg. 3m lLehi lL;hu lLeht; h. i
3f hl'lh. i hl'lh. u hl'lh. t; h. i
2m T'lL. h; i T'lL. h; u l.Lh; t; h. i
2f T.lL. h; i T.lL. h; u l.Lh; t; h. i
1 yTilL. h; i yTilL. h; u l.Lh; t; h. i
Pl. 3 Wll.hi Wll.hu Wll.ht; h. i
2m ~T,lL. h; i ~T,lL. h; u ~T,lL. h; t; h. i
2f !T,lL. h; i !T,lL. h; u !T,lL. h; t; h. i
1 Wnl.Lh; i Wnl.Lh; u Wnl.Lh; t; h. i
INFIN. Abs. lL{h;
Cs. lLeh; lLeht; h. i
IMP. Sg. m lLeh; lLeht; h. i
f ylilh. ; ylilh. t; h. i
Pl. m Wll.h; Wll.ht; h. i
f hn"lL. he ; hn"lL. he t; h. i
138
IMPERF. Sg. 3m lLehy; > lL;hyu > lLeht; y. I

3f lLehT; . lL;hTu . lLeht; T. i
2m lLehT; . lL;hTu . lLeht; T. i
2f ylilh. T; . ylilh. Tu . ylilh. t; T. i
1 lLeha; ] lL;hau ] lLeht; a. ,
Pl. 3m Wll.hy; > Wll.hyu > Wll.ht; y. I
3f hn"lL. he T; . hn"lL. h; Tu . hn"lL. he t; T. i
2m Wll.hT; . Wll.hTu . Wll.ht; T. i
2f hn"lL. he T; . hn"lL. h; Tu . hn"lL. he t; T. i
1 lLehn; > lL;hnu > lLeht; n. I
PART. Activ lLehm; . lL;hum. lLeht; .mi
Pasiv
Piel Pual Hitpael
139
Conjugarea verbelor III-h (h¾¾ l): hl'G"

PERF. Sg. 3m hl'G" hl'gn> I hL'GI hL'Gu hl'gh> i hl'gh> ' hL'Gt: h. i
3f ht'lG. (" hl'gn> I ht'LG. I ht'LG. u
ht'lg. h> i ht'lg. h> ' ht'LG. t: h. i
2m t'yliG" t'ylegn> I t'yLiGI t'yLeGI t'yLiGut'ylegh> i t'ylegh> ' t'yLeGt: h. i
2f tyliG" tylegn> I tyLiGI tyLeGI tyLiGu tylegh> i tylegh> ' tyLeGt: h. i
1 ytiyliG" ytiylegn> I ytiyLiGI ytiyLeGI ytiyLiGu
ytiylegh> i ytiylegh> ' ytiyLeGt: h. i
Pl. 3 WlG" Wlg>nI WLGI WLGu Wlg>hi Wlg>h' WLG:th. i
2m ~t,yliG> ylegn> I ~t,yLiGI ~t,yLeGI ~t,yLeGu
~t,ylegh> i ~t,ylegh> ' ~t,yLeGt: h. i
2f !t,yliG> ylegn> I !t,yLiGI !t,yLeGI !t,yLeGu
!t,ylegh> i !t,ylegh> ' !t,yLeGt: h. i
1 WnyliG" ylegn> I WnyLiGI WnyLeGI WnyLeGuWnylegh> i Wnylegh> ' WnyLeGt: h. i
INFIN. Abs. hl{G" hl{gn> I hL{G: hLeG: hlegh> ; hlegh> ' hLeGt: h. i
Cs. tAlG> tAlG"hi tALG: tALGu tAlg>h; tAlg>h' tALG:th. i
IMP. Sg. m hleG> hleGh" i hLeG: hlegh> ; hLeGt: h. i
f yliG> yliGh" i yLiG: yligh> ; yLiGt: h. i
Pl. m WlG> WlG"hi WLG: Wlg>h; WLG:th. i
f hn"yl,G> hn"yl,Gh" i hn"yL,G: hn"yl,gh> ; hn"yL,Gt: h. i
140
IMPERF. Sg. 3m hl,gy> I hl,Gy" I hL,Gy: > hL,Gyu > hl,gy> : hl,gy> " hL,Gt: y. I
3f hl,gT> i hl,GT" i hL,GT: . hL,GTu . hl,gT> ; hl,gT> ' hL,Gt: T. i
2m hl,gT> i hl,GT" i hL,GT: . hL,GTu . hl,gT> ; hl,gT> ' hL,Gt: T. i
2f yligT> i yliGT" i yLiGT: . yLiGTu . yligT> ; yligT> ' yLiGt: T. i
1 hl,ga> , hl,Ga" ] hL,Ga: ] hL,Gau ] hl,ga> ; hl,ga> ' hL,Gt: a. ,
Pl. 3m Wlg>yI WlG"yI WLG:y> WLGuy> Wlg>y: Wlg>y" WLG:ty. I
3f hn"yl,gT> i hn"yl,GT" i hn"yL,GT: . hn"yL,GTu . hn"yl,gT> ; hn"yl,gT> ' hn"yL,Gt: T. i
2m Wlg>Ti WlG"Ti WLG:T. WLGuT. Wlg>T; Wlg>T' WLG:tT. i
2f hn"yl,gT> i hn"yl,GT" i hn"yL,GT: . hn"yL,GTu . hn"yl,gT> ; hn"yl,gT> ' hn"yL,Gt: T. i
1 hl,gn> I hl,Gn" I hL,Gn: > hL,Gnu > hl,gn> : hl,gn> " hL,Gt: n. I
PART. Activ hl,Go hl,gn> I hL,Gm: . hL,Gum. hl,g>m; hl,g>m' hL,Gt: .mi
Pasiv yWlG"
141
Conjugarea verbelor III-a (a¾¾ l): ac'm'

PERF. Sg. 3m ac'm' ac'mn. I aCemi aC'mu aycimh. i ac'mh. u aCemt; h. i
3f ha'cm. '* ha'cm. n. I ha'Cm. i ha'Cm. u ha'ycimh. i ha'c.mh. u ha'C.mt; h. i
2m t'ac'm' t'acemn. I t'aCemi t'aCemu t'aycemh. i t'acemh. u aCemt; h. i
2f tac'm' tacemn. I taCemi taCemu taycemh. i tacemh. u aCemt; h. i
1 ytiac'm' ytiacemn. I ytiaCemi ytiaCemu ytiaycemh. i ytiacemh. u aCemt; h. i
Pl. 3 Wac.m'* Wac.mn. I WaC.mi WaC.mu Waycimh. i Wac.mh. u WaC.mt; h. i
2m ~t,ac'm. ~t,acemn. I ~t,aCemi ~t,aCemu ~t,aycemh. i ~t,acemh. u ~t,aCemt; h. i
2f !t,ac'm. !t,acemn. I !t,aCemi !t,aCemu !t,aycemh. i !t,acemh. u !t,aCemt; h. i
1 Wnac'm' Wnacemn. I WnaCemi WnaCemu Wnaycemh. i Wnacemh. u WnaCemt; h. i
INFIN. Abs. aAcm' acomn. I aCom; acemh. ;
Cs. acom. aceMH' i aCem; aC'mu aycimh. ; ac'mh. u aCemt; h. i
IMP. Sg. m ac'm. aceMH' i aCem; acemh. ; aCemt; h. i
f yaicm. i yaicM. H' i yaiCm. ; yaiycimh. ; yaiC.mt; h. i
Pl. m Wac.mi Wac.MH' i WaC.m; Waycimh. ; WaC.mt; h. i
f hn"ac,m. hn"ac,MH' i hn"aC,m; hn"ac,mh. ; hn"aC,mt; h. i
142
IMPERF. Sg. 3m ac'my. I aceMy' I aCemy; > aC'myu > aycimy. : ac'my. U aCemt; y. I
3f ac'mT. i aceMT' i aCemT; . aC'mTu . aycimT. ; ac'mT. u aCemt; T. i
2m ac'mT. i AceMT' i aCemT; . aC'mTu . aycimT. ; ac'mT. u aCemt; T. i
2f yaicm. T. i yaicM. T'* i yaiCm. T; . yaiCm. Tu . yaiycimT. ; yaic.mT. u yaiC.mt; T. i
1 ac'ma. , aceMa' , aCema; ] aC'mau ] aycima. ; ac'ma. u aCemt; a. ,
Pl. 3m Wac.my. I Wac.My'* I WaC.my; > WaC.myu > Waycimy. : Wac.my. U WaC.mt; y. I
3f hn"ac,mT. i hn"ac,MT' i hn"aC,mT; . hn"aC,mTu . hn"ac,mT. ; hn"ac,mT. u hn"aC,mt; T. i
2m Wac.mT. i Wac.MT'* i WaC.mT; . WaC.mTu . WaycimT. ; Wac.mT. u WaC.mt; T. i
2f hn"ac,mT. i hn"ac,MT' i hn"aC,mT; . hn"aC,mTu . hn"ac,mT. ; hn"ac,mT. u hn"aC,mt; T. i
1 ac'mn. I aceMn' I aCemn; > aC'mnu > aycimn. : ac'mn. U aCemt; n. I
PART. Activ acemo ac'mn. I aCemm; . aC'mmu . aycim.m; ac'm.mu aCemt; .mi
Pasiv aWcm'
143
Verbul regulat cu sufixe la perfect, imperativ şi imperfect
QAL PERFECT
El a păzit Ea a Tu (m) ai Tu (f) ai Eu am Ei au Voi aţi Noi am
păzit păzit păzit păzit păzit păzit păzit
rm;v' hr'mv. (" T'rm> v; ' T.rm> v; ' yTir>mv; ' Wrm.v"( ~T,r>mv; . Wnr>mv; '
pe mine ynIrm: v' . ynItr. m: v' . ynITr; m> v; . ynIyTirm> v; . ynIWrm'v. ynIWTr>mv; .
pe tine (m) ^r>mv'* . ^t.rm: v' . ^yTirm> v; . ^yTir>mv; . ^Wrm'v. ^Wnr>mv; .
pe tine (f) %remv' . %t,rm' v' . %yTir>mv; . %Wrm'v. %Wnr>mv; .
pe el Whr'mv' . Wht.rm: v' . WhT'rm> v; . WhyTirm> v; . WhyTir>mv; . WhWrm'v. WhWTr>mv; . WhWnr>mv; .
Arm'v. WTr:mv' . ATr>mv; . wyTirm> v; . wyTir>mv; .
pe ea Hr'mv' . HT'rm: v' . HT'rm> v; . h'yTirm> v; . h'yTir>mv; . h'Wrm'v. h'WTr>mv; . h'Wnr>mv; .
144
pe noi Wnr'mv' . Wnt.rm: v' . WnT'rm> v; . WnyTirm> v; . WnWrm'v. WnWTr>mv; .

pe voi (m) (~k,rm> v; ). ~k,yTir>mv; . ~k,Wnr>mv; .
pe voi (f) (!k,rm> v; ).
pe ei ~r'mv' . ~t;rm' v' . ~T'rm> v; . ~yTirm> v; . ~yTir>mv; . ~Wrm'v. ~WTr>mv; . ~Wnr>mv; .
pe ele !r'mv' . !t;rm' v' . !T'rm> v; . !yTirm> v; . !yTir>mv; . !Wrm'v. !WTr>mv; . !Wnr>mv; .
El a păzit Ea a Tu (m) ai Tu (f) ai Eu am Ei au Voi aţi Noi am
păzit păzit păzit păzit păzit păzit păzit
145
QAL IMPERATIV QAL IMPERFECT

Păzeşte Păziţi El va păzi Ei vor păzi
rmov. Wrm.vi rmovy. I Wrm.vy. I
pe mine ynIrme v. ' ynIWrm.vi ynIremv. y. I ynIWrm.vy. I
yNIr,mv. y. I
pe tine (m) ^r>mv' y. I ^Wrm.vy. I
&'rI ,mv. y. I
pe tine (f) %remv. y. I %Wrm.vy. I
pe el h'rme v. ' WhWrm.vi Whremv. y. I WhWrm.vy. I
WNr,mv. y. I
pe ea h'rme v. ' h'Wrm.vi Hr'mv. y. ,I h'remv. y. I h'Wrm.vy. I
Hr'mv. ' hN"r,mv. y. I
pe noi Wnremv. ' WnWrm.vi Wnremv. y. I WnWrm.vy. I
WNr,mv. y. I
pe voi (m) ~k,Wrm.vy. I
pe voi (f) !k,Wrm.vy. I
pe ei ~remv. ' ~Wrm.vi ~remv. y. I ~Wrm.vy. I
pe ele !remv. ' !Wrm.vi !remv. y. I !Wrm.vy. I
146
VOCABULAR
a
ba' s.m. tată, părinte; pl. tAba'
dba vb. a pieri
hba vb. a voi
!Ayb.a, adj. sărac
lba vb. a jeli, a ţine doliu
!b,a, s.f. piatră
~h'rb' a. ; s.p. Avraam
~r'ba. ; s.p. Avram
!Ada' s.m. domn, stăpân
~d'a' s.c. şi p. om (Gen 1,26); Adam (Gen 4,25); col.: omenire (Eccl 7,2)
hm'da' ] s.f. pământ (Gen 1,25), pământ arabil (Gen 3,17); ţară (Iona 4,2)
!d,a, s.m. postament
yn"dao ] s.p. Domnul (vezi şi nota 29)
bha vb. a iubi, a îndrăgi
hb'ha] ; s.f. iubire
lh,ao s.m. cort, locuinţă
hW"ai vb. pi.: a dori, a râvni
Aa conj. sau
!w<a' s.m. răutate, nedreptate
rAa s.f. lumină
tAa s.m. semn
za' adv. atunci, pe atunci
[!za] vb. hi.: a asculta, lua aminte
!z<ao s.f. ureche; du. ~yInz: a> '
xa' s.m. frate
dx'a, adj.şi num. un, unul singur, unul oarecare, fiecare
hZ"xau ] s.f. proprietate, moşie
tAxa' s.f. soră
zxa vb. a apuca, înşfăca, prinde; a ţine
zx'a' s.p. Ahaz
rxea; adj. alt, străin, următor
rx;a; prep. după, în spate
!Arx]a; adj. cel din urmă, ultimul
yrexa] ; prep. şi conj. după, în urma
147
tyrIxa] ; s.f. sfârşit

tx;a; adj. num. una, una singură, una oarecare
hZ<m-i yae adv. de unde?
byEao vb.part. duşman
hYEa; adv. unde?
%yae adv. cum?
lyIa; s.m. berbec
!yae adv. nu este, nu există (cs. e la !yIa; = nimic)
vyai s.m. bărbat, soţ; pl. ~yvina
" ,]
%a; adv. numai; desigur
lka vb. a mânca
lk,ao s.m. mâncare
la, prep. către, spre
lae s.m. dumnezeu (Is 44,10); Dumnezeu (Ps 5,5/5,4)
hL,ae pron. aceştia, acestea
~yhila{ / s.m. Dumnezeu; dumnezei (Ex 20,3); dumnezeu (1R 18,27)
H;Ala/ s.m. Dumnezeu; dumnezeu
WhY"lai e s.p. Ilie
[v'ylia/ s.p. Elisei
hn"ml' a. ; s.f. văduvă
@l,a, num. o mie
~ai conj. dacă
~ae s.f. mamă; cu suf. yMiai
hm'a' s.f. roabă, sclavă; pl. thoma
' ]
hM'a; s.f. cot
!ma vb. ni.: a fi de încredere, credincios; hi.: a crede
#ma vb. a fi tare, curajos
rma vb. a spune
tm,a/ s.f. şi adv. adevăr; adevărat
hn"a' adv. unde, încotro?
Wnx.na: ] pron. noi
ynIa] pron. eu
ykinaO ' pron. eu
vAna/ s.m. om, omenire
@sa vb. a aduna; ni.: a fi adunat; a se aduna
rsa vb. a lega, întemniţa
@a;; s.m. faţă (Gen 3,19), nas; du. ~yIPa
; ; nări (Gen 2,7); mânie (Deut
9,19; (frecvent împreună cu verbul hrx = a se aprinde la faţă,
a se mânia)
148
hpa vb. a coace

lc,ae prep. lângă, în apropiere de
bra vb. a pândi
[B;ra> ; num. patru (m.)
h['Br' a> ; num. patru (f.) 68
~y[iBr' a> ; num. patruzeci (Gen 7,12)
!Ara] s.m. şi f. chivot (chivotul legii); ladă (2R 12,10/12,9); sicriu, sarcofag
(Gen 50,26)
zr,a, s.m. cedru
xr;ao s.m. cale, drum
%rea' vb. a fi (a deveni) lung ; hi.: a lungi
%r,ao s.m. lungime
hyEra> ; s.m. leu (şi yrIa)]
~r'a] s.p. Aram
rra vb. a blestema
#r,a, s.f. pământ; ţară, regiune; cu art. #r,ah
' '
vae s.f. şi m. foc
hV'ai s.f. femeie, soţie, cs. tv,a;e pl. ~yvin"
~va vb. a fi (a se face) vinovat (Lev 5,19); a ispăşi vina (Is 24,6)
rv,a] pron.rel. care
-ta,/tae prep. nota acuzativului, pe
-ta,/tae prep. cu, împreună cu; cu suf. yTiai
T.a; pron. tu (f. sg.)
hT'a; pron. tu (m. sg.)
!Ata' s.f. asină (Gen 22,3)
~T,a; pron. voi (m. pl.)
!Tea; pron. voi (f. pl.)
hn"Tae ; pron. voi (f. pl.)
b
B. prep. în, înlăuntrul; când, pe când (cu infinitivul construct); prin
(instrumentalitate, intermediere); cu (asociere); potrivit cu
(relaţie)
raeB. s.f. izvor, fântână
dgb vb. a fi necredincios, a înşela
dg<B, s.m. haină, veşmânt
[ldb] vb. hi.: a despărţi, a deosebi
68
Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers.
149
[lhb] vb. ni.: a fi consternat, înfricoşat; pi.: a înfricoşa; a se grăbi

hm'hBe . s.f. animale, animale domestice, vite
awb vb. a intra; a veni; hi.: a aduce
!yb vb. a discerne, a înţelege, a pricepe, a lua seama
rAB s.m. puţ, fântână, cisternă
vwb vb. a se ruşina
hzb vb. a dispreţui
zzb vb. a prăda, a jefui
rWxB' s.m. tânăr
!xb vb. a pune la încercare, a cerceta
rxb vb. a alege
xjb vb. a se încrede, a nădăjdui
!j,B, s.f. pântece
!yBe prep. între
!yb vb. a discerne, a înţelege, pricepe
hn"yBi s.f. pricepere, înţelegere
tyIB; s.m. casă; familie (Gen 12,1); înăuntru (1R 7,25); cs. tyBe; pl. ~yTiB'*
hkb vb. a plânge
rAkB. s.m. întâiul născut
hr'kBo . s.f. întâia născută
llb vb. a amesteca (Gen 11,9)
[lb vb. a înghiţi
yTilB. i adv. în afara, cu exepţia, fără
hm'B' s.f. înălţime, loc înalt (loc de cult)
!Be s.m. fiu; nepot (Gen 29,5); membru al unei clase („fiii oamenilor” =
oamenii Gen 11,5); cs. !B,; pl. ~ynIB'
hnb vb. a zidi, construi
rWb[]B; prep. de dragul, din cauza
d[;B. prep. prin (Gen 26,8); în jurul (Iov 1,10); pentru (2S 12,16)
ynEy[eB. prep. în ochii, în opinia
l[;B; s.m. stăpân, domn, soţ; Baal
r[eBi vb. a arde (intr.); pi.: a face foc; a stârpi
[c;B, s.m. folos, câştig
[qb vb. a despica, crăpa
rcb vb. a fi oprit, fortificat, inaccesibil; a culege via
rq,Bo s.m. dimineaţa, zorii zilei
rq'B' s.m. col.: cornute mari, vite
vQeBi vb. pi.: a căuta; a cere
arb vb. a crea (doar cu Dumnezeu ca subiect)
150
lz<rB> ; s.m. fier

tyrIB. s.f. legământ
xrb vb. a fugi de
%r;Be vb. pi.: a binecuvânta (Gen 1,28)
hk'rB' . s.f. binecuvântare (Gen 12,2)
rf'B' s.m. carne; trup (Num 8,7); om (trup muritor Is 40,6)
lvb vb. a fierbe; a se coace
tB; s.f. fiică; membră a unei clase („fiică a 90 ani” = în vârstă de 90
ani Gen 17,17); pl. tAnB'
g
!AaG" s.m. măreţie
lag vb. a răscumpăra
Hbg vb. a fi înalt, a se înălţa; fig: mândru
rABGI s.m. războinic, viteaz, voinic
hr'WbG> s.f putere
lWbG> s.m. hotar; ţinut
h['bG. I s.f. deal; Ghibeea
rb,G< s.m. bărbat
lAdG" adj. mare (şi ldoG)"
ldg vb. a fi mare, a creşte; hi.: a mări
ydIG> s.m. ied
rwg vb. a locui (ca străin Gen 12,10)
yAG s.m. neam (păgân); pl.: ~yIAG
lr'AG s.m. sorţi
lzg vb. a lua cu forţa, a smulge, a jefui, a jupui
lyg vb. a se bucura
hlg vb. a descoperi, a revela; hi.: a duce în exil
d['lG. I s.p. Galaad
~G: adv. deasemenea şi; chiar şi
lmg vb. a face cuiva bine sau rău, a răsplăti; intr.: a înţărca, a fi copt
lm'G" s.m. cămilă
!G: s.m. grădină
bng vb. a fura
!p,G< s.f. viţă
rGE s.m. străin, refugiat (Ex 22,20)
vrg vb. pi.: a alunga vreG;E ni.: a fi alungat
151
d
qbd vb. a se lipi; a se agăţa, atârna, ţine
rb'D' s.m. cuvânt; lucru, chestiune
rb,D, s.m. ciumă
rB,DI vb. pi.: a vorbi
vb;D> s.m. miere
gD' s.m. peşte
hg"D' s.f. col.: peşte
dwID' s.p. David
rAD s.m. generaţie, neam
!yd vb. a judeca
lD; adj. sărac
tl,D, s.f. uşă
hmd vb. I. a se asemăna, compara; a gândi; II. a nimici; ni.: a pieri, a fi
pierdut
~D' s.m. sânge
~md vb. a sta nemişcat, a tăcea
t[;D; s.f. cunoaştere; cunoştinţă
%r,D, s.m. drum, cale
vrd vb. a căuta, a întreba de, a se informa despre; a întreba, consulta un
oracol (1S 9,9); a cere (Gen 9,5)
h
h, h' h; art. articolul hotărât
h] partic. particulă care indică o interogaţie; oare?
lb,h, s.p. Abel
hgh vb. a murmura; a cugeta, medita
rg"h' s.p. Hagar
aWh pron. el; acela
awhi pron. ea; aceea (=ayhi)69
ayhi pron. ea; aceea
hyh vb. a fi; a se întâmpla; a deveni
lk'yhe s.m. palat; templu
%lh vb. a merge; a umbla
lLehi vb. a lăuda (“alelu-ia” = lăudaţi-pe Domnul)
69
Forma awhi pentru pronumele feminin este întâlnită doar în Pentateuh.
152
~he pron. ei; aceia

hmh vb. a face zgomot, a se zbuciuma (despre om 1R 1,41, animal Is
59,11, apă Is 17,12, instrument Ier 48,36, sentimente Cant 5,4)
!Amh' s.m. zgomot, rumoare; mulţime
!he adv. şi interj. iată!; dacă;
hNEhi interj. iată!
hN"he pron. ele; acelea
hN"he adv. încoace, aici
%ph vb. a preschimba, transforma; a nimici
rh; s.m. munte
grh vb. a ucide
hrh vb. a zămisli, a rămâne însărcinată
srh vb. a dărâma; a năvăli
w
w> conj. şi; însă
z
tazO pron. aceasta
xbz vb. a junghia (animalul de jertfă), a sacrifica
xb;z< s.m. jertfă (sângeroasă)
hz< pron. acesta
bh'z" s.m. aur
bwz vb. a curge
tyIz: s.m. măslin
rkz vb. a-şi aminti; hi.: a aduce aminte, a pomeni
rk'z" s.m. bărbat, parte bărbătească
rMezI vb. pi.: a cânta (acompaniat de instrument)
hnz vb. a se desfrâna, prostitua
q[z vb. a striga (după ajutor)
!qez" vb. a fi (a deveni) bătrân
!qez" adj. bătrân
hrz vb. a împrăştia; a presăra; a vântura; pi.: hr'zE
[;Arz> s.f braţ; fig. putere
[rz vb. a semăna
[r;z< s.m. sămânţă; urmaşi
153
qrz vb. a stropi, a arunca în sus, presăra
x
[abx] vb. ni., hitp.: a se ascunde
rbx vb. a uni; a se uni, aduna
lb,x, s.m. şi f. frânghie, funie de măsurat; moşie (teren măsurat); ceată
vbx vb. a înfăşa, lega: a lega rănile; a înşeua
gx; s.m. sărbătoare
rgx vb. a se încinge
ldx vb. a înceta
vd'x' adj. nou
vd,xo s.m. lună; lună nouă (începutul lunii la evrei)
hW"x; s.p. Eva
hwx vb. hişt.: hw"xT
] v; h. i a se închina, a face o plecăciune 70
lyxi / lWx vb. a dansa, a se învârti; a se zvârcoli de durere, a naşte
hm'Ax s.f. zid
#Wx s.m. exterior, afară
hzx vb. a vedea (
qzx vb. a fi (a deveni) puternic; hi.: a ţine; a apuca
qz"x' adj. puternic
WhY"qzi x> i s.p. Iezechia
ajx vb. a păcătui, a greşi
taJ'x; vb. păcat; jertfa pentru păcat (Lev 16,3)
yx; adj. viu; pl. ~yYIx; şi tAYx;, cs. Yxe , viaţă
hyx vb. a fi viu, a trăi
hY"x; s.f. fiinţă vie, animal
lyIx; s.m. oştire; forţă (1S 2,4); avere (Gen 34,29); pricepere, virtute
(Prov 12,4)
~yYIx; s.m. viaţă
qyxe s.m. sân
~kx vb. a fi (a deveni, a acţiona) înţelept
~k'x' adj. înţelept; iscusit
hm'kx. ' s.f. înţelepciune
bl'x' s.m. lapte
bl,xe s.m. grăsime
hlx vb. a fi bolnav, a se îmbolnăvi
70
În dicţionare şi gramatici mai vechi apare ca hxv (hitpal.)
154
~Alx] s.m. vis

llx vb. a profana, a spurca; hi.: a începe (Gen 6,1)
ll'x' s. şi adj. I. străpuns, rănit de moarte, ucis; II. profanat
~lx vb. a visa
@lx vb. a schimba, a înnoi; a merge mai departe, a trece prin, pe lângă
#lx vb. I. a scoate afară; II. a se înarma
qlx vb. a împărţi, a-şi lua partea
ql,xe s.m. parte
rAmx] s.m. asin
yviymix] num. al cincelea
lmx vb. a i se face milă, a cruţa
sm'x' s.m. silnicie, violenţă; nedreptate
vmex' num. cinci; f. hV'mx
i ] 71
~yVimxi ] num. cincizeci
!xe s.m. har, graţie, trecere
hnx vb. a aşeza tabăra
!nx vb. a fi milostiv, a milui (Ps 51,3/50,1)
ds,x, s.m. milă
hsx vb. a se adăposti, refugia, a nădăjdui
#pex' vb. a-i plăcea, a dori
#xe s.m. săgeată
bcex' vb. a săpa în piatră
ycix] s.m. jumătate
rcex' s.m. curte; aşezare
qxo s.m. hotărâre, regulă
hQ'xu s.f. lege, prevedere
rqx vb. a cerceta (Prov 25,2)
brex' vb. I. a se usca, a seca; II. a fi pustiu
br,x, s.f. sabie
brexo s.p. Horeb
drx vb. a se cutremura (Ex 19,18)
hrx vb. a se mânia, a se aprinde de mânie
[~rx] vb. hi.: a consacra spre nimicire, a extermina (fiinţe, lucruri)
@rx vb. pi.: @rexe a ocărî
hP'rx> , s.f. batjocură, ocară
vrx vb. I. a ara; a prelucra (bronz Gen 4,22); II. a tăcea, a sta liniştit
%fx vb. a opri, a reţine
71
155
bvx vb. a socoti, a plănui

%v,xo s.m. întuneric (Gen 1,2)
~tx vb. a pecetlui, sigila
ttx vb. a fi sfărâmat; a fi înspăimîntat
yTixi adj. şi s. hitit
j
rAhj' adj. curat (fizic, ritualic sau moral)
rhej' vb. a fi curat, pur (Lev 11,32); pi.: rh;ji
bwj vb. a fi bine, plăcut, frumos
bAj adj. bun, plăcut; bine
amej' adj. necurat (ritualic sau moral)
amj vb. a fi (a deveni) necurat
!mj vb. a ascunde
@j; s.m. col.: copii
~r,j, adv. încă nu (Gen 2,5); înainte de (Ex 12,34); cu prep.: ~r,jB
, .
y
raoy> s.m. râu, Nil
vbey" vb. a se usca
[gy vb. a se osteni
dy" s.f. mână; putere; parte, mal; du. ~yIdy; ," pl. tAdy"
hdy vb. hi.: a lăuda, a mulţumi
[dy vb. a cunoaşte; a şti; a afla
bhy vb. a da; imp.: bh; Dă!; Haide!
hd'Why> s.p. Iuda
hw"hy> s.p. Iahve, Domnul
~Ay s.m. zi (Gen 1,5); vreme (Lev 14,46); pl. ~ymiy"
~m'Ay adv. ziua, în timpul zilei (Ex 13,21)
@seAy s.p. Iosif
dx;y: adv. împreună, unul cu celălalt
wD'xy. : adv. împreună
[lxy] vb. pi., hi.: a aştepta, a nădăjdui
bjy vb. a fi bine; a-i merge bine; hi.: a face bine
!yIy: s.m. vin
[xky] vb. hi.: x;kAi h a dojeni, corecta, pedepsi; a judeca, decide
156
lkoy" vb. a putea, a fi în stare; a rezista, a birui

dly vb. a naşte
dl,y< s.m. copil
[lly] vb. hi.: a urla, tângui
~y" s.m. mare; vest (Gen 12,8); pl. ~yMiy:
!ymiy" s.f. dreapta
qny vb. a suge
dsy vb. a întemeia, a pune temelia
@sy vb. a adăuga; a continua; a face ceva din nou
rsy vb. pi.: rS;yI a instrui; a pedepsi (corecţie)
hp,y" adj. frumos
![;y: conj. fiindcă, din cauza
#[y vb. a sfătui
bqo[y] : s.p. Iacov
r[;y: s.m. pădure, desiş
acy vb. a ieşi, a pleca
[bcy] vb. hitp.: a sta; a sta înaintea = a se împotrivi (Ios 1,5)
qcy vb. a turna
rcy vb. a da formă, a modela
tcy vb. a aprinde
rq'y" adj. preţios
arey" vb. a se teme; ni.: a fi înfricoşător
ha'ry> I s.f. frică
dry vb. a coborî; hi.: dyrIAh a coborî (pe cineva sau ceva)
~ilvi; W' ry> s.p. Ierusalim
hry vb. a arunca, a ţinti; a arăta (cu degetul), a învăţa (instrui)
x;rye " s.m. luna
vry vb. a lua în posesie; a moşteni; a deposeda
laerf' y. I s.p. Israel
vyE s. adv. există, este, sunt
bvy vb. a şedea; a locui
h['Wvy> s.f. ajutor, izbăvire, mântuire
!vy vb. a dormi
[[vy] vb. hi.: [;yviAh a salva, mântui, elibera (Ps 7,2/7,1); a ajuta (2S
10,19)
Why"[v. y; > s.p. Isaia
rvy vb.
a fi drept, a merge drept spre; a fi corect, a plăcea; pi.: a
îndrepta
rv'y" vb. drept (Deut 12,8)
[rty] vb. ni.: a rămâne (în plus, de prisos Ex 10,15)
157
rt,y< s.m. rămăşiţă

k
K. prep. ca, precum; potrivit, conform cu
rv,aK] ; prep. precum
dbeK' vb. a fi (a deveni) greu; a fi (a deveni) important
dbeK' adj. greu; important
dAbK' s.m. slavă, măreţie
[sbk] vb. pi.: sB,Ki a spăla
fb,K, s.m. miel
hKo adv. aşa, astfel; acum
!heKo s.m. preot
bk'AK s.m. stea
lwk vb. pilp.: lKelK . i a hrăni
[!wk] vb. ni.: a fi stabil, întărit; hi.: a stabili; a întemeia; a pregăti
x;Ko s.m. Putere
dxk vb. ni.: a dispărea; pi.: a ascunde
yKi conj. că; fiindcă; dacă
-lK'/lKo s.m. întregul (Gen 19,4); toţi, toate (1R 18,36); fiecare (Ex 20,24)
hlk vb. a înceta, a se sfârşi
yliK. s.m. vas, oală (Lev 6,28); pl. ~yliKe
[~lk] vb. ni.: a se ruşina; hi.: a ruşina, a ocărâ
!Ke adv. Aşa
[[nk] vb. ni.: a se smeri, a fi umilit; hi.: a umili; a supune
![;nk" . s.p. Canaan
ynI[n] K: . adj. şi s.p. Canaanit
@n"K' s.f. aripă; margine
aSeKi s.m. tron
hS'Ki vb. pi.: a acoperi, a ascunde
@s,K, s.m. argint; bani
s[k vb. a se mânia
@K; s.f. palmă, mână
rP,Ki vb. pi.: a ispăşi, a curăţi (păcatul)
bWrK. s.m. heruvim
~r,K, s.m. vie
[rk vb. a îngenunchia; a se pleca
trk vb. a tăia; a încheia (un legământ Deut 5,2)
~yDIfK. ; s.p. caldei, Caldeea
lvk vb. a se împiedica, a se poticni
158
btk vb. a scrie

tn<TKo u s.f. veşmânt
@teK' s.f. umăr
l
l. prep. nota dativului: lui X; către; pentru
al{ adv. nu
rmoale prep. zicând: (introduce vorbirea directă)
ble s.m. inimă, lăuntrul omului (sediul sentimentelor Jud 16,15, gândirii
1R 10,24, deciziilor 1S 14,7)
bb'le s.m. inimă
db;l. adv. numai, singur, doar (de la s.m. dB;= separare); cu suf.: yDIbl
; .
!b'l' s.p. Laban
vbl vb. a îmbrăca, a se îmbrăca
x;Wl s.m. tablă
ywIle s.p. Levi
jAl s.p. Lot
(#yl) #wl vb. a batjocori; a fi tălmaci, trimis oficial
~x,l, s.m. pâine; hrană
~xl vb. ni.: a (se) lupta
hl'yl> ; s.m. noapte; noaptea
!yl vb. a înnopta
dkl vb. a captura, a cuceri
!kel' conj. de aceea
dml vb. a învăţa, a deprinde
hm'l/' hM'l' adv. de ce?
![;ml; . conj. şi prep. ca să; pentru, de dragul
ynEpl. i prep. în faţa, înaintea
xql vb. a lua
jql vb. a aduna, culege
tar;ql. i prep. în întâmpinarea, înspre
!Avl' s.m. limbă
m
daom. adv. şi s.m. foarte; putere
ha'me num. o sută; pl. TAame
159
!yIa;me adv. de unde?

lk'a]m; s.m. mâncare
hm'Wam. s.m. ceva, nimic
!aeme vb. pi.: a refuza, a nu voi
sam vb. a lepăda; a dispreţui, nesocoti
lD'g>mi s.m. turn
!gEm' s.m. scut
vr'g>mi s.m. teren în preajma unei cetăţi
rB'd>mi s.m. deşert, pustiu
ddm vb. a măsura
hD'mi s.f. măsură
[;WDm; adv. de ce?
!y"d>mi s.p. Madian
hn"ydIm. s.f. provincie
hm' pron. ce?
rh;mi vb. pi.: a se grăbi; repede (folosit adverbial Gen 18,7)
jwm vb. a se clătina
lwm vb. a tăia împrejur
rs'Wm s.m. educaţie, învăţătură; corecţie
d[eAm s.m. soroc, sărbătoare; întâlnire, adunare (cortul întâlnirii Lev 1,1)
tw<m' s.m. moarte
twm vb. a muri
x;Bze >mi s.m. altar
xr'z>mi s.m. răsărit
hxm vb. a şterge (numele de sub cer Ex 17,14; păcatele Is 44,22)
hn<x]m; s.m. şi f. tabără
rx'm' s.m. şi adv. mâine
hb'vx' ]m; s.f. plan, socoteală
hJ,m; s.m. toiag; tulpină; seminţie
rj'm' s.m. ploaie
ymi pron. cine?
~yIm; s.m. apă, ape; cs. yme şi ymeyme
rkm vb. a vinde
alm vb. a fi plin, umplut, a umple
alem' adj. plin
%a'l.m; s.m. sol; înger (= solul lui Dumnezeu)
hk'al'm. s.f. muncă
hm'xl' .mi s.f. luptă, război
%l,m, s.m. rege
160
%lm vb. a fi rege, a domni

tWkl.m; s.f. domnie, guvernare; împărăţie, regat
qd,c-, yKil.m; s.p. Melchisedec
[jlm] vb. ni.: a scăpa (cu viaţă)
hk'l'm.m; s.f. regat, împărăţie; domnie
l[;M;mi adv. de sus, de deasupra (de la s. l[;m; = sus, deasupra)
!mi prep. din, dintre, de la
hnm vb. a număra; a împărţi, a rândui
hx'n>mi s.f. jertfă; dar (pentru Dumnezeu = jertfă, de obicei nesângeroasă)
[nm vb. a reţine, opri
rP's.mi s.m. număr
j[;m. adj. puţin
l[m vb. a fi infidel (Num 5,6), a greşi
hf,[]m; s.m. lucru, faptă
acm vb. a găsi
hC'm; s.f. azimă
hw"c.mi s.f. poruncă
yrIc.mi adj. şi s. col. egiptean; egiptenii
~yIrc; .mi s.p. Egipt
vD'q.mi s.m. sanctuar, templu; templul din Ierusalim
~Aqm' s.m. loc
hn<q.mi s.m. vite; proprietate
ha,r>m; s.m. înfăţişare, chip; arătare, vedenie
hrm vb. a fi răzvrătit, neascultător
hb'Kr' >m, s.f. car de război
aF'm; s.m. povară; tribut
hv,mo s.p. Moise
xvm vb. a unge (“Mesia”)
x;yvim' s.m. uns (preot, rege, Mesia)
%vm vb. a trage; a sufla în trâmbiţă
!K'v.mi s.m. locuinţă; cortul sfânt (locuinţa Domnului Lev 17,4)
lvm vb. a cârmui, a stăpâni
rm'v.mi s.m. închisoare; pază
tr,mv, .mi s.f. strajă, pază; păstrare, îngrijire
hx'Pv' .mi s.f. seminţie; fel, gen (Gen 8,19)
jP'v.mi s.m. judecată, sentinţă; dreptate; drept; obicei
hT,v.mi s.m. ospăţ
161
n
an" partic. (după imperativ sau exortativ) te rog, deci, acum
~aun> s.m. rostire, sentinţă
@an vb. a se desfrâna
#an vb. pi.: #aenI a ocărî, a dispreţui, a lepăda;
abn vb. ni., hitp.: a profeţi
[jbn] vb. hi.: a privi, a se uita
aybin" s.m. profet
bg<n< s.m. şi p. Negev, deşertul din sudul ţării; sud, miazăzi
[dgn] vb. hi.: dyGIhi a relata, a comunica, a spune
dg<n< s. şi prep. s.: ceea ce este sau stă în faţă; prep.: în faţa, înaintea
[gn vb. a atinge; pi.: a lovi (cu plăgi, boli)
[g:n< s.m. lovitură; plagă, boală
@gn vb. a lovi (Ex 12,23); a împunge (Ex 21,35)
vgn vb. a se apropia
ddn vb. a fugi de ceva sau cineva; a rătăci
xdn vb. ni.: a fi izgonit, împrăştiat; hi.: cauz.
rd,n< s.m. făgăduinţă, vot
rdn vb. a face un jurământ
ghn vb. pi.: gh;nI a conduce, mâna turma
rh'n" s.m. râu, fluviu; Eufrat (Ios 24,2), Nil (Is 19,5)
xwn vb. a se odihni; a se aşeza; hi.: a da odihnă; a aşeza; a lăsa
swn vb. a fugi de
[wn vb. a se clătina; a tremura; a se mişca dintr-o parte în alta = a
rătăci
@wn vb. hi.: a mişca încolo şi încoace, a legăna; a face cu mâna; a
scutura, a ameninţa cu mâna
hxn vb. a conduce, călăuzi
lxn vb. a primi proprietate, a primi moştenire
lx;n: s.m. pârâu, torent
hl'xn] : s.f. moştenire; proprietate, stăpânire
[~xn] vb. ni.: ~x'nI a-i părea rău; pi.: ~x;nI a mângîia, întări
vx'n" s.m. şarpe
tv,xno > s.f. şi m. bronz, aramă
hjn vb. a întinde; a apleca
[jn vb. a planta, a sădi
vjn vb. a părăsi, a arunca,a lepăda; a se întinde, răspândi; a lăsa
[hkn] vb. hi.: hK'hi a bate, lovi, a ucide
[rkn] vb. hi.: a recunoaşte; a cerceta, vedea; a deosebi; a cunoaşte; a
căuta (la faţa cuiva)
162
căuta (la faţa cuiva)

yrIkn. " adj. străin
hS'nI vb. pi.: a pune la încercare, a ispiti
%sn vb. a turna, vărsa
[sn vb. a porni la drum, a pleca
l[;n: s.f. sanda, încălţăminte
r[;n: s.m. băiat, tânăr; ucenic
hr'[n] : s.f. tânără; slujnică, concubină; prostituată
lpn vb. a cădea
vp,n< s.f. suflet; viaţă; răsuflare; fiinţă vie
bcn vb. ni.: a sta (în picioare); hi.: a posta, a ridica
[xcn] vb. pi.: a interpreta, a dirija (?), a supraveghea
[lcn] vb. ni.: a fi salvat; hi.: a salva
rcn vb. a păzi
bqn vb. a găuri, a străpunge; a însemna, preciza; a huli
hb'qne > s.f. femeie, parte femeiască
hqn vb. ni.: a fi curat, nevinovat, nepedepsit; pi.: cauz.
~qn vb. a răzbuna
afn vb. a ridica; a purta
[gfn] vb. hi.: a ajunge din urmă
ayfin" s.m. căpetenie, conducător
qvn vb. a săruta (Gen 50,1)
!tn vb. a da; a pune
!t'n" s.p. Natan
#tn vb. a distruge, dărâma (Jud 8,9)
qtn vb. a smulge, rupe, scoate (piciorul din apă Ios 4,18)
s
bbs vb. a înconjura, a merge în jurul, a ocoli; a se întoarce, a se suci
bybis' adv. şi prep. împrejur
rgs vb. a închide
sWs s.m. cal
rws vb. a se abate, a se depărta
hl's, interj. pauză sau indicaţie în interpretarea psalmilor
xls vb. a ierta (doar cu Dumnezeu ca subiect)
%ms vb. a (se) rezema, sprijini; a-şi pune mîinile pe
dps vb. a jeli (Gen 23,2)
163
rp,se s.m. carte; scriere

rps vb. a număra, enumera; pi.: a povesti
syrIs' s.m. ofiţer, dregător, eunuc
[rts] vb. hi.: a ascunde ; ni.: a se ascunde
[
db,[, s.m. slugă; sclav
db[ vb. a sluji
hd'Ab[] s.f. muncă; slujbă; slujire cultică
rb[ vb. a trece, a străbate, a trece peste
rb,[e s.m. parte opusă, regiune dincolo de
yrIb[. i adj. şi s.p. evreu
lg<[e s.m. viţel
hl'g[> , s.f. junincă
d[; prep. până, până la, până când
d[e s.m. martor, mărturie
hd'[e s.f. adunare
tWd[e s.f. mărturie; legea (ca mărturie a legământului)
rd,[e s.m. turmă
dA[ adv. încă; din nou
[dw[] vb. hi.: a avertiza; a protesta; a depune mărturie ; a asigura
~l'A[ s.m. perioadă lungă de timp în trecut sau viitor (de demult Gen
6,4; veşnicie Gen 3,22)
!wO[' s.m. păcat; vină (pentru păcat); pedeapsă (pentru păcat)
@w[ vb. a zbura
@A[ s.m. col.: păsări (Gen 1,20), animale înaripate, insecte (Lev 11,20)
rw[ vb. a se scula, a se trezi; a veghea (Cant 5,2); hi.: a trezi, a stârni
rA[ s.m. piele, blană
z[e s.f. capră; pl. păr de capră
z[o s.m. putere, forţă, tărie
bz[ vb. a părăsi
rz[ vb. a ajuta
rz<[e s.m. ajutor, sprijin
!yI[; s.f. şi m. ochi; izvor ; cs. !y[e; du. ~yIny: [e, cs. ynEy[e
ry[i s.f. oraş, cetate; pl. ~yrI['
l[; prep. pe, peste; referitor la, despre; împotriva (Num 14,27); din
cauza (Gen 20,3)
rb;D-> l[; prep. din pricina
164
!Ayl.[, adj. şi s.p. superior, cel mai înalt; Cel Preaînalt (Deut 32,8)
!Ke-l[; adv. de aceea
hl[ vb. a urca
hl'[o s.f. ardere de tot, holocaust
yli[e s.p. Eli
~[i prep. cu, împreună cu
~[; s.m. popor; populaţie; mulţime; oameni; pl. ~yMi[,; cs. yMe[;
dm[ vb. a sta
dWM[; s.m. stâlp, coloană
qm,[e s.m. vale (Ios 7,26)
lm'[' s.m. osteneală, suferinţă, nefericire
hn[ I vb. I. a răspunde
hn[ II vb. II. a fi umil, asuprit; pi.: a umili, a asupri
ynI[' adj. umil, asuprit, sărac;
ynI[\ s.m. suferinţă, umilinţă
!n"[' s.m. nor
rp'[' s.m. ţărână, pulbere, praf
#[e s.m. pom; lemn
hc'[e s.f. sfat; plan
~c,[, s.f. Os
rc[ vb. a închide pântecele, a opri de la naştere
br[ vb. I: a garanta, a fi zălog; II: a se amesteca; III: a fi plăcut, dulce
br,[, s.m. seară
br[ vb. I: a garanta, a fi zălog; II: a se amesteca; III: a fi plăcut, dulce
hb'r[' ] s.f.şi p. pustiu, stepă; Araba (pustiul din S Iudeei)
hw"r[> , s.f. goliciune; ruşine
%r[ vb. a aranja, a pune în rânduri sau straturi
lre[' adj. netăiat împrejur
bf,[e s.m. iarbă, verdeaţă
hf[ vb. a face
yrIyfi[] num.ord. Al zecelea; a zecea parte
qv[ vb. a asupri, a nedreptăţi
rf,[, num. zece (m.)
hr'f[' ,] num. zece (f.)72
~yrIf[. , num. douăzeci
ryvi[' adj. bogat
t[e s.f. timp, vreme, perioadă
72
165
hT'[; adv. acum
p
ha'Pe s.f. parte, latură, margine ,colţ
[gp vb. a întâlni; a tăbărî ; a presa, ruga insistent, sili
hdp vb. a răscumpăra
hP, s.m. gură; deschizătură; tăişul (sabiei Ios 6,21); margine; cs. YPi;
prep.: ypil,. yPi-l[;, ypiK. potrivit, conform cu;
hPo adv. aici
#wP vb. a se împrăştia, răspândi
dxp vb. a se teme
alp vb. a fi ieşit din comun, minunat; cu neputinţă (Gen 18,14)
jlp vb. a scăpa, izbăvi
llp vb. hitp.: a se ruga, a mijloci
yTivl. Pi . adj. şi s.p. filistean
-!P, conj. ca să nu
hnp vb. a se îndrepta spre; a se întoarce (cu spatele); a privi spre
hn<P' s.m. şi f. pl. ~ynIP,' cs. ynEP. faţă; suprafaţă; prep.: ynEpl. i în faţa,
înaintea; ynEpL. mi ,i ynEPm. i dinaintea, de la faţa; ynEP-. l[; pe faţa
(suprafaţa)
ls,P, s.m. imagine, chip cioplit
l[p vb. a face (“piel”, “pual”, “hifil”, etc.)
~[;P; s.f. o dată; du.: ~yIm[
; p] ; de două ori, pl. ~ymi[P' . de x ori; urmă
dqp vb. a cerceta, a inspecta (favorabil Gen 21,1; nefavorabil Ex
32,34)
xqp vb. a deschide ochii
rP;; s.m. taur tânăr, viţel; cu art. rP'h;
hrp vb. a rodi, a fi rodnic
hr'P' s.f. vacă
xrp vb. a înmuguri
yrIP. s.m. fruct, rod
h[orP> ; s.p. faraon
#rp vb. a străpunge (un zid 2Cron 26,6); a se răspândi, extinde
rrP vb. a încălca; a anula; a lepăda
frp vb. a întinde; a împrăştia
vr'P' s.m. călăreţ; cal (Iez 27,14)
jvp vb. a (se) dezbrăca, a jupui ; a năvăli
[vp vb. a se răzvrăti, a se desprinde, a păcătui (= a se răzvrăti
împotriva lui / a se desprinde de Dumnezeu Is 53,12)
166
împotriva lui / a se desprinde de Dumnezeu Is 53,12)

xtp vb. a deschide
xt;P, s.m. uşă, intrare
c
!aco s.col. cornute mici = oi şi capre
ab'c' s.m. oştire
qyDIc; adj. drept
qdc vb. a fi drept, nevinovat, a avea dreptate
qd,c, s.m. dreptate (abstract Is 45,8)
hq'dc' . s.f. dreptate (concret = faptă sau judecată dreaptă (Gen 18,19)
~yIrh; \c' s.m. amiază
hW"ci vb. pi.: a porunci
~wc vb. a posti
rwc vb. a lega; a asedia
rWc vb. stâncă
lce s.m. umbră; pl.: ~ylilC ' .
xlc vb. hi.: a reuşi, a avea succes
~l,c, s.m. chip (Gen 1,26)
[l'ce s.f. coastă; latură, parte
xmc vb. a răsări, lăstări (despre plante Gen 2,9)
ry[ic' adj. mic, tânăr, neînsemnat
q[c vb. a striga (în necaz)
hpc vb. a străjui; pi.: a acoperi; a străjui (Avac 2,1)
!Apc' s.f. nord
!pc vb. a (se) ascunde, a păstra, conserva ; a pândi
rc;; adj. strâmt
rc;; s.m. I. necaz, strâmtorare;
rc;; s.m. II. vrăjmaş
@rc vb. a lămuri (purifica metale prin topire); a încerca (Is 48,10)
rrc vb. a fi strâmtorat; a lega
hr'c' s.f. necaz, ananghie
q
#bq vb. a aduna
rb,q, s.m. mormânt
167
rbq vb. a îngropa

vAdq' adj. sfânt, sfinţit = consacrat, scos din uzul profan
~ydIq' s.m. răsărit; vântul de la răsărit
~Deqi vb. pi.: a merge în faţa cuiva; a întâmpina ; a înfrunta (
~d,q, s.m. răsărit; înainte (local sau temporal)
vd,qo s.m. sfinţenie (Ex 15,11); lucru sfânt, sfinţit (Lev 10,10); loc sfânt
(templu Dan 8,13)
vdq vb. a fi sfânt, consacrat; pi.: a sfinţi
[lhq] vb. ni.: a se aduna; hi.: a convoca
lh'q' s.m. adunare, comunitate
hwq vb. I. a aştepta, nădăjdui; II. ni.: a se aduna
lAq s.m. glas; sunet, zgomot
~wq vb. a se ridica, a se scula
!joq' adj. mic, neînsemnat
rJeqi vb. pi.: a arde jertfa (cu fum); a tămâia, a aduce jertfă de tămâie
tr,jqo . s.f. tămâie, fumul tămâiei; tămâiere
!yIq; s.p. Cain
ryqi s.m. perete, zid
llq vb. a fi puţin, a se împuţina; a fi neînsemnat, dispreţuit; pi.: a
blestema
aNeqi vb. pi.: a fi gelos, zelos
hnq vb. a cumpăra, a dobândi
hn<q' s.m. trestie; tulpină; băţ de măsură, măsură (“canon”)
#qe s.m. sfârşit, trecerea unei perioade
hc,q' s.m. margine; sfârşit, trecerea unei perioade
ryciq' s.m. recoltă, seceriş
@cq vb. a se mânia
rcq vb. I. a recolta; II. a fi scurt, insuficient
arq vb. a striga; a chema; a numi; a întâlni (variantă a vb. hrq)
brq vb. a se apropia
br,q, s.m. mijloc, interior
!b'rq> ' s.m. dar (cultic), jertfă
hrq vb. a întâlni, a da peste
bArq' adj. aproape
!r,q, s.f. corn
[rq vb. a sfâşia
bvq vb. a lua în seamă, a asculta cu atenţie
hvq vb. a fi greu; hi.: a întări, învârtoşa
hv,q' adj. greu, dificil
rvq vb. a lega; a conspira)
168
tv,q, s.f. arc; curcubeu
r
har vb. a vedea; ni.: a se arăta; hi.: a arăta
!beWar> s.p. Ruben
varo s.m. cap; vârf; început; căpetenie ; pl. ~yviar', cs. yvear'
!AvarI num.ord. întâi
tyviare s.f. început
br; adj. mult, numeros
bro s.m. mulţime
hbr vb. a fi mult, numeros, a se înmulţi; pi., hi.: a înmulţi
y[iybir> num.ord. al patrulea
#br vb. a sta culcat, a pândi (despre animale); a se odihni (despre om)
zgr vb. a se agita, a tremura; a se întărâta, mânia
lgr vb. a merge în recunoaştere, iscodi; a umbla cu calomnii, defăima
lg<r, s.f. picior; du. ~yIlg' r
> ,; cs. ylegr> ;
@dr vb. a urmări, a persecuta
x;Wr s.f. vânt; duh; Duhul Domnului
~wr vb. a fi înalt, a se înălţa; pol.: ~meAr a înălţa; hi.: ~yrIhe a înălţa,
a ridica
[[wr] vb. hi.: a striga tare (de bucurie Ps 47,2/46,1; de luptă Ios 6,16)
#wr vb. a fugi, a alerga
vwr vb. a fi sărac, a sărăci
bxr vb. a (se) lărgi
bx'r' adj. larg, lat
bxor> s.m. loc larg, piaţă (şi bAxr> )
bx;ro s.m. lăţime
qAxr' adj. departe
lxer' s.p. Rahila
~x;rI vb. pi.: a se milostivi; a iubi, a-i fi drag
#xr vb. a spăla
qxr vb. a fi departe, a se îndepărta
byr vb. a se judeca, sfădi; a pleda cauza cuiva
byrI s.m. litigiu, pricină, ceartă
x;yre s.m. miros, mireasmă
qyre adj. gol
bkr vb. a călări, a încăleca, a urca sau merge în car
169
bk,r, s.m. căruţă, car de război; călăreţ

vWkr> s.m. avere, proprietate
!nr vb. a jubila, a striga de bucurie (Lev 9,24)
[;re s.m. tovarăş, prieten; vecin, celălalt; aproapele
[r; adj. rău
b['r' s.m. foamete
h['r' s.f. rău, răutate
h[r vb. a paşte (tr.)
[[r vb. a fi rău, a displăcea, a supăra, nemulţumi
v[r vb. a se cutremura
apr vb. a vindeca
hpr vb. a se pleca, lăsa, a se înmuia, a slăbi
!Acr' s.m. plăcere, bunăvoinţă; bunul plac, voie
hcr vb. a plăcea ceva sau pe cineva (a binevoi, a iubi)
xcr vb. a ucide
qr; adv. numai, decât
[;yqir' s.m. tărie, bolta cerească
[vr vb. a fi vinovat; hi.: a declara vinovat, a osândi; a face fărădelegi
[v'r' adj. vinovat, nelegiuit, necredincios
f
[bf vb. a se sătura, îndestula
hd,f' s.m. câmp, câmpie
(fyf) fwf vb. a se veseli;
qxf vb. a râde, a glumi; a distra (prin jocuri, întreceri 2S 2,15)
~yf vb. a pune, a aşeza
lkf vb. hi.: a înţelege; a se purta cu înţelepciune; a avea succes, spor
lamof. s.m. stânga, partea stângă; nord
xmf vb. a se bucura
hx'mf. i s.f. bucurie
hl'mf. i s.f. veşmânt, acoperământ
anEf' vb. a urî
ry[if' s.m. ţap; păros
hp'f' s.f. buză, limbă; margine, mal
qf; s.m. sac
rf; s.m. căpetenie, conducător
hr'f' s.p. Sara
170
yr;f' s.p. Sara

@rf vb. a arde (tr.); ni.: a arde (intr.)
v
lav vb. a întreba; a cere
lAav. s.f. Şeol, împărăţia morţilor, iad
rav vb. a rămâne (în plus, de prisos)
tyrIave . s.f. rămăşiţă
hbv vb. a captura, a duce ca robi
h['Wbv. s.f. jurământ
jb,ve s.m. toiag, sceptru; seminţie
y[iybiv. num.ord. al şaptelea
[bv vb. ni.: [B;vn. I a jura
[b;v, num. şapte (m.)
h['bv. i num. şapte (f.) 73
~y[ibv. i num. şaptezeci
rbv vb. a sparge, a sfărâma; a cumpăra mâncare
tbv vb. a se opri, a înceta; a se odihni
tB'v; s.f. şi m. sabat, ziua odihnei
ddv vb. a pustii, nimici; a maltrata
aw>v' s.m. deşertăciune, zădărnicie
bwv vb. a se întoarce
rp'Av s.m. trâmbiţă, corn de suflat
rAv s.m. vită (taur, bou, viţel, vacă)
jxv vb. a junghia, a sacrifica
txevi vb. pi.: a nimici, a strica; hi.=pi.
@jv vb. a spăla, clăti, a inunda
ryv vb. a cânta
ryvi s.m. cântec
tyv vb. a aşeza, pune
bkv vb. a se culca
xkv vb. a uita
~k,v, s.m. şi p. umăr; Sichem
[~kv] vb. hi.: a se trezi devreme
!kv vb. a se aşeza, a locui
~Alv' s.m. pace, stare de bine, sănătate
73
171
yviyliv. num.ord. al treilea

xlv vb. a trimite
!x'lv. u s.m. masă
[%lv] vb. hi.: a arunca
ll'v' s.m. pradă
~lev' adj. deplin, terminat, paşnic
~lv vb. a fi deplin, terminat; pi.: a împlini, a termina; a despăgubi, a
răsplăti; hi.: a împlini; a face pace
~l,v, s.m. jertfă de împăcare, de pace
@lv vb. a scoate, a trage afară (sabia)
vl{v' num. trei (m.)
hv'lv{ . num. trei (f.)74
~yvilv{ . num. treizeci
~ve s.m. nume; pl.: tAmve
~v' adv. acolo
[dmv] vb. hi.: a stârpi, a extermina
laeWmv. s.p. Samuel
~yImv; ' s.m.pl. cer (ceruri); cs. ymev.
ynIymiv. num.ord. al optulea
~mv vb. a fi pustiu; a fi consternat, mirat
~mev' adj. pustiu; consternat, mirat
hm'mv' . s.f. pustiu, pustiire
!m,v, s.m. untdelemn
hn<mvo . num. opt (m.)
hn"mvo . num. opt (f.)75
~ynImvo . num. optzeci
[mv vb. a auzi; a asculta de ( + B. , l. sau lAqB. )
rmv vb. a păzi, a observa (legea)
vm,v, s.f. şi m. soare
!Avm.vi s.p. Samson
!ve s.f. dinte; du.: ~yINv
: i
hn"v' s.f. an; pl. ~ynIv'
ynIve num.ord. al doilea
~yInv: . num. doi; amândoi; cs. ynEv.
r[;v; s.m. poartă
hx'pv. i s.f. roabă, slujitoare
jpv vb. a judeca
74
75
172
%pv vb. a turna, a vărsa

lpv vb. a se pleca, a fi umilit; hi.: cauz.
[hqv] vb. hi.: a da să bea; a adăpa; a uda, iriga (Gen 2,10)
jqv vb. a avea linişte, a fi liniştit
lq,v, s.m. siclu (măsură de greutate sau monedă)
rq,v, s.m. minciună, înşelătorie
[trv] vb. pi. treve a sluji (mai ales cultic)
vve num. şase (m.)
hV'vi num. şase (f.)76
yVivi num.ord. al şaselea
~yVivi num. şaizeci
htv vb. a bea
~yITv; ,. num. doi (f.); cs. yTev.
t
hL'hTi . s.f. laudă, cântare de laudă, psalm
%w<T' s.m. mijloc; cs. %AT
tAdleAT s.f.pl. neamuri, genealogie; istorie
hb'[Ae T s.f. urâciune, spurcăciune
hr'AT s.f. lege, învăţătură, Legea (lui Moise)
tx;T; prep. sub; în loc de
hlt vb. a spânzura, a atârna de
lAmT. adv. ieri
dymiT' adv. neîncetat
~ymiT' adj. fără prihană, desăvârşit, complet
~mt vb. a fi terminat; a fi desăvârşit, fără prihană
h[t vb. a rătăci
tr,ap, T. i s.f. splendoare, măreţie; podoabă
hL'pTi . s.f. rugăciune
fpt vb. a apuca, prinde
[qt vb. a sufla în trompetă; a înfige, a bate (un cui, palma, din
palme); a aşeza cortul (bătând ţăruşi)
hm'WrT. s.f. prinos, ofrandă
[v;Te num. nouă (m.)
h['vT. i num. nouă (f.)77
76
77
173
INDEX78
Accent:
ton 4, 13, 16, 35, 44, 52, 86
semne (atnah, silluq, sof pasuq) 86
Acuzativ (nota) 23
Adhortativ 70
Adjectiv 18, 19, 26, 36, 47, 48, 61
Adverb 10, 44
Aformativă (conjugare) 35
Alfabet 2
Apocopată (formă) 82
Articol 8, 9, 14, 15, 17, 23, 25, 48, 63
Atributivă (folosire) 19, 22, 85
Atnah 86
Begadkefat 11, 12
Cauzativ (sens) 88, 92

Cohortativ 73, 74
Condiţională (propoziţie) 94
Conjugare:
aformativă 36
preformativă 64
conjugări derivate 88
Conjunctivă (propoziţie) 87
Conjuncţia:
w>
8, 51, 69, 71, 87, 94
altele 51, 76, 94
Construct (stat) 48, 52, 53, 54, 58, 59
Dageş 11, 12
Dativ (nota) 9
Demonstrativ (pronume) 33
Denominativ (sens) 88, 90, 93
Dual 7
Determinare (a substantivului) 23, 48, 63
Disjunctivă (propoziţie) 87
Dublare 8, 11, 12, 14, 23, 29, 57, 69, 79, 89, 90, 93
Factitiv-intensiv (sens) 90
Gen (al substantivelor) 6, 18, 19

Genitiv (construcţie genitivală) 48
Guturale (consoane) 1, 14, vezi şi verb
Ha interogativ 42
He locale 44
Hifil 88, 92
Hiştafel 96
78
Numerele sunt referiri la paragrafe!
174
Hitpael 88, 93
Hitpolel 96
Hofal 88, 92
Infinitiv:
construct 77, 78, vezi şi verb
absolut 85
Interdicţie 70
Imperativ 70, vezi şi verb
Imperfect 64, 66, vezi şi verb
Iusiv 73, 74, 82
Ketib vezi nota 29
Mappiq 12
Maqqef 9, 23, 25, 47, 70
Matres lectionis 24
Meteg 35
Narativ 69
Negaţie 38, 65, 69, 70, 78, 94
Nifal 88, 89
Nota acuzativului 23
Nota dativului 9
Număr (al substantivelor) 7
Numeral 81, 95, 97
Participiu:
activ 21, 22, 30, 34
pasiv 85
Pasiv (sens) 88, 89, 90, 92
Patah furtivum 21
Pauza 86
Perfect 36, 37, vezi şi verb
Piel 88, 90
Pilpel 96
Poel 96
Polal 96
Polel 96
Predicat:
neverbal 10, 19, 22, 33, 56
verbal 38, 69
Predicativă (folosire) 19, 22, 33, 85
Prefix 1, 36, 64, 70, 88, 89, 92, 93
Preformativă (conjugare) 64
Prepoziţie: 9, 15, 23, 25, 32, 45, 50, 62
Prohibiţie 70
Pronume:
demonstrativ 33
interogativ 57
personal 56
relativ 27, 51
Pronunţie
explozivă 2, 11, 12
spirantă 2, 11
Propoziţie:
175
condiţională 94
conjunctivă 87
disjunctivă 87
finală 74, 78
nominală 10
relativă 27, 51
temporală 76
verbală 38
Pual 88, 90
Qal 88
Qameţ hatuf 35
Qere vezi nota 29
Rădăcină 1, 13, 21, 36, 39, 88

Reciproc (sens) 88, 89, 93
Reducere vocalică 13, 14, 16, 18, 48, 60, 70
Reflexiv (sens) 88, 89, 93
Secvenţe narative 69, 74, 76, 87

Semivocale 3
Scriere:
alfabet 2
defectivă 24
Silabă 4, 5, 11, 13
Segolat (substantiv) 16, 58
Stat:
absolut 48
construct 48, 52, 53, 55, 58, 59,
Substantiv 6, 7, 16, 20, 29, 52, 53, 55, 58, 59, 60, 63, 68
Sufix local-direcţional 44
Sufixe pronominale:
prepoziţie 32, 45, 50, 62
substantiv 60, 63, 68
verb 89
Şwa:
mobile şi quiescens 5
regula lui şwa 54
Verb:
QAL regulat de I- II- III- I-a III-a I-n I-w I- III-h II-w gemin.
stare gut. gut. gut. y II-y
perfect 36 61 39 39 39 39 41 36 36 43 46 49
imperfect 64 66 72 66 66 75 67 79 80 82 83 84
w-imperf. 69 75 80 82
imperativ 70 72 70 70 75 70 79 80 82 83
iusiv 73 82
cohortativ 73
inf. constr. 77 77 77 77 77 77 79 80 82 83
inf. 85 85 85 85 85 85 85 85 85 85
absolut
part. activ 21 30 30 21 30 21 21 34 46
part. pasiv 85 85 85 85 85 85 85 85 85 85
176
sufixe pronominale 89
tulpini (conjugări) derivate 88-90, 92, 93, 96
vezi şi anexa pentru conjugarea completă a verbelor
Vocale 1, 3, 24
Waw consecutiv sau conversiv 69

Waw-imperfect 69, vezi şi verb
Waw-perfect 69
177
RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE
Cursul prezent oferă doar o introducere în limba ebraică biblică. Pentru aprofundarea
cunoştinţelor sau pentru sistematizarea lor, este necesară consultarea unei gramatici.
Deasemnea, pentru traducerea unor texte din Biblia ebraică, vocabularul acestui curs poate fi
insuficient, caz în care recomandăm utilizarea unui dicţionar. Cu titlu selectiv, indicăm câteva
dintre lucrările clasice, în limba română sau în alte limbi, ce pot fi consultate şi folosite:
a) Gramatici
- Corniţescu, pr. prof. dr. E., Abrudan, pr. prof. dr. D., Limba ebraică biblică, ediţia a 2-a,
Bucureşti: EIBMBOR, 2002.
- Gesenius, W., Kautzsch, E., Bergsträsser, G., Hebräische Grammatik, ediţia a 28-a,
Leipzig:Vogel, 1983.
- Jenni, E., Lehrbuch der hebräischen Sprache des Alten Testaments, ediţia a 2-a, Basel,
Frankfurt am Main: Helbing & Lichtenhahn, 1981.
- Joüon, P., A Grammmar of Biblical Hebrew, ediţia tradusă şi revizuită de T. Muraoka, 2
vol., Subsidia biblica 14, Roma: Ed. Pontificio Ist. Biblico, 1993.
- Lambdin, Th. O., Introduction to Biblical Hebrew, London: Darton, Longman and Todd,
1988.
b) Dicţionare
- Brown, F., Driver, S. R., Briggs, C. A., Hebrew and English Lexicon of the Old Testament
(retipărit şi revizuit), Oxford 1972.
- Gesenius, W., Hebräisches und aramäisches Handwörterbuch über das Alte Testament,
ediţia a 17-a revizuită de F. Buhl, Leipzig: Verlag von F. C. W. Vogel, 1921.
- Koehler, L., Baumgartner, W., Hebräisches und aramäisches Lexikon zum Alten Testament,
ediţia a 3-a revizuită de W. Baumgartner, J. J. Stamm und B. Hartmann, Leiden [ş. a.]: Brill,
1990.
178
BIBLIOGRAFIE
a) Textul biblic
- Biblia Hebraica Stuttgartensia, ediţia a 4-a, editată de K. Ellinger şi W. Rudolph, Stuttgart:

Deutsche Bibelgesellschaft, 1990.
- Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Prea Fericitului
Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod,
b) Dicţionare şi vocabulare
- Brown, F., Driver, S. R., Briggs, C. A., Hebrew and English Lexicon of the Old Testament
(retipărit şi revizuit), Oxford 1972.
- Edel, Dr. theol. R. F., Hebräisch-Deutsche Vokabel-Lern- und –Repetitionshefte, ediţia a 7-
a, Marburg: Oekumenischer Verlag Dr. R. F. Edel, 1973.
- Feyerabend, Dr. K., Taschenwörterbuch der hebräischen und deutschen Sprache, Berlin-
Schöneberg: Langenscheidtsche Verlagsbuchhandlung, 1912.
- Gesenius, W., Hebräisches und aramäisches Handwörterbuch über das Alte Testament,
ediţia a 17-a revizuită de F. Buhl, Leipzig: Verlag von F. C. W. Vogel, 1921.
- Koehler, L., Baumgartner, W., Hebräisches und aramäisches Lexikon zum Alten Testament,
ediţia a 3-a revizuită de W. Baumgartner, J. J. Stamm und B. Hartmann, Leiden [ş. a.]: Brill,
1990.
- Watts, J. D. W., Lists of Words Occuring Frequently in the Hebrew Bible, ediţia a 2-a,
Grand Rapids, Michigan: Eerdmans, 1984.
c) Concordanţe
- Even Shoshan, A., A New Concordance to the Bible, Jerusalem, 1988.

- Lisowsky, G., Konkordanz zum Hebräischen Alten Testament, Stuttgart: Deutsche
Bibelgesellschaft, 1993.
- Mandelkern, S., Veteris Testamenti Concordantiae Hebraicae atque Chaldaicae, Graz:
Akadem. Druck- u. Verl.-Anst., 1978.
179
d) Gramatici
- Bartelmus, R., Einführung in das biblische Hebräisch, Zürich : Theol. Verl., 1994.
- Bauer, H., Leander, P., Historische Grammatik der hebräischen Sprache des Alten
Testamentes, Hildesheim: Olms, 1965.
- Corniţescu, pr. prof. dr. E., Abrudan, pr. prof. dr. D., Limba ebraică biblică, ediţia a 2-a,
- Edel, Dr. theol. R. F., Repetitorium der hebräischen Grammatik, ediţia a 3-a, Marburg:
Oekumenischer Verlag Dr. R. F. Edel, 1966.
- Gesenius, W., Kautzsch, E., Bergsträsser, G., Hebräische Grammatik, ediţia a 28-a,
Leipzig:Vogel, 1983.
- Jenni, E., Lehrbuch der hebräischen Sprache des Alten Testaments, ediţia a 2-a, Basel,
Frankfurt am Main: Helbing & Lichtenhahn, 1981.
- Joüon, P., A Grammmar of biblical Hebrew, ediţia tradusă şi revizuită de T. Muraoka, 2
vol., Subsidia biblica 14, Roma: Ed. Pontificio Ist. Biblico, 1993.
- Lambdin, Th. O., Introduction to Biblical Hebrew, London: Darton, Longman and Todd,
1988.
- Meyer, R., Hebräische Grammatik, Berlin: de Gruyter, 1992.
- Schneider, W., Grammatik des biblischen Hebräisch : ein Lehrbuch, München : Claudius,
2001.
180

Petru Movila

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Petru Movila

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pr. Lect. Dr.

Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU

Facultatea de Teologie “Andrei Şaguna”

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea

Curs de limba ebraică biblică

Editura Alma Mater

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea

Curs de limba ebraică biblică

Editura Alma Mater

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................. 5

39. Perfectul verbelor cu consoane guturale ........................................................................ 45

75. Imperfectul şi imperativul verbelor I-a ......................................................................... 81

2. Scrierea ebraică. Alfabetul

Nume Literă Transcriere Pronunţie

b) unele litere au două forme

!tn afn ~da [mv arq htv lka dwd ba awB

Semn Transcriere Pronunţie Nume

Xi i [i] scurt îræq (hireq)

Xe ē [e] lung ērê (ţere)

X, æ [e] deschis, scurt11 segōl (segol)

X' ā [a] lung qāmæ (qameţ)

Xo ō [o] lung ôlæm (holem)

X u u [u] scurt qibbû (qibbuţ)

W û [u] lung šuræq (şureq)

Când unele vocale sunt urmate de un y, ele se lungesc:

Semivocalele. Masoreţii au notat şi semivocale (sunete foarte scurte):

Aşadar, din punct de vedere cantitativ, vocalele sunt:

4. Împărţirea cuvintelor în silabe. Accentul

Pentru împărţirea în silabe a cuvintelor, regula de bază este următoarea:

midbār (deşert) mid-bār

Silabele sunt deschise (CV) sau închise (CVC; CVCC).14

De regulă accentul cade pe ultima silabă.

La unele cuvinte accentul cade pe penultima silabă:

5. Şwa mobile şi şwa quiescens.

- la începutul unei silabe, şwa se citeşte15 (1)

- la sfârşitul unei silabe închise, şwa nu se citeşte16 (2)

~d'al' . le’ādām (1)

O serie de cazuri particulare se desprind din regulile 1 şi 2:

- la începutul unui cuvânt, şwa se citeşte (1):

În caz de dubiu, încercaţi să împărţiţi cuvântul în silabe. Nu uitaţi că o silabă începe

a) Citiţi următoarele cuvinte:

tAnB. hd'Why> yrIP. dwIdl' .

6. Substantivul: genul substantivelor

Singular Dual Plural

dy" yād ~yIdyö; " yādayim tAdy" yādôt

sWs sûs ~ysiWs sûsîm

La majoritatea substantivelor apar însă şi modificări vocalice la formarea pluralului.

%l,m,ö mælæk ~ykil'm. melākîm

Unele susbstantive prezintă şi modificări ale consoanelor la formarea pluralului:

vyai ’îš ~yvina" ] ’anāšîm (în loc de y apare n)

hV'ai ’iššā(h) - femeie ~yvin" nāšîm (feminin)

8. Articolul hotărât. Conjuncţia w> we (şi)

Articolul hotărât este h; ha-, ataşat de substantiv, cu dublarea primei consoane a

%l,mö, mælæk %l,Mhö, ; hammælæk20

Există trei tipuri de prepoziţii în ebraică:

%l,mB,ö . bemælæk (într-un rege)

tyIBh;ö -; la, ’æl-habbayit (spre, către casă)

10. Propoziţii cu predicat adverbial

tyIBBö; ; %l,Mhö, ; hammælæk babbayit: Regele (este) în casă.

În cazul unei interogaţii, adverbul va sta pe primul loc:

%l,Mhö, ; hYEa; ’ayyēh hammælæk Unde (este) regele?

hYEa; ’ayyē(h) adv. unde?

ā: nābî’ + îm nābî’îm (nā-bî-’îm)23 nebî’îm