Curs Ebraica PT Uzul Studentilor

Pr. Lect. Dr.
Constantin Oancea Curs de limba ebraic biblic
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
Facultatea de Teologie Andrei Şaguna
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea
Curs de limba ebraic biblic
Editura Alma Mater

Sibiu 2006
1
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraic biblic
ISBN !!!!!!
2
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea
Curs de limba ebraic biblic
Editura Alma Mater

Sibiu 2006
3
Alfabetul
alef
bet
ghimel
dalet
he
waw
zain
het
tet
iod
kaf
lamed
mem
nun
sameh
ain
pe
ade
kof
re
sin
in
taw
4
CUVÂNT ÎNAINTE
Acest curs se adreseaz în primul rând studen ilor teologi, dar i tuturor acelora care
doresc s înve e limba ebraic biblic , limba în care au fost scrise c r ile Vechiului
Testament.
Cursul a fost conceput pentru un studiu cu durata de un semestru (14 s pt mâni, 28
edin e, 56 ore de curs). Având în vedere num rul redus de ore de studiu, cursul a fost alc tuit
astfel încât s acopere chestiunile esen iale ale limbii. O cunoa tere temeinic ar presupune un
num r dublu de ore de studiu.
Chiar i în condi iile date, parcurgerea i asimilarea acestui curs presupune i un studiu
individual de cel pu in 1 or pe zi. Recomand m ca acas s se înceap prin recitirea lec iei
predate la curs, apoi s se fac exerci iile prev zute.
Materialul are ca scop familiarizarea studen ilor cu limba ebraic , astfel încât s poat
citi i traduce, cu ajutorul unui dic ionar, texte cu un grad de dificultate mediu din c r ile
istorice, îndeosebi nara iuni biblice. În scopul familiariz rii studentului cu varietatea litarar a
Vechiului Testament, am ales ca lecturi i câteva texte apar inând altor genuri ale literaturii
biblice, cum sunt poezia, profe ia, sau textele legislative.
Majoritatea cuvintelor ebraice au fost transliterate cu caractere latine, din dorin a de a
u ura lectura lor, cel pu in la început, i pentru a veni în ajutorul celor care înva limba f r
profesor. Aceasta nu înseamn c citirea cuvintelor în scrierea ebraic trebuie neglijat .
Transliterarea este doar un ajutor i un mijloc de verificare pentru student în înv area citirii i
pronun rii cuvintelor. Deasemenea, transliterarea cuvintelor ebraice faciliteaz în elegerea
unor reguli gramaticale de fonetic i morfologie.
Fiecare lec ie este prev zut cu un vocabular. Vocabularul de la sfâr itul cursului
cuprinde toate cuvintele care apar de peste 50 (în cazul verbelor 25) de ori în Biblia ebraic .
La fiecare lec ie sunt prev zute exerci ii, iar dup lec iile 5, 23 i 28 exist exerci ii
recapitulative.
La sfâr itul cursului am ad ugat o anex , cuprinzând conjug rile verbului regulat i a
celor neregulate, precum i conjug rile derivate ale verbului.
Autorul
5
Abrevieri:
adj. adjectiv
adv. adverb
art. articol
BH Biblia Hebraica
cauz. cauzativ
coh. cohortativ
col. colectiv
conj. conjunc ie
cs. construct
du. dual
f. feminin
fig. figurat
hi. Hifil
hi t. Hi tafel
hitp. Hitpael
hitpal. Hitpalel
imp. imperativ
interj. interjec ie
intr. intranzitiv
ius. iusiv
m. masculin
nereg. neregulat
ni. Nifal
num. numeral
ord. ordinal (numeral)
part. participiu
pi. Piel
pilp. Pilpel
pl. plural
pol. Polel
prep. prepozi ie
pron. pronume
s. substantiv
sg. singular
p. propriu (substantiv)
tr. tranzitiv
vb. verb
[ ] forma sau conjugarea Qal nu apare în Vechiul
Testament
6
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................. 5

LEC IA 1................................................................................................................................. 10
1. Limba ebraic ................................................................................................................... 10
2. Scrierea ebraic . Alfabetul ............................................................................................... 10
3. Vocalele............................................................................................................................ 13
4. Împ r irea cuvintelor în silabe. Accentul ......................................................................... 15
5. wa mobile i wa quiescens. .......................................................................................... 16
6. Substantivul: genul substantivelor ................................................................................... 17
7. Num rul substantivelor .................................................................................................... 17
8. Articolul hot rât. Conjunc ia we ( i)............................................................................. 18
9. Prepozi ii .......................................................................................................................... 18
10. Propozi ii cu predicat adverbial...................................................................................... 19
LEC IA 2................................................................................................................................. 21
11. Consoanele „begadkefat“ ............................................................................................... 21
12. Dage .............................................................................................................................. 21
13. Reducerea vocalic ......................................................................................................... 22
14. Câteva propriet i ale consoanelor guturale ( ) i ale consoanei ................ 22
15. Articolul hot rât (continuare)......................................................................................... 23
16. Pluralul substantivelor.................................................................................................... 24
LEC IA 3................................................................................................................................. 26
17. Articolul (încheiere) ....................................................................................................... 26
18. Adjectivul ....................................................................................................................... 26
19. Folosirea adjectivului ..................................................................................................... 27
LEC IA 4................................................................................................................................. 30
20. Pluralul substantivelor (continuare) ............................................................................... 30
21. Participiul activ al verbului ............................................................................................ 30
22. Traducerea i utilizarea participiului activ ..................................................................... 31
23. Nota acuzativului: ’æt- .......................................................................................... 31
LEC IA 5................................................................................................................................. 33
24. Matres lectionis. Scriptio defectiva................................................................................ 33
25. Prepozi ia ! min (din, de la, dintre) ............................................................................. 33
26 Comparativul................................................................................................................... 34
27 Pronumele relativ " (’ašær - care) ............................................................................. 34
28 Analiza i traducerea unui text ........................................................................................ 34
LEC IA 6................................................................................................................................. 38
29 Pluralul substantivelor (continuare) ................................................................................ 38
30. Participiul activ (continuare) .......................................................................................... 38
31. Particulele # (y š) i $ (’ên) ................................................................................. 38
32. Prepozi iile % , &% i cu sufixe pronominale........................................................... 39
33. Pronumele demonstrativ................................................................................................. 39
34. Participiul activ (continuare) .......................................................................................... 40
LEC IA 7................................................................................................................................. 42
35. Qame hatuf i Meteg ..................................................................................................... 42
36. Perfectul ......................................................................................................................... 42
37. Traducerea perfectului.................................................................................................... 43
38. Ordinea cuvintelor în propozi ie .................................................................................... 43
LEC IA 8................................................................................................................................. 45
7
39. Perfectul verbelor cu consoane guturale ........................................................................ 45

40. Perfectul verbului ' ( .................................................................................................... 45
41. Perfectul verbelor III- .................................................................................................. 46
42. " ha interogativ ............................................................................................................. 46
LEC IA 9................................................................................................................................. 49
43. Perfectul verbelor III- .................................................................................................. 49
44. locale (sufixul - h pentru indicarea direc iei)............................................................. 49
45. Prepozi iile ! min (din, de la) i )% ke (ca, precum) cu sufixe pronominale ................. 50
LEC IA 10............................................................................................................................... 52
46. Perfectul verbelor II- i II- ........................................................................................... 52
47. )* k l ............................................................................................................................ 52
48. Statul construct. Leg tura construct (construc ia genitival ) ....................................... 53
LEC IA 11............................................................................................................................... 56
49. Perfectul verbelor „geminate” (verba mediae geminatae) ............................................. 56
50. Prepozi iile ! (cu, împreun ) i $ (cu, împreun ) cu sufixe pronominale ............... 56
51. Pronumele relativ " (continuare).............................................................................. 57
52. Statul construct al substantivelor masculine singulare................................................... 57
53. Câteva tipuri deosebite de stat construct ale substantivelor masculine singulare .......... 58
54. Regula lui wa ............................................................................................................... 58
55. Statul construct al substantivelor feminine cu termina ia - (h)...................................... 58
LEC IA 12............................................................................................................................... 61
56. Pronumele personal ........................................................................................................ 61
57. Pronumele interogativ .................................................................................................... 61
58. Statul construct al substantivelor plurale cu termina ia -îm ........................................... 62
59. Statul construct al substantivelor plurale cu termina ia -ôt ............................................ 63
LEC IA 13............................................................................................................................... 64
60. Substantivul cu sufixe pronominale. Sufixe pentru substantive singulare..................... 64
61. Verbe de stare................................................................................................................. 65
LEC IA 14............................................................................................................................... 67
62. Prepozi iile , ' , +' ', i $ " ' cu sufixe pronominale ........................................ 67
63. Sufixe pentru substantive plurale ................................................................................... 68
LEC IA 15............................................................................................................................... 70
64. Imperfectul ..................................................................................................................... 70
65. Traducerea imperfectului ............................................................................................... 70
66. Imperfectul cu vocala a .................................................................................................. 71
LEC IA 16............................................................................................................................... 73
67. Imperfectul verbelor III- .............................................................................................. 73
68. Sufixe pronominale pentru substantivele ,- - i . ............................................... 73
LEC IA 17............................................................................................................................... 75
69. Narativul (waw-imperfectul). Secven ele narative......................................................... 75
70. Imperativul ..................................................................................................................... 76
71. Formele conjunc iei ..................................................................................................... 77
LEC IA 18............................................................................................................................... 79
72. Imperfectul i imperativul verbelor I-guturale (I- , I- )............................................... 79
73. Iusivul i cohortativul..................................................................................................... 80
74. Secven e con inând imperative, iusive i cohortative .................................................... 80
8
75. Imperfectul i imperativul verbelor I- ......................................................................... 81

LEC IA 19............................................................................................................................... 83
76. Propozi ii temporale ....................................................................................................... 83
77. Infinitivul construct ........................................................................................................ 84
78. Folosirea infinitivului construct ..................................................................................... 84
LEC IA 20............................................................................................................................... 87
79. Verbe I- (imperfect, imperativ, infinitiv cs.) ................................................................ 87
80. Verbe I- (imperfect, imperativ, infinitiv construct) ...................................................... 88
LEC IA 21............................................................................................................................... 90
81. Numerele de la 1 la 10.................................................................................................... 90
82. Verbe III- (imperfect, imperativ, infinitiv construct)................................................. 90
LEC IA 22............................................................................................................................... 92
83. Verbe II- i II- (imperfect, imperativ, infinitiv construct) ......................................... 92
84. Verbe geminate (imperfect) ........................................................................................... 93
LEC IA 23............................................................................................................................... 95
85. Participiul pasiv i infinitivul absolut............................................................................. 95
86. Accentele (atnah; silluq-sof pasuq; Pauza) .................................................................... 96
87. Câteva tipuri de propozi ii.............................................................................................. 97
LEC IA 24............................................................................................................................. 100
88. Tulpini verbale derivate (conjug ri derivate)............................................................... 100
89. Nifal.............................................................................................................................. 100
LEC IA 25............................................................................................................................. 102
90. Piel i Pual.................................................................................................................... 102
91. Sufixe pronominale pentru verbe ................................................................................. 102
LEC IA 26............................................................................................................................. 105
92. Hifil i Hofal................................................................................................................. 105
LEC IA 27............................................................................................................................. 108
93. Hitpael .......................................................................................................................... 108
94. Propozi ii condi ionale ................................................................................................. 109
LEC IA 28............................................................................................................................. 111
95. Numerele de la 10 la 1000............................................................................................ 111
96. Alte conjug ri derivate: polel, polal, hitpolel, poel, pilpel, hi tafel ............................. 111
97. Numerele de la 11 la 19................................................................................................ 112
ANEXA.................................................................................................................................. 115
VOCABULAR ....................................................................................................................... 147
INDEX ................................................................................................................................... 174
RECOMAND RI BIBLIOGRAFICE.................................................................................. 178
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 179
9
LEC IA 1
1. Limba ebraic
Limba ebraic este limba în care au fost scrise c r ile Vechiului Testament (1200-200 î.H.).1
Ea face parte din grupul limbilor semitice nordvestice, grup din care mai fac parte i
canaanita, feniciana, ugarita i aramaica. Limbile semitice se deosebesc de cele indo-europene
în mai multe privin e. Din punct de vedere fonetic, în limbile semitice exist sunete guturale i
emfatice neîntâlnite în limbile indo-europene. Caracteristica morfologic a limbilor semitice
este derivarea majorit ii cuvintelor dintr-o r d cin triconsonantic , prin ad ugare de sufixe
i prefixe i o anumit vocalizare.
În decursul celor peste 3000 ani de folosire, limba a evoluat. Se disting trei perioade în
evolu ia limbii: ebraica veche, ebraica medie (întâlnit în unele c r i post-exilice i în
Talmud) i ebraica modern (ivrit).
Limba în care au fost scrise majoritatea c r ilor Vechiului Testament este ebraica veche. Se
apreciaz c limba ebraic veche a cunoscut epoca clasic în perioada regalit ii, pân la
exilul babilonian (587 î.H.). O mare parte din c r ile Bibliei ebraice (BH)2 au fost scrise în
aceast perioad . În perioada postexilic , ebraica a suferit influen e din partea altor limbi
(aramaic , pers , greac ).
Întrucât în scrierea ebraic nu se notau vocalele, pronun ia limbii ebraice biblice s-a transmis
prin tradi ie. Dezvoltarea unor sisteme de punctua ie, sub sau deasupra consoanelor, pentru a
nota vocalele, s-a resim it mai cu seam când limba ebraic a început s fie tot mai pu in
folosit , fenomen ce s-a acutizat dup cucerirea Iudeei de romani i împr tierea evreilor în
lumea mediteran . Astfel, începând din sec. 2 d.H., înv a i iudei, numi i masore i (ebr.
Masora = tradi ie), au c utat s transmit un text unitar al Bibliei ebraice, indicând pronun ia
textului prin ad ugarea de vocale. Textul oferit de tradi ia masoretic se nume te text
masoretic i dateaz din sec. 9-10 d.H. Edi iile moderne ale Bibliei ebraice redau textul
masoretic.3 Pronun ia indicat de gramaticile ebraice este astfel dependent de tradi ia
masoretic i reflect stadiul limbii din aceast epoc . Nu putem ti cum se pronun a ebraica
în vremea regalit ii sau dup exil. Pe de alt parte, pronun ia nu a fost niciodat unic , ci au
existat simultan dialecte regionale, fapt pe care îl atest i Biblia (Jud 12,5-6).
2. Scrierea ebraic . Alfabetul
Trebuie s facem distinc ie între limba ebraic i scrierea ei, adic modul în care ea era notat .
Nu s-a folosit de la început scrierea de azi. Înainte de exil, era în uz scrierea protoebraic ,
derivat din scrierea fenician alfabetic .4 Dup exil, evreii au adoptat treptat scrierea
p tratic , derivat din scrierea aramaic . Este scrierea folosit pân ast zi pentru edi iile
Bibliei ebraice. Atât în scrierea protoebraic , cât i în cea p tratic pân în sec. 2 d.H. nu se
notau vocalele.
1
P r i din Vechiul Testament au fost scrise în limba aramaic : Ier 10,11; Dan 2,46-7,28; Ezr 4,8-6,18; 7,12-26.
2
BH=Biblia Hebraica.
3
Mai vechi decât textul masoretic sunt textele de la Qumran. Ele atest o form premasoretic a textului Bibliei
ebraice, dar nu ofer un text integral, ci doar fragmente din aceasta. De aceea este folosit în continuare textul
masoretic pentru edi iile Bibliei ebraice.
4
Din alfabetul fenician s-au dezvoltat deasemenea alfabetul grec i cel latin.
10
Alfabetul ebraic este format din 22 de semne consonantice.5 Literele se pot înscrie într-un
p trat imaginar, de unde i denumirea de scriere p tratic . Scrierea unei litere se începe din
col ul din stânga sus al p tratului. Cuvintele se scriu i se citesc de la dreapta la stânga.
ALFABETUL
Nume Liter Transcriere Pronun ie
Alef ’ -6
Bet & b [b]
b [v]
Ghimel / g [g]
g [g]
Dalet 0 d [d]
d [ð] ca în engl. the
He h [h] sau zero7
Waw w [w] sau zero
Zain z [z]
Chet [H] aspru
Tet [t]
Iod y [i] sau zero
Kaf ) k [k]
1 k [h] ca în germ. Bach
Lamed l [l]
Mem m [m]
Nun n [n]
Sameh s [s]
Ain ‘ -8
Pe . p [p]
[f]
ade []
Kof q [k]
Re r [r]
Sin [s]
in š []
Taw + t [t]
t [ ] ca în engl. think
5
Sunt 23 de litere, îns sin i in folosesc acela i simbol.
6
Consoan mut , caracteristic limbilor semitice, care nu are echivalent în limbile indoeuropene.
7
La sfâr itul unui cuvânt nu se cite te.
8
Consoan mut , caracteristic limbilor semitice, care nu are echivalent în limbile indoeuropene.
11
Observa ii:
a) unele litere au pronun ie diferit : exploziv (cu punct în interior) sau spirant (f r punct).
Când se folose te pronun ia exploziv i când cea spirant va fi precizat pu in mai târziu.
Re ine i pentru moment c la transciere am subliniat litera f r punct (pronun ia spirant ). De
ex. se transcrie b, se transcrie t, etc.
b) unele litere au dou forme

- la sfâr itul cuvântului: 1
- în rest (la începutul i în interiorul cuvântului):
c) urm toarele litere au forme asem n toare, dar nu trebuie confundate:
bet kaf
taw chet het
dalet re
EXERCI II
a) Scrie i fiecare liter de 10 ori. Folosi i o foaie liniat . Începe i din col ul de sus, partea
dreapt a foii, scriind de la dreapta la stânga.
Încerca i s încadra i literele între dou linii. Nu toate literele pot fi totu i încadrate. Observa i
c fa de litera , de exemplu, sunt litere care dep esc linia de jos sau linia de sus:
-jos: 1
-sus:
b) Copia i cuvintele de mai jos, p strând o distan a între dou cuvinte:
c) Exerci ii de transcriere cu litere latine:
&
Ex: & bw’
12
d) Copia i din BH primul verset (Gen 1,1), f r vocale. Transcrie i apoi textul cu litere latine.
3. Vocalele
3.1 Calitatea i cantitatea vocalelor. Masore ii au notat 7 vocale care se deosebesc prin
calitatea sunetului: i, e, æ, a, å, o, u. Putem reprezenta vocalele într-un triunghi. Vocalele de
baz sunt i, a i u. Celelalte sunt sunete intermediare între aceste 3 vocale. Sunetele i i u sunt
închise. Cu cât ne apropiem de a, sunetele sunt mai deschise:
i u
e o
æ9 å 10
a
Masore ii au f cut în unele cazuri i deosebire cantitativ între vocale scurte i lungi. De
aceea exist mai mult de apte semne pentru notarea vocalelor.
3.2 Reprezentarea vocalelor. Vocalele sunt a ezate aproape toate sub consoan . În caz c
sub consoan nu se afl nici o vocal , ea se afl fie deasupra, fie dup consoan . Vom nota cu
X o consoan oarecare:
Semn Transcriere Pronun ie Nume
X! i [i] scurt îræq (hireq)
X$ [e] lung rê ( ere)
X æ [e] deschis, scurt11 seg l (segol)
X - [a] lung q mæ (qame )

(mai rar) o [o] deschis, scurt12
X' a [a] scurt pata (patah)
X* [o] lung ôlæm (holem)

2 ô [o] lung ”
X 3 u [u] scurt qibbû (qibbu )

4 û [u] lung šuræq ( ureq)
9
Se pronun ca un e deschis, ca în engl. “cat”.
10
Se pronun ca un o deschis, ca în ardelenescul “no!”
11
Ca în engl. cat.
12
Ca în ardelenescul no!
13
Când unele vocale sunt urmate de un , ele se lungesc:

X! î [i] lung
X$ ê [e] lung
X æ [e] deschis, lung
i rar X- â [a] lung
Semivocalele. Masore ii au notat i semivocale (sunete foarte scurte):
X% e
[e] foarte scurt13 šew ( wa)
X" a
[a] foarte scurt t pata (hatef patah)
X5 æ
[e] foarte scurt t seg l (hatef segol)
X6 o
[o] foarte scurt t q mæ (hatef qame )
A adar, din punct de vedere cantitativ, vocalele sunt:

-lungi: , ; ( i bineîn eles î, ê, æ , â, ô, û)
-scurte: i, æ, a, o, u
-reduse (semivocale): e, a, æ, o
Not : Înv area limbii ebraice este imposibil f r cunoa terea literelor alfabetului i a
semnelor vocalice. Ele trebuie asimilate cât mai repede (în maximum 10 zile)!
EXERCI II
a) Citi i de mai multe ori urm toarele cuvinte, pân când reu i i s citi i 20 de cuvinte pe
minut:
Aten ie:
- se cite te rândul de la dreapta la stânga
- se cite te întâi consoana, apoi vocala.
- la sfâr itul unui cuvânt nu se pronun (ex.: - - Sara; - - Ada; * Mo e). Totu i,
la transcriere îl vom nota în parantez (ex.: r (h); ‘ d (h); m šæ(h)).
&$ &- ' $ - $ $ )* 2 )$ ' $ !

'( - $ - -- - 4 $7 - &( - $ $ (( ! &-
! - * ! - - " 2 ( 2 - 2 - * &8 - 2 &- 2- ! !
13
Ca în francez le, sau în engl. above.
14
4. Împ r irea cuvintelor în silabe. Accentul
Pentru împ r irea în silabe a cuvintelor, regula de baz este urm toarea:
- o silab începe totdeauna cu o consoan
- dup consoan urmeaz o vocal sau o vocal + o consoan
Exemple:
midb r (de ert) mid-b r

’abîw (tat l lui) ’a-bîw
deb rîm (cuvinte) de-b -rîm
mimmænnî (de la mine) mim-mæn-nî
malkek (regele t u) mal-ke-k
malkêkæm (regii vo trii) mal-kê-kæm
Silabele sunt deschise (CV) sau închise (CVC; CVCC).14

La împ r irea în silabe, o consoan dubl (CC) se împarte la jum tate (C-C): gibbôr
(r zboinic) gib-bôr. La pronun ia cuvântului nu se face pauz între cele dou consoane, ci se
pronun consoana mai lung: libbek (inima ta); mimmek , hašš mayim.
De regul accentul cade pe ultima silab .

d b r
deb rîm
’ d m
La unele cuvinte accentul cade pe penultima silab :

m læk
láyl (h)
Vom marca în continuare doar accentul pe penultima silab în cuvintele ebraice. Vom folosi
semnul „<” deasupra silabei pe care cade accentul. De exemplu: , m læk. Unde nu apare
semnul „<”, accentul în cuvânt este pe ultima silab .
Silaba accentuat o vom numi silaba tonic . Cele dou care o preced le vom numi: pretonic ,
respectiv pre-pretonic . Ex.:
de-b -rîm (de pre-pretonic ; b pretonic ; rîm tonic )
EXERCI II:
a) S se împart în silabe:
8 $, - % 4 $, 0- - ! " ' &7 % 2 2! -, -
14
C=consoan ; V=vocal .
15
5. wa mobile i wa quiescens.
O dificultate pentru încep tori este de a recunoa te când se cite te wa i când nu se cite te.
Regulile de baz sunt urm toarele:
- la începutul unei silabe, wa se cite te15 (1)
- la sfâr itul unei silabe închise, wa nu se cite te16 (2)
Exemple:
- - % le’ d m (1)
- /% 8 gil‘ d - % ' abr m 9 %: yæšk - % 3 šul n (2)
Observa i c silabele la care se refer regula 2 sunt silabele închise de tipul CVC. Acestea au
ca vocal una din urm toarele vocale scurte:
3 ' ! (i, a, ae, u)17 . Deci dup aceste vocale, wa nu se cite te!
De fapt masore ii au vrut s arate tocmai faptul c aceste silabe sunt închise, i ca atare au notat sub a 2-a
consoan a silabei un wa mut.
O serie de cazuri particulare se desprind din regulile 1 i 2:
- la începutul unui cuvânt, wa se cite te (1):

2 &%% beyôm
- când urmeaz 2 wa unul dup altul, primul e mut, iar al doilea se cite te (2 i 1):
4 % % 8 yišmeû 18
- îns sub ultima liter a cuvântului (consoan final ) nu se cite te:
+% % )', - k tabt
- când se afl sub o consoan cu punct în interior (care nu e final ), wa se cite te (1):
! ;- % ' hammelakîm
4 )% % 8
yimkerû
- dup o vocal lung , wa se cite te (1)
: - - q re’ (h)
: ! % * h lekîm
ô: 9 2% yômek
û: 9 4% / gebûlek
: 4 # y redû
15
wa mobile
16
wa quiescens
17
La acestea se adaug i qame hatuf - (o). Aceast situa ie va fi prezentat într-o lec ie viitoare.
18
Exceptând cazul când se afl la sfâr itul unui cuvânt. Atunci nu se cite te: +% ' ( z kart
16
În caz de dubiu, încerca i s împ r i i cuvântul în silabe. Nu uita i c o silab începe

întotdeauna cu o consoan (deci niciodat cu o vocal !). Apoi citi i sau nu wa, conform
regulilor 1 i 2.
EXERCI II
a) Citi i urm toarele cuvinte:
2 &% 4- .8 % 8 - %
4 % - 9 2 2 % * # 8 4 %#
8 - % 3 2 % - - % ' 4 % ' - %8 $ - %8 2 ! ( !
4 +% ! 4 % % 8
6. Substantivul: genul substantivelor
Substantivele sunt de dou genuri: masculin sau feminin. Nu exist genul neutru.
În general, nu exist o regul clar dup care s recunoa tem genul unui substantiv. Totu i,
substantivele care au termina ia - (h), -at, -æt sunt de obicei de genul feminin.
<- ! ’išš (h)19

&' bat
, +% ! ti ’æræt
7. Num rul substantivelor
Referitor la num rul substantivelor, în ebraic se disting trei categorii: singular, plural i dual.
Singular Dual Plural
( y d 8 ,' ( y dayim 2 ( y dôt

: , rægæl 8 ', ' raglayim !( reg lîm
&$ b n &8 - b nîm
De remarcat c nu toate substantivele prezint dual. Dualul se utilizeaz pentru p r ile bipare
ale trupului, sau în numere, ca 200, 2 ani, 2 zile, etc.
Pluralul are termina iile -îm i -ôt (sau - t), care se adaug la forma singular .
4 sûs 4! sûsîm
( y d 2 ( y dôt
2- + tôr (h) 2* + tôr t
19
Punctul din interiorul literei indic dublarea ei.
17
La majoritatea substantivelor apar îns i modific ri vocalice la formarea pluralului.
, mælæk ! - % mel kîm

0- - d b r 8 0- deb rîm
Unele susbstantive prezint i modific ri ale consoanelor la formarea pluralului:
! ’îš ! ( " ’an šîm (în loc de apare )

2 yôm ! ( y mîm
&' bat 2 &- b nôt
De regul substantivele masculine se termin în -îm, iar cele feminine în -ôt (sau - t).
Exist i excep ii:
<- ! ’išš (h) - femeie !( n šîm (feminin)

- ’ b - tat 2 - ’ bôt (masculin)
8. Articolul hot rât. Conjunc ia we ( i)
Articolul hot rât este ' ha-, ata at de substantiv, cu dublarea primei consoane a
substantivului.
, mælæk ;, ' hammælæk20

4 sûs 4= ' hassûs
8 0- deb rîm 8 0- ' haddeb rîm
În ebraic nu exist articol nehot rât; sûs poate s însemne „cal” sau „un cal”.
Conjunc ia „ i“ este foarte folosit în limba ebraic biblic . Ea se ata eaz ca un prefix la
urm torul cuvânt: >' ,? ' wehanna‘ar ( i tân rul). Despre formele conjunc iei i folosirea ei
vom vorbi în mai multe rânduri pe parcursul cursului.
9. Prepozi ii
Exist trei tipuri de prepozi ii în ebraic :
(1) cele ata ate direct substantivelor, formând un singur cuvânt: &% be (în), % le (c tre, pentru,
indic dativul), )% ke (precum, ca)
20
Punctul din interiorul literei indic dublare.
18
&%, bemælæk (într-un rege)

, % lemælæk (c tre un rege, unui rege)
), % kemælæk (ca un rege)
Când substantivul este determinat prin articolul hot rât, prepozi iile asimileaz articolul
formând o singur silab i preluând vocala articolului. Consoana articolului dispare:
Ex: ;, ' hammælæk
;, ' + &% ;,&' bammælæk (în rege)

;, ' + % ;, ' lammælæk (regelui, pentru rege)
;, ' + )% ;,)' kammælæk (ca regele)
(2) Cele legate indirect de substantiv printr-o linie, numit maqqef. De exemplu: ’æl-
(c tre, spre); ' ‘al- (pe, peste); ! min- (de la, din).
&8 ,' ' ’æl-habbayit (spre, c tre cas )

&8 ,' ' ' ‘al-habbayit (pe, peste cas )
&8 ,' ' ! min-habbayit (din cas )
Maqqef indic faptul c aceste dou cuvinte se pronun ca i când ar fi un singur cuvânt.
Deci prepozi ia devine prima silab a cuvântului i e neaccentuat .
(3) Cele mai multe prepozi ii sunt scrise ca i cuvinte separate, în fa a substantivului. De ex:
,$ æl (lâng ), : :, nægæd (înaintea), # % ! li nê (în fa a)
&8 ,' ' ,$ æl habbayit (lâng cas )
- - : :, nægæd h ‘ m (înaintea poporului)
;, ' # % ! li nê hammælæk (în fa a regelui)
Ocazional, aceste prepozi ii pot ap rea unite de urm torul cuvânt prin maqqef.
10. Propozi ii cu predicat adverbial
În limba ebraic se pot forma prepozi ii i f r verb. Acestea se mai numesc i propozi ii
nominale. Ordinea normal a cuvintelor în propozi ie este: subiect (substantiv, pronume) –
predicat (adjectiv, participiu, adverb sau substantiv)
Timpul ac iunii rezult din context.
&8 &,' ' ;, ' hammælæk babbayit: Regele (este) în cas .
19
În cazul unei interoga ii, adverbul va sta pe primul loc:
;, ' @# ' ’ayy h hammælæk Unde (este) regele?
Vocabular
@# ' ’ayy (h) adv. unde?

,$ ’ æl prep. lâng , în apropiere de
&% be prep. în
&8 ,' bayit s.m. cas ; pl. +!&-A b ttîm
0, dæræk s.m. drum, cale
e
w conj. i; îns
)% k e
prep. ca, precum
% l e
prep. nota dativului: lui X; pentru
-( n h r s.m. râu
' ?, na‘ar s.m. b iat, tân r; ucenic
8 ,' ‘ayin s.f. i m. ochi; du. 8 ,? $ ‘ênayim
' ‘al prep. pe, peste
- dæ(h) s.m. câmp, câmpie
- š m adv. acolo
$ š n s.f. dinte
+' ', ta at prep. sub; în loc de, în schimbul
EXERCI II:
a) Traduce i în ebraic (oral):
Cas , casa, în cas (art.), lâng cas (art.)

Câmp, într-un câmp, în câmp (art.)
Drum, pe un drum, pe drum (art.)
b) Traduce i:
- >' ? ' >' ? ' @# '

- &8 ' ' &8 ' ' @# '
>- ( ' , &8 ' '
$ +' ', $ 8 ,' +' ', 8 ,'
c) Traduce i în ebraic (scris):
Unde sunt casa i câmpul?

Tân rul este în câmp.
20
LEC IA 2
11. Consoanele „begadkefat“
Consoanele ( ) b, g, d, k, p, t sunt asem n toare prin faptul c au dou

pronun ri:
- una exploziv (cu punct în interior)
- alta spirant , fricativ (f r punct în interior).
De obicei, dificultatea încep torului este de a recunoa te când într-o liter din cele
begadkefat21 punctul indic citirea exploziv i când indic dublarea consoanei.
- când litera cu punct este la începutul cuvântului, atunci punctul indic citire exploziv .
- când punctul se afl într-o liter în interiorul cuvântului, atunci avem 2 situa ii:
a) Când litera cu punct e precedat de o vocal (în afar de wa), atunci e semn de
dublare (dage 22 forte):
Ex: 2&/8 gibbôr (b dublat); /?@8 ? wayyigga‘ (g dublat); .$ ' yekapper (p dublat)
b) Când litera cu punct e precedat de o consoan cu wa, atunci e doar semn de citire
exploziv (dage lene).
Ex: &' ! midbar (b pronun at exploziv); .- % ! mišpa (p pronun at exploziv)
În caz de dubiu, împ r irea cuvântului în silabe poate fi de folos.

Asemenea fenomene fonetice se întâlnesc i în limbile moderne, mai ales în dialecte: aber (german ) – awer
(alsacian ), etc.
Masore ii au marcat cele dou feluri de pronun ie, introducând un punct în interiorul
consoanei, în cazul pronun iei explozive.
Traducerea VT în alte limbi a p strat uneori distinc ia: ( ) Baruh, i nu Baruk; ( ) Iosif, i nu Iosip.
Întrucât varia ia pronun iei nu schimb sensul cuvântului, multe gramatici nu fac deosebire în transcrierea i
pronun area acestor consoane, diferen iind doar între p i f.
12. Dage
Masore ii au utilizat un punct în interiorul unei litere (numit dage ) în urm toarele cazuri:
- pentru a indica o dublare a consoanei respective (dage forte)

- pentru a ar ta când una din consoanele begadkepat se pronun exploziv (dage lene)
- pentru a ar ta când litera final se pronun : B - b h (h se pronun !). Punctul se nume te
în acest caz mappiq.
21
Cuvânt artificial, realizat pentru a memora mai u or consoanele în cauz . Cuvântul s-a format prin ad ugare de
vocale între consoanele respective.
22
Vezi mai jos, la paragraful 12.
21
13. Reducerea vocalic
Multe dintre schimb rile vocalice care au loc la flexiunea cuvintelor (în cazul form rii
pluralului substantivelor, de ex.) se produc dup anumite reguli.
(a) Reducere pre-pretonic . Când în cursul flexiunii, accentul se mut , vocalele i , care
ajung în silaba deschis pre-pretonic , devin e ( wa). Cel mai uzual acest tip de reducere se
observ la formarea pluralului substantivelor. La r d cina singular se adaug termina iile
specifice. Accentul se mut pe silaba final , implicând o reducere a vocalelor din silabele
devenite pre-pretonice. Ex:
: n bî’ + îm *n bî’îm (*n -bî-’îm)23 nebî’îm

: l b b + ôt *l b bôt (*l -b -bôt) leb bôt
Observ m cum i din vocale pretonice au ajuns prin ad ugarea termina iei pluralului în
silabe pre-pretonice i au fost reduse la e.
Acest tip de reducere apare la formarea pluralului la substantive i adjective.
(b) Reducere pretonic . Acest tip de reducere apare:
- la substantive care au vocala pre-pretonic lung neschimbabil sau silaba închis :

singular plural
š + îm *š îm (š îm) š îm
- cel mai frecvent la flexiunea verbelor, indiferent de vocala pretonic :

yikt b + û *yikt bû (*yik-t -bû) yiktebû
yitt n + û *yitt nû (*yit-t -nû) yittenû
yišma‘ + û *yišma‘û (*yiš-ma-‘û) yišme‘û
14. Câteva propriet i ale consoanelor guturale ( ) i ale consoanei
Re ine i urm toarele propriet i:

- guturalele i consoana r nu pot fi dublate
- guturalele nu pot fi urmate de semivocala wa.
Datorit primei propiet i, apar devia ii la forma articolului când substantivul începe cu o
consoan gutural (a se vedea în continuare, la paragraful 18).
Cea de a doua proprietate face ca semivocala wa dup o gutural s fie transformat în
semivocalele a sau æ, mai rar în o.
În cazul reducerii pre-pretonice la formarea pluralului substantivelor, va deveni a:
k m + îm a
k mîm ( i nu ek mîm)
De fapt semivocalele a, æ, o pot fi privite ca variante ale lui e ( wa mobile) folosite dup
guturale.
23
Cu * am marcat forme care nu exist în realitate, ci au fost scrise pentru a în elege transform rile vocalice.
22
15. Articolul hot rât (continuare)
Forma obi nuit a articolului este ' cu dublarea consoanei urm toare (vezi paragraful 8).
Articolul înaintea unor cuvinte care încep cu guturale ( ) sau cu sufer modific ri.
a. înainte de i forma articolului este :-
! ’îš om ! - h ’îš omul

- - r ‘ b foamete - - - h r ‘ b foametea
b. înainte de articolul este de obicei tot .- Dac îns este urmat de vocala neaccentuat ,
articolul este :
! ‘îr ora ! - h ‘îr ora ul

8 -‘ rîm ora e 8 - hæ‘ rîm ora ele
- -‘ r praf - - hæ‘ r praful
c. înainte de i articoul este de obicei ,' f r dublarea consoanei urm toare. Dar dac :
- este urmat de vocala neaccentuat
- este urmat de vocala (accentuat sau neaccentuat )
articolul este :
- $ hêk l palat - $ ' hahêk l palatul

, æræb sabie , ' ha æræb sabia
- - k m în elept - - hæ k m în eleptul
8 - h rîm mun i 8 - hæh rîm mun ii
În cazul prepozi iilor &% be, % le, )% ke ata ate substantivelor care încep cu o gutural , se
p streaz aceea i regul ca pentru substantivele normale (vezi 9): prepozi iile asimileaz
articolul, formând o singur silab i preluând vocala articolului. Consoana articolului
dispare:
! - + % ! - l ’îš
8 - + &%% 8 &- bæh rîm
23
16. Pluralul substantivelor
Observa i pluralul urm toarelor substantive:
Sg. Pl.
A 2 " a
lôm 2 2 " a
lômôt
B 0- - d b r 8 0- deb rîm
$( z qn 8 $ zeq nîm
În cazul A, nu avem modific ri vocalice la ad ugarea termina iei pluralului.
În cazul B, vocala este redus la e (vezi paragraful 13). De altfel în cazul A, vocala pre-
pretonic este deja e i nu mai poate fi redus .
Substantivele urm toare („segolata”) sunt deasemenea des întâlnite:
, mælæk ! - % mel kîm

$, s ær 8 - % se rîm
' ?, na‘ar 8 - ne‘ rîm
, ‘æbæd 8 - " ‘abadîm
Comun substantivelor segolate este accentul pe prima silab la forma singular. Observ m
reducerea pre-pretonic a vocalei æ sau la e (respectiv la a în ‘abadîm, din cauza guturalei).
Vocabular
! ’îš s.m. b rbat, so ; pl. !( " ’an šîm

<- ! ’išš (h) s.f. femeie, so ie, pl. !( n šîm
- $ hêk l s.m. palat; templu
:, yælæd s.m. copil
, mælæk s.m. rege
,$ s ær s.m. carte
, ‘æbæd s.m. slug ; sclav
! ‘îr s.f. ora , cetate; pl. 8 - ‘ rîm
.* p (h) adv. aici
EXERCI II:
a) Citi i i transcrie i urm toarele cuvinte:
0' ! .8 )3 ! ' .* % 8 B)- % ' 0- - ' )- % ! +* % 8 +- % )' -
24
b) A eza i prepozi ia % înaintea substantivelor i citi i cuvântul rezultat:
.- - p r š
0, dæræk
&- - b q r
2- + tôr (h)
c) Traduce i urm toarele cuvinte folosind vocabularul de la sfâr itul cursului:
! - % 2 - " 8 $ 8 -
d) Traduce i (oral):
B rbat, b rba i, b rbatul, în b rbatul

Femeie, femei, femeile, în femeile
Rege, regi, peste regii
e) Traduce i:
&! - <- ! - ! -
! - $ ! ;- % '
8 >- ' @# '
d) Traduce i (scris):
Femeile sunt aici.

Ora ele sunt lâng râuri.
25
LEC IA 3
17. Articolul (încheiere)
Când un cuvânt începe cu silabele ye sau me, articolul este de obicei f r dublarea primei
consoane.
8 - yel dîm 8 - ' hayl dîm

*
ye’ r * ' hay’ r
Observa i c dispare o silab prin articulare: hay-l -dîm, i nu ha-ye-l -dîm.
Execep ie de la aceast regul o fac substantive care au a doua consoan sau
48 yehûdîm 48 ' hayyehûdîm (iudeii)
Câteva substantive au o form u or modificat când primesc articol. Cele mai importante
sunt:
, ’æræ ( ar , p mânt) ,- - h ’ ræ
' har (munte) - -hhr
' ‘am (popor) - -h‘m
/? gan (gr din ) /( ' hagg n
.' par (vi el) .- ' happ r
' ag (s rb toare) - hæ g
2 " ’arôn (chivot) 2 - - h ’ rôn
18. Adjectivul
Adjectivul se acord în gen i num r cu substantivul pe care îl înso e te.
Singular Plural
Masc. 2 ôb (bun) 2! ôbîm (buni)
Fem. 2- ôb (h) (bun ) 2 2 ôbôt (bune)
Termina iile (h), îm, ôt, au mai fost întîlnite i la substantive. Dac îns genul unui
substantiv nu poate fi recunoscut totdeauna pe baza termina iei (ex. ! ‘îr (ora ) este
substantiv feminin, dar pluralul are termina ia -îm), când substantivul e înso it de adjectiv,
termina ia acestuia din urm ne indic totdeauna genul i num rul substantivului (ex. ‘ rîm
ôbôt – ora e bune)
La adjective bisilabice, ad ugarea termina iilor - (h), -îm, -ôt duc la aceea i modificare ca i
la substantive: reducerea pre-pretonic a vocalei la e (vezi 13).
26
Singular Plural
Masc. 2 /( g dôl (mare) 2! / gedôlîm

Fem. 2- gedôl (h) 2 2 / gedôlôt
Unele adjective monosilabice cunosc i modific ri ale formei prin ad ugarea termina iilor:
' rab &- ' rabb (h)

&! ' rabbîm 2& ' rabbôt
' ra‘ - - r ‘ (h)
! - r ‘îm 2 - r ‘ôt
' ay @( ' ayy (h)

@8 ' ayyîm 2@ ' ayyôt
Adjective care se termin în –æ(h) au urm toarele forme:
( y æ(h) ) -( y (h)
!( y îm 2 ( y ôt
- q šæ(h) - - q š (h)
! - q šîm 2 - q šôt
19. Folosirea adjectivului
A. Adjectivele pot avea func ie atributiv sau predicativ .
a) folosirea atributiv . În acest caz, adjectivul urmeaz substantivul cu care se acord în gen,
num r i determinare:
2 ! ’îš ôb un om bun
2C ' ! - h ’îš ha ôb omul bun
2! ! ( " ’an šîm ôbîm oameni buni
2! C ' ! ( " - h ’an šîm ha ôbîm oamenii buni
2- <- ! ’išš (h) ôb (h) o femeie bun

2- C ' <- ! - h ’išš (h) ha ôb (h) femeia bun
2 2 ! ( n šîm ôbôt femei bune
2 2C ' >! ( ' hann šîm ha ôbôt femeile bune
Aten ie: adjectivul se acord cu genul, nu cu termina ia substantivului!
27
b) folosirea predicativ . În ebraic se poate forma o propozi ie prin al turarea unui

substantiv articulat i a unui adjectiv nearticulat. Substantivul va fi subiectul propozi iei, iar
adjectivul predicatul.
2 ! - h ’îš ôb Omul este bun.

! - 2 ôb h ’îš Bun este omul.
2- <- ! - h ’išš (h) ôb (h) Femeia este bun .

<- ! - 2- ôb (h) h ’išš (h) Bun este femeia.
2! !( " - h ’an šîm ôbîm Oamenii sunt buni.

! ( " - 2! ôbîm h ’an šîm Buni sunt oamenii.
Un substantiv poate fi înso it de mai multe adjective:
2- C ' 2- / ' ! - h ’îr haggedôl (h) weha ôb (h) Ora ul mare i bun (folosire
atributiv )
2- 2- / ! - h ’îr gedôl (h) we ôb (h) Ora ul este mare i bun.
(folosire predicativ )
Predicatul poate fi format dintr-un adjectiv i un substantiv cu prepozi ie:
- - ! - 2-
ôb (h) h ’îr l ‘ m
Bun este ora ul pentru popor.
B. Adjectivele pot avea func ia unui substantiv, când sunt înso ite de articol:
- - hæ k m cel care este în elept, în eleptul
Formele masculine i feminine ale unor adjective pot fi utilizate ca substantive abstracte:
- - h r ‘ (masc.) ceea ce este r u, r u

- - - h r ‘ (h) (fem.) r utate
Vocabular
, ’æræ s.f. p mânt; ar ; cu art. -, - h ’ ræ

2 /( g dôl adj. mare ( i /* ( g d l)
0- - d b r s.m. cuvânt; lucru
' har s.m. munte
$( z q n adj. b trân
2 ôb adj. bun, pl cut; bine
( y æ(h) adj. frumos
28
)$ - k b d adj. greu; important

* % me’ d adv. foarte (st dup adjectiv: * % 2 „foarte bun”)
' ‘am s.m. popor; pl. ;! ' ‘ammîm
* - q n adj. mic, neînsemnat (f. i pl.: >( ' % >8 ' % 2> ' )%
' ra‘ adj. r u
- - r ‘ b s.m. foamete
EXERCI II:
a) Care sunt formele adjectivelor urm toare (masculin, feminin, singular, plural)?
2 -
2 -
2 -
$ -
b) Traduce i în ebraic (oral):
omul bun, omul mic, omul r u

ora ul mare, ora ul mic, ora ul r u
în ora (ul), în ora ul mare, lâng ora ul mare
ora e, ora ele, în ora e(le), în ora ele mari
oameni, oamenii, oamenii r i, în oamenii r i
Traduce i:
2 2 2 - " -
* % 2 ( 8 -
0 ' $ >8 D' % ' +!&- '
* % )$ - - - -
c) Traduce i în ebraic (scris):
Cuvântul este bun.

Lucrul este neimportant (mic).
29
LEC IA 4
20. Pluralul substantivelor (continuare)
Un alt tip de substantive sunt cele bisilabice, care au prima silab închis , sau aceasta con ine
o vocal lung neschimbabil i a doua silab are vocala sau . La formarea pluralului,
prima silab nu se schimb ; în a doua, devine e, în vreme ce r mâne tot :
a. prima silab închis :

.- % ! mišp pl. .! - % ! mišp îm (f r modificare)
- % ' mal’ k pl. ! - % ' mal’ kîm (f r modificare)
&' $ ! mizb a 24 pl. 2 &% ! mizbe ôt ( devine e)
b. prima silab are o vocal lung neschimbabil :

# *’yb pl. ! * ’ yebîm ( devine e)
$ *khn pl. 8 )" * k hanîm ( devine a)
2- ) kôk b pl. ! 2- ) kôk bîm (f r modificare)
21. Participiul activ al verbului
În limba ebraic , cuvintele pot fi reduse la o r d cin consonantic i o paradigm vocalic .

De exemplu, în cuvintele urm toare, secven a de consoane 1 (BRK) are sensul primar de
binecuvântare. Prin diverse moduri de vocalizare, se ob in cuvinte diferite.
4 &- b rûk binecuvântat (verb)

&' $ b rak el a binecuvântat (verb)
- &- % ber k (h) binecuvântare (substantiv)
Modurile de vocalizare determin a adar sensul unui cuvânt.
Vom începe studiul verbului în limba ebraic biblic cu participiul activ. În ebraic , r d cina
verbelor e format de regul din 3 consoane: (a da), (a scrie), etc.
Participiul activ al unui verb are paradigma vocalic XX$X* - (prima vocal este , a doua
)25
)$ * k t b (scriind); $ 7y š b ( ezând); $ 7n t n (dând).
24
În mod normal, în ebraic se cite te întâi consoana, apoi vocala. Excep ie de la aceast regul face vocala
patah sub sau finale, când se cite te întâi vocala i apoi consoana: rûa , 4' ' $ *
š m a‘. În acest caz,
patah se nume te patah furtivum.
25
XXX reprezint consoanele verbului.
30
De i este o form a verbului, participiul se comport ca un adjectiv din punct de vedere

morfologic, având a adar forme de singular masculin i feminin, respectiv plural masculin i
feminin:
Singular Plural
Masc. )$ * k t b ! )% * k tebîm
Fem. ), * k tæbæt 7 )% * k tebôt
Prima vocal este lung i neschimbabil ; în a doua silab este redus la e.
22. Traducerea i utilizarea participiului activ
Participiul poate fi tradus în român ca verb sau ca substantiv.
1) Ca verb, participiul activ în ebraic indic o ac iune continu , aflat în desf urare. Literal,
k t b însemn “scriind”. Timpul ac iunii se desprinde din context, astfel încât participiul
poate exprima o ac iune în desf urare în trecut, prezent sau viitor: “el scrie”, “el scria” sau
“el va scrie”.
2) Ca substantiv, când participiul are articol, sensul deriv din activitatea desf urat :
hakk t b cel care scrie (este scriind) = scriitorul
hašš m r cel care p ze te = p zitorul
Ca i adjectivul, participiul activ poate fi utilizat atributiv sau predicativ.

-atributiv:
)$ * - ! - h ’îš hakk t b omul care este scriind (omul care scrie)
-predicativ:
)$ * ! - h ’îš k t b omul este scriind (omul scrie)
23. Nota acuzativului: ’æt-
Un substantiv este determinat atunci când:

- este cu articol (“omul”)
- este nume propriu (“David”)
- e înso it de pronume posesiv (“calul meu”)
Când nu are articol, nu e nume propriu sau nu e înso it de pronume posesiv, substantivul e
nedeterminat.
În ebraic nu exist cazul acuzativ. Dac complementul direct este un substantiv determinat,
atunci el va fi precedat de prepozi ia ’æt- (sau f r maqqef, $ ’ t).
Exemple:
0- - ' )$ * ! - h ’îš k t b ’æt-hadd b r

(Omul scrie cuvântul.)
31
08 - $ * - - h ’ m ’ h b ’æt-D wid
(Poporul îl iube te pe David.)
Dac îns complementul direct este un substantiv nedeterminat, lipse te de obicei prepozi ia
’æt- :
0- - )$ * ! -
h ’îš k t b d b r
(Omul scrie un cuvânt.)
Vocabular26
’ k l vb. a mânca
’æl prep. c tre, spre (un loc)
sau $ ’ t sau ’æt prep. nota acuzativului, pe X
h l k vb. a merge; a umbla
y š b vb. a edea; a locui
k t b vb. a scrie
- % ' mal’ k s.m. sol; înger (= solul lui Dumnezeu)
n t n vb. a da
š vb. a judeca; part. $ * = judec tor
EXERCI II
a) Traduce i în ebraic (oral):
Regele scrie. Femeia merge.

Regii scriu. Femeile merg.
Regele care scrie. Femeia care merge
e) Traduce i:
$ * ' - ;% ' ' 7 <- ! -

8 %7 ! ;- % ' $ 7 <$ * '
! - =$ ' $7 ; '
2- / ! ! % * <- ! - ! -
26
Verbele cuprinse în vocabularele lec iilor 4-6 sunt transcrise la participiul activ.
32
LEC IA 5
24. Matres lectionis. Scriptio defectiva
A. Matres lectionis. Inscrip iile ebraice vechi descoperite în ara Sfânt (sec. 10 î.H.) nu
con in semne vocalice. Din sec. 9 î.H., literele , i au început s fie utilizate pentru a
semnala o vocal la sfâr itul unui cuvânt:
=û Ex: malekû (ei au domnit)
=î Ex: malkî (regele meu)
= orice alt vocal final Ex: malkah (regin )
Dup exilul babilonian, i au început s fie utilizate pentru a indica vocale i în interiorul
unui cuvânt, pe când a r mas mai departe indicator al oric rei vocale finale:
=û iô
= ê, æ , sau î
P strând i func ia de vocale a acestor trei consoane, masore ii au ad ugat apoi semnele
vocalice pe care le utiliz m azi. Pentru c au func ia de a indica o vocal , aceste trei litere ( ,
i ) se numesc i matres lectionis (lat. „mame ale lecturii”- te înva cum s cite ti).27
B. Scriere defectiv (scriptio defectiva). Acela i cuvânt este scris uneori în textul masoretic
f r una din cele dou matres lectionis i .
Ex: 4 ( respectiv 3 ( (Gen 27,31) el se va ridica
2 /(
respectiv /* ( (Deut 26,8)
mare
În acest caz se vorbe te de scriere defectiv a cuvântului.
25. Prepozi ia ! min (din, de la, dintre)

a. Înaintea substantivelor cu articol hot rât, prepozi ia are forma $ (m ) i se ata eaz înaintea
substantivului, sau ! (min), legat de obicei de substantiv prin maqqef.
Astfel, „de la rege” poate fi exprimat în dou feluri:
;, ' $ (m hammælæk) sau
;, ' ! (min-hammælæk)
b. Înaintea substantivelor f r articol, care încep cu o gutural sau cu r, forma prepozi iei este
$ (m ), ata at direct înaintea substantivului.
„dintr-un ora , de la un ora ” ! $ m ‘îr
c. Înaintea tuturor celorlalte substantive f r articol, forma este ! (mi), ata at înaintea
susbtantivului, cu dublarea primei consoane a acestuia.
„de la un rege” ;, ! mimmælæk
27
Vezi din nou 3.2.
33
26 Comparativul
Pentru a exprima gradul comparativ, în ebraic nu se modific forma adjectivului, ci se

folose te prepozi ia ! (min):
;, ' $ - - $E( '
hazz q n k m m hammælæk
B trânul e mai în elep decât regele.
- >" ? ' $ <- ! - - ( y (h) h ’išš (h) m hanna‘ar (h)
Mai frumoas e femeia decât tân ra.
Este posibil i traducerea urm toare: „...prea...pentru...”

;, ' $ 2- " - - - q š (h) h ‘abôd (h) m hammælæk
Sarcina e prea grea pentru rege.
27 Pronumele relativ " (’ašær - care)

Pronumele relativ se poate folosi pentru a forma propozi ii relative:
&8 &,- ' " ! -

h ’îš ’ašær babbayi
Omul care este în cas
&,- - " - - h ‘ m ’ašær b ’ ræ
Poporul care este în ar
" (’ašær) nu se folose te înainte de adjective sau participii:

„Omul care este bun”, va fi în ebraic 2C ' ! - h ’îš ha ôb.
„Omul care merge” va fi $ * ' ! - h ’îš hah l k.
28 Analiza i traducerea unui text
Înainte de analiza propriu-zis a unui text, re ine i urm toarele indica ii:
i. De obicei, în text cuvintele sunt compuse. Pentru a le g si în dic ionar, trebuie s

separ m elementele componente. Separa i ceea ce este înaintea cuvântului (articolul,
conjunc ia „ i”, prepozi ii) sau dup cuvânt (termina iile). Dac nu exist elemente ce pot
fi separate, c uta i cuvântul întreg, a a cum apare în text.
ii. Cuvântul r mas dup separare se va c uta în vocabular sau în dic ionar. C uta i
succesiunea de consoane! Ignora i pentru început vocalele!28
iii. Dup ce a i analizat toate cuvintele, reciti i textul, i de abia apoi traduce i.
De exemplu, în cuvântul 8 =- &% ' se pot separa prepozi ia cu articol &' i termina ia 8.
R mâne cuvântul - .% C ut m în vocabular succesiunea de consoane i g sim 2
cuvinte: susbstantivul $, i verbul . Cum verbul nu are articol i prepozi ie, cuvântul
din text este substantivul ,$, carte.
28
De cele mai multe ori, vocalele cuvântului din dic ionar sunt diferite de cele din textul de analizat.
34
S analiz m i s traducem urm torul text:

! % =,$ ' $7 <$ * '
Analiz :
<$ * ' = substantiv comun, singular, cu articol, $ ,* judec tor

$ 7 = verb, participiu activ, masculin singular, , a da
= prepozi ie, pe (nota acuzativului)
=,$ ' = substantiv comun, singular, cu articol, ,,$ carte
! % % = prepozi ie, pentru (nota dativului)
! = substantiv comun, singular, om, b rbat
Traducere:
Judec torul d cartea unui om.
Vocabular
- ’ b s.m. tat , p rinte; pl. 2 - ’ bôt

- ’ s.m. frate
" ’ašær pron.rel. care
4 hû’ pron. el; acela
! hî’ pron. ea; aceea
! mî pron. cine?
! min prep. din, dintre, de la
B 2- + tôr (h) s.f. lege, Legea (lui Moise)
Câteva substantive proprii:
! F 5 ’æl hîm Dumnezeu (uneori dumnezei)

( yahwæ(h) (’ d n y) a
Iahve (Domnul)29
$ - %8 yi r ’ l Israel
2 lô Lot
m šæ(h) Moise
08 - d wid David
* F % še l m (h) Solomon
29
Masore ii au scris sub cele patru consoane („tetragramul“) YHWH ale numelui divin vocalele de la cuvântul
( * " ’ad
n y („Domnul“), indicând astfel cum trebuie citit numele divin. Pronun ia ini ial nu e cunoscut , ci
doar presupus a fi fost Iahve sau Iahu. Când întâlneau în textul biblic tetragramul, evreii citeau ’ad n y.
În Biblia ebraic se întâlnesc i alte cuvinte care se citesc altfel decât sunt scrise (Ketib- „este scris”). Modul de
citire, numit Qere- „a se citi”- a fost indicat pe marginea textului.
35
,'! 4- yerûš laim (yerûš l m) Ierusalim

* % se d m Sodoma
36
EXERCI II RECAPITULATIVE 1
Analiza i i traduce i urm toarele propozi ii:
2 /( , 4 2 ! 8 - 2 ! !
'! 4- &!! ! % 7 8 - * F %
* % 2 0- - '
2 /( ' &8 &,- ' ! - - @# '
&,- - - - - )$ -
- - 2- + ' $7
=$&, ' 8 0- ' ' )$ * ! -
2- / ' ! - ! % * ! ;- % '
$ - %8 % -, - $7 ! F 5 (
&8 &,- ' ! % * <- ! - ! -
* % ! % * ! - ;% ' - - - &! - $ 7 2
! % =,$ ' $7 <$ * '
37
LEC IA 6
29 Pluralul substantivelor (continuare)
Unele substantive monosilabice nu sufer modific ri la formarea pluralului:

0- d m (sânge) 0! - d mîm
Altele î i dubleaz consoana final (eventual cu modificare vocalic ):
' ‘am (popor) ;! ' ‘ammîm
* ôq (hot râre) D! 3 uqqîm
O serie de substantive frecvente au plural neregulat:

* r ’š (cap) ! - r ’šîm
2 yôm (zi) ! ( y mîm
&$ b n (fiu) &8 - b nîm
! ‘îr (ora ) 8 - ‘ rîm
! ’îš (om) ! ( " ’an šîm
30. Participiul activ (continuare)
Când a 2-a sau a 3-a dintre consoanele r d cinii verbului este o gutural , apar u oare
modific ri în forma participiului:
Sg. Pl.
m. $ * ‘ q ! " * ‘aqîm
f. , * ‘æqæt 2 " * ‘aqôt
m. ' $ * š m a‘30 ! % * š me‘îm

f. ' ,' * š ma‘at 2 % * š me‘ôt
31. Particulele # (y š) i $ (’ên)
Pentru a exprima existen a sau neexisten a, în ebraic se utilizeaz particulele # y š (exist ,

este) i $ ’ên (nu exist , nu este). De multe ori, aceste particule sunt folosite i cu sensul de
„a avea, a nu avea”.
&8 &,- ' ! # y š ’îš babbayit

E un om în cas .
- - ,
y š mælæk l ‘ m #
E un rege pentru popor ( = Poporul are un rege).
30
Patah furtivum. Vezi nota 24.
38
&8 &,- ' ! $ ’ên ’îš babbayit

Nu e nici un om în cas .
- - , $ ’ên mælæk l ‘ m
Nu e nici un rege pentru popor = Poporul nu are rege.
32. Prepozi iile % , &% i cu sufixe pronominale
Aceste prepozi ii primesc acelea i sufixe.
! lî mie 4 ,- l nû nou
9 % lk e
ie (m.sg.) - l kæm vou (m.pl.)
31
- l k ie (f.sg.) [ ]- l kæn vou (f.pl.)
2 lô lui - l hæm lor (m.pl.)
B -lh ei - l hæn lor (f.pl.)
La fel i pentru prepozi ia &%. Pentru &- b hæm (3 m.pl.) exist forma alternativ &- b m.
Prepozi ia cu sufixe:
! * ’ tî pe mine 4 -, * ’ t nû pe noi
9 % * ’ tek pe tine (m.sg.) % ’ætkæm pe voi (m.pl.)
- * ’ t k pe tine (f.sg.) [ % ] ’ætkæn pe voi (f.pl.)
2 * ’ tô pe el - * ’ t m pe ei
B - * ’ t h pe ea - * ’ t n pe ele
Exemple de folosire:
, 4 ,- $7 ! - Omul ne d nou pâine.
), ! $ Nu am argint (bani).
, - # Ei au un rege.
- * $ * ;, ' Regele îi iube te pe ei.
33. Pronumele demonstrativ
Singular Plural
m. : zæ(h) (acesta) m. i f. G ,$ ’ llæ(h) (ace tia,
f. 7 z ’t (aceasta) acestea)
m. 4 hû’ (acela) m. $ h m (aceia)

f. ! hî’ (aceea) f. >( $, h nn (h) (acelea)
31
[ ] = Forma nu apare în BH.
39
Pronumele se folose te i ca adjectiv demonstrativ:
E: ' ! - h ’îš hazzæ(h) omul acesta

E7 ' <- ! - h ’îšš (h) hazz ’ femeia aceasta
G ,$ ! ( " - h ’an šîm h ’ llæ(h) oamenii ace tia
G ,$ - >! ( ' hann šîm h ’ llæ(h) femeile acestea
4 ' ! - h ’îš hahû’ omul acela

! ' <- ! - h ’îšš (h) hahî’ femeia aceea
$ - ! ( " - h ’an šîm h h m oamenii aceia
>( ,$ - >! ( ' hann šîm h h nn (h) femeile acelea
i pronumele se poate folosi predicativ:

! - : zæ(h) h ’îš acesta este omul
<- ! - 7 z ’ h ’îšš (h) aceasta este femeia
! ( " - G $, ’ llæ(h) h ’an šîm ace tia sunt b rba ii
34. Participiul activ (continuare)
Verbele cu termina ia -h:

Sg. Pl.
masc. &: * b næ(h) &8 * b nîm
fem. &( * b n (h) 2 &* b nôt
(rar @( &8 * b nîy (h))
Vom vedea, când vom discuta despre conjugarea verbelor, c acest tip de verbe au r d cin
variabil , uneori BN-, alteori BNY.
Vocabular
$ ’êk adv. cum?

# y š s. adv. exist , este, sunt
), kæsæ s.m. argint; bani
, læ æm s.m. pâine; hran
!( n bî’ s.m. profet
‘ (h) vb. a face
2 qôl s.m. glas; sunet, zgomot
š m a‘ vb. a auzi; a asculta de ( + &% , % sau 2 &% )
40
EXERCI II
a) Analiza i i traduce i:
4 ' >! ( ' )$ * " 8 0- ' G $
E7 ' 2- + ' ! % * 2! !( " -
E7 ' - - - $7 ! F 5 (
2 * $ * ! F 5
4 - $ &- - ? - - - -
41
LEC IA 7
35. Qame hatuf i Meteg
Qame hatuf. De obicei qame se cite te . Uneori îns qame se cite te o i poart denumirea
de qame hatuf. Ex: - % - okm (h) (în elepciune). Pentru a distinge când qame se cite te ,
respectiv o, re ine i c într-o silab închis i neaccentuat , qame se cite te o. În restul
cazurilor se cite te .
Regul practic : de obicei, când în stânga lui qame st wa, qame se cite te o. X%X- 32
Meteg. O linie orizontal a ezat sub o liter i în stânga vocalei poart numele de meteg (XA).
Ea are mai multe func ii. În textul Bibliei ebraice, acest semn ne arat uneori când qame
trebuie citit ca vocala , sau când trebuie citit ca vocala o (qame hatuf).
Astfel, cuvântul - % - se cite te okm (h) (în elepciune). Cu meteg îns , - % A- se cite te
kem (h) (ea e în eleapt ).
Uneori meteg poate s indice tocmai c silaba e neaccentuat : 8 ', 6 (H ohorayim. În aceast
situa ie X(H se cite te o. Acest caz de folosire a lui meteg pare s contrazic cele prezentate mai
sus. În realitate, rareori X- (qame ) e urmat de X6 (hatef qame ) în urm toarea silab . În
majoritatea cazurilor, qame urmat de meteg se cite te .
36. Perfectul
În ebraic , ca i în alte limbi semitice, r d cina unui verb este format din trei consoane (de
exemplu ). În func ie de conjugare, la aceast r d cin se adaug prefixe sau sufixe.
Exist dou conjug ri principale ale verbului:
- perfect (sau conjugare aformativ ), când dup r d cina verbal se adaug sufixe personale.
- imperfect (sau conjugarea preformativ ), când r d cina prime te atât sufixe, cât i prefixe.
Vom începe studiul verbului cu perfectul. Pentru exemplificare, vom conjuga verbul a
scrie:
Sg. Pl.
3 m. )' - k tab 4 )% A- k tebû
(el a scris) (ei au scris)
3 f. - )% A- k teb (h)
(ea a scris)
2 m. +- % )', - k tabt + % )' % ketabtæm
(tu ai scris) (voi a i scris)
2 f. +% % )', - k tabt + % )' % ketabtæn
(tu ai scris) (voi a i scris)
1 +! % )', - k tabtî 4 % )', - k tabnû
(eu am scris) (noi am scris)
32
Fiindc silaba închis se marcheaz prin wa mut.
42
Observa ii: Sufixele trebuie înv ate. Ele nu se schimb , indiferent de verbul conjugat.
Forma persoanei a 3-a sg. masc. este paradigma verbal a perfectului.33
Când ultima consoan a r d cinii unui verb este aceea i ca i prima consoan a sufixului, se
scrie doar o liter , dar dublat (cu dage forte). Ex: el a t iat )' - k rat ; eu am t iat +! )' .-
k rattî.
37. Traducerea perfectului
a. De regul , prin perfect se red o ac iune finit în trecut.

+! % ),' - k tabtî Eu am scris
b. Pentru verbe ce indic percep ia, atitudinea, dispozi ia, perfectul poate fi redat i prin
prezent:
+! % ,' ( y da‘tî eu tiu (sau eu am cunoscut)
c. Pentru verbe ce exprim o stare, perfectul poate fi redat prin „a fi”, urmat de un adjectiv,
sau „a deveni”, urmat de un adjectiv:
+! ,' ( z qantî eu sunt b trân (sau eu am devenit b trân = eu am îmb trânit)
d. Rar în proz , dar adesea în poezie sau proverbe, perfectul poate fi folosit pentru a reda o
ac iune habitual , tradus prin prezent.
38. Ordinea cuvintelor în propozi ie
În mod obi nuit, pe primul loc într-o propozi ie verbal st verbul ca predicat, urmat de
subiect, complement direct i alte complemente.
=,&$ ' 8 0- ' ! - )' -

k tab h ’îš ’æt-haddeb rîm b ss ær
A scris b rbatul cuvintele în carte (B rbatul a scris cuvintele în carte).
Nega ia st înaintea verbului:

! - )' - F l ’ k tab h ’îš
B rbatul nu a scris.
Când complementul indirect este pronume i cel direct substantiv, cel indirect st de obicei
înaintea celui direct:
<- ! - 2 '(
n tan lô ’æt-h ’išš (h)
A dat el lui pe femeie = El i-a dat lui femeia.
Altfel, cel direct st de obicei înaintea celui indirect:
<- ! % !B - * '(
n tan ’ t h lî le’išš (h)
A dat el pe ea mie ca so ie = El mi-a dat-o pe ea ca so ie34.
33
În dic ionare vom întâlni fie forma perfect, pers. a 3-a sg., masc ( )' )- , fie r d cina consonantic ( ).
43
! - <- ! - '(
n tan ’æt -h ’išš (h) l ’îš
El a dat femeia b rbatului.
Vocabular35
z kar vb. a- i aminti

y da‘ vb. a cunoa te; a ti; a afla
)! kî conj. c ; fiindc ; dac
F l ’ adv. nu
‘ mad vb. a sta
8 ,' - š mayim s.m.pl. cer (ceruri)
EXERCI II:
a) Conjuga i verbul la perfect.
b) Analiza i i traduce i:
4 ' >! ( ' 4 ,- '( " G, ' 4 % ,' -

! F 5 ( 2 )! +- % ,' (
* ! ( " - 4 % -A F
;, ' # % ! + ' " )! +! % ', -
2- + ' 4 '( F
34
%
Prepozi ia le (care de obicei indic dativul) poate indica un scop: “spre a fi so ie”.
35
În continuare, verbele vor fi transcrise la perfect.
44
LEC IA 8
39. Perfectul verbelor cu consoane guturale
Verbul în ebraic are r d cina format din trei consoane. În mod tradi ional, gramaticile
ebraice noteaz cele trei consoane ale verbului astfel: prima cu , a doua cu i a treia cu .
S lu m de exemplu verbul ' -:
' -
Ultima consoan ( ) este . Un astfel de verb este numit II .
Noi vom utiliza o notare simplificat :
I prima consoan
II a doua consoan
III a treia consoan
Verbul ' - este un verb III- .
Formele perfectului pentru aceste verbe sunt urm toarele:
I- II- III-
3 m.sg. - ' ‘ mad &' - b ar ' - š ma‘
3 f.sg. - A- % e
‘ m d (h) - &" A- b a
r (h) - % -A š me‘ (h)
2 m.sg. +- - ', ‘ madt +- &,' - b art +- % ', - š ma‘t
2 f.sg. +% - ,' ‘ madt +% &,' - b art +% ' ', - š ma‘at
1 sg. +! - ', ‘ madtî +! &,' - b artî +! % ', - š ma‘tî
3 pl. 4 A- % ‘ medû 4 &", A' b a
rû 4 % -A š me‘û
2 m.pl. + " ' ‘amadtæm + &' % be artæm + % ' % šema‘tæm
2 f.pl. + " ' ‘amadtæn + &' % be artæn + % ' % šema‘tæn
1 pl. 4 - ,' ‘ madnû 4 &', - b arnû 4 % ', - š ma‘nû
Observa ii: Datorit prezen ei guturalelor în r d cin , apar unele modific ri vocalice, în
principal wa fiind înlocuit cu hatef patah sub guturale.
Perfectul verbelor III- va fi prezentat la paragraful 41.
40. Perfectul verbului '(

3 m.sg. '( n tan
3 f.sg. ( % (A n ten (h)
2 m.sg. +- ', ( n tatt
2 f.sg. +% ', ( n tatt
45
1 sg. +! ,' ( n tattî

3 pl. 4 % (A n tenû
2 m.pl. + '( netattæm
2 f.pl. + '( netattæn
1 pl. 4> ', ( n tannû
Observa ii: Anomalia const în asimilarea consoanei finale de c tre prima consoan a
sufixului , rezultând dublarea acesteia (+ cu dage forte).
41. Perfectul verbelor III-
3 m.sg. ( - m ’
3 f.sg. - A- % m e
’ (h)
2 m.sg. - - ,- m ’t
2 f.sg. - ,- m ’t
1 sg. ! - ,- m ’tî
3 pl. 4 A- % m e
’û
2 m.pl. % - me
’tæm
2 f.pl. % - me
’tæn
1 pl. 4 - ,- m ’nû
Observa ii: Fiindc ultima consoan este , vocala de sub a doua consoan s-a prelungit de la
patah la qame . Consoana de la începutul sufixelor 2 m. i f. i 1 sg. nu mai are punct
(dage ), deoarece i-a pierdut valoarea de consoan i are func ie de vocal .36
42. " ha interogativ
Orice afirma ie poate fi transformat într-o interoga ie prin ad ugarea particulei " ha
interogative. Aceasta se a eaz direct în fa a primului cuvânt (la fel ca articolul, dar f r
dublarea consoanei urm toare):
! - ' - " haš la h ’îš A trimis omul ?

,- - 2 " ha ôb h ’ ræ E bun ara (p mântul)?
Înainte de guturale, forma particulei este ' ha:
36
Din aceast cauz , la transliterare consoana se putea se putea omite - m nû - sau trece în paranteze -
m (’)nû.
46
! - $ * ' ha‘ m h ’îš St omul?
Înainte de guturale urmate de qame ( sau o), forma particulei este hæ:
+- % ,' - hæ’ kalt Ai mâncat ?
Dup o consoan urmat de wa, forma este ' ha:

+ % ' % ' halqa tæm A i luat?
Mai rar se întâlne te dublarea primei consoane (ca în cazul articolului):
+ % G' % ' halleqa tæm A i luat?
Vocabular
- - ’ d m s.c. i p. om; Adam (Gen 4,25); col.: omenire

2 ’ôr s.f. lumin
’ mar vb. a spune
$ ’ š s.f. i m. foc
@ # &$ % e
b ‘ênê prep. în ochii, în opinia
b r ’ vb. a crea (doar cu Dumnezeu ca subiect)
" h a
partic. particul ce indic o interoga ie; oare?
$ n s.m. har, gra ie, trecere
,* šæk s.m. întuneric
2 yôm s.m. zi; pl. !( y mîm
y ’ vb. a ie i, a pleca
* $ l ’m r prep. zicând: (introduce vorbirea direct )
B - ,' layl (h) s.m. noapte; noaptea
m ’ vb. a g si
8 ,' % ! mi rayim s.p. Egipt
'7 n a s.p. Noe
n al vb. a c dea
n ’ vb. a ridica; a purta
7 - ‘ wôn s.m. p cat; vin (pentru p cat); pedeaps (pentru p cat)
q r ’ vb. a striga; a chema; a numi
š la vb. a trimite
2 % * š merôn s.p. Samaria
47
EXERCI II:
Gen 1,1 (modificat): ,- - $ 8 <,' - ' $ ! F 5 &- -

Gen 1,5 (modificat): - ,- - - ,* ' 2 2 - ! F 5 - -
Gen 6,8: ( # &$ % $ - - '7
( 2 &% 4 % - F
- +! ', ( " ), ' @# '
8 <,' - ' ! - %( $ ! - $ ! - ;% ' ' 4 % (
2 % * ! - ;% ' ' +- % ,' - "
* $ 2 /( 2 &% !( " - 4 -
+ ' " " 8 0- ' * % ! -
7 " -( 4
- - * +! ', (
48
LEC IA 9
43. Perfectul verbelor III-
3 m.sg. &( - b n (h)

3 f.sg. - &A- b net (h)
2 m.sg. - &8, - b nît
2 f.sg. &8, - b nît
1 sg. ! &8, - b nîtî
3 pl. 4 &- b nû
2 m.pl. &8 % benîtæm
2 f.pl. &8 % benîtæn
1 pl. 4 &8, - b nînû
De i r d cina acestui verb este trecut în dic ionare ca &, consoana este doar formal a 3-
a consoan a r d cinii. Cum se poate observa din conjugare, r d cina acestor verbe este
variabil - uneori &, alteori &.
Când prima consoan este gutural , întâlnim modific rile vocalice tipice. De ex. verbul - -
‘ l (h) (a urca) are urm toarele modific ri la pers. 2 pl.:
2 m. pl. ! " ‘alîtæm
2 f. pl. ! " ‘alîtæn
Din aceast categorie face parte i verbul ( - a fi. Re ine i forma deosebit pentru persoana 2
pl.:
2 m. pl. 8 5 hæyîtæm
2 f. pl 8 5 hæyîtæn
44. locale (sufixul - h pentru indicarea direc iei)
Un substantiv c ruia i se ata eaz sufixul – (h) indic direc ia sau mi care spre un anumit loc.
Exemple:
8 ,' % ! mi rayim - ,' % ! mi raym (h)
(Egipt) (spre Egipt)
!,' 4- yerûš laim - ,'% 4- yerûš laim (h)
(Ierusalim) (spre (la) Ierusalim)
&8 ,' bayit (cas ) - &,' bayt (h); - &,' ' habbayt (h)
(cas ) (spre cas , acas )
8 ,' - š mayim - <,' - ' š maym (h)
(cer) (spre cer)
, ’æræ - ,' ’ar (h)
(p mânt) (spre/la p mânt)
49
&' ! midbar &- ', ! midbar (h)

(de ert) (spre de ert)
' har - ,- - h h r (h); - , hær (h)
(munte) (spre/la munte)
! ‘îr - !, - h ‘îr (h)
(ora ) (spre /în ora )
* % še ’ l - *, % še’ l (h)
( eol37) (spre/în eol)
2 - ôn 2( , - ôn (h)
(nord) (spre nord)
- +$ têm n ( ,- +$ têm n (h)
(sud) (spre sud)
: :, nægæb &- :, nægb (h)
(Negev38, sud) (spre Negev, spre sud)
, qædæm - $, qædm (h)
(est) (spre est)
(ym ;- (, y mm (h)
(mare, vest) (spre mare, spre vest)
Acestea sunt cele mai frecvente substantive cu sufix de direc ie. Re ine i c accentul cade
întotdeauna pe penultima silab , spre deosebire de substantivele feminine terminate în - (h),
unde accentul cade pe ultima silab .
Sufixul direc ional se folose te i pentru adverbe:

@# ' unde ( ,- încotro
.* aici >( ,$ încoace
- acolo ;- -, încolo
45. Prepozi iile ! min (din, de la) i )% ke (ca, precum) cu sufixe pronominale
>8;, ! mimmænnî de la mine 28 ), - k mônî ca mine
9;% ! mimm k de la tine (m.sg.) 92 ), - k môk ca tine (m.sg.)
e
;$ ! mimm k de la tine (f.sg.) 2 ), - k môk ca tine (f.sg.)

4>;, ! mimmænnû de la el 4 2 ), - k môhû ca el
>(;, ! mimmænn de la ea 2- ), - k môh ca ea
4>;, ! mimmænnû de la noi 4 2 ), - k mônû ca noi
) ! mikkæm de la voi (m.pl.) )- k kæm ca voi (m.pl.)
) ! mikkæm de la voi (f.pl.) )- k kæn ca voi (f.pl.)
$ m hæm de la ei )- k hæm ca ei
$ m hæn de la ele )- k hæn ca ele
37
Locuin a mor ilor, iad.
38
Partea sudic a Palestinei, sud.
50
sau >( $, $ m h nn (h) de la ele
Exemplu:
-, - 4 2 ), - $ Nu e (nimeni) ca el în ar .
Vocabular
&$ b n s.m. fiu; cs. &; pl. &8 -

h y (h) vb. a fi; a se întâmpla; a deveni
lam vb. a visa
y rad vb. a coborî
- m (h) pron. ce?
‘ l (h) vb. a urca
‘ n (h) vb. I. a r spunde
‘ (h) vb. a face
r ’ (h) vb. a vedea
r a vb. a ucide
EXERCI II:
JK
4 *, ( 4 ,* - A- ,- -
- - - ! F 5 ( - -
&8 - 2 4 - F
0- - 2 * - - 4 - F
E: ' 2@&' &- - ! " F
Is 9,1: 2 /( 2 4 - &*, ' ! % * ' - -
$ - ', ' ( ! -
$ 0- )- ' E: ' 0- - ' #
92 ), - - - $
- ', % ! !( " - 4 (
39
4 ,* ( 4 *, = „netocmit i gol”.
51
LEC IA 10
46. Perfectul verbelor II- i II-
II- II-
3 m.sg. - q m - m
3 f.sg. - ,- q m (h) - ,- m (h)
2 m.sg. +- % ,' qamt +- % ', amt
2 f.sg. +% % ,' qamt +% % ', amt
1 sg. +! % ,' qamtî +! % ', amtî
3 pl. 4 -, q mû 4 ,- mû
2 m.pl. + % ' qamtæm + % ' amtæm
2 f.pl. + % ' qamtæn + % ' amtæn
1 pl. 4 % ,' qamnû 4 % ', amnû
Observa ii: Aceste dou tipuri de verbe pierd în timpul conjug rii la perfect consoana a 2-a.
„Golindu-se” de consoana din mijloc, ele devin la perfect, de exemplu, - i - . În
dic ionare îns se red forma triconsonantic a lor ( i ). Deosebirea între verbe II- i
II- va fi sesizabil când vom vorbi despre imperfectul acestor verbe.
Participiul activ masculin i feminin singular are aceea i form ca perfectul. Doar accentul e
pe ultima silab la participiu:
Sg. Pl.
m. - q m ! - q mîm
f. - - q m (h) 2 - q môt
Din grupa verbelor II- face parte i verbul & bô’ (a veni, a intra), la perfect &- b ’.
Deoarece ultima consoan este , la conjugare sufixele au aceea i form ca în cazul verbelor
III- (vezi 41).
47. )* k l
Sensul acestui substantiv este „întregul, totul”, dar se folose te foarte frecvent ca un adjectiv:
„întreg, tot” sau „fiecare”. Deobicei este legat de substantivul pe care îl modific prin maqqef,
având forma )- kol-.40 În exemplele urm toare de folosire se observ diferen a între sensul
„tot, întreg” i „fiecare” al cuvântului )*:
2 )- kol-yôm Fiecare zi
2@ ' )- kol-hayyôm Toat ziua, întreaga zi
40
Qame într-o silab neaccentuat , închis , se cite te o. Vezi 35.
52
@! ( ' )- kol-hayy mîm Toate zilele

! )- kol-‘îr Fiecare ora
! - )- kol-h ‘îr Tot ora ul, întregul ora
8 - )- kol-hæ‘ rîm Toate ora ele
48. Statul construct. Leg tura construct (construc ia genitival )
În limba ebraic nu exist cazul genitiv al substantivului, ca în majoritatea limbilor moderne.

Pentru a exprima o rela ie genitival , se al tur pur i simplu dou sau mai multe substantive,
acestea formând o construc ie gramatical :
>! ( ' 2 qôl hann bî’ Glasul profetului

-, - , mælæk h ’ ræ Regele rii
Primul substantiv este în a a numitul „stat construct” (fiindc a fost „construit” împreun cu
un alt substantiv într-o leg tur ). Când nu se afl în stat construct, un substantiv este în „stat
absolut”.41
De obicei, statul construct al unui substantiv este diferit ca form de statul absolut. Ca i la
formarea pluralului substantivelor, i aici au loc reduceri vocalice. Construc ia trebuie privit
din punct de vedere fonetic ca un singur cuvânt, astfel încât ad ugarea celui de-al 2-lea
substantiv impune de obicei reduceri vocalice în primul substantiv. De exemplu, substantivul
0- - d b r (stat absolut) sufer o reducere a vocalelor în construc ia urm toare, statul
construct fiind 0' debar:
;, ' 0' debar hammælæk cuvântul regelui

* 0' debar m šæ(h) cuvântul lui Moise
A adar:
- doar primul substantiv este în stat construct
- doar al doilea substantiv poate avea articol, sau poate fi substantiv propriu (substantiv
determinat).
Primul substantiv este dependent de al doilea. Dac al doilea e determinat, atunci i primul va
deveni, prin rela ie, determinat, i nu mai are nevoie de articol. De ex.:
;, ' 0' debar hammælæk cuvântul regelui

* 0' debar m šæ(h) cuvântul lui Moise
Dac al doilea substantiv nu e determinat, atunci nici primul nu este determinat. De ex.:
;, 0' un cuvânt al unui rege
41
Substantivele studiate pân acum au fost în stat absolut. În dic ionare se red întotdeauna statul absolut al
substantivelor (eventual cu indicarea auxiliar a pluralului i a statului construct).
53
Pentru a exprima nedeterminarea primului i determinarea celui de al doilea substantiv, se

folose te prepozi ia % (cu sau f r )" . În acest caz, primul substantiv î i p streaz forma
absolut :
;, ' ( )" 0- - d b r ’ašær l mmælæk

un cuvânt al regelui
8 - % 2 ! mizmôr led wid
un psalm al lui David
Construc ia poate fi format i din substantive plurale:
;, ' $ 0% 8
dibrê h mmælæk
cuvintele regelui
! ;- % ' $ 0% 8 dibrê h mmel kîm
cuvintele regilor
Adjectivele se adaug la sfâr itul construc iei. De aceea sensul poate fi ambiguu, adjectivul
putând s se refere fie la primul, fie la cel de al 2-lea substantiv al construc iei. De obicei
acordul dintre adjectiv i substantivul pe care îl modific , sau contextul, l muresc sensul:
2C ' ;, ' &' bat h mmælæk ha ôb

fiica regelui bun
2- C ' ;, ' &'bat h mmælæk ha ôb (h)
fiica cea bun a regelui
2C ' ;, ' $ 0% 8 dibrê h mmælæk ha ôb
cuvintele regelui bun
Uneori îns ambiguitatea persist :
2! C ! ;- % ' $ 0% 8
dibrê h mmel kîm ha ôbîm
cuvintele regilor buni sau cuvintele bune ale regilor
Construc ia poate fi format din mai multe substantive:
;, ' &' $ 0% 8 dibrê bat h mmælæk

cuvintele fiicei regelui
,- - 8 <', - , mælæk hašš mayim weh ’ ræ
regele cerului i al p mântului
Traducerea construc iei trebuie f cut în func ie de rela ia dintre cel dou substantive. De cele
mai multe ori este vorba de o rela ie posesiv sau genitiv . Îns uneori ea se refer la felul sau
la func ia unui subiect:
! - ), kæsæ h ’îš banii (argintul) b rbatului

;, ' &' bat h mmælæk fiica regelui
, 4' lûa ’æbæn o tabl de piatr
54
8 ,' )! % kelî mayim un vas pentru ap
Vocabular
bô’ vb. a intra; a veni; perf.: &- b ’

)- / )* k l/kol- s.m. întregul; to i, toate; fiecare
8 ' mayim s.m. ap , ape
, ‘æræb s.m. sear
qûm vb. a se ridica, a se scula; perf.: - q m
šûb vb. a se întoarce; perf.: - š b
îm vb. a pune, a a eza; perf.: - m
EXERCI II:
, - ' 4 ' 2@ ' )- 4 ,- F - ,' 4 % ( - - -

08 - ! % * )- !( " -, - &- % 4 -F
! - ! &-
- - ' $ ;8 ' '4 -
b) Traduce i:
- - ; ' E7 ' - - - - % ' ; '

c) Traduce i:
o slug a unui rege, sluga regelui, o slug a regelui; un rege al unei ri; regele Israelului; o
slug a lui David; un vas de argint
55
LEC IA 11
49. Perfectul verbelor „geminate” (verba mediae geminatae)
3 m.sg. ' - s bab

3 f.sg. - "' - s bab (h)
2 m.sg. 2- &, - s bbôt
2 f.sg. 2& - s bbôt
1 sg. 2! &, - s bbôtî
3 pl. 4 "' - s babû
2 m.pl. 2& - s bbôtæm
2 f.pl. 2& - s bbôtæn
1 pl. 4 2&, - s bbônû
Observa ii: Tipic pentru aceste verbe este c au a 3-a consoan identic cu a 2-a consoan .
Denumirea lor vine de la faptul c a 3-a consoan a fost ad ugat r d cinii biconsonantice
prin multiplicarea celei de a 2-a consoane.
50. Prepozi iile ! (cu, împreun ) i $ (cu, împreun ) cu sufixe pronominale
;! ! ‘immî (sau ;8 - )! cu mine +! ! ‘ittî

9;% ! ‘immek cu tine (m.sg.) 9+% ! ‘ittek
;- ! ‘imm k cu tine (f.sg.) +- ! ‘itt k
2; ! ‘immô cu el 2+ ! ‘ittô
B;- ! ‘imm h cu ea B+- ! ‘itt h
4 ;,- ! ‘imm nû cu noi 4 +-, ! ‘itt nû
;- ! ‘imm kæm cu voi (m.pl.) +% ! ‘itt kæm
;- ! ‘imm kæn cu voi (f.pl.) +% ! ‘itt kæn
;- ! ‘imm m (sau ;- )! cu ei +- ! ‘itt m
;- ! ‘imm n cu ele +- ! ‘itt n
Exemple:
$ 4 ;-, ! )!
C ci cu noi este Dumnezeu! (Is 8,10).
+- ! $ * - - % ' ! ( " - <- ! 4 % (

B rba ii au plecat de acolo. i Avraam mergea împreun cu ei.
56
51. Pronumele relativ " (continuare)

" introduce de multe ori o propozi ie relativ . Când se folose te cu prepozi ii ce indic
dativul, acuzativul, locul, etc., acestea nu se pun înaintea lui ," ca în cazul substantivelor.
Prepozi iile cu sufixe pronominale urmeaz dup ." La fel i în cazul adverbelor:
), ' 2 +! ', ( " ! - Omul care eu am dat lui argintul = Omul c ruia i-am dat
argintul
>(;, ! 4 % H( " ! - Ora ul care ei au ie it din el = ora ul din care au ie it ei
2+ ! 4 % (H " ! - Omul care ei au ezut cu el = Omul cu care au ezut ei
- '( " ! - Ora ul care el a locuit acolo = Ora ul în care el a locuit
2 * +! % ,' - " ! - Omul care eu am trimis pe el = Omul pe care eu l-am trimis
+! % ,' - " ! - Omul care eu am trimis = Omul pe care eu l-am trimis
" poate fi folosit deasemenea ca i conjunc ie:
" ' ?, pentru c
)" ' dup cum, conform cu ceea ce; când
52. Statul construct al substantivelor masculine singulare
La formarea statului construct se pot observa urm toarele reguli de modificare a vocalelor:
1) i în silabe neaccentuate devin e (X- i X$ se reduc la X%).

2) în silaba final devine a (X- devine X').
3) în silaba final r mâne de obicei neschimbat; rar se schimb în a (rar X$ în X').
Observa i statul absolut i statul construct al urm toarelor substantive:
Absolut Construct Regula urmat
( y d ? yad 2
!( n bî’ ! n bî’
e
1
2- ) 2' ) 2
2 - 2 % 1
0- - 0' 1 i2
- $ ' % 1 i2
$ * $ * 3 (f r schimbare)
$( ' 1 i 3 (cu schimbare)
, , nici una
,$ $, nici una ( este accentuat!)
57
53. Câteva tipuri deosebite de stat construct ale substantivelor masculine singulare
a) Substantivele - (tat ) i - (frate):

st. abs. st. cs.
-’b ! " a
’ bî
- ’ ! - ’a î
b) Substantive de tipul &8 ' (cas ) i : - (moarte):
st. abs. st. cs.
&8 ,' bayit &$ bêt
: -, m wæt 2 môt
c) Substantivul &$ (fiu):
st. abs. st. cs.
&$ b n & bæn-
Not : Substantivele a) - c) sunt foarte frecvente i trebuie memorizate!
54. Regula lui wa
Nu putem avea wa ca vocal în dou silabe succesive. Unul din wa se transform în alt
vocal . De exemplu succesiunea
CeCe devine CiC
le + nebî’î devine linbî’î ( i nu lenebî’î)
Aten ie: regula se refer la 2 wa mobile. Dac unul din wa e mut, pot s apar unul dup altul 2 wa, caz în
care primul e mut, iar al doilea se pronun .
Regula lui wa se aplic i în cazul semivocalelor a, ae, o (unul din wa se transform în alt
vocal ):
CeGa CaGa (G = consoan gutural )

be + alôm ba alôm
GaCe GaC ( wa dispare)

k m+ê * akemê (dubl reducere) akmê
55. Statul construct al substantivelor feminine cu termina ia - (h)
La formarea statului construct al acestor substantive, termina ia - (h) devine -at ( X- devine
( X').
În rest, se respect regulile 1-3 observate la substantivele masculine:
st. abs. st. cs. Regula urmat
2- + tôr (h) 2' + tôrat
58
( -š n (h) ? % šenat 1
- $ ' " 1
)- % ' )' % '
- &- % )' &! 1 i apoi regula lui wa
O form neregulat o are substantivul <- ! (femeie):

st. abs. st. cs.
<- ! ’išš (h) ,$ ’ šæt
Vocabular
- - % ' abr h m s.p. Avraam

/ $ ’ t / ’æt- prep. cu, împreun cu
&' ,' ba‘al s.m. st pân, domn, so ; Baal
- &- % e
b r k (h) s.f. binecuvântare
)" ' ka’ šær a
conj. precum
)$ * k h n s.m. preot
' (, % e
k na‘an s.p. Canaan
)! % ' malkî- ædæq s.p. Melchisedec
-( n t n s.p. Natan
! ‘im prep. cu, împreun cu
- $ ‘ (h) s.f. sfat; plan
$ - š l m adj. pa nic
( - š n (h) s.f. an; pl. 8 - š nîm
EXERCI II:
- - % ' % ' - )" ' 4 ,- ( '( " ,- - 7
;- ! $ * - - % '
4 +-, ! ! $ % G $, - !( " -
b) Forma i statul construct pentru urm toarele substantive:
# * ! /- (
2&/8 - % ' - -
-( 0 ( -
59
c) Traduce i:
2 /( ' - - 2 $ - , , )! %
( ' - - - <- ! - ! 8 <,' - ' ? "
* .' ? &' ,' ' )$ * -, - '
d) Traduce i:
>! ( ' &$ 2 /( ' - - - ? %
-( ' " 2 - - )' &!
* 2' + 7 4 <$ * ' &
' ?, % ! " - % ' ! " & 2
60
LEC IA 12
56. Pronumele personal
1 sg. ! 7 - ’ nôkî sau 8 " ’anî eu

2 m. sg +- ' ’att (h) tu
2 f. sg. +% ' ’att tu
3 m. sg 4 hû’ el
3 fem. sg. ! hî’ ea
1 pl. 4 % ? " ’ana nû sau 4 %? na nû noi
2 m. pl. + ' ’attæm voi
2 f. pl. >(+,$ ' ’att nn (h) sau + ' ’attæn voi
3 m. pl. ;- ,$ h mm (h) sau $hm ei
3 f. pl. >( $ h nn (h) sau $hn ele
În Pentateuh, pronumele feminin (3 f.sg.) are uneori forma ! (forma pronumelui masculin,
dar vocalizarea e ca a celui feminin).
Pronumele personal este folosit ca subiect, de obicei în propozi ii cu predicat neverbal.

2 8 " Eu sunt bun.
$ * 8 " Eu merg.
! 8 " Eu sunt un om.
&8 &,- ' 8 " Eu sunt în cas .
Având în vedere c verbul are sufixe personale, în mod obi nuit nu mai e nevoie i de
pronume într-o propozi ie cu predicat verbal.
+! % ),' - Eu am scris.
Pronumele poate s stea i înaintea verbului într-o propozi ie cu predicat verbal, pentru a pune
accentul pe subiectul ac iunii.
+! % )', - 8 " Eu am scris! (nu altcineva)
Sau a ezarea pronumelui înaintea verbului poate s fie o urmare a schimb rii subiectului într-
un pasaj, f r o accentuare a subiectului.
57. Pronumele interogativ
a) ! mî (cine?)
b) ' mah (ce?)
Formele pentru ' sunt diferite:

- înainte de , forma este - m (h):
61
- ,! - - Ce ai v zut?
- înainte de , forma este mæ(h):
- !, - Ce ai f cut?
- în toate celelalte cazuri, forma este ,' plus dublarea consoanei urm toare:
- ;-, - ' Ce ai g sit?
Când ! sau ' sunt urmate de pronume demonstrative, acestea din urm pot fi ignorate la
traducere:
- ,! - E7 ' Ce (aceasta) ai f cut?
58. Statul construct al substantivelor plurale cu termina ia -îm
La formarea statului construct al acestor substantive, termina ia -îm va deveni -ê ( X! devine

X$ ). 42
În rest sunt urmate regulile deja observate la substantivele singulare.
pl. abs. pl. cs. Regula urmat

! ( y mîm $ yemê 1
&8 - &# % 1
;! ' ;$ '
! 2- ) $ 2% ) 1
8 0- $ 0% 8 1 i regula lui wa
!( " $ ' 1 i regula lui wa
8 $ # %8 1 i regula lui wa
Substantivele segolate provin din forme arhaice cu o singur vocal . De exemplu: * % 'a
devenit ,, sau * % ! a devenit ulterior
43
.$, La formarea statului cs. plural, se revine la
vocala arhaic a cuvântului (a, i, sau o):
Sg. abs. Pl. abs. Pl. cs. Vocala

, ! - % $ % ' malkê a
$, 8 - % $ % ! si rê i
*, ! - 6 $ - odšê o
Substantivul 8 ,' (ap ) nu are form singular . St. cs. este .$ La fel 8 ,' - (cer), are st. cs.
$ .%
Câteva excep ii de la regulile 1-3:
42
final cade.
43
A fost vocalizat cu segol. De aici i numele acestor substantive de “substantive segolate”.
62
Sg. Pl. abs. Pl. cs.

* (cap) ! - $ -
! (ora ) 8 - $ -
' (munte) 8 - $ -
59. Statul construct al substantivelor plurale cu termina ia -ôt
Termina ia -ôt r mâne neschimbat la formarea statului construct.

În rest se urmeaz regula 1, iar în cazul segolatelor se revine la vocala arhaic .
Sg. Pl. Abs. Pl. Cs. regula urmat

$ 2 $ 2 % 1
$ 2& ! 2& !
,: 2 - 2 %?
, 2 - " 2 '
, 2 - " 2 '
- &- % 2 - % 2 &! 1 i regula lui wa
Vocabular
# * ’ y b vb.part. du man
&' bat s.f. fiic ; pl. 2 &- b nôt
, æræb s.f. sabie
*, dæš s.m. lun ; lun nou (începutul lunii la evrei)
@8 ' ayyîm s.m. via
@( ' ayy (h) s.f. fiin vie, animal
$ - %8 yišm ‘ l s.p. Ismael
$ l b s.m. inim
,: næ æš s.f. suflet; via ; r suflare; fiin vie
$ š m s.m. nume; pl.: 2 $ š môt
EXERCI II
a) Traduce i:
! - $ ' 8 - $ - - $ *
$ - % 8 # +$&- =,$ ' $ 0% 8 ,- - @? '
! - @# ' ( $ 0' - - - 2 &%
$ - % 8 &# % 2 %
63
LEC IA 13
60. Substantivul cu sufixe pronominale. Sufixe pentru substantive singulare
În limba ebraic , posesia e indicat prin sufixe pronominale ata ate unui substantiv (asemenea
prepozi iilor cu sufixe). Sufixele sunt aproape identice cu cele observate la prepozi ii.
A. Sufixe pentru substantive singulare:
Pentru un substantiv monosilabic, de ex. 4 sûs (cal) formele cu sufix sunt:
Sg. Pl.
1 4! sûsî calul meu 4 4$, sûs nû calul nostru
2m. 9 4% e
sûs k calul t u 4% sûsekæm calul vostru
2f. 4$ sûs k calul t u 4% sûsekæn calul vostru
3m. 2 4 sûsô calul lui 4- sûs m calul lor
3f. B 4- sûs h calul ei 4- sûs n calul lor
Dup cum se poate observa, sufixele sunt cele întâlnite la prepozi ia % (vezi la 32).
În cazul substantivelor bisilabice (de ex. 0- )- , sufixele sunt acelea i, dar apar reduceri
vocalice la substantiv, ca la formarea pluralului i a statului construct.:
Sg. Pl.
1 8 0- d b rî cuvântul meu
e
4 $, 0- deb r nû
2m. 9 0HA- deb rek % 0' debarkæm
2f. $ 0- deb r k % 0' debarkæn
3m. 2 0- deb rô - 0- deb r m
3f. B - 0- deb r h - 0- deb r n
La substantivele feminine terminate în – (h) (de ex. 2- +) se întâlnesc modific rile

observate la statul construct (- (h) devine – t sau -at):
Sg. Pl.
1 ! 2- + tôr tî legea mea 4 ,$ 2- + tôr t nû
2m. 9 % 2A- + tôr tek % 2' + tôratkæm
2f. $ 2- + tôr t k % 2' + tôratkæn
3m. 2 2- + tôr tô - 2- + tôr t m
3f. B - 2- + tôr t h - 2- + tôr t n
64
61. Verbe de stare
Un grup mic de verbe, care exprim o stare, au la conjugarea perfectului a doua vocal sau
(spre deosebire de cele studiate pân acum, care aveau a). Ele pot fi traduse i ca adjective,
exprimând o stare prezent , trecut .
)$ - el este greu / el a fost (era) greu / el a devenit greu

$ ( el este b trân / el a fost (era) b trân / el a devenit b trân = el a îmb trânit
Verbe de stare des întâlnite sunt i urm toarele:
2& a fi ru inat, a se ru ina

$ a fi mort, a muri (r d cina verbal )
* ( a fi în stare, a putea
$ ( a fi înfrico at, a se teme
$ - a fi plin, a se umple
Perfectul verbului )$ :-
Sg. Pl.
3m. )$ - k b d 4 )% A- k bedû
3f. - )% A- k bed (h)
2m. +- ),' - k badt + )' % kebadtæm
2f. +% )', - k badt + )' % kebadtæn
1 +! ),' - k badtî 4 ),' - k badnû
Perfectul verbului $ :(
Sg. Pl.
3m. $( y r’ 4 ( y re ’ û
3f. - ( y re’ (h)
2m. - $, ( y r ’t $ yer ’tæm
2f. ,$ ( y r ’t $ yer ’tæn
1 ! ,$ ( y r ’tî 4 $, ( y r ’nû
Multe dintre aceste verbe au i un adjectiv asociat: )$ - greu, $ mort, $ - plin, etc. De
aceeea exist posibilitatea de confuzie între adjectiv i persoana 3 m.sg. perfect:
! - $ ( Omul e b trân sau omul a îmb trânit (era, a fost b trân).
Confuzia nu e posibil pentru alte persoane:
<- ! - ( $ femeia este b trân (predicat adjectival)
<- ! - ( % (A femeia a îmb trânit (predicat verbal)
65
Vocabular
- - " a
d m (h) s.f. p mânt, p mânt arabil
4 @( ! $ ’ lîy hû s.p. Ilie
$ ’ m s.f. mam ; cu suf. ;! !
2/ gôy s.m. neam (p gân); pl.: 28 /
- % - okm (h) s.f. în elepciune
( y d s.f. mân ; putere; du. 8 ' ;( pl. 2 (
=$)! kiss ’ s.m. tron
m lak vb. a fi rege, a domni
2 - m qôm s.m. loc
,* q dæš s.m. sfin enie; lucru sfânt, sfin it ; loc sfânt, templu
G- +! % te ill (h) s.f. rug ciune
EXERCI II
a) Traduce i urm toarele cuvinte:
! % 9 % &$ 2 2 9 ! ' B - *
$ ! " ! ! - &! G- - +! % 2 2 % 9 %8 *
B -( % ;! ! 4 $, - " 9 2% % ' ' - - % -
2 - =$)! ' ' ( 28 / ' ! F 5 ' -

4 @( ! $ - - ( ?
66
LEC IA 14
62. Prepozi iile , ', +' ', i $ " ' cu sufixe pronominale
' $ ’ lay c tre mine
9 , $ ’ læ k
8 ,' $ ’ layik
- $ ’ lâw
- , $ ’ læ h
4 ,$ $ ’ lênû
$ " ’alêkæm
$ " ’alêkæn
$ " ’alêhæm
$ " alêhæn
Acelea i sufixe le primesc i urm toarele prepozi ii:
' - ‘ lay pe mine

9 , - ‘ læ k
8 ,' - ‘ layik
- - ‘ lâw
- , - ‘ læ h
4 ,$ - ‘ lênû
$ " ‘alêkæm
$ " ‘alêkæn
$ " ‘alêhæm
$ " ‘alêhæn
' " ' ’a aray dup mine +' +% ' ta tay sub mine
9 , " ' ’a aræ k 9 +, +% ' ta tæ k
8 ,' " ' ’a arayik +8 , +% ' ta tayik
- " ' ’a arâw +- +% ' ta tâw
- , " ' ’a aræ h - +, +% ' ta tæ h
4 ,$ " ' ’a arênû 4 +,$ % ' ta tênû
$ " ' ’a arêkæm +$ % ' ta têkæm
$ " ' ’a arêkæn +$ % ' ta têkæn
$ " ' ’a arêhæm +$ +% ' ta têhæm
$ " ' ’a arêhæn +$ +% ' ta têhæn
67
63. Sufixe pentru substantive plurale
B. Sufixe pentru substantive plurale sunt acelea i ca la prepozi iile de mai sus (vezi 62).
a) Substantive cu termina ia -ôt:
Sufixul se adaug dup termina ie:
2 2+
1 sg. 2' 2+ tôrôtay legile mele
2 m.sg. 9 2, 2+ tôrôtæ k
2. f.sg. 8 2', 2+ tôrôtayik
3 m.sg. 2- 2+ tôrôtâw
3 f.sg. - 2, 2+ tôrôtæ h
1 pl. 4 2$, 2+ tôrôtênû
2 m.pl. 2$ 2+ tôrôtêkæm
2 f.pl. 2$ 2+ tôrôtêkæn
3 m.pl. 2$ 2+ tôrôtêhæm
3 f.pl. 2$ 2+ tôrôtêhæn
Dup cum se poate observa, sufixele sunt cele întâlnite la prepozi ia (vezi la 62).
b) Substantive cu termina ia -îm:
Termina ia -îm este înlocuit de acelea i sufixe:
4!
1 sg. 4' sûs caii mei
2 m.sg. 9 4, sûsæ k
2. f.sg. 8 4', sûsayik
3 m.sg. 4- sûsâw
3 f.sg. - 4, sûsæ h
1 pl. 4 4$, sûsênû
2 m.pl. 4$ sûsêkæm
2 f.pl. 4$ sûsêkæn
3 m.pl. 4$ sûsêhæm
3 f.pl. 4$ sûsêhæn
La ad ugarea sufixelor 2 pl. m. i f. se observ reducerea vocalic cunoscut de la statul

construct plural.
68
suf. 1 sg. suf. 2 m.pl regula

&8 - &? - &# % 1
!( '( $ 1
2 &- % 2' &! 2$ &! 1 + reg. lui w
Un substantiv cu sufix este determinat. De aceea:

- el nu mai are articol
- când este complement direct, înaintea lui st prepozi ia $ (nota acuzativului).
Exemple:
2C ' 2 0- cuvântul lui cel bun
2 0- 2C cuvântul lui este bun
2& ! ' % ! bucuria inimii lui
9 % * +! % ,' - am auzit glasul t u
Vocabular
$ " ' ’a arê prep. i conj. dup , în urma

+' ,' ta at prep. sub; în loc de
EXERCI II
a) Ad uga i sufixele pronominale pentru substantivul 2 &-. ine i cont de reducerea vocalic .
1 sg. 2' &7 % benôtay fiicele mele 1 pl.

2 m.sg. 2 m.pl.
2. f.sg. 2 f.pl.
3 m.sg. 3 m.pl.
3 f.sg. 3 f.pl.
b) Analiza i i traduce i :
@( ' $ )- ' )? ,% , - - F
E7 ' 2- + ' &$ % +! % )' - " - 0- 4 % -
$ 0% 8 ' $ * !7 -
69
LEC IA 15
64. Imperfectul
Dac perfectul se forma prin ad ugarea de sufixe (conjugare aformativ ), imperfectul se

formeaz totdeauna prin ad ugarea de prefixe (conjugarea preformativ ). Pentru unele
persoane exist i sufixe. Formele imperfectului unui verb regulat (de ex. )' )- sunt
urm toarele:
Sg.
3 m. +* % 8 yikt b (el va scrie)
3 f. +* +% ! tikt b (ea va scrie)
2 m. +* +% ! tikt b (tu vei scrie)
2 f. +! % +% ! tiktebî (tu vei scrie)
1 +* % ’ækt b (eu voi scrie)
Pl.
3 m. 4 +% % 8 LL
yiktebû (ei vor scrie)
3 f. ( +% *, +% ! tikt bn (h) (ele vor scrie)
2 m. 4 +% +% ! tiktebû (voi ve i scrie)
2 f. ( +% ,* +% ! tikt bn (h) (voi ve i scrie)
1 +* % 8 nikt b (noi vom scrie)
Prefixele i sufixele acestea le primesc toate verbele la imperfect. De aceea este bine ca ele s
fie re inute.
65. Traducerea imperfectului
Imperfectul exprim o ac iune neîncheiat sau o ac iune posibil .

a) De regul este vorba de o ac iune în viitor („el va scrie”).
b) Dar poate fi vorba i de o ac iune habitual , în prezent sau trecut („el scrie”, „el
obi nuia s scrie”).
c) Uneori traducerea este modal (el ar trebui s scrie, el ar putea s scrie, etc.)
Ca i perfectul, imperfectul este negat prin F:

+* % 8 F El nu va scrie (nu scrie, nu obi nuia s scrie, nu ar putea s scrie)
Ca i în cazul perfectului, exist modific ri la conjugare, în func ie de tipul verbelor (a

consoanelor r d cinii: I- ; III- ; II- ; II- , etc.).
44
Mai rar se întâlne te i termina ia -ûn (cu “ paragogic”) pentru persoana 3 pl sau 2 m. pl. De exemplu
4 % +% ! (ve i asculta) în Deut 6,17.
70
66. Imperfectul cu vocala a
În loc de vocala o, unele verbe au la imperfect vocala a. Din aceast categorie fac parte
verbele de stare, verbele cu consoanele II sau III guturale, precum i alte verbe. Prefixele i
sufixele r mân neschimbate.
de stare III-gutural II-gutural

Sg.
3m. &' % 8 yikbad ' % 8 yišma‘ ' %8 yib ar
3f. &' +% ! tikbad ' +% ! tišma‘
2m. &' +% ! tikbad ' +% ! tišma‘
2f. &8 % +% ! tikbedî ! % +% ! tišme‘î
1 &' % ’ækba d ' % ’æšma‘
Pl.
3m. 4 &% % 8 yikbedû 4 % % 8 yišme‘û
3f. ( &,' +% ! tikbadn (h) ( % ', +% ! tišma‘n (h)
2m. 4 &% +% ! tikbedû 4 % % ! tišme‘û
2f. ( &,' +% ! tikbadn (h) ( % ', +% ! tišma‘n (h)
1 &' % 8 nikbad ' % 8 nišma‘
Alte verbe care au imperfect cu vocala a:
Perf. Imperf.
' - )' % 8 a se culca
' - ' %8 a înv a
' - )' 8 a c l ri
Vocabular
&$ bên prep. între; Y 4$ X &$$ = „între X i Y”.

&8 % berît s.f. leg mânt
d raš vb. a c uta; a întreba; a cere
4- e
y šû’ (h) s.f. ajutor, izb vire, mântuire
- - % e
m l ’k (h) s.f. munc
4 ûr vb. stânc
š bat vb. a se opri, a înceta; a se odihni
&- ' šabb t s.f. i m. sabat, ziua odihnei
71
EXERCI II
a) Conjuga i verbul ' ( la imperfect.

b) Analiza i i traduce i urm toarele (4) fraze:
* +- ' " - - % )- ! &* +% ! 4 ' 2@&'

4 &-<' ' 2 )!
! 4- 8 48 4 )! @? ' $ )- ( *
- - 4$ 2 ! &$ ( .* % 8
@( ' ,: )- 4$ 2 &$ 2 &8 % ! F 5 )* 8

c) Completa i mai sus formele pentru verbul &' - .
72
LEC IA 16
67. Imperfectul verbelor III-
Pentru verbul - - formele imperfectului sunt urm toarele:

Sg. Pl.
3m. - % 8 yiqr ’ 4 % 8 yiqre’û
3f. - +% ! tiqr ’ ( , +% ! tiqræ’n (h)
2m. - +% ! tiqr ’ 4 +% ! tiqre’û
2f. ! +% ! tiqre’î ( , % ! tiqræ’n (h)
1 - % ’æqr ’ - % 8 niqr ’
Observa ii: Ca i la perfect, aceste verbe au vocala a (X') prelungit la (X-) datorit ultimei
consoane .
68. Sufixe pronominale pentru substantivele ,- - i .

Aceste substantive au vocala –î în statul construct i înainte de sufixe:
St.abs.: - b - .
St. cs.: ! " a
bî ! " .!
Cu sufixe:
Sg.:
1 ! - bî ! - .!
2m. 9 ,! - bîk 9 ,! - 9 .,!
2f. ! - bîk ! - .!
3m. 4 ,! - bîhû 4 ,! - 4 .,!
sau ! - bîw sau ! - sau .!
3f. - !, - bîh - ,! - - .!,
Pl.:
1 4 ,! - bînû 4 ,! - 4 .,
2m. ! " abîkæm ! " .!
2f. ! " abîkæn ! " .!
3m. ! " abîhæm $ " .
3f. ! " abîhæn $ " .
73
Pluralul cu sufixe pentru susbtantivul - (pl. abs. ! ' ):

Sg. Pl.
1 ' ' ’a ay 4 ,$ ' ’a ênû
2m. 9 , ' ’a æ k $ " ’a êkæm
2f. 8 ', ' ’a ayik $ " ’a êkæn
3m. - ’a âw $ " ’a êhæm
3f. - , ' ’a æ h $ " ’a êhæn
Vocabular
- &* % bek r (h) s.f. întâia n scut

, hæbæl s.p. Abel
4( ' aww (h) s.p. Eva
y da‘ vb. a cunoa te; a ti; a afla
y lad vb. a na te
- ! min (h) s.f. jertf (de obicei nesângeroas )
‘ bad vb. a sluji
.8 % e
p rî s.m. fruct, rod
* ’n s.col. cornute mici = oi i capre
8 ,' qayin s.p. Cain
r ‘ (h) vb. a pa te (tr.)
EXERCI II
d) Analiza i i traduce i (Gen 4,1 .u. cu modific ri):
B - ! % &$ 4( ' - % ( 2+ % ! 4( ' '( - - -

, /? - % ( 8 ,' @:, ' $ - -
( - 8 ,' * $ * , LM ! ? 8 ,' ! "
- - " - .8 % ! 8 ,' LN ! $ - - " $ *
2 * 2 &* % ! 4 ? ! $ , ( ' - !
45
„ i a fost“.
46
“A adus”.
74
LEC IA 17
69. Narativul (waw-imperfectul). Secven ele narative
A. Cea mai folosit form verbal în c r ile istorice este a a-numitul „narativ”, sau „waw-
imperfect. O nara iune în ebraic este constituit dintr-o succesiune de propozi ii, având
narative ca predicate. Ac iunile descrise de narative sunt consecutive:
Succesiunea în timp:
1 2 3
i s-a sculat (Ilie) i a plecat spre Sarepta i a venit la poarta ora ului (1Regi 17,10)
Forma unui narativ este: wa+imperfect (cu dublarea primei consoane):

+* @% 8 ? wayyikt b i a scris
4 )% @% 8 ? wayyimkerû i au vândut
)* @8 ? wayyizk r i i-a amintit
' +% ! ? wattišma‘ i (ea) a auzit
De aceeea se mai nume te i waw-imperfect. Conjunc ia we este numit i waw consecutiv,

fiindc ac iunile descrise sunt consecutive, sau waw conversiv, fiindc conjunc ia a produs o
conversiune a imperfectul, care nu mai red o ac iune viitoare, ci una în trecut, comportându-
se ca un perfect.
La începutul unei secven e narative poate s stea i un perfect, urmat de unul sau mai multe
waw-imperfecte:
>! ( ' &$ ! - % ' ' @% 8 ? ;, ' -

Regele s-a ridicat i a trimis soli la casa profetului.
O propozi ie negativ poate face parte din secven . În acest caz, narativele sunt urmate de
F (conjunc ie+nega ie) i apoi de un verb la perfect:
2 * 4 % ,' - F 4 ,$ $ ! - - @% 8 ?
47
i a strigat b rbatul c tre noi i noi nu am auzit glasul lui.
B. Waw-perfectul. Nu numai imperfectul poate fi „convertit” de conjunc ia we. Waw-perfectul,

adic perfectul precedat de waw-conversiv, va reda o ac iune în viitor.
Forma waw-perfectului este we+perfect (f r dublarea primei consoane). Accentul cade de
regul pe ultima silab :
+! % ' - wek tabtî i voi scrie
+- % - - weh laktî i vei merge
Se poate construi o secven din imperfecte i waw-perfecte:
47
Sau “dar noi…”.
75
&,$ % - * +! % ' - 9 , 0- )*
Îmi voi aminti cuvintele tale i le voi scrie într-o carte.
La fel ca în secven a narativ , o propozi ie negativ ce urmeaz unor waw-imperfecte va fi

format din F i apoi verbul la imperfect.
' +% ! F 9 , $ ! - - 4 -
M voi ridica i voi striga c tre tine, dar tu nu vei auzi.
70. Imperativul
Dac se înl tur prefixul imperfectului unui verb ( )8 , se ob ine forma imperativului:
Imperfect Imperativ
+* % 8
yikt b )* % ket b
el va scrie scrie!
' %8
yišma‘ ' %šema‘
el va asculta ascult !
- %8
yiqr ’ - % qer ’
El va striga strig !
Termina iile formelor imperativului sunt acelea i cu ale imperfectului 2 sg. i pl:
Sg. Pl.
Masc. - -û
Fem. -î -n (h)
Reduceri vocalice48 au loc la ad ugarea termina iilor -î i -û:
2 m.sg 2 f.sg. 2 m.pl. 2 f.pl.

)* % ! )% ! 4 )% ! ( % ),* %
e e
kt b kitbî kitbû k t bn (h)
' % ! % ! 4 % ! ( % ,' %
e e
š ma‘ šim‘î šim‘û š ma‘n (h)
&' % 8 &" ' 4 &" ' ( &,' %
be ar ba arî ba arû be arn (h)
Pentru 2 m.sg. mai exist forma alternativ cu sufix - (h), (numit adhortativ):
- % ! šikb (h) Culc -te!
48
Vezi regula lui wa la 54.
76
Uneori, dup imperativ poate s urmeze particula ( n ’, care fie nu modific sensul
imperativului, fie poate s dea imperativului o nuan reveren ioas , de rug minte:
( )* % ket b n ’ Scrie! sau Te rog, scrie!

( * % e
šm r n ’ P ze te! sau Te rog, p ze te!
Frecvent particula ( este legat de imperativ prin maqqef, caz în care construc ia e privit ca
un singur cuvânt. De aceea qame ( )- se cite te o (se afl în silab închis neaccentuat ):
( - % šemor-n ’
O interdic ie sau prohibi ie se exprim în ebraic în dou feluri:

a) ' imperfect, pentru interdic ii imediate: „s nu faci asta (acum, imediat)!”
+
b) F imperfect, pentru interdic ii de durat , permanente: „s nu ucizi (niciodat )!”
+
În cazul interdic iilor imediate (a), este frecvent forma:
( ' +imperfect.
71. Formele conjunc iei
a) Înainte de cuvinte care încep cu o consoan labial („bumaf”: b; m; ), forma

conjunc iei este 4 û:
&' bat fiic 4' ûbat i o fiic
.* p (h) aici 4* û (h) i aici
8 ,' mayim ap 8 4,' ûmayim i ap
b) Înainte de cuvinte care încep cu o consoan urmat de wa (cu excep ia consoanei ), forma
este tot 4:
8 0- deb rîm cuvinte 8 - 4 ûdeb rîm i cuvinte
c) Înainte de cuvinte care încep cu se aplic regula lui wa, forma fiind 8 :
4- yehûd (h) Iuda 4- 8 wîhûd (h) i Iuda
d) Înaintea cuvintelor care încep cu guturale urmate de semivocale (a, æ, sau o), formele sunt ,?
,: sau ( (wo)49:
8 " ’anî eu 8 " ? wa’anî i eu
* 5 ’æd m Edom * 5 : wæ’æd m i Edom
8 6 ‘onî asuprire 8 6 ( wo‘onî i asuprire
49
Qame înaintea lui wa (sau hatef qame ) se cite te o. Vezi i 35.
77
Vocabular
g nab vb. a fura

( - h g r s.p. Hagar
># ! hinn (h) interj. iat !
h r (h) vb. a z misli, a r mâne îns rcinat
l qa vb. a lua
( % ! mi w (h) s.f. porunc
8 % ! mi rî adj. i s. col. egiptean; egiptenii
( n ’ partic. (dup imperativ sau exortativ) te rog, deci
‘ ar vb. a închide pântecele, a opri de la na tere
' -/ - - r (h) / ray s.p. Sara
š mar vb. a p zi, a observa (legea)
- % ! ši (h) s.f. roab , slujitoare
EXERCI II
a) Analiza i i traduce i (Gen 16,1 .u. cu modif.):
B - 4% 8 % !
- % !B - 2 - %( F - % ' ,$' -
MO
! * ( ' - ># ! - % ' ' - +* ? ( -
( - - % ' ,$ ' - - % - MP G, !
<- ! % 2 B - ! - % ' % B - * ( % ( 8 ;% ! ' B - - % !
MQ
- % - ! ( - @* ( ?
b) Traduce i:
( 7 % ! )- 4 8 4 % ! 74 %8 $ - %8 ' %
7 +! F - +! F
50
„ i a spus“ (waw-imperfect al verbului ' )- .
51
„de la a na te“.
52
„ i a intrat“.
78
LEC IA 18
72. Imperfectul i imperativul verbelor I-guturale (I- , I- )
Aceste verbe au o semivocal sub gutural .

Verbele având imperfectul în au prima vocal a.
Perf. Imperf. Imperativ

3 m.s ' - * " ? ya‘am d
3 f.s * +" ' ta‘am d
2 m.s * +" ' ta‘am d * " ‘am d
2 f.s 8 % '+' ta‘amdî 8 % ! ‘imdî
1 sg. * R : ’æ‘æm d
3 m.pl. 4 % ' ? ya‘amdû
3 f.pl. - % *, +" ' ta‘am dn (h)
2 m.pl 4 % '+' ta‘amdû 4 % ! ‘imdû
2 f.pl - % *, +" ' ta‘am dn (h) - % * " ‘am dn (h)
1 pl. * " ? na‘am d
Verbele cu imperfect în a au prima vocal æ.
Perf. Imperf. Imperativ

3 m.sg. ? - ? 5 : yæ æzaq
3 f.sg. ? +5
2 m.sg. ? +5 ? " a
zaq
2 f.sg. !% + ! !
1 sg. ? 5
3 m.pl. 4 :
3 f.pl. ( % ?, +5
2 m.pl. 4 + 4 !
2 f.pl. ( % ?, +5 ( %? "
1 pl. ? 5:
Exist i verbe din aceast categorie la care nu apare semivocal sub gutural în imperfect:
Perfect imperfect
' - šab * % ? ya š b
79
73. Iusivul i cohortativul
Imperfectul poate fi utilizat, indirect, ca un imperativ pentru toate persoanele:

3 sg. ' % 8 yišla S trimit (iusiv)
3 pl. 4 % %8 yišle û S trimit (iusiv)
2 sg. ' +% ! tišla S trimi i

2 pl. 4 % +% ! tišle û S trimite i
1 sg. - % % ’æšle (h) S trimit (cohortativ)

1 pl. - % %8 ’nišle (h) S trimitem (cohortativ)
Astfel utilizat, imperfectul se nume te iusiv pentru persoana a 3-a sg. i pl., i cohortativ
pentru persoana 1 sg. i pl. La verbele studiate pân acum, forma iusivului e identic cu cea a
imperfectului. Sunt îns tipuri de verbe pentru care iusivul difer de imperfect ca form .
Caracteristic pentru cohortativ este sufixul – (h).
74. Secven e con inând imperative, iusive i cohortative
Cele mai frecvente cazuri sunt urm toarele:
a) Imperativ + imperativ.
... * " ? ... ' 4% ... ' %

Ascult ... i trimite... i stai...!
Ac iunile pot fi consecutive sau concomitente.
b) Imperativ + perfect.
... +- ' - ... +- % ' - ... ' %

ascult ... i (apoi) trimite... i (apoi) stai...!
Ac iunile sunt consecutive. Secven a este asem n toare cu cea din 69 B: imperfect+waw-
perfect, conjunc ia fiind conversiv .
c) Imperativ (sau iusiv, sau cohortativ) + imperfect (sau cohortativ)
... ' % ... )* %

scrie...ca s trimit!
... ' % 8 ... - %

strig ...ca s aud !
... - % 8 ... - % % 8
s trimitem...ca s g seasc !
80
A doua propozi ie exprim un scop (propozi ie final ). Conjunc ia are forma normal i nu
este conversiv .
75. Imperfectul i imperativul verbelor I-
a) verbe de tipul ' - ’ kal (a mânca) au imperfectul ' 7 y ’kal
Sg. Pl.
3 m. ' 7 y ’kal 4 % 7 y ’kelû
3 f. ' +* t ’kal ( % ,' +* t ’kaln (h)
2 m. ' +* t ’kal 4 % * t ’kelû
2 f. ! % +* t ’kelî ( % ,' +* t ’kaln (h)
1 ' * ’kal ' 7 n ’kal
La fel se conjug ' - ’ mar (a spune).

Imperfect Imperativ
' 7 y ’mar * 5 ’æm r
Foarte frecvent este waw-imperfectul acestui verb: @,7 ? wayyómer „ i a spus” (accentul
este pe penultima silab ). Când se afl pe ultima pozi ie în propozi ie, forma sa este: ' @7 ?
wayy ’mar:
' % - $ @,7 ? i a spus c tre el: ascult ...

' % ' @7 ? i a spus: ascult ...
b) alte verbe se aseam n la conjugare cu verbele I- . De exemplu
' - ’ hab (a iubi) ' 5: yæ’æhab
Vocabular
2 - ’ dôn s.m. domn, st pân

* " ' a
’ah r n s.p. Aaron
- ’æ d adj. i num. un, unul singur, unul oarecare, fiecare
' ' ’a ar prep. dup , în spate
$ ' ’a r adj. alt, str in, urm tor
y raš vb. a lua în posesie; a mo teni; a deposeda
k rat vb. a t ia; a încheia (un leg mânt)
# % ! li nê prep. în fa a, înaintea
q ba vb. a aduna
š la vb. a trimite
81
EXERCI II:
-, - + % 8 84 + <$ * ' # % ! 4 % !
&,- - - % ' * @" ? ?
$ " ! * ' - 2$ " $ F 5
' 0- ' +% ! ? - % * "! ( 4 08
$ - % 8 )- ' $ * 4% ( ' %
+- ! 8 %4 % ! F ( 7 % ! 4 % +' ' F
- ( 4 ,$ F 5 ( $ - %8 ' %
c) Analiza i i traduce i:
9 :, * " @# ' - $ 4 % @7 ? ! F 5 @,7 ?
; ' 8 * '4 % ! ! ' +* ? <- ! - +*, ?
* " ' &# % 8 )" * ' * 5 * ( @7, ?
82
LEC IA 19
76. Propozi ii temporale
Verbul ( - h y (h) (a fi) apare frecvent precedat de waw-consecutiv la perfect sau la

imperfect:
! ? wayhî 53 „ i a fost”
( - weh y (h) „ i va fi”
Cele dou forme pot fi urmate de complemente directe în propozi ie:
... * $ - $ ( ' ! ?
i a fost cuvântul Domnului c tre el:..
&-, - - - ( -
i va fi foamete în ar .
De obicei, cu ajutorul acestor cuvinte se introduc în ebraic propozi ii temporale. Urm toarele
propozi ii sunt secven e narative, de tipul perfect + waw-imperfect sau imperfect + waw-
perfect. Fiind o formul introductiv , se poate face abstrac ie de „ i a fost” la traducere:
... ' @% 8 ? &,&* ' ! ?

i (a fost c ) seara el a trimis...
... ' @% 8 ? G ,$ - 8 0- ' ' ' ! ?

i dup aceste lucruri a trimis...
... - @% 8 ? - * - - )" ' ! ?

i când i-a v zut pe ei a strigat...
La fel se poate omite la traducere „ i va fi”:
... - 8 &,&* ' ( -

i (va fi c ) diminea a ve i pleca...
Cele mai folosite conjunc ii în propozi iile temporale sunt )" ' ka’ašær (când, pe când) i
)! kî (când, ori de câte ori).
... + ' 4 G ,$ - 8 0- ' 4 % % ! )! ( -

i când ve i auzi aceste cuvinte v ve i aminti...
Pot indica timpul i propozi ii participiale:
53
Sau wayyehî.
83
...4 % @% 8 ? - 8 % * $ ! ?
i pe când st teau ei (lit.: erau stând) acolo, au auzit...
77. Infinitivul construct
În ebraic exist dou forme de infinitiv pentru verbe: absolut i construct. Cel absolut va fi
studiat într-o lec ie viitoare. Infinitivul construct este apropiat ca sens de infinitivul din
limbile moderne, putând fi folosit fie ca verb, fie ca substantiv. De altfel, denumirea sa vine
de la faptul c aceast form se construie te, ca i un substantiv, cu alte cuvinte.
Ca form , infinitivul construct este frecvent identic cu imperativul, dar nu întotdeauna.

Paradigma vocalic a inf.cs. este: XX*X% (e- )
)* % ket b a scrie; * % me ’ a g si; * " ‘am d a sta
Infinitivul construct poate primi sufixe pronominale, caz în care apar modific ri ale vocalelor.
Mai jos sunt redate formele câtorva dintre tipurile de verbe deja studiate:
Perf. Imperf. Imp. Inf. cs. Inf.cs.+suf

Reg. )' - +* % 8 )* % )* % ! )% -
(kotbî)
I-gut. ' - * "? * " * " 8 % -
(‘omdî)
II-gut. &' - ' %8 &' % &* % 8 6&-
(bo orî)
III-gut. ' - ' %8 ' % ' * % ! % -
(šom‘î)
I- ' - ' 7 * 5 * 5 ! % -
(’oklî)
III- - - - %8 - % * % ! % -
(mo ’î)
78. Folosirea infinitivului construct
a) Infinitivul construct poate fi folosit ca un substantiv.
! )% - kotbî scrierea mea (ac iunea mea de a scrie)

! - )* % scrierea omului (ac iunea de a scrie a omului)
! * " ucidere a unui om (2 sensuri: omul este subiectul uciderii sau omul este obiectul
uciderii)
! - 8 - uciderea de c tre mine a omului (ac iunea mea de a ucide omul)
! * ! - * " uciderea mea de c tre om (ac iunea omului de a m ucide)
! * 2 % - p zirea mea de c tre el (ac iunea lui de a m p zi)
84
Infinitivul construct, având func ie de substantiv, poate fi subiect sau complement în

propozi ie.
b) Cea mai frecvent utilizare a inf. cs. este împreun cu prepozi iile &%, )% i ,% când poate fi
tradus verbal.
Cu prepozi iile &% i )%, inf. cs. formeaz obi nuit propozi ii temporale:
0- - ' 2 % &- %
când (sau pe când) a auzit el cuvântul
0- - ' 2 % )- %
când a auzit el cuvântul
Cu prepozi ia ,% infinitivul construct exprim un scop sau un rezultat:
… ' * % …
! 4 &-
Au venit…s asculte.
… * % ! 4 %( F
Nu au putut s p zeasc …
Infinitivul construct este negat cu +! &% ! biltî, prefa at de ,% exprimând o privare sau oprire:
$ - .8 % * 5 +! % ! %
Spre a nu mânca fructul pomului
Vocabular
- - ’ z s.p. Ahaz
- " a
’r m s.p. Aram
&: , bægæd s.m. hain , ve mânt
&% b e
prep. în; când, pe când
+! &% ! biltî adv. în afara, cu exep ia, f r ; +! % ! % = ca s nu...
’ vb. a p c tui, a gre i
4- e
y hûd (h) s.p. Iuda
*( y k l vb. a putea, a fi în stare; a rezista, a birui
- - % ! mil m (h) s.f. lupt , r zboi
2- " a
‘ b d (h) s.f. munc ; slujb ; slujire cultic
‘ zab vb. a p r si
- q šæ(h) adj. greu, dificil
85
EXERCI II
;, ' 4 -, * >! ( ' ' @% 8 ? 4 ,! - 2 $ " ' ! ?
* $ ' $ ( ' ! ?
- " - - 4- , - - $ &! ! ?
- - ;% ! ' ,'! 4-
2! &% +- % ' - 9 , $ - % )! ( -
2- " - 9;% ! - - )! * 5 @7, ?
ML
4 +' @% 8 ? $ 0% 8 - - % ' , ' - )" ' ! ?
( ' - ,'
' @% 8 ? @:, ' 2 % &- % ! ?
2 &! 7 @" ? ? 2! 2 % - % ! ?
, * 5 *( F
( ' * " * " ' * ! &-
! * 4 %( ! % ' - % &- % ( -
* " +! % ! % 08 % ' * 2' + *
54
„s-a închinat“.
86
LEC IA 20
79. Verbe I- (imperfect, imperativ, infinitiv cs.)
Se deosebesc dou tipuri de verbe:
a) cu vocala la imperfect:
Perfect Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf.
' ( (a c dea) .* 8 * * ! % ( no lî
Conjugarea verbului ' ( la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. .* 8 yipp l 4 .% 8 yippelû
3 f. .*+! tipp l ( .% +,* ! tipp ln (h)
2 m. .*+! tipp l 4 .%+! tippelû
2 f. .! +% ! tippelî ( .% +,* ! tipp ln (h)
1 .* ’æpp l .* 8 nipp l
b) cu vocala a la imperfect:
' ( (a pleca) =' 8 ' ' * nes a‘ ! % ( nos‘î
Sg. Pl.
3 m. =' 8 yissa‘ 4 % 8 yis‘û
3 f. ='+! tissa‘ ( =% +,' ! tissa‘n (h)
2 m. ='+! tissa‘ 4 +% ! tis‘û
2 f. ! +% ! tis‘î ( =% +,' ! tissa‘n (h)
1 =' ’æssa‘ =' 8 nissa‘
Observa ii: La imperfect, prima consoan este asimilat de a doua, rezultând dublarea
acesteia.
Unele dintre aceste verbe au o alt form a infinitivului construct, primind sufixul :
Perfect Imperf. Imp. Inf.cs Inf.cs.+suf.

[ ]55 /? 8 /? /:, gæšæt + /% 8
?( /? 8 /? /' ?, ga‘at -
-( S- 8 - /$ $ % e
’t/ ’ t ! $ %
Verbul ' ( are vocala la imperfect:
55
“A se apropia”. Forma nu apare la perfect în BH.
87

' ( (a da) +$ 8 +$ +$ +!+!
Infinitivul cs. cu prepozi ia % are forma:
$ - (spre a da)
' ,? (- spre a atinge)
,: - (spre a se apropia), etc.56
80. Verbe I- (imperfect, imperativ, infinitiv construct)
i pentru aceste verbe exist dou tipuri de imperfect, în func ie de vocala care apare:
a) cu vocala :
Perf. Imperf. W-Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf.

'( $# @,# ? $ , +! % !
'( ' # MT @' #, ? 0' 0' ', +! 0% '
Aici putem încadra i verbul ' ,- fiindc se comport ca un verb I- :
' - $# @# ? $ , +! %
Sg. Pl.
3 m. $# yšb 4 % #A y šebû
3 f. +$ $ t š b ( % +', $ t šabn (h)
2 m. +$ $ t š b 4 +% $A t šebû
2 f. ! +% $A t šebî ( % +', $ t šabn (h)
1 $ $’šb $# nšb
b) cu vocala a:
Perf. Imperf. W-Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf.

$( ' 8 - @8 ? '! * 8 %(
$( - 8 - @8 ? - * -
'( ' 8 ' @8 ? ' , +! % 8
56
vocala prepozi iei este qame (X). -
57
Aici vocala a se datoreaz guturalei.
88

Sg. Pl.
3 m. ' 8 yîraš 4 8 yîrešû
3 f. ' +! tîraš ( % ,' +! tîrašn (h)
2 m. ' +! tîraš 4 +! tîrešû
2 f. ! +! tîrešî ( % ,' +! tîrašn (h)
1 ' ! ’îraš ' ! nîraš
Verbul * ( este neregulat prin faptul c are vocala û la imperfect ( 4' ).
Vocabular
* "? ya‘aq b s.p. Iacov

- - l b n s.p. Laban
m l ’ vb. a fi plin, umplut, a umple
n gaš vb. a se apropia
'? n l s.m. pârâu, torent
EXERCI II
$ ' ! % B - * +!+! ! 9 % B - * +!+! 2 - - @7, ?
- - , +$
@7, ? - - )- 4 @( ! $ /?@8 ?
)8 % ' &? % @#, ? @#, ?
' )? ,% - ,' , -4 @% # ?
, - - ,( 4 % @% 8 ?
4 @( ! $ ># ! 9 :, * ' * 5 $
* 5 4' F
* % * "? - @8 ?
! +! ' 4 @( ! $ @7 ?
89
LEC IA 21
81. Numerele de la 1 la 10
Masc. Fem.
abs. cs. abs. cs.
1 - ' '
2 8 ?, % # % +8 ', % štayim +$ % štê
Pentru urm toarele numere forma masculin se folose te cu substantive feminine i invers.
Fem. Masc.
abs. cs. abs. cs.
3 - % ,F % F - F %
4 &- - ' &' ,' ' &' ' &' '
5 <- ! " ,$ " $ - $ "
6 <- ! $, $ $
7 - % ! ' % ! ' ' ,
8 ( * % ? * % : * % : * %
9 - +% ! ' +% ! +' $, +' $,
10 - - " , " , ,
De ex:
! ( " - % trei b rba i
! ( F - trei femei
8 - %F trei ani
!( " - ,F % cei trei b rba i
Impreun cu substantivul &$, numerele indic vârsta:
!( ? * % în vârst de opt zile (lit.: fiul a opt zile)
De fapt, sensul mai larg al substantivului &$ este de „membru al unei clase”, de exemplu al celor care au 8 zile.
82. Verbe III- (imperfect, imperativ, infinitiv construct)
Imperfectul acestor verbe se termin în –æ(h), imperativul în – (h), inf. cs. în –ôt. Vocalizarea
îns variaz între diferitele verbe ale acestei grupe.
Perf. Imperf. Imp. Inf.cs. Iusiv W-imperf.

&( - : %8 &# % 2 &% 8, @8, ?
- - "? $ " 2 " ' ?, @' ?, ?
- - 8 $ 2 #, @?, ?
( - : %8 # 5 2 5 ! ! ?
90
Observa i forma iusivului, diferit de cea a imperfectului. Ea este scurtat prin t ierea final
(forma „apocopat ”). Dup cum se poate observa, în cele mai multe cazuri, waw-imperfectul
verbelor III- se formeaz din waw+iusivul acestor verbe.
Conjugarea verbului &( - la imperfect:

Sg. Pl.
3 m. : % 8 yibnæ(h) 4 % 8 yibnû
3 f. : +% ! tibnæ(h) ( :, +% ! tibnæ n (h)
2 m. : +% ! tibnæ(h) 4 +! tibnû
2 f. 8 +% ! tibnî ( :, +% ! tibnæ n (h)
1 : % ’æbnæ(h) : % 8 nibnæ(h)
Vocabular
b k (h) vb. a plânge

n al vb. a c dea
.: - p næ(h) s.m. i f. fa ; suprafa ; pl. .8 ,- cs. .# ;% .# % ' pe fa a
' ! - r qîa‘ s.m. t rie, bolta cereasc
EXERCI II
2 ! ? 2 ! ! F 5 @7, ?
' ! - - ! F 5 @' ?, ?
' @7 ? >! ( ' 4 @( ! $ /?@8 ? - ;! ' 2 &" ' ! ?
0- - 2 " ' 4' F
2 )! 2 - ! F 5 @?, ?
- - U% @% #, ? ,! - .# % ' 2$ .*@8 ?
91
LEC IA 22
83. Verbe II- i II- (imperfect, imperativ, infinitiv construct)
Am v zut c la perfect distinc ia dintre cele dou tipuri nu era posibil . La imperfect verbele
au fie î, fie û, adic consoana a II-a are valoare vocalic .
a) Verbe II- :
Perfect Imperf. Imp. Inf.cs. inf.cs.+suf. W-imperf.
- 4 ( 4 4 4! @- (, ? (wayy qom)
Observa ii. La waw-imperfect dispare consoana a II-a i accentul e pe penultima silab .
Conjugarea verbului la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. 4 ( y qûm 4 4 , ( y qûmû
3 f. 4 +- t qûm ( 4, +% teqûmæ n (h)
2 m. 4 +- t qûm 4 4 , - t qûmû
2 f. 4! +, - t qûmî ( 4, +% teqûmæ n (h)
1 4 - ’ qûm 4 ( n qûm
b) Verbe II- :
Perf. Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf. W-imperf.

- !( ! ! ! ! @(, ?
sau 4!
Conjugarea verbului la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. ! ( y îm 4 ,! ( y îmû
3 f. +! - t îm ( , +! % te îmæ n (h)
2 m. +! - t îm 4 +! - t îmû
2 f. ! +,! - t îmî ( , +! % te îmæ n (h)
1 ! -’ îm ! ( n îm
Verbul & are vocala ô:
Perf. Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf. W-imperf.
&- 2 ( &* 2& 2! & 2 @( ?
92
84. Verbe geminate (imperfect)
i pentru aceste verbe avem imperfect cu vocala ( ' - * )( sau imperfect cu vocala a
( ).
Verbul ' - are dou forme de imperfect: * ( sau =* 8
3 m.sg. *( y s b sau =* 8 yiss b
3 f.sg. +* - =*+!
2 m.sg. +* - =*+!
2 f.sg. &! +,* - &!=+,* ! sau =! +% !
1 sg. * - =*
3 m.pl. 4& ,* ( 4&=,* 8 sau 4 =% 8
3 f.pl. ( &, +3 % ( =% +,* !
2 m.pl. 4& +,* - 4&=,+* ! sau 4 =%+!
2 f.pl. ( &, +3 % ( =% +,* !
1 pl. *( =* 8
Vocabular
! * ># ! = 8 ! hinenî interj.+suf. iat -m !

4 @(, ! ! izqîy hû s.p. Iezechia
l (h) vb. a fi bolnav, a se îmboln vi
nan vb. a fi milostiv, a milui
4 (, % ' e
y ša‘y hû s.p. Isaia
mût vb. a muri; perf.: $
' mar’æ(h) s.m. înf i are, chip; ar tare, vedenie
! $ ‘ lî s.p. Eli
rû vb. a fugi, a alerga; perf.: -
š kab vb. a se culca
93
EXERCI II
4 (, % ' - $ 2 @( ? 4 - 4 @(, ! ! - - $ - @! &( '
9 , 7 % +$ % 9+% % ! ' 4
- - - - @(, ?
- ,- E7 ' <- ! - & @- (, ?
G! - ,- - )! 8 ! @7, ? ! $ @- (, ?
)- @% 8 ? @#, ? - % 4 ! -, - @7, ?
$ ( ' 9+% % ! ># !
+% - ' ' <- ! )! +! % ', ( ( ># !
94
LEC IA 23
85. Participiul pasiv i infinitivul absolut
Cele dou se deosebesc d.p.d.v formal doar prin vocal : û pentru participiul pasiv, respectiv ô
pentru infinitivul absolut.
Perfect Participiu pasiv Infinitiv absolut

)' - 4 )- k tûb 2 )- k tôb
' - 4' - š mûa‘ 2' - š môa‘
&( - 4 &- b nûy &7 - b n (h)
etc.
Ca i participiul activ, participiul pasiv are termina ii specifice pentru masculin i feminin,
singular i plural:
Sg. Pl.
m. 4 )- 4! )%
f. 4- )% 2 4 )%
Ca i participiul activ, cel pasiv poate fi folosit atributiv sau predicativ:
4 )- ' =,$ ' cartea scris

4 )- ' =,$ ' Cartea este scris (sau a fost scris ).
Ca i în cazul participiului activ, i aici timpul ac iunii (prezent sau trecut) se desprinde din
context.
Infinitivul absolut are cel mai frecvent func ia unui adverb emfatic, care înt re te o anumit
ac iune. În acest caz, el înso e te o alt form a aceluia i verb, putând fi tradus ca: „într-
adev r, cu adev rat, cu siguran ”, sau alte adverbe. Ordinea uzual este verb inf.abs. urmat
de verb alt form :
( 7 % ! 4 % +% ! 2 -
Ve i p zi cu adev rat poruncile Domnului.
9 % - " 8 6&- ! * - !
Dac într-adev r vei vedea suferin a roabei tale
Uneori ordinea poate fi invers , dup o form verbal urmând infinitivul absolut:
2' - 4 % !
Asculta i cu aten ie!
În cazuri mai rare, infinitivul absolut înlocuie te o alt form a verbului (imperativ, perfect):
&-<' ' 2 2 -
P ze te ziua odihnei (imperativ)
95
" ' - % &! ! 2 ( ! ! - : )-

Toate acestea le-am v zut i am acordat aten ie (lit: am dat inima mea) tuturor faptelor
(perfect)
O utilizare deosebit a infin.abs. este secven a format din dou verbe uneori cu sens antitetic,
care poate introduce o nuan de desf urare treptat sau evolu ie gradual :
* 4- 2 - B+- ! @#, ?
i a mers cu ea plângând (lit: i a mers cu ea mergând i plângând)
2 ( 2 - -, - ' $ ;8 ,' ' 4 @3 ( ?

i apa s-a retras treptat de pe p mânt (lit: i apa s-a retras mergând i întorcându-se)
2' ( 2 - - % ' ='@8 ?

i a plecat Avram tot mai departe (lit: i a plecat Avram mergând i plecând)
86. Accentele (atnah; silluq-sof pasuq; Pauza)
Masore ii au folosit unele semne, numite accente, pentru a marca întreruperi sau continuitate
în fraz (asemenea semnelor de punctua ie în limbile moderne), sau pentru a indica silaba
tonic .
Dintre multele accente notate de masore i amintim doar pe urm toarele:
- atnah (semnul “ V” a ezat sub un cuvânt) împarte un verset în dou p r i (de obicei inegale
ca lungime).
- silluq (semnul “ A” sub ultimul cuvânt al versetului) este urmat sof pasuq (W indic sfâr itul
versetului).
Exemplu
Gen 12,10:
$ - )! - 4 - - ', % ! - % ' @# ? -&V, - - - ! ?
W &A-,X - - - -
Observa i atnah sub &,- ,- silluq sub al doilea &-, - i sof pasuq la sfâr itul versetului.
Dup cum în limba român , dup virgul sau punct, se face o pauz în lectur , la fel se
întâmpl în ebraic dup atnah i silluq - sof pasuq. Conven ional se spune c , cuvintele sub
care stau aceste accente sunt „în pauz ”. De aceea ele pot s sufere modific ri vocalice
cantitative (lungire) sau calitative (deschidere), precum i schimb ri ale accentului în cuvânt.
Cele mai întâlnite modific ri sunt:
- a (patah) devine (qame ). Ex: )' - devine )- -
- æ (segol) devine uneori , devine ,-
(qame ). Ex:
- accentul se mut pe penultima silab . Ex. - % ( devine - -, (
- sufixul -ek (2.m.sg.) devine –æk : 9 ( devine 9 , (
- 9 % (prepozi ie cu sufix 2 m.sg.) devine - (forma pt. 2.f.sg.). La fel 9&% devine &-
96
În continuare nu vom reda accentele în acest curs. Ele vor fi întâlnite în textele din BH, îns
studentul familiarizat cu modific rile care apar în aceste situa ii nu va întîmpina dificult i
majore la analiza i traducerea lor.
87. Câteva tipuri de propozi ii
A. Propozi ii disjunctive
Caracteristic pentru proza ebraic sunt propozi iile legate prin conjunc ia . În linii mari,
putem vorbi de dou tipuri de propozi ii:
- conjunctive (secven e narative cu ac iuni consecutive: „ i s-a sculat... i a plecat...)
- disjunctive (a doua propozi ie nu este consecutiv primei propozi ii: „am strigat, dar tu nu ai
r spuns” sau altele prezentate în continuare)
Cum deosebim o propozi ie conjunctiv de una disjunctiv ? Regula de baz este:

O propozi ie conjunctiv începe cu sau ? urmat de verb.58
O propozi ie disjunctiv începe cu -urmat de orice cuvânt ne-verb (topica inversat ).
Propozi iile disjunctive pot avea mai multe func ii într-o nara iune. În continuare vom oferi
câteva situa ii frecvent întâlnite:
a) Func ie introductiv . Propozi iile disjunctive pot sta la începutul unui episod, ar tând
cauzele pentru care sau fondul pe care se petrec evenimentele ulterioare.
2 - % (H F - % ' ,$ ' -
i Sara, so ia lui Avram, nu îi n tea copii (Gen 16,1).
b) Func ie contrastiv . Printr-o propozi ie disjunctiv se poate scoate în eviden un contrast:
W ,- ( - 8 ', % ! , - 4% 2 - " - &- % - - ! ?

i era foamete în toate rile, îns în tot p mântul Egiptului era pâine (Gen 41,54).
c) Func ie circumstan ial sau explicativ . Frecvent propozi iile disjunctive întrerup firul
nara iunii pentru a oferi cititorului informa ii suplimentare, necesare în elegerii ulterioare:
W 2 % &* % ( - - - - - % ' 2 - $ % 4 @( ! $ @,# ?

i s-a dus Ilie s se arate lui Ahab. Foametea îns era grea în Samaria (1Regi 18,2).
( -4 ( ' * &8 -, ' ' "4 ( ' * - % ' - @% 8 ?

W * % ( $(
i l-a chemat Ahab pe Obadia, care era peste cas . Obadia îns era foarte tem tor de Domnul
(1Regi 18,3).
58
Topica uzual a propozi iei ebraice.
97
Vocabular
- ! 5 ’ælîš ‘ s.p. Elisei

- &$ % e
b h m (h) s.f. animale, animale domestice, vite
y (h) vb. a fi viu, a tr i
: ,: nægæd s. i prep. s.: ceea ce este sau st în fa ; prep.: în fa a, înaintea
n ’ vb. a ridica; a purta
2 ‘ô s.m. col.: p s ri
: ,$ ‘ zær s.m. ajutor, sprijin
8 6 ‘onî s.m. suferin , umilin
‘aq vb. a striga (în necaz)
! $ r ’šît s.f. început
EXERCI II
W ;! ' 8 6 * - ( ! ,! - @7, ?
W : $, 2 +$+! 2 (
W9 :, - % 9 , ' 9;% ! 8 " 2 ( 2 "
W '7 % ! 2 - 2! 4 % +% !
- " E: ' 2@ ' 2 ( - - * @7, ?
W 8 ', ;% ! !
* $ - ! 5 - " - ! >! ' # % >$ ! ' ' <- !
$ ( ( - 90 % ' )! +- % ,' ( +- ' $ ! ! 90 % '
W (
- - -, - W -, - $ 8 <,' - ' $ &- - ! F 5
! &$ %
W4 * ( 4 *
* 4% 8 <,' - ' 2 4% - &$ % ' - % 2 $ - - - - @% 8 ?
W20 ): % : $ - - F - - 4% S-V ' @? '
98
1) Preciza i urm toarele forme verbale i le traduce i:
4 2 @( ? @# ? ' $ ( +$ $ ? @- ( ? 4 4 @( ? S-@8 ? ! ? @7 ?
D'@8 ? +$ ( @# ? @' ? @' ? ? * @" ? ? - @% 8 ? 4 @8 ? ' +* ? @# ? 4 % @% 8 ? ' @% 8 ?
@- ( ? 4 4 @( ? * @" ? ? 4 @% # ? 4 @8 ? ! ? @( ? 4 % @7 ?
2 " ' 2 % ! - 2 % ! 4 - 2 - ' ' - - * $

)* ! ' ' - $ -
&% 2 " ' 2 &% ! 2 &% ' * )% !
4 4! $ " - ! % 4 $ 2& ( &* 4 ! # 5
' % ( 8 % ! +$ $
2) Analiza i i traduce i urm torul text din BH: Gen 16,1-6
99
LEC IA 24
88. Tulpini verbale derivate (conjug ri derivate)
Toate verbele i studiate pân acum f ceau parte din a a-numita conjugare sau tulpin verbal
Qal. Caracteristic pentru conjugarea Qal este faptul c r d cina verbal primea sufixe sau
prefixe la perfect i imperfect.
Un verb poate fi folosit în limbile moderne atât la diateza activ , cât i la diateza pasiv (eu
scriu, respectiv, cartea e scris ). La fel, i în limba ebraic exist pentru multe verbe a a-
numitele tulpini sau conjug ri derivate, prin care sensul unui verb se modific pentru a
exprima un sens, pasiv, cauzativ, intensiv, reflexiv, denominativ, reciproc, etc.
Exist 6 conjug ri derivate mai importante. Pentru fiecare dintre ele, r d cina verbal
urmeaz o paradigm specific sau exist prefixe specifice. Pornind de la notarea clasic a
r d cinii verbale cu , conjug rile derivate sunt:
Nifal ' %8 (ni ‘al)
Piel .$ ! (pi‘ l)
Pual '.3 (pu‘al)
Hifil ! % ! (hi ‘îl)

Hofal ' % - (ho ‘al)
Hitpael $.' % ! (hitpa‘ l)
Trebuie men ionat c o r d cin verbal apare doar uneori în dou sau mai multe conjug ri i
aproape niciodat în toate conjug rile.
Not : În anex g si i conjugarea complet pentru toate tipurile de verbe.
89. Nifal
Caracteristic pentru aceast conjugare la perfect este prefixul .

Astfel, verbul )' - are la Nifal urm toarele forme:
Perfect Imperfect Imp. Inf. cs. Participiu
+' % 8 )$ - 8 )$ - ! )$ - ! +- % 8
niktab yikk t b hikk t b hikk t b nikt b
Pentru verbele cu a doua consoan gutural (care nu se dubleaz ) difer pu in vocalizarea:

' 5: $ -# $ - $ $ - $ - 5:
æ æ
næ’ man y ’ m n h ’ m n h ’ m n næ’ m n
100
Observa ii. La imperfect se dubleaz prima consoan a verbului (cu excep ia guturalelor). În
rest, sufixele i prefixele perfectului, imperfectului, imperativului, participiului, etc. sunt
acelea i ca i pentru conjugarea Qal. Vezi anexa pentru conjugarea complet .
Verbele I- provin aproape toate din foste verbe I- . La Nifal, revine ca prim consoan .
Astfel verbul ' ( are urm toarele forme:
2' 4$ ( 8 4$ ( ! 4$ ( ! 2-
nôlad yiww l d hiww l d hiww l d nôl d
Sensuri:
a) cel mai frecvent, pasiv.
Qal Nifal
Perfect: )' - 0- - ' + % 8
El a scris Cuvântul a fost scris
b) reflexiv: &' % 8 a se jura; - 8 a se ar ta

c) alte sensuri: rezultativ, tolerativ, reciproc.
Vocabular
’ man vb. ni.: ' 5 : a fi de încredere, credincios

[ ] [y tar] vb. ni.: 2' a r mâne (în plus, de prisos)
[ ] [kûn] vb. ni.: 2 ( a fi stabil, înt rit
l am vb. ni.: ' % 8 a (se) lupta
- "? a
na l (h) s.f. mo tenire; proprietate, st pânire
+! % .! % pelîštî adj. i s.p. filistean
EXERCI II
<- ! D$ - 8 7 %
' $ - 8 $ * " $ F 5 (
( ' - 0- - 4$ ( 8 F
2 8 &% ! 4 % : F 2; ! 2 ( F &- !
- "? - +' 8 F )!
$ - % 8 % 4 " % 8 +! % ! 4%
&8 - &: - 8 - % &- %
08 - $ % 2- $ ># ! ( ' - )*
$ - % &8 % ! F 5 +- ' )! 4' ( 8 2@ '
E: ' 2 ;- ' 2- > '
101
LEC IA 25
90. Piel i Pual
Caracteristic pentru verbele Piel este dublarea consoanei a II-a din r d cin .
Astfel, verbul ' ( are la Piel urm toarele forme:
0$ 8 0$ ? 0$/? 0$/? 0$ ? %
e e
gidd l y gadd l gadd l gadd l m gadd l
Observa ii. La perfect, prima vocal este i, a doua (uneori a). Dac a doua consoan e
gutural sau r, atunci nu se poate dubla i ca urmare se lunge te prima vocal i, devenind :
&$ $ b r k a binecuvânta59
Sensuri:
a) cel mai frecvent, factitiv-intensiv. Verbul prezentat mai sus ( ), înseamn în Qal „a fi
mare”, iar în Piel „a face mare”.
b) denominativ. Este vorba de verbe provenite din substantive („de-nominare”). Astfel, din
substantivul 0- - „cuvânt” provine verbul &08 „a vorbi” (lit. a cuvânta).
c) nespecific. Sunt verbe care nu apar la Qal, astfel încât s putem observa intensivare sau
factizare a sensului la Piel.
Ex: D$&! a c uta
Pual este conjugarea pasiv pentru Piel. Ex:

Piel Pual
0$ 8 a m ri 0?/3 guddal a fi m rit
G$ ! a l uda G 3 hullal a fi l udat
&$ $ a binecuvânta &? * b rak a fi binecuvântat (pentru verbe II-gutural u devine )
Formele Pual sunt rare, mai frecvent fiind doar participiul. Ex: - * % „binecuvântat”.
Vezi anexa pentru conjug rile complete Piel i Pual.
91. Sufixe pronominale pentru verbe
Ca i substantivele sau prepozi iile, i verbele pot primi sufixe pronominale. Am observat
acest lucru deja pentru infinitivul construct al verbelor, form care de multe ori avea îns
fun ie neverbal (de substantiv). Sufixe pot primi i verbele la perfect, imperfect, sau
59
Sau &' .$
102
imperativ, indicând în acest mod obiectul ac iunii. De exemplu, putem spune „El m-a strigat”
în dou feluri:
! * - -
sau
8 -, - %
Invers, putem spune „te-am auzit” 9 +,! % ' % în loc de 9 % * +! % ' -
În anex g si i toate sufixele posibile pentru verbe la perfect, imperfect sau imperativ.
Întâlnirea verbelor cu sufixe poate s descurajeze studentul la început, deoarece prin

ad ugarea sufixelor apar modific ri vocalice în r d cina verbului. Îns sufixele sunt deja
cunoscute sau ele seam n cu pronumele personal!
În primul rând, trebuie recunoscut sufixul i separat de restul cuvântului. R mâne astfel
perfectul, imperfectul sau imperativul unui verb. În acest fel, studentul va reu i, cu pu in efort,
s intuiasc i s traduc corect cuvântul respectiv.
Vocabular
$ ’ l s.m. dumnezeu; Dumnezeu

;- 3 ’umm (h) s.f. na iune
D$&! biqq š vb. pi.: a c uta; a cere
&' $ b rak vb. pi.: a binecuvânta (Gen 1,28)
&08 dibbær vb. pi.: a vorbi
G$ ! hill l vb. pi.: a l uda (“alelu-ia” = l uda i-pe Iahve)
2 " a
lôm s.m. vis
- -/ ;- - l mm (h) / adv. de ce?
l m (h)
[ ] [n am] vb. ni.: - 8 a-i p rea r u; pi.: ' 8 a mângîia, înt ri
s ar vb. a num ra, enumera; pi.: .$ ! a povesti
* ‘ z s.m. putere, for , t rie
)$ ' ‘al-k n adv. de aceea
4( ! iww (h) vb. pi.: a porunci
q daš vb. a fi sfânt, consacrat; pi.: a sfin i
&' ! šibba vb. pi.: a l uda, a sl vi
! ! % e
š bî‘î num. al aptelea
+! - t mîd adv. neîncetat
103
EXERCI II
4 0$ ' ? &-<' ' 2 ( &' $ )$ '
* $ '7 ! F 5 &$ ' ?
! F 5 2 * 4( ! " )* % ' 7 @' ? ?
+! - ( - 4 D%&' 2E 3 ( 4 08
2 F " - * .' .$ ' ?
$ F 5 ' 7 ;! ' 4 "? 4 "?
B(4 % '
2 * 0$ ' ? ! <! % ' 2 ! F 5 - ?
)- , - % 8
+8 ,- % ? " - - ! $ ! $
- - % ' -4 4 , % '
c) Analiza i i traduce i:urm torul text din BH: Ps 117.
104
LEC IA 26
92. Hifil i Hofal
Caracteristic pentru verbele Hifil este în primul rând prefixul la perfect:

Astfel, verbul ' ( are la Hifil urm toarele forme:
)! ! )! ? )$ ' )! ' )! '
hizkîr yazkîr hazk r hazkîr mazkîr
În al doilea rând, în r d cina verbului apare de obicei un (î) dup consoana II:60
)! !
)! ?
)! '
)! '
Exist îns verbe, ca de exemplu cele III- , sau verbele geminate, la care nu apare acest .
De ex:
Perfect Imperfect
&- ! hirb (h) & ? yarbæ(h)
$ $ h s b $( y s b
De obicei prima vocal a perfectului este i ( &- )! , iar a imperfectului este a ( & )? .
A adar, la imperfect, vocala prefixului ne ajut s ne d m seama dac verbul este Qal (i) sau
Hifil (a):
De ex:
Qal imperfect Hifil imperfect
& 8 yirbæ(h) & ? yarbæ(h)
Participiul activ are prefixul . Vezi anexele pentru conjugarea complet a acestor verbe.
Sensuri:
a) cel mai frecvent, cauzativ. Este principalul sens în raport cu sensul Qal:
Qal Hifil
' ( a- i aminti )! ! a aduce aminte, a aminti (a cauza s - i aminteasc )
&- a veni ! $ a aduce (a cauza s vin )
- ( a ie i 2! a scoate (a cauza s ias )
b) permisiv. Apropiat de sensul cauzativ este i cel permisiv:
9 ? /? ! F 5 ! * -
Dumnezeu mi-a îng duit s v d i s mân a ta (urma ii t i).
60
Excep ie fac imperativul i infinitivul absolut.
105
c) denominativ.
: * ureche 8 5 a asculta
d) nespecific. Ca i pentru Piel, sunt verbe a c ror form Qal nu e atestat
! % ! a arunca
! % ! a distruge
)! % ' a se scula devreme
Hofal este pasivul pentru Hifil.
Hifil Hofal
! % ! hišmîd a distruge ' % - hošmad a fi distrus
/8 ! higgîd a relata, a spune /? 3 huggad a fi relatat, spus
! $ h qîm a ridica 4' hûqam a fi ridicat
Vezi anexa pentru conjugarea complet a acestor verbe.
Vocabular
’ man vb. hi.: ! 5 a crede

&*, b qær s.m. diminea a, zorii zilei
’ vb. a p c tui, a gre i
' :, zæra‘ s.m. s mân ; urma i
[ ] [n k (h)] vb. hi.: )- ! a bate, lovi, a ucide
[ ] [y ša‘] vb. hi.: ' 2! a salva, mântui, elibera; a ajuta
2- ) kôk b s.m. stea
[ ] [kûn] vb. hi.: ! $ a stabili; a întemeia; a preg ti
)$ k n adv. a a, astfel
[ ] n gad vb. hi.: /8 ! a relata, a comunica, a spune
r b (h) vb. a fi mult, numeros, a se înmul i; hi.: &- ! a înmul i
- - r ‘ (h) s.f. r u, r utate
2 % e
š ’ ôl s.f. eol, împ r ia mor ilor, iad
[ ] š kam vb. hi.: )! % ! a se trezi devreme
106
EXERCI II
a) Trece i la Hifil urm toarele r d cini verbale:

Hif. perfect Hif. imperfect
- - - - ! $ ! 7 - ># !
8 ', % ! , $ 9 !, 2$ "9 , F 5 ( !7 -
! %? 2 % ! - !, 5 (
( 9 % !( 8 )*, - ! (
4 " ? )$ &- - 9 % * - )" '
2 ! 5 " >! ( ' ( 0' ! ?
' ! % ' $
&8 % ! - 4% 8 7 " )! ' % ' $ - &-,
$ - %8 ! 5 4
- $ 4 3 28 9 , - " +*, ?
9;% ' ( 2' 4 % ! 4 % '
2 )% ! ! $ 8 <,' &- ' (
( $ 0% 8 )- $ * " ' % * /#@?, ?
8 ;% ! ' * @? ?
NP
8 <', - ' $ 2% )% 9 " ? & ' &- '
20 % ' * 4% ( &' 4 ,! @" ? ?
&,&* ' - - % ' )$ @% ,? ?
c) Analiza i i traduce i urm torul text din BH: Is 7,14.
61
Hifil infinitiv absolut.
107
LEC IA 27
93. Hitpael
Caracteristic pentru verbele Hitpael este prefixul % ! hit- la perfect i dublarea consoanei II a
r d cinii.62
Astfel, verbul ' - are la Hitpael urm toarele forme:
G$ ' % ! G$ ' % 8 G$ ' % ! G$ ' % ! G$ ' % !
hithall k yithall k hithall k hithall k mithall k
Verbele Hitpael sunt relativ rare în BH. Pentru unele r d cini se întâlnesc transform ri în
r d cina verbului:
- pentru verbe care au consoana I sibilant ( , , , , ) se observ schimbarea pozi iei între
aceasta i consoana a prefixului. Astfel, r d cina ar trebui s fie la hitpael
*hitšamm r, dar ea devine ;$+' % ! hištamm r.
- când consoana I este , , sau , ea asimileaz consoana a prefixului. Astfel, r d cina
0 ar fi trebuit s fie la hitpael *hitdabb r, dar ea devine &$0' ! hiddabb r.
Vezi anexa pentru conjugarea complet a acestor verbe.
Sensuri:
a) reflexiv.
Qal Hitpael
' ( a fi mare 0$/? % ! a se m ri (pe sine)
b) reciproc.
Qal Hitpael
- - a vedea - - % ! a se vedea unul pe altul
c) reflexiv indirect: a face ceva în propriul interes, pentru sine

Qal Hitpael
- G$.' % ! a se ruga63
d) iterativ
Qal Hitpael
' - G$ ' % ! a merge în continuu, a umbla
e) denominativ
Qal Hitpael
- &$ ? % ! a profe i
62
Ca la Piel i Pual.
63
În cazul verbului de fa i „a se ruga pentru altcineva, a mijloci“.
108
94. Propozi ii condi ionale
O fraz condi ional con ine de obicei:

1) o propozi ie condi ional („Dac ...”)64 i
2) o propozi ie con inând consecin a acesteia („...atunci...”)65.
Condi ia din prima propozi ie poate fi real („Dac ascul i...”) sau ireal , ipotetic („Dac ai
asculta...”).
A. Uneori, în ebraic , o propozi ie condi ional nu are o form aparte de o propozi ie narativ :
W $( ! - ? -
„ i dac î i p r se te tat l, acesta ar muri.” (Gen 44,22)
Propozi ia ar fi putut fi tradus i ca o succesiune de waw-perfecte, cu ac iunea în viitor („ i îl

va p r si pe tat l s u, i acesta va muri”). Redarea depinde de context, i uneori întâlnim în
traducerile moderne ambele variante.
Asemenea propozi ii condi ionale se întâlnesc în texte legislative ale VT:

W 4- 2 2; ! ! - )$ 4'
„Dac cineva î i ucide tat l i mama, va fi omorât.” (Ex 21,15). Se putea traduce i: „Cel care
ucide pe tat l i pe mama sa, va fi omorât.”
B. Cel mai frecvent, condi ionala este introdus de conjunc iile:

a) ! „dac ...” - pentru condi ii reale (sunt folosite uneori i: )!, )$
b) 4 „dac ...” - pentru condi ii ireale, ipotetice sau irealizabile (pentru condi ii negative
4$ „dac nu...”)
Exemple:
a) condi ii reale
- " '4 % ! F 5 - ( !
„Dac Domnul este Dumnezeu, merge i dup El!”
90 % ' ' $ * " ' ( ' 9 : &$ % $ ! - - ( !

„Dac am aflat har în ochii T i, (Te rog) s nu treci pe lâng robul T u!”
... 8 <
' - ' ! $ +$ 8 - ! F 5 ! !
„ i dac eu sunt omul lui Dumneu, s coboare foc din cer...”
20 % ' $ ! )? !
„Dac un om love te ochiul sclavului s u...”
64
În gramaticile tradi ionale numit i „protasis“.
65
Numit i „apodosis“.
109
b) condi ii ireale
9 : - % : %8 $ - %8 4
„Dac Ismael ar tr i înaintea ta...”
! ( - ! - $ F 5 4$
„Dac nu ar fi fost Dumnezeul tat lui meu cu mine...”
În jur minte, conjunc ia ! se comport ca o nega ie:

4- ! ( '
„Viu este Domnul, nu va fi omorât!” (lit.: „Viu este Domnul dac va fi omorât!”)
Când apare i nega ia obi nuit ,F propozi ia devine afirmativ (negarea nega iei):
( &- % + &'08 )" ' F ! ( 3 8 - '
- 5 )$
„Viu sunt Eu -sentin a Domnului- dup cum a i vorbit în urechile mele, a a v voi face
vou !” (lit.: „Viu sunt Eu -sentin a Domnului- dac nu dup cum a i vorbit în urechile mele,
a a v voi face vou !”).
Vocabular
[n b ’] vb. ni.: &- 8 ; hitp.: &$ ? % ! a profe i

2- ‘ôl m s.m. perioad lung de timp în trecut sau viitor: de demult; ve nicie
[p lal] vb. hitp.: G$.' % ! a se ruga, a mijloci
EXERCI II
2 ' - &$ ? % 8 F
( # % ! 4 @( ! ! G$.' @% 8 ?
2- ' ? - % 4 G% ' % 8 9 ! - 4$ 9 % &$
b) Analiza i i traduce i urm torul text din BH: Ex 21,20-21.
110
LEC IA 28
Zecile se formeaz prin trecerea unit ilor la plural (cu excep ia lui 20, care are forma
pluralului de la 10):
dou zeci 8 %
treizeci ! F %
patruzeci &! - '
cincizeci <! ! "
aizeci <! !
aptezeci ! % !
optzeci 8 * %
nou zeci ! +% !
o sut - $
o mie
Pentru vârste se utilizeaz expresia „fiu a X ani”. De ex: ( - 8 * % & în vârst de

optzeci de ani.
96. Alte conjug ri derivate: polel, polal, hitpolel, poel, pilpel, hi tafel
a) Polel, Polal, Hitpolel
Pentru verbele II- i II- , în loc de formele piel, pual i hitpael sunt mai degrab întâlnite
formele polel, polal i hitpolel. Caracteristic pentru aceste conjug ri este repetarea consoanei
a treia i vocala ô în prima silab . Astfel, verbul qal 4 va deveni 2$ în conjugarea polel,
2' în polal i 2$ % ! în hitpolel. Având în vedere c aceste conjug ri derivate sunt
relativ rar întâlnite în Biblia ebraic , vom aminti doar verbele mai importante pentru care
aceste conjug ri sunt atestate:
QAL POLEL POLAL HITPOLEL

2$ 2' 2$ % !
2$ 2' 2$ % !
2$ 2' 2$ % !
2$ 2? 2$ % !
În anexa cu verbe sunt date toate formele acestor conjug ri.
111
b) Poel, Pilpel, Hi tafel
Aceste forme fiind foarte rare, ele nu au o paradigm complet de conjugare. Conjugarea poel
este atestat ca variant a conjug rii piel pentru câteva verbe triconsonantice, ca de exemplu
$ .*
Perfect Imperfect Participiu
$ * $ * $ * %
Unele verbe de tipul II- / II- sunt întâlnite par ial la conjugarea pilpel, rezultat prin
repetarea r d cinii (f r consoana a 2-a). De exemplu, verbul (qal) apare i sub forma
)$ )% ! (pilpel):
Perfect Imperfect Participiu
)$ )% ! )$ % ' )$ % ' %
c) Hi tafel
Mai des întâlnit în textul masoretic este verbul ( +" ' % ,! conjugarea hi tafel a r d cinii .
În gramaticile mai vechi acest verb era considerat ca forma hitpael a verbului .
Conjugarea urmeaz paradigma verbelor III- :
Perfect Imperfect Imperativ

3.m.sg. ( +" ' % ! 3.m.sg. : +" ' % 8 2.m.pl. 4 +" ' % !
1.sg. ! #, +" ' % !
Waw-imperfect Inf.cs. Participiu

3.m.sg. 4 +' @% 8 ? 2 +" ' % ! : +" ' % !
Acestea se ob in prin ad ugarea unit ilor la num rul 10. De ex., pentru a exprima num rul
17, se a eaz în fa a num rului 10 cifra 7. Formele sunt u or modificate fa de cele absolute:
cu substantive masculine cu substantive feminine

17 - - - % ! $ % ' %
La fel se formeaz i celelalte numere.
112
Vocabular
’ bad vb. a pieri

w (h) vb. hi t.: ( +" ' % ! a se închina, a face o plec ciune 66
[kûl] vb. pilp.: )$ )% ! a hr ni
mût vb. polel: a omorî
š la vb. a scoate, a trage afar (sabia)
EXERCI II
a) Traduce i:
* $ &' '
8 - ' ( - 8 % ( - - $
( - 2 $ ' 4% 8 - ( $ $ )- 4 @% 8 ?
2 $ F 4% <! ! "
<! ! " ? 2 $ $ "? ! - " F 4% 2 $ $
b) Traduce i:
( - $ % $ "
! 2- ) - - ' '
- - # % * "? # % 4 @% 8 ?
( - $ % F % & 2 &% $ - %8
( - 2 $ ' 4% ( - $ % +$ % $ $ )- 4 %@8 ?
c) Traduce i:
W 8 -( )- % % ! ! !
- $ D'@8 ?
4 +' @% 8 ? $ 0% 8 - - % ' ' - )" ' ! ?
W ( ' - '
W 8 $ 2% 4 9&% ' F % 2 @7 ?
66
În dic ionare i gramatici mai vechi apare ca (hitpal.)
113
1) Preciza i urm toarele forme verbale i le traduce i (cu ajutorul vocabularului de la sfâr itul
cursului):
! * ! "? @( ? F " ' % - 5 2$ @ ? 4 ! $ ! $ 4 @! ( ? &$ ' ? 4$ +( !
- 2! $ 28 @ ? 2- ! 5 8 5 )! ;' - ? 4 ! % ' ! - %
& ' ' ? ! 48 ! @? ? 2) ' )- ! /#@? ? /8 ! 2 ( ! $ 8 $ 2!
>$ ( ! G-@8 ? .$ ' % .$ ' 8 2- 4 +' @% 8 ? 4 +" ' @% 8 ? +! ' " ' &$ '
G$.' @% 8 ? +- 0% ' ! .' 3 .$ ' ? 4 " ? >(@8 ? 4 &% ? @% 8 ?
114
ANEXA
115
Conjugarea verbului regulat ( ' )- 67
Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael

PERF. Sg. 3m ' ( ' %8 C$ ! C' 3 ! % ! ' % - C$ ' % !
3f - % (H - % %8 C- % ! C- % 3 - ! % ! - % % - C- % ' % !
2m +- % ' ( +- % ' % 8 +- C% ' ! +- C% ' 3 +- % ' % ! +- % ' % - +- C% ' ' % !
2f +% % ' ( +% % ' % 8 +% C% ' ! +% C% ' 3 +% % ' % ! +% % ' % -% +% C% ' ' % !
1 +! % ' ( +! % ' % 8 +! C% ' ! +! C% ' 3 +! % ' % ! +! % ' % - +! C% ' ' % !
Pl. 3 4 % (H 4 % %8 4 C% ! 4 C% 3 4 ! % ! 4 % % - 4 C% ' % !
2m + % ' % + % ' %8 + C% ' ! + C% ' 3 + % ' % ! + % ' % - + C% ' ' % !
2f + % ' % + % ' %8 + C% ' ! + C% ' 3 + % ' % ! + % ' % - + C% ' ' % !
1 4 % ' ( 4 % ' %8 4 C% ' ! 4 C% ' 3 4 % ' % ! 4 % ' % - 4 C% ' ' % !
INFIN. Abs. 2 ( 2 D( ! C* ' C* 3 $ % ' ' % - C$ ' % !
Cs. * % D$ ( ! C$ ' ! % ' C$ ' % !
IMP. S. m * % D$ ( ! C$ ' $ % ' C$ ' % !
f ! % ! ! D% (H ! C! % ' ! ! % ' C! % ' % !
Pl. m 4 % ! 4 D% (H ! 4 C% ' 4 ! % ' 4 C% ' % !
f ( * % ( D$ ( ! ( C$ ' ( $ % ' ( C$ ' % !
67
Verbul este prezentat în conjugare complet , chiar dac unele din forme nu sunt întâlnite în Biblia ebraic .
116
IMPERF. Sg 3m * %8 D$ ( 8 C$ ' C$ 3 ! %? ' %( C$ ' % 8

3f * +% ! D$ +( ! C$ +' % C' +3 % ! +% ' ' +% - C$ ' +% !
2m * +% ! D$ +( ! C$ +' % C' +3 % ! +% ' ' +% - C$ ' +% !
2f ! % +% ! ! D% +(H ! C! % +' % C! % +3 % ! ! +% ' ! % +% - C! % ' +% !
1 * % D$ ( C$ ' " C' 3 " ! % ' ' % - C$ ' %
Pl. 3m 4 % % 8 4 D% (H 8 4 C% ' 4 C% 3 4 ! % ? 4 % % ( 4 C% ' % 8
3f ( % * +% ! ( % D' +( ! ( C% $ +' % ( C% ' +3 % ( % $ +% ' ( % ' +% - ( C% $ ' +% !
2m 4 % +% ! 4 D% +(H ! 4 C% +' % 4 C% +3 % 4 ! +% ' 4 % +% - 4 C% ' +% !
2f ( % * +% ! ( % D' +( ! ( C% $ +' % ( C% ' +3 % ( % $ +% ' ( % ' +% - ( C% $ ' +% !
1 * %8 D$ ( 8 C$ ' C' 3 ! %? ' %( C$ +' % 8
COH. Sg. - % % - D% (H ! C- % ' " - ! % ' C- % ' %
Pl. - % %8 - D% (H 8 C- % ' - ! %? C- % +' % 8
PART. Activ m.sg. $ * - %8 C- 3 % ! % ' ' % - C$ ' % !
Pasiv m.sg. 4 (
117
Conjugarea verbelor I-gutural : ' - i ? -
Qal Nifal Hifil Hofal

PERF. Sg. 3m ' - ' 5: ! 5 6 ' A-
3f - % (H - % : - ! 5 - ( % A-
2m +- ' - +- ' 5 : +- ' 5 +- 6 ' A-
2f +% ' - +% ' 5 : +% ' 5 +% 6 ' A-
1 +! ' - +! ' 5 : +! ' 5 +! 6 ' A-
Pl. 3 4 % (H 4 % : 4 ! 5 4 ( % A-
2m + ' " + ' 5: + ' 5 + 6 ' A-
2f + ' " + ' 5: + ' 5 + 6 ' A-
1 4 ' - 4 ' 5: 4 ' 5 4 6 ' A-
INFIN. Abs. 2 - 2 "?
Cs. * " $ - $ ! " $ ' 6 A-
IMP. Sg. m * " ? " $ - $ $ " '
f 8 % ! ! ! 8 % (H $ 8 ! " '
Pl. m 4 % ! 4 ! 4 % (H $ 4 ! " '
f ( * " ( %? " ( $ - $ ( $ " '
118
IMPERF. Sg. 3m * "? ? 5: $ -# ! "? ' 6 (H

3f * +" ' ? +5 $ +- $ ! +" ' ' 6+(H
2m * +" ' ? +5 $ +- $ ! +" ' ' 6+(H
2f 8 % +' ' !% + 8 % +(H $ 8 ! +" ' 8 % (+(H
1 * 5 ? 5 $ - $ ! " ' ' 6 (H
Pl. 3m 4 % '? 4 % : 4 % (H # 4 ! " ? 4 % ( (H
3f ( * +" ' ( % ? +5 ( $ +- $ ( $ +" ' ( ' 6+(H
2m 4 % +' ' 4 % + 4 % +(H $ 4 ! +" ' 4 % (+(H
2f ( * +" ' ( % ? +5 ( $ +- $ ( $ +" ' ( ' 6+(H
1 * "? ? 5: $ -# ! "? ' 6 (H
PART. Activ $ * - 5: ! " ' - 6 (H
Pasiv 4 -
119
Conjugarea verbelor II-gutural : '( i &$ $
Qal Nifal Piel Pual Hitpael

PERF. Sg. 3m '( ' 8 &$ $ &' * &$ - % !
3f - "( - " 8 - &$ - &* - &" A- % !
2m +- % '( +- % ' 8 +- % &' $ +- % &' * +- % &' - % !
2f +% % '( +% % 8 +% % &' $ +% % &' * +% % &' - % !
1 +! % '( +! % 8 +! % &' $ +! % &' * +! % &' - % !
Pl. 3 4 "( 4 " 8 4 &$ 4 &* 4 &" A- % !
2m + % ' + % ' 8 + % &' $ + % &' * + % &' - % !
2f + % ' + % ' 8 + % &' $ + % &' * + % &' - % !
1 4 % '( 4 % ' 8 4 % &' $ 4 % &' * 4 % &' - % !
INFIN. Abs. 2 ( 2 8 2 &-
Cs. * $E( ! &$ - &' * &$ - % !
IMP. Sg. m ' $E( ! &$ - &$ - % !
f ! "' ! "E( ! ! &A- ! &" A- % !
Pl. m 4 "' 4 "E( ! 4 &A- 4 &" A- % !
f ( % ' ( % 'E( ! ( % &' - ( % &' - % !
120
IMPERF. Sg. 3m ' 8 $E( 8 $ - ' * &$ - % 8

3f ' +! $E+( ! $ +- % ' +* % &$ - +% !
2m ' +! $E+( ! $ +- % ' +* % &$ - +% !
2f ! " +! ! "E+( ! ! +A- % ! +* % ! &" A- +% !
1 ' $E( $ - " ' * " &$ - %
Pl. 3m 4 " 8 4 "E( 8 4 A- 4 * 4 &" A- % 8
3f ( % ' +! ( % 'E+( ! ( % ' +- % ( % ' +* % ( % &' - +% !
2m 4 " +! 4 "E+( ! 4 +A- % 4 +* % 4 &" A- +% !
2f ( % ' +! ( % 'E+( ! ( % ' +- % ( % ' +* % ( % &' - +% !
1 ' 8 $E+( ! $ - ' * &$ - % 8
PART. Activ $7 - 8 $ - % - * % &$ - % !
Pasiv 4 (
Qal Nifal Piel Pual Hitpael
121
Conjugarea verbelor III-gutural : ' -

PERF. Sg. 3m ' - ' %8 ;' ! ;' 3' ! % ! ' % - ;'+' % !
3f - % -A - % %8 ;- % ! ;- % 3- ! % ! - % % - ;- +% ' % !
2m +- % ' - +- % ' % 8 +- ;% ' ! +- ;% ' 3
+- % ' % ! +- % ' % - +- ;% +' ' % !
2f +% ' ' - +% ' ' % 8 +% ;' ' ! +% ;' ' 3
+% ' ' % ! +% ' ' % - +% ;' +' ' % !
1 +! % ' - +! % ' % 8 +! ;% ' ! +! ;% ' 3
+! % ' % ! +! % ' % - +! ;% +' ' % !
Pl. 3 4 % -A 4 % %8 4 ;% ! 4 ;% 3
4 ! % ! 4 % % - 4 ;%+' % !
2m + % ' % + % ' %8 + ;% ' ! + ;% ' 3
+ % ' % ! + % ' % - + ;% +' ' % !
2f + % ' % + % ' %8 + ;% ' ! + ;% ' 3
+ % ' % ! + % ' % - + ;% +' ' % !
1 4 % ' - 4 % ' %8 4 ;% ' ! 4 ;% ' 3
4 % ' % ! 4 % ' % - 4 ;% +' ' % !
INFIN. Abs. 2 - ' * %8 ;' $ ' ' $ % '
Cs. ' * % <' - ! ;' ' ;' 3 ' ! % ' ' % - ;'+' % !
IMP. Sg. m ' % <' - ! ;' ' ' % ' ;'+' % !
f ! % ! ! <% - ! ;! % ' ! ! % ' ;! +% ' % !
Pl. m 4 % ! 4 <% - ! 4 ;% ' 4 ! % ' 4 ;%+' % !
f ( % ' % ( % <' - ! ( ;% ' ' ( % ' % ' ( ;% +' ' % !
122
IMPERF. Sg. 3m ' %8 <' - 8 ;' ' ;' 3 ' ! %? ' %( ;'+' % 8
3f ' +% ! <' +- ! ;' +' % ;' +3 % ' ! +% ' ' +% - ;'+' +% !
2m ' +% ! <' +- ! ;' +' % ;' +3 % ' ! +% ' ' +% - ;'+' +% !
2f ! % +% ! ! <% +- ! ;! % +' % ;! % +3 % ! ! +% ' ! % +% - ;! +% ' +% !
1 ' % <' - ;' ' " ;' 3 " ' ! % ' ' % - ;'+' %
Pl. 3m 4 % %8 4 <% - 8 4 ;% ' 4 ;% 3 4 ! % ? 4 % %( 4 ;%+' % 8
3f ( % ' +% ! ( % <' +- ! ( ;% ' +' % ( ;% ' +3 % ( % ' +% ' ( % ' +% - ( ;% +' ' +% !
2m 4 % +% ! 4 <% +- ! 4 ;% +' % 4 ;% +3 % 4 ! +% ' 4 % +% - 4 ;%+' +% !
2f ( % ' +% ! ( % <' +- ! ( ;% ' +' % ( ;% ' +3 % ( % ' +% ' ( % ' +% - ( ;% +' ' +% !
1 ' %8 <' - 8 ;' ' ;' 3 ' ! %? ' %( ;'+' % 8
PART. Activ ' $ * - %8 ;$ ' % ;- 3 % ' ! % ' - % - ;' +$ ' % !
Pasiv 4' -
123
Conjugarea verbelor I- ( II ): ?(

PERF. Sg. 3m ?( /? 8 /8 ! /? 3
3f - (H /- % 8 - /8 ! /- % 3
2m +- % ? ( +- /% ? 8 +- /% ? ! +- /% ? 3
2f +% % ? ( +% /% ? 8 +% /% ? ! +% /% ? 3
1 +! % ? ( +! /% ? 8 +! /% ? ! +! /% ? 3
Pl. 3 4 (H 4 /% 8 4 /8 ! 4 /% 3
2m + % ? + /% ? 8 + /% ? ! + /% ? 3
2f + % ? + /% ? 8 + /% ? ! + /% ? 3
1 4 % ? ( 4 /% ? 8 4 /% ? ! 4 /% ? 3
INFIN. Abs. 2 ( >? ( ! /# '
Cs. / >$ ( ! /8 ' /? 3
IMP. Sg. m /? >$ ( ! /# '
f /! % ! >(H ! ! /8 '
Pl. m 4 /% 4 >(H ! 4 /8 '
f ( /% ? ( % >$ ( ! ( /% # '
124
IMPERF. Sg. 3m /? 8 >$ ( 8 /8 ? /? Y

3f /?+! >$ +( ! /8+' /?+3
2m /?+! >$ +( ! /8+' /?+3
2f /! +% ! ! >(+H ! ! /8+' /! +% 3
1 /? >$ ( /8 ' /? 3
Pl. 3m 4 /% 8 4 >(H 8 4 ! /8 ? 4 /% Y
3f ( /% +? ! ( % >$ +( ! ( /% +# ' ( /% +? 3
2m 4 /%+! 4 >(+H ! 4 ! /8+' 4 /%+3
2f ( /% +? ! ( % >$ +( ! ( /% +# ' ( /% +? 3
1 /? 8 >$ ( 8 /8 ? /? Y
PART. Activ $7 /( 8 /8 ' /? 3
Pasiv 4 (
125
Conjugarea verbelor I- ( II ): '(

PERF. Sg. 3m '( '( 2' 2! 4'
3f - % (H La fel - 2% - 2! - 4%
2m +- % '( ca '( +- % 2' +- % 2' +- % 4'
2f +% % '( +% % 2' +% % 2' +% % 4'
1 +! % '( +! % 2' +! % 2' +! % 4'
Pl. 3 4 % (H 4 2% 4 2! 4 4%
2m + % ' + % 8 + % 2' + % 2' + % 4'
2f + % ' + % 8 + % 2' + % 2' + % 4'
1 4 % '( 4 % 2' 4 % 2' 4 % 4'
INFIN. Abs. 2 ( La fel 2$
Cs. ca '( 4$ ( ! 2! 4'
IMP. Sg. m $ La fel 4$ ( ! 2$
f ! % ca '( ! 4% (H ! ! 2!
Pl. m 4 % 4 4% (H ! 4 2!
f ( % $ ( % 4$ ( ! ( % 2$
126
IMPERF. Sg. 3m $# ' 8 4$ ( 8 2! 4'

3f +$ $ ' +! 4$ +( ! 2! + 4' +
2m +$ $ ' +! 4$ +( ! 2! + 4' +
2f ! +% $A ! +! ! 4% +(H ! ! 2! + ! 4% +
1 $ $ ' ! 4$ ( ! 2! 4'
Pl. 3m 4 % #A 4 8 4 4% (H 8 4 2! 4 4%
3f ( % +' $ ( % ' +! ( % 4$ +( ! ( % 2$ + ( % 4' +
2m 4 +% $A 4 +! 4 4% +(H ! 4 2! + 4 4% +
2f ( % +' $ ( % ' +! ( % 4$ +( ! ( % 2$ + ( % 4' +
1 $# ' 8 4$ ( 8 2! 4' +
PART. Activ $ La fel 2- 2! 4-
Pasiv 4 ( ca ' (
127
Conjugarea verbelor I- ( II ): '(
Qal Hifil
PERF. Sg. 3m '( ! $
3f La fel - ! $
2m ca I- +- % ' $
2f +% % ' $
1 +! % ' $
Pl. 3 4 ! $
2m + % ' $
2f + % ' $
1 4 % ' $
INFIN. Abs. 2 ( $ $
Cs. * ! $
IMP. Sg. m ' $ $
f ! %8 ! ! $
Pl. m 4 %8 4 ! $
f ( % ' ( % $ $
128
IMPERF. Sg. 3m ' 8 ! #

3f ' +! ! +$
2m ' +! ! +$
2f ! % +! ! ! +$
1 ' ! ! $
Pl. 3m 4 % 8 4 ! #
3f ( % ' +! ( % $ +$
2m 4 % +! 4 ! +$
2f ( % ' +! ( % $ +$
1 ' 8 ! #
PART. Activ $7 ! $
Pasiv 4 (
Qal Hifil
129
Conjugarea verbelor I- ( II ): ' -

PERF. Sg. 3m ' - La fel La fel ca La fel ca I- La fel
ca I- verbele regulate gutural ca
3f - % A- gutural verbele
2m +- % ' - regulate
2f +% % ' -
1 +! % ' -
Pl. 3 4 % A-
2m + % ' "
2f + % ' "
1 4 % ' -
INFIN. Abs. 2 -
Cs. * 5
IMP. Sg. m * 5
f ! % !
Pl. m 4 % !
f ( % * "
130
IMPERF. Sg. 3m ' 7

3f ' +*
2m ' +*
2f ! % +*
1 ' *
Pl. 3m 4 % 7
3f ( % ' +*
2m 4 % +*
2f ( % ' +*
1 ' 7
PART. Activ $ *
Pasiv 4 -
131
Conjugarea verbelor II- ( II ): 4

(Polel) (Polal) (Hitpolel)
PERF. Sg. 3m - 2 ( 2$ 2' ! $ 4' 2$ % !
3f - - 2- ( - 2% - 2% - ! $ - 4% - 2% % !
2m +- % ' 2- 4 +- % 2' +- % 2' 2- ! " % 4' +- % 2' % !
2f +% % ' 2 4 +% % 2' +% % 2' 2 ! " +% % 4' +% % 2' % !
1 +! % ' 2! 4 +! % 2' +! % 2' 2! ! " +! % 4' +! % 2' % !
Pl. 3 4 - 4 4 ( 4 2% 4 2% 4 ! $ 4 4% 4 2% % !
2m + % ' 2 4 + % 2' + % 2' 2 ! " + % 4' + % 2' % !
2f + % ' 2 4 + % 2' + % 2' 2 ! " + % 4' + % 2' % !
1 4 % ' 42 4 4 % 2' 4 % 2' 42 ! " 4 % 4' 4 % 2' % !
INFIN. Abs. 2 2D ! $ -
Cs. 4 2D ! 2$ 2' ! -
IMP. Sg. m 4 2D ! 2$ $ -
f 4! 2! D ! ! 2% ! ! -
Pl. m 4 4 4 2D ! 4 2% 4 ! -
f ( 4% ( D% * ! ( % 2$ ( % $ -
132
IMPERF. Sg. 3m 4 ( 2D 8 2$ 2' !( 4' 2$ %8

3f 4 +- 2D+! 2$ +% 2' +% +! - 4' + 2$ +% !
2m 4 +- 2D+! 2$ +% 2' +% +! - 4' + 2$ +% !
2f 4! +- 2! D+! ! 2% +% ! 2% +% ! +! - ! 4% + ! 2% +% !
1 4 - 2D 2$ " 2' " ! - 4' 2$ %
Pl. 3m 4 4 ( 4 2D 8 4 2% 4 2% 4 !( 4 4% 4 2% %8
3f ( 4 +% ( D% +* ! ( % 2$ +% ( % 2' +% ( % +$ - ( % 4' + ( % 2$ +% !
2m 4 4 +- 4 2D+! 4 2% +% 4 2% +% 4 +! - 4 4% + 4 2% +% !
2f ( 4 +% ( D% +* ! ( % 2$ +% ( % 2' +% ( % +$ - ( % 4' + ( % 2$ +% !
1 4 ( ( D% 8* 2$ 2' !( 4' 2$ %8
PART. Activ ( 2 ( 2$ % 2( % ! $ 4( 2$ % !
Pasiv 4
(Polel) (Polal) (Hitpolel)
133
Conjugarea verbelor II- ( II ): &!

PERF. Sg. 3m &- &! 2 ( La La fel La fel La fel La fel
fel ca ca II- ca II- ca II- ca II-
II-
3f &( - ( &! 2( (
2m +- &' 2- &! 2- 4
2f +% &' 2 &! 2 4
1 +! &' 2! &! 2! 4
Pl. 3 4 &- 4 &! 4 2 (
2m + &' 2 &! 2 4
2f + &' 2 &! +2 4
1 4>&' 4 2 &! 4 2 4
INFIN. Abs. 2& 2& !
Cs. &! 2& !
IMP. Sg. m &! 2& !
f 8 &! 28 & !
Pl. m 4 &! 4 2& !
f ( 2& !
134
IMPERF. Sg. 3m !( 2& 8

3f +! - 2&+!
2m +! - 2&+!
2f 8 +! - 28 &+!
1 ! - 2
Pl. 3m 4 !( 4 2& 8
3f ( : +! % ( 2&+!
2m 4 +! - 4 2&+!
2f ( : +! % ( 2&+!
1 !( 2& 8
PART. Activ &- 2 (
Pasiv 4&
135
Conjugarea verbelor geminate ( II ): ' -
Qal Nifal Poel Poal Hifil Hofal

PERF. Sg. 3m ' '( 2$ 2' $ $ 4'
3f &- ' &- ' ( - 2% - 2% &- $ $ &- 4'
2m 2- & ' 2- & ' +- % 2' +- % 2' 2- & ! " 2- & 4'
2f 2& ' 2& ' +% % 2' +% % 2' 2& ! " 2& 4'
1 2! & ' 2! & ' +! % 2' +! % 2' 2! & ! " 2! & 4'
Pl. 3 4& ' 4& ' ( 4 2% 4 2% 4& $ $ 4& 4'
2m 2& ' 2& ' + % 2' + % 2' 2& ! " 2& 4'
2f 2& ' 2& ' + % 2' + % 2' 2& ! " 2& 4'
1 4 2& ' 4 2& ' 4 % 2' 4 % 2' 4 2& ! " 4 2& 4'
INFIN. Abs. 2 - 2= ! $ -
Cs. * =$ ! 2$ $ - 4'
IMP. Sg. m * =' ! 2$ $ -
f &! * &!=' ! ! 2% &! $ -
Pl. m 4& * 4&=' ! 4 2% 4& $ -
f (& 3 ( &=' ! ( % 2$ (& ! "
136
IMPERF. Sg. 3m *( =* 8 =' 8 2$ 2' $( 4'

3f +* - =*+! ='+! 2$ +% 2' +% +$ - 4' +
2m +* - =*+! ='+! 2$ +% 2' +% +$ - 4' +
2f &! +* - &!=+* ! &!=+' ! ! 2% +% ! 2% +% &! +$ - &! 4' +
1 * - =* =' 2$ " 2' " $ - 4'
Pl. 3m 4& * ( 4 =% 8 4&=' 8 4 2% 4 2% 4& $ ( 4& 4'
3f ( & +3 % ( =% +* ! ( &='+! ( % 2$ +% ( % 2' +% ( & +! % ( & 4' +
2m 4& +* - 4 =%+! 4&='+! 4 2% +% 4 2% +% 4& +$ - 4& 4' +
2f ( & +3 % ( =% +* ! ( &='+! ( % 2$ +% ( % 2' +% ( & +! % ( & 4' +
1 *( =* 8 =' 8 2$ 2' $( 4'
PART. Activ 2$ -( 2$ % 2- % 4-
Pasiv 4 -
Qal Nifal Poel Poal Hifil Hofal
137
Conjugarea verbelor geminate ( II ): G$ !
Piel Pual Hitpael

PERF. Sg. 3m G$ ! G' 3 G$ ' !%
3f - % ! - % 3 - % ' !%
2m +- G% ' ! +- G% ' 3 G% ' ' !%
2f +% G% ' ! +% G% ' 3 G% ' ' !%
1 +! G% ' ! +! G% ' 3 G% ' ' !%
Pl. 3 4 % ! 4 % 3 4 % ' !%
2m + G% ' ! + G% ' 3 + G% ' ' % !
2f + G% ' ! + G% ' 3 + G% ' ' % !
1 4 G% ' ! 4 G% ' 3 4 G% ' ' % !
INFIN. Abs. GF '
Cs. G$ ' G$ ' % !
IMP. Sg. m G$ ' G$ ' % !
f ! % ' ! % ' % !
Pl. m 4 % ' 4 % ' % !
f ( G% $ ' ( G% $ ' % !
138
IMPERF. Sg. 3m G$ ' G' 3 G$ ' % 8

3f G$ +' % G' +3 % G$ ' +% !
2m G$ +' % G' +3 % G$ ' +% !
2f ! % +' % ! % +3 % ! % ' +% !
1 G$ ' " G' 3 " G$ ' %
Pl. 3m 4 % ' 4 % 3 4 % ' %8
3f ( G% $ +' % ( G% ' +3 % ( G% $ ' +% !
2m 4 % +' % 4 % +3 % 4 % ' +% !
2f ( G% $ +' % ( G% ' +3 % ( G% $ ' +% !
1 G$ ' G' 3 G$ ' % 8
PART. Activ G$ ' % G' 3 % G$ ' % !
Pasiv
Piel Pual Hitpael
139
Conjugarea verbelor III- ( II ): /- (

PERF. Sg. 3m /- ( - 8 G-/8 G-/3 - ! - - G-/? % !
3f - /% (H - 8 G- /% 8 G- /% 3 - % ! - % - G- /% ? % !
2m - /! ( - $ 8 - G!/8 - G$/8 - G!/3 - $ ! - $ - - G$/? % !
2f /! ( $ 8 G!/8 G$/8 G!/3 $ ! $ - G$/? % !
1 ! /! ( ! $ 8 ! G!/8 ! G$/8 ! G!/3 ! $ ! ! $ - ! G$/? % !
Pl. 3 4 /( 4 8 4G/8 4G/3 4 ! 4 - 4G/? % !
2m /! $ 8 G!/8 G$/8 G$/3 $ ! $ - G$/? % !
2f /! $ 8 G!/8 G$/8 G$/3 $ ! $ - G$/? % !
1 4 /! ( $ 8 4 G!/8 4 G$/8 4 G$/3 4 $ ! 4 $ - 4 G$/? % !
INFIN. Abs. /F ( F 8 GF/? G$/? $ ' $ - G$/? % !
Cs. 2 / 2 /( ! 2G/? 2G/3 2 ' 2 - 2G/? % !
IMP. Sg. m /$ /$ ( ! G$/? $ ' G$/? % !
f /! /! ( ! G!/? ! ' G!/? % !
Pl. m 4 / 4 /( ! 4G/? 4 ' 4G/? % !
f ( / ( /( ! ( G/? ( ' ( G/? % !
140
IMPERF. Sg. 3m 8 /( 8 G/? G/3 ? ( G/? % 8

3f +! /(+! G/?+% G/3+% +' +- G/? +% !
2m +! /(+! G/?+% G/3+% +' +- G/? +% !
2f ! +! /! +( ! G!/+? % G!/+3 % ! +' ! +- G!/? +% !
1 /( " G/? " G/3 " ' - G/? %
Pl. 3m 4 8 4 /( 8 4G/? 4G/3 4 ? 4 ( 4G/? % 8
3f ( +! ( /(+! ( G/?+% ( G/3+% ( +' ( +- ( G/? +% !
2m 4 +! 4 /(+! 4G/?+% 4G/3+% 4 +' 4 +- 4G/? +% !
2f ( +! ( /(+! ( G/?+% ( G/3+% ( +' ( +- ( G/? +% !
1 8 /( 8 G/? G/3 ? ( G/? % 8
PART. Activ /* 8 G/? % G/3 % ' - G/? % !
Pasiv 4 /(
141
Conjugarea verbelor III- ( II ): - -

PERF. Sg. 3m - - - %8 Z$ ! Z- 3 ! % ! - % 3 Z$ ' % !
3f - % A- - % %8 Z- % ! Z- %3 - ! % ! - % % 3 Z- % ' % !
2m - - - - $ %8 - Z$ ! - Z$ 3 - $ % ! - $ % 3 Z$ ' % !
2f - - $ %8 Z$ ! Z$ 3 $ % ! $ % 3 Z$ ' % !
1 ! - - ! $ %8 ! Z$ ! ! Z$ 3 ! $ % ! ! $ % 3 Z$ ' % !
Pl. 3 4 % A- 4 % % 8 4 Z% ! 4 Z% 3 4 ! % ! 4 % % 3 4 Z% ' % !
2m - % $ %8 Z$ ! Z$ 3 $ % ! $ % 3 Z$ ' % !
2f - % $ %8 Z$ ! Z$ 3 $ % ! $ % 3 Z$ ' % !
1 4 - - 4 $ %8 4 Z$ ! 4 Z$ 3 4 $ % ! 4 $ % 3 4 Z$ ' % !
INFIN. Abs. 2 - * %8 Z* ' $ % '
Cs. * % ;$ B- ! Z$ ' Z- 3 ! % ' - % 3 Z$ ' % !
IMP. Sg. m - % ;$ B- ! Z$ ' $ % ' Z$ ' % !
f ! % ! ! ;% B- ! Z! % ' ! ! % ' Z! % ' % !
Pl. m 4 % ! 4 ;% B- ! 4 Z% ' 4 ! % ' 4 Z% ' % !
f ( % ( ;-B! ( Z ' ( % ' ( Z ' % !
142
IMPERF. Sg. 3m - %8 ;$ - 8 Z$ ' Z- 3 ! %? - %Y Z$ ' % 8

3f - +% ! ;$ +- ! Z$ +' % Z- +3 % ! +% ' - +% 3 Z$ ' +% !
2m - +% ! 2 ;$ +- ! Z$ +' % Z- +3 % ! +% ' - +% 3 Z$ ' +% !
2f ! % +% ! ! ;% +A- ! Z! % +' % Z! % +3 % ! ! +% ' ! % +% 3 Z! % ' +% !
1 - % ;$ - Z$ ' " Z- 3 " ! % ' - % 3 Z$ ' %
Pl. 3m 4 % %8 4 ;% A- 8 4 Z% ' 4 Z% 3 4 ! %? 4 % %Y 4 Z% ' % 8
3f ( +% ! ( ;-+! ( Z +' % ( Z +3 % ( +% ' ( +% 3 ( Z ' +% !
2m 4 % +% ! 4 ;% +A- ! 4 Z% +' % 4 Z% +3 % 4 ! +% ' 4 % +% 3 4 Z% ' +% !
2f ( +% ! ( ;-+! ( Z +' % ( Z +3 % ( +% ' ( +% 3 ( Z ' +% !
1 - %8 ;$ - 8 Z$ ' Z- 3 ! %? - %Y Z$ ' % 8
PART. Activ $ * - %8 Z$ ' % Z- 3 % ! % ' - % 3 Z$ ' % !
Pasiv 4 -
143
Verbul regulat cu sufixe la perfect, imperativ i imperfect
QAL PERFECT
El a p zit Ea a Tu (m) ai Tu (f) ai Eu am Ei au Voi a i Noi am
p zit p zit p zit p zit p zit p zit p zit
' - - % (H +- ' - +% ' - +! ' - 4 % (H + ' % 4 ' -
pe mine 8 ? - % 8 % ? - % +8 ' ' % 8 +! ' % 48 - % 48 + ' %

pe tine (m) 9 A- % 9 % ? - % 9 +! ' % 9 +! ' % 94 - % 94 ' %
pe tine (f) $ - % - - % +! ' % 4 - % 4 ' %
pe el 4 - - % 4 % ? - % 4 +- ' % 4 +! ' % 4 +! ' %4 4 - % 4 4+ ' % 4 4 ' %
2 - % 4+ ? - % 2+ ' % +! ' % +! ' %
pe ea B - - % B+- ? - % B+- ' % - +! ' % - +! ' % 4- - % 4- + ' % 4- ' %
144
pe noi 4 - - % 4 % ? - % 4 +- ' % 4 +! ' % 4 4 - % 4 4+ ' %

pe voi (m) ( ' )% +! ' % 4 ' %
pe voi (f) ( ' )%
pe ei - - % ' - - % +- ' % +! ' % +! ' % 4 - % 4+ ' % 4 ' %
pe ele - - % ' - - % +- ' % +! ' % +! ' % 4 - % 4+ ' % 4 ' %
El a p zit Ea a Tu (m) ai Tu (f) ai Eu am Ei au Voi a i Noi am
p zit p zit p zit p zit p zit p zit p zit
145
QAL IMPERATIV QAL IMPERFECT

P ze te P zi i El va p zi Ei vor p zi
* % 4 % ! * %8 4 % %8
pe mine 8 $ % - 48 % ! 8 $ % %8 48 % % 8
>8 % %8
pe tine (m) 9 - %8 94 % % 8
U-8 % %8
pe tine (f) $ % %8 4 % %8
pe el - $ % - 4 4 % ! 4 $ % %8 4 4 % %8
4> % %8
pe ea - $ % - 4- % ! B - % % ,8 - $ % %8 4- % % 8
B - % - >( % %8
pe noi 4 $ % - 44 % ! 4 $ % %8 44 % %8
4> % %8
pe voi (m) 4 % %8
pe voi (f) 4 % %8
pe ei $ % - 4 % ! $ % %8 4 % %8
pe ele $ % - 4 % ! $ % %8 4 % %8
146
VOCABULAR
- s.m. tat , p rinte; pl. 2 -

vb. a pieri
vb. a voi
2 % adj. s rac
vb. a jeli, a ine doliu
s.f. piatr
- - % ' s.p. Avraam
- % ' s.p. Avram
2 - s.m. domn, st pân
- - s.c. i p. om (Gen 1,26); Adam (Gen 4,25); col.: omenire (Eccl 7,2)
- - " s.f. p mânt (Gen 1,25), p mânt arabil (Gen 3,17); ar (Iona 4,2)
s.m. postament
( * " s.p. Domnul (vezi i nota 29)
vb. a iubi, a îndr gi
- " ' s.f. iubire
* s.m. cort, locuin
4( ! vb. pi.: a dori, a râvni
2 conj. sau
: - s.m. r utate, nedreptate
2 s.f. lumin
2 s.m. semn
- adv. atunci, pe atunci
[ ] vb. hi.: a asculta, lua aminte
: * s.f. ureche; du. 8? -
- s.m. frate
- adj. i num. un, unul singur, unul oarecare, fiecare
E( 3 " s.f. proprietate, mo ie
2 - s.f. sor
vb. a apuca, în f ca, prinde; a ine
- - s.p. Ahaz
$ ' adj. alt, str in, urm tor
' ' prep. dup , în spate
2 " ' adj. cel din urm , ultimul
$ " ' prep. i conj. dup , în urma
147
8 " ' s.f. sfâr it

' ' adj. num. una, una singur , una oarecare
E: ! $ adv. de unde?
# * vb.part. du man
@# ' adv. unde?
$ adv. cum?
8 ' s.m. berbec
$ adv. nu este, nu exist (cs. e la 8 ' = nimic)
! s.m. b rbat, so ; pl. ! ( ,"
' adv. numai; desigur
vb. a mânca
* s.m. mâncare
prep. c tre, spre
$ s.m. dumnezeu (Is 44,10); Dumnezeu (Ps 5,5/5,4)
G $ pron. ace tia, acestea
! F 5 s.m. Dumnezeu; dumnezei (Ex 20,3); dumnezeu (1R 18,27)
B'2 5 s.m. Dumnezeu; dumnezeu
4 @( ! $ s.p. Ilie
- ! 5 s.p. Elisei
( - % ' s.f. v duv
num. o mie
! conj. dac
$ s.f. mam ; cu suf. ;! !
- - s.f. roab , sclav ; pl. * - "
;- ' s.f. cot
vb. ni.: a fi de încredere, credincios; hi.: a crede
vb. a fi tare, curajos
vb. a spune
5 s.f. i adv. adev r; adev rat
( - adv. unde, încotro?
4 %? " pron. noi
8 " pron. eu
!7 - pron. eu
2 5 s.m. om, omenire
vb. a aduna; ni.: a fi adunat; a se aduna
vb. a lega, întemni a
' s.m. fa (Gen 3,19), nas; du. .8 ' ' n ri (Gen 2,7); mânie (Deut
9,19; (frecvent împreun cu verbul = a se aprinde la fa ,
a se mânia)
148
vb. a coace
$ prep. lâng , în apropiere de
vb. a pândi
&' ' num. patru (m.)
&- - ' num. patru (f.) 68
&! - ' num. patruzeci (Gen 7,12)
2 " s.m. i f. chivot (chivotul legii); lad (2R 12,10/12,9); sicriu, sarcofag
(Gen 50,26)
s.m. cedru
' * s.m. cale, drum
$ - vb. a fi (a deveni) lung ; hi.: a lungi
* s.m. lungime
# ' s.m. leu ( i 8 )"
- " s.p. Aram
vb. a blestema
s.f. p mânt; ar , regiune; cu art. - -
$ s.f. i m. foc
<- ! s.f. femeie, so ie, cs. ;$ pl. !(
vb. a fi (a se face) vinovat (Lev 5,19); a isp i vina (Is 24,6)
" pron.rel. care
/ $ prep. nota acuzativului, pe
/ $ prep. cu, împreun cu; cu suf. +! !
+% ' pron. tu (f. sg.)
+- ' pron. tu (m. sg.)
2 - s.f. asin (Gen 22,3)
+ ' pron. voi (m. pl.)
+$ ' pron. voi (f. pl.)
+( $ ' pron. voi (f. pl.)
&% prep. în, înl untrul; când, pe când (cu infinitivul construct); prin
(instrumentalitate, intermediere); cu (asociere); potrivit cu
(rela ie)
&$ % s.f. izvor, fântân
vb. a fi necredincios, a în ela
&: s.m. hain , ve mânt
[ ] vb. hi.: a desp r i, a deosebi
68
Forma feminin se folose te pentru substantive masculine i invers.
149
[ ] vb. ni.: a fi consternat, înfrico at; pi.: a înfrico a; a se gr bi

- &$ % s.f. animale, animale domestice, vite
vb. a intra; a veni; hi.: a aduce
vb. a discerne, a în elege, a pricepe, a lua seama
2& s.m. pu , fântân , cistern
vb. a se ru ina
vb. a dispre ui
vb. a pr da, a jefui
4 &- s.m. tân r
vb. a pune la încercare, a cerceta
vb. a alege
vb. a se încrede, a n d jdui
& s.f. pântece
&$ prep. între
vb. a discerne, a în elege, pricepe
( &! s.f. pricepere, în elegere
&8 ' s.m. cas ; familie (Gen 12,1); în untru (1R 7,25); cs. &$; pl. +!&-A
vb. a plânge
2 &% s.m. întâiul n scut
- &* % s.f. întâia n scut
vb. a amesteca (Gen 11,9)
vb. a înghi i
+! &% ! adv. în afara, cu exep ia, f r
&- - s.f. în l ime, loc înalt (loc de cult)
&$ s.m. fiu; nepot (Gen 29,5); membru al unei clase („fiii oamenilor” =
oamenii Gen 11,5); cs. &; pl. &8 -
vb. a zidi, construi
4 &" ' prep. de dragul, din cauza
&' % prep. prin (Gen 26,8); în jurul (Iov 1,10); pentru (2S 12,16)
# &$ % prep. în ochii, în opinia
&' ' s.m. st pân, domn, so ; Baal
&$ ! vb. a arde (intr.); pi.: a face foc; a stârpi
&' s.m. folos, câ tig
vb. a despica, cr pa
vb. a fi oprit, fortificat, inaccesibil; a culege via
&* s.m. diminea a, zorii zilei
&- - s.m. col.: cornute mari, vite
D$&! vb. pi.: a c uta; a cere
vb. a crea (doar cu Dumnezeu ca subiect)
150
: &' s.m. fier

&8 % s.f. leg mânt
vb. a fugi de
&' $ vb. pi.: a binecuvânta (Gen 1,28)
- &- % s.f. binecuvântare (Gen 12,2)
&- - s.m. carne; trup (Num 8,7); om (trup muritor Is 40,6)
vb. a fierbe; a se coace
&' s.f. fiic ; membr a unei clase („fiic a 90 ani” = în vârst de 90
ani Gen 17,17); pl. 2 &-
2 /( s.m. m re ie
vb. a r scump ra
B vb. a fi înalt, a se în l a; fig: mândru
2&/8 s.m. r zboinic, viteaz, voinic
4- / s.f putere
4 / s.m. hotar; inut
- /% 8 s.f. deal; Ghibeea
/: s.m. b rbat
2 /( adj. mare ( i /* )(
vb. a fi mare, a cre te; hi.: a m ri
/8 s.m. ied
vb. a locui (ca str in Gen 12,10)
2/ s.m. neam (p gân); pl.: 28 /
2- / s.m. sor i
vb. a lua cu for a, a smulge, a jefui, a jupui
vb. a se bucura
vb. a descoperi, a revela; hi.: a duce în exil
- /% 8 s.p. Galaad
/? adv. deasemenea i; chiar i
vb. a face cuiva bine sau r u, a r spl ti; intr.: a în rca, a fi copt
/- ( s.m. c mil
/? s.m. gr din
vb. a fura
/: s.f. vi
/# s.m. str in, refugiat (Ex 22,20)
vb. pi.: a alunga /$ ;# ni.: a fi alungat
151
vb. a se lipi; a se ag a, atârna, ine

0- - s.m. cuvânt; lucru, chestiune
0 s.m. cium
&08 vb. pi.: a vorbi
0' s.m. miere
0- s.m. pe te
0( - s.f. col.: pe te
08 - s.p. David
20 s.m. genera ie, neam
vb. a judeca
0' adj. s rac
0 s.f. u
vb. I. a se asem na, compara; a gândi; II. a nimici; ni.: a pieri, a fi
pierdut
0- s.m. sânge
vb. a sta nemi cat, a t cea
0' ' s.f. cunoa tere; cuno tin
0 s.m. drum, cale
vb. a c uta, a întreba de, a se informa despre; a întreba, consulta un
oracol (1S 9,9); a cere (Gen 9,5)
- ' art. articolul hot rât

" partic. particul care indic o interoga ie; oare?
s.p. Abel
vb. a murmura; a cugeta, medita
( - s.p. Hagar
4 pron. el; acela
! pron. ea; aceea (= )! 69
! pron. ea; aceea
vb. a fi; a se întâmpla; a deveni
- $ s.m. palat; templu
vb. a merge; a umbla
G$ ! vb. a l uda (“alelu-ia” = l uda i-pe Domnul)
69
Forma ! pentru pronumele feminin este întâlnit doar în Pentateuh.
152
$ pron. ei; aceia

vb. a face zgomot, a se zbuciuma (despre om 1R 1,41, animal Is
59,11, ap Is 17,12, instrument Ier 48,36, sentimente Cant 5,4)
2 - s.m. zgomot, rumoare; mul ime
$ adv. i interj. iat !; dac ;
># ! interj. iat !
>( $ pron. ele; acelea
>( $ adv. încoace, aici
vb. a preschimba, transforma; a nimici
' s.m. munte
vb. a ucide
vb. a z misli, a r mâne îns rcinat
vb. a d râma; a n v li
conj. i; îns
7 pron. aceasta
vb. a junghia (animalul de jertf ), a sacrifica
': s.m. jertf (sângeroas )
: pron. acesta
-( s.m. aur
vb. a curge
8? s.m. m slin
vb. a- i aminti; hi.: a aduce aminte, a pomeni
-( s.m. b rbat, parte b rb teasc
;$ 8 vb. pi.: a cânta (acompaniat de instrument)
vb. a se desfrâna, prostitua
vb. a striga (dup ajutor)
$( vb. a fi (a deveni) b trân
$( adj. b trân
vb. a împr tia; a pres ra; a vântura; pi.: -#
2' s.f bra ; fig. putere
vb. a sem na
': s.m. s mân ; urma i
153
vb. a stropi, a arunca în sus, pres ra
[ ] vb. ni., hitp.: a se ascunde

vb. a uni; a se uni, aduna
s.m. i f. frânghie, funie de m surat; mo ie (teren m surat); ceat
vb. a înf a, lega: a lega r nile; a în eua
' s.m. s rb toare
vb. a se încinge
vb. a înceta
- - adj. nou
* s.m. lun ; lun nou (începutul lunii la evrei)
4( ' s.p. Eva
vb. hi t.: ( +" ' % ! a se închina, a face o plec ciune 70
!/ 4 vb. a dansa, a se învârti; a se zvârcoli de durere, a na te
2- s.f. zid
4 s.m. exterior, afar
vb. a vedea (
vb. a fi (a deveni) puternic; hi.: a ine; a apuca
( - adj. puternic
4 @( ! ! s.p. Iezechia
vb. a p c tui, a gre i
C- ' vb. p cat; jertfa pentru p cat (Lev 16,3)
' adj. viu; pl. @8 ' i 2@ ,' cs. @ $ , via
vb. a fi viu, a tr i
@( ' s.f. fiin vie, animal
8 ' s.m. o tire; for (1S 2,4); avere (Gen 34,29); pricepere, virtute
(Prov 12,4)
@8 ' s.m. via
$ s.m. sân
vb. a fi (a deveni, a ac iona) în elept
- - adj. în elept; iscusit
- % - s.f. în elepciune
- - s.m. lapte
$ s.m. gr sime
vb. a fi bolnav, a se îmboln vi
70
În dic ionare i gramatici mai vechi apare ca (hitpal.)
154
2 " s.m. vis

vb. a profana, a spurca; hi.: a începe (Gen 6,1)
- - s. i adj. I. str puns, r nit de moarte, ucis; II. profanat
vb. a visa
vb. a schimba, a înnoi; a merge mai departe, a trece prin, pe lâng
vb. I. a scoate afar ; II. a se înarma
vb. a împ r i, a- i lua partea
$ s.m. parte
2 " s.m. asin
! ! " num. al cincelea
vb. a i se face mil , a cru a
- - s.m. silnicie, violen ; nedreptate
$ - num. cinci; f. <- ! " 71
<! ! " num. cincizeci
$ s.m. har, gra ie, trecere
vb. a a eza tab ra
vb. a fi milostiv, a milui (Ps 51,3/50,1)
s.m. mil
vb. a se ad posti, refugia, a n d jdui
$ - vb. a-i pl cea, a dori
$ s.m. s geat
$ - vb. a s pa în piatr
! " s.m. jum tate
$ - s.m. curte; a ezare
* s.m. hot râre, regul
D- 3 s.f. lege, prevedere
vb. a cerceta (Prov 25,2)
$ - vb. I. a se usca, a seca; II. a fi pustiu
s.f. sabie
$ * s.p. Horeb
vb. a se cutremura (Ex 19,18)
vb. a se mânia, a se aprinde de mânie
[ ] vb. hi.: a consacra spre nimicire, a extermina (fiin e, lucruri)
vb. pi.: $ $ a oc rî
.- s.f. batjocur , ocar
vb. I. a ara; a prelucra (bronz Gen 4,22); II. a t cea, a sta lini tit
vb. a opri, a re ine
71
155
vb. a socoti, a pl nui

* s.m. întuneric (Gen 1,2)
vb. a pecetlui, sigila
vb. a fi sf râmat; a fi însp imîntat
+! ! adj. i s. hitit
2 - adj. curat (fizic, ritualic sau moral)

$ - vb. a fi curat, pur (Lev 11,32); pi.: ' !
vb. a fi bine, pl cut, frumos
2 adj. bun, pl cut; bine
$ - adj. necurat (ritualic sau moral)
vb. a fi (a deveni) necurat
vb. a ascunde
' s.m. col.: copii
adv. înc nu (Gen 2,5); înainte de (Ex 12,34); cu prep.: &%
* s.m. râu, Nil

$( vb. a se usca
vb. a se osteni
( s.f. mân ; putere; parte, mal; du. 8 ' ,( pl. 2 (
vb. hi.: a l uda, a mul umi
vb. a cunoa te; a ti; a afla
vb. a da; imp.: ' D !; Haide!
4- s.p. Iuda
( s.p. Iahve, Domnul
2 s.m. zi (Gen 1,5); vreme (Lev 14,46); pl. !(
2- adv. ziua, în timpul zilei (Ex 13,21)
2$ s.p. Iosif
'? adv. împreun , unul cu cel lalt
0- % ? adv. împreun
[ ] vb. pi., hi.: a a tepta, a n d jdui
vb. a fi bine; a-i merge bine; hi.: a face bine
8? s.m. vin
[ ] vb. hi.: ' 2! a dojeni, corecta, pedepsi; a judeca, decide
156
*( vb. a putea, a fi în stare; a rezista, a birui

vb. a na te
: s.m. copil
[ ] vb. hi.: a urla, tângui
( s.m. mare; vest (Gen 12,8); pl. ;! ?
!( s.f. dreapta
vb. a suge
vb. a întemeia, a pune temelia
vb. a ad uga; a continua; a face ceva din nou
vb. pi.: =' 8 a instrui; a pedepsi (corec ie)
( adj. frumos
'? conj. fiindc , din cauza
vb. a sf tui
* "? s.p. Iacov
'? s.m. p dure, desi
vb. a ie i, a pleca
[ ] vb. hitp.: a sta; a sta înaintea = a se împotrivi (Ios 1,5)
vb. a turna
vb. a da form , a modela
vb. a aprinde
-( adj. pre ios
$( vb. a se teme; ni.: a fi înfrico tor
- 8 s.f. fric
vb. a coborî; hi.: 28 a coborî (pe cineva sau ceva)
! '! 4- s.p. Ierusalim
vb. a arunca, a inti; a ar ta (cu degetul), a înv a (instrui)
' $( s.m. luna
vb. a lua în posesie; a mo teni; a deposeda
$ - %8 s.p. Israel
# s. adv. exist , este, sunt
vb. a edea; a locui
4- s.f. ajutor, izb vire, mântuire
vb. a dormi
[ ] vb. hi.: ' 2! a salva, mântui, elibera (Ps 7,2/7,1); a ajuta (2S
10,19)
4 ( % ' s.p. Isaia
a fi drept, a merge drept spre; a fi corect, a pl cea; pi.: a
vb.
îndrepta
-( vb. drept (Deut 12,8)
[ ] vb. ni.: a r mâne (în plus, de prisos Ex 10,15)
157
: s.m. r m i
)% prep. ca, precum; potrivit, conform cu

)" ' prep. precum
)$ - vb. a fi (a deveni) greu; a fi (a deveni) important
)$ - adj. greu; important
2 )- s.m. slav , m re ie
[ ] vb. pi.: &)! a sp la
) s.m. miel
)* adv. a a, astfel; acum
)$ * s.m. preot
2- ) s.m. stea
vb. pilp.: )$ ) % ! a hr ni
[ ] vb. ni.: a fi stabil, înt rit; hi.: a stabili; a întemeia; a preg ti
)' * s.m. Putere
vb. ni.: a disp rea; pi.: a ascunde
)! conj. c ; fiindc ; dac
)-/ )* s.m. întregul (Gen 19,4); to i, toate (1R 18,36); fiecare (Ex 20,24)
vb. a înceta, a se sfâr i
)! % s.m. vas, oal (Lev 6,28); pl. )! $
[ ] vb. ni.: a se ru ina; hi.: a ru ina, a oc râ
)$ adv. Aa
[ ] vb. ni.: a se smeri, a fi umilit; hi.: a umili; a supune
'( % s.p. Canaan
8 " )? % adj. i s.p. Canaanit
)( - s.f. arip ; margine
=$)! s.m. tron
=-)! vb. pi.: a acoperi, a ascunde
) s.m. argint; bani
vb. a se mânia
)' s.f. palm , mân
.)! vb. pi.: a isp i, a cur i (p catul)
4 )% s.m. heruvim
) s.m. vie
vb. a îngenunchia; a se pleca
vb. a t ia; a încheia (un leg mânt Deut 5,2)
08 )% ' s.p. caldei, Caldeea
vb. a se împiedica, a se poticni
158
vb. a scrie
+: )* 3 s.f. ve mânt
)$ - s.f. um r
% prep. nota dativului: lui X; c tre; pentru

F adv. nu
* $ prep. zicând: (introduce vorbirea direct )
$ s.m. inim , l untrul omului (sediul sentimentelor Jud 16,15, gândirii
1R 10,24, deciziilor 1S 14,7)
- $ s.m. inim
' % adv. numai, singur, doar (de la s.m. &'= separare); cu suf.: 08 ' %
- - s.p. Laban
vb. a îmbr ca, a se îmbr ca
4' s.m. tabl
8 $ s.p. Levi
2 s.p. Lot
( ) vb. a batjocori; a fi t lmaci, trimis oficial
s.m. pâine; hran
vb. ni.: a (se) lupta
- ' s.m. noapte; noaptea
vb. a înnopta
vb. a captura, a cuceri
$ - conj. de aceea
vb. a înv a, a deprinde
- /- ;- - adv. de ce?
' ' % conj. i prep. ca s ; pentru, de dragul
# % ! prep. în fa a, înaintea
vb. a lua
vb. a aduna, culege
' % ! prep. în întâmpinarea, înspre
2 - s.m. limb
* % adv. i s.m. foarte; putere

- $ num. o sut ; pl. +2 $
159
8 ' $ adv. de unde?

- " ' s.m. mâncare
4- % s.m. ceva, nimic
$ $ vb. pi.: a refuza, a nu voi
vb. a lep da; a dispre ui, nesocoti
0- ! s.m. turn
# - s.m. scut
- ! s.m. teren în preajma unei cet i
&- ! s.m. de ert, pustiu
vb. a m sura
0- ! s.f. m sur
4' 0 ' adv. de ce?
( ! s.p. Madian
( 8 % s.f. provincie
- pron. ce?
' ! vb. pi.: a se gr bi; repede (folosit adverbial Gen 18,7)
vb. a se cl tina
vb. a t ia împrejur
4- s.m. educa ie, înv tur ; corec ie
2$ s.m. soroc, s rb toare; întâlnire, adunare (cortul întâlnirii Lev 1,1)
: - s.m. moarte
vb. a muri
&' $ ! s.m. altar
- ! s.m. r s rit
vb. a terge (numele de sub cer Ex 17,14; p catele Is 44,22)
: " ' s.m. i f. tab r
- - s.m. i adv. mâine
- - " ' s.f. plan, socoteal
C ' s.m. toiag; tulpin ; semin ie
- - s.m. ploaie
! pron. cine?
8 ' s.m. ap , ape; cs. $ i $ $
vb. a vinde
vb. a fi plin, umplut, a umple
$ - adj. plin
- % ' s.m. sol; înger (= solul lui Dumnezeu)
- - % s.f. munc
- - % ! s.f. lupt , r zboi
s.m. rege
160
vb. a fi rege, a domni

4 % ' s.f. domnie, guvernare; împ r ie, regat
)! % ' s.p. Melchisedec
[ ] vb. ni.: a sc pa (cu via )
- - % ' s.f. regat, împ r ie; domnie
;' ' ! adv. de sus, de deasupra (de la s. ' ' = sus, deasupra)
! prep. din, dintre, de la
vb. a num ra; a împ r i, a rândui
- ! s.f. jertf ; dar (pentru Dumnezeu = jertf , de obicei nesângeroas )
vb. a re ine, opri
.- % ! s.m. num r
' % adj. pu in
vb. a fi infidel (Num 5,6), a gre i
" ' s.m. lucru, fapt
vb. a g si
Z- ' s.f. azim
( % ! s.f. porunc
8 % ! adj. i s. col. egiptean; egiptenii
8 ' % ! s.p. Egipt
0- % ! s.m. sanctuar, templu; templul din Ierusalim
2 - s.m. loc
: % ! s.m. vite; proprietate
' s.m. înf i are, chip; ar tare, vedenie
vb. a fi r zvr tit, neascult tor
)- - s.f. car de r zboi
S- ' s.m. povar ; tribut
* s.p. Moise
vb. a unge (“Mesia”)
' ! - s.m. uns (preot, rege, Mesia)
vb. a trage; a sufla în trâmbi
)- % ! s.m. locuin ; cortul sfânt (locuin a Domnului Lev 17,4)
vb. a cârmui, a st pâni
- % ! s.m. închisoare; paz
% ! s.f. straj , paz ; p strare, îngrijire
.- - % ! s.f. semin ie; fel, gen (Gen 8,19)
.- % ! s.m. judecat , sentin ; dreptate; drept; obicei
+ % ! s.m. osp
161
( partic. (dup imperativ sau exortativ) te rog, deci, acum

3 s.m. rostire, sentin
vb. a se desfrâna
vb. pi.: $ 8 a oc rî, a dispre ui, a lep da;
vb. ni., hitp.: a profe i
[ ] vb. hi.: a privi, a se uita
! ( s.m. profet
:: s.m. i p. Negev, de ertul din sudul rii; sud, miaz zi
[ ] vb. hi.: /8 ! a relata, a comunica, a spune
: : s. i prep. s.: ceea ce este sau st în fa ; prep.: în fa a, înaintea
vb. a atinge; pi.: a lovi (cu pl gi, boli)
?: s.m. lovitur ; plag , boal
vb. a lovi (Ex 12,23); a împunge (Ex 21,35)
vb. a se apropia
vb. a fugi de ceva sau cineva; a r t ci
vb. ni.: a fi izgonit, împr tiat; hi.: cauz.
: s.m. f g duin , vot
vb. a face un jur mânt
vb. pi.: ' 8 a conduce, mâna turma
-( s.m. râu, fluviu; Eufrat (Ios 24,2), Nil (Is 19,5)
vb. a se odihni; a se a eza; hi.: a da odihn ; a a eza; a l sa
vb. a fugi de
vb. a se cl tina; a tremura; a se mi ca dintr-o parte în alta = a
r t ci
vb. hi.: a mi ca încolo i încoace, a leg na; a face cu mâna; a
scutura, a amenin a cu mâna
vb. a conduce, c l uzi
vb. a primi proprietate, a primi mo tenire
'? s.m. pârâu, torent
- "? s.f. mo tenire; proprietate, st pânire
[ ] vb. ni.: - 8 a-i p rea r u; pi.: ' 8 a mângîia, înt ri
- ( s.m. arpe
* s.f. i m. bronz, aram
vb. a întinde; a apleca
vb. a planta, a s di
vb. a p r si, a arunca,a lep da; a se întinde, r spândi; a l sa
[ ] vb. hi.: )- ! a bate, lovi, a ucide
[ ] vb. hi.: a recunoa te; a cerceta, vedea; a deosebi; a cunoa te; a
c uta (la fa a cuiva)
162
c uta (la fa a cuiva)

8 %( adj. str in
=- 8 vb. pi.: a pune la încercare, a ispiti
vb. a turna, v rsa
vb. a porni la drum, a pleca
'? s.f. sanda, înc l minte
'? s.m. b iat, tân r; ucenic
- "? s.f. tân r ; slujnic , concubin ; prostituat
vb. a c dea
: s.f. suflet; via ; r suflare; fiin vie
vb. ni.: a sta (în picioare); hi.: a posta, a ridica
[ ] vb. pi.: a interpreta, a dirija (?), a supraveghea
[ ] vb. ni.: a fi salvat; hi.: a salva
vb. a p zi
vb. a g uri, a str punge; a însemna, preciza; a huli
- $ s.f. femeie, parte femeiasc
vb. ni.: a fi curat, nevinovat, nepedepsit; pi.: cauz.
vb. a r zbuna
vb. a ridica; a purta
[ ] vb. hi.: a ajunge din urm
! ( s.m. c petenie, conduc tor
vb. a s ruta (Gen 50,1)
vb. a da; a pune
-( s.p. Natan
vb. a distruge, d râma (Jud 8,9)
vb. a smulge, rupe, scoate (piciorul din ap Ios 4,18)
vb. a înconjura, a merge în jurul, a ocoli; a se întoarce, a se suci

! - adv. i prep. împrejur
vb. a închide
4 s.m. cal
vb. a se abate, a se dep rta
- interj. pauz sau indica ie în interpretarea psalmilor
vb. a ierta (doar cu Dumnezeu ca subiect)
vb. a (se) rezema, sprijini; a- i pune mîinile pe
vb. a jeli (Gen 23,2)
163
$ s.m. carte; scriere

vb. a num ra, enumera; pi.: a povesti
8 - s.m. ofi er, dreg tor, eunuc
[ ] vb. hi.: a ascunde ; ni.: a se ascunde
s.m. slug ; sclav

vb. a sluji
2- " s.f. munc ; slujb ; slujire cultic
vb. a trece, a str bate, a trece peste
$ s.m. parte opus , regiune dincolo de
8 % ! adj. i s.p. evreu
: $ s.m. vi el
- s.f. juninc
' prep. pân , pân la, pân când
$ s.m. martor, m rturie
- $ s.f. adunare
4 $ s.f. m rturie; legea (ca m rturie a leg mântului)
$ s.m. turm
2 adv. înc ; din nou
[ ] vb. hi.: a avertiza; a protesta; a depune m rturie ; a asigura
2- s.m. perioad lung de timp în trecut sau viitor (de demult Gen
6,4; ve nicie Gen 3,22)
7 - s.m. p cat; vin (pentru p cat); pedeaps (pentru p cat)
vb. a zbura
2 s.m. col.: p s ri (Gen 1,20), animale înaripate, insecte (Lev 11,20)
vb. a se scula, a se trezi; a veghea (Cant 5,2); hi.: a trezi, a stârni
2 s.m. piele, blan
$ s.f. capr ; pl. p r de capr
* s.m. putere, for , t rie
vb. a p r si
vb. a ajuta
: $ s.m. ajutor, sprijin
8 ' s.f. i m. ochi; izvor ; cs. ;$ du. 8 ? ,$ cs. # $
! s.f. ora , cetate; pl. 8 -
' prep. pe, peste; referitor la, despre; împotriva (Num 14,27); din
cauza (Gen 20,3)
0' ' prep. din pricina
164
2 % adj. i s.p. superior, cel mai înalt; Cel Preaînalt (Deut 32,8)
)$ ' adv. de aceea
vb. a urca
- * s.f. ardere de tot, holocaust
! $ s.p. Eli
! prep. cu, împreun cu
' s.m. popor; popula ie; mul ime; oameni; pl. ;! ,' cs. ;$ '
vb. a sta
4; ' s.m. stâlp, coloan
$ s.m. vale (Ios 7,26)
- - s.m. osteneal , suferin , nefericire
I vb. I. a r spunde
II vb. II. a fi umil, asuprit; pi.: a umili, a asupri
8 - adj. umil, asuprit, s rac;
8 6 s.m. suferin , umilin
( - s.m. nor
- - s.m. rân , pulbere, praf
$ s.m. pom; lemn
- $ s.f. sfat; plan
s.f. Os
vb. a închide pântecele, a opri de la na tere
vb. I: a garanta, a fi z log; II: a se amesteca; III: a fi pl cut, dulce
s.m. sear
vb. I: a garanta, a fi z log; II: a se amesteca; III: a fi pl cut, dulce
- - " s.f. i p. pustiu, step ; Araba (pustiul din S Iudeei)
( s.f. goliciune; ru ine
vb. a aranja, a pune în rânduri sau straturi
$ - adj. net iat împrejur
$ s.m. iarb , verdea
vb. a face
8 ! " num.ord. Al zecelea; a zecea parte
vb. a asupri, a nedrept i
num. zece (m.)
- - ," num. zece (f.)72
8 % num. dou zeci
! - adj. bogat
$ s.f. timp, vreme, perioad
72
165
+- ' adv. acum
.- $ s.f. parte, latur , margine ,col

vb. a întâlni; a t b rî ; a presa, ruga insistent, sili
vb. a r scump ra
. s.m. gur ; deschiz tur ; t i ul (sabiei Ios 6,21); margine; cs. @.!;
prep.: ! ,% .! ,' )! % potrivit, conform cu;
.* adv. aici
. vb. a se împr tia, r spândi
vb. a se teme
vb. a fi ie it din comun, minunat; cu neputin (Gen 18,14)
vb. a sc pa, izb vi
vb. hitp.: a se ruga, a mijloci
+! % .! % adj. i s.p. filistean
. conj. ca s nu
vb. a se îndrepta spre; a se întoarce (cu spatele); a privi spre
.: - s.m. i f. pl. .8 ,- cs. .# % fa ; suprafa ; prep.: # % ! în fa a,
înaintea; # G % ! ,! .# % ! dinaintea, de la fa a; .# % ' pe fa a
(suprafa a)
. s.m. imagine, chip cioplit
vb. a face (“piel”, “pual”, “hifil”, etc.)
.' ' s.f. o dat ; du.: 8 ' " ' de dou ori, pl. ! .- % de x ori; urm
vb. a cerceta, a inspecta (favorabil Gen 21,1; nefavorabil Ex
32,34)
vb. a deschide ochii
.'' s.m. taur tân r, vi el; cu art. .- '
vb. a rodi, a fi rodnic
.- - s.f. vac
vb. a înmuguri
.8 % s.m. fruct, rod
* .' s.p. faraon
vb. a str punge (un zid 2Cron 26,6); a se r spândi, extinde
. vb. a înc lca; a anula; a lep da
vb. a întinde; a împr tia
.- - s.m. c l re ; cal (Iez 27,14)
vb. a (se) dezbr ca, a jupui ; a n v li
vb. a se r zvr ti, a se desprinde, a p c tui (= a se r zvr ti
împotriva lui / a se desprinde de Dumnezeu Is 53,12)
166
împotriva lui / a se desprinde de Dumnezeu Is 53,12)

vb. a deschide
.' s.m. u , intrare
* s.col. cornute mici = oi i capre

- - s.m. o tire
08 ' adj. drept
vb. a fi drept, nevinovat, a avea dreptate
s.m. dreptate (abstract Is 45,8)
- - % s.f. dreptate (concret = fapt sau judecat dreapt (Gen 18,19)
8 ' 6 - s.m. amiaz
4( ! vb. pi.: a porunci
vb. a posti
vb. a lega; a asedia
4 vb. stânc
$ s.m. umbr ; pl.: ! Z- %
vb. hi.: a reu i, a avea succes
s.m. chip (Gen 1,26)
- $ s.f. coast ; latur , parte
vb. a r s ri, l st ri (despre plante Gen 2,9)
! - adj. mic, tân r, neînsemnat
vb. a striga (în necaz)
vb. a str jui; pi.: a acoperi; a str jui (Avac 2,1)
2 - s.f. nord
vb. a (se) ascunde, a p stra, conserva ; a pândi
' adj. strâmt
' s.m. I. necaz, strâmtorare;
' s.m. II. vr jma
vb. a l muri (purifica metale prin topire); a încerca (Is 48,10)
vb. a fi strâmtorat; a lega
- - s.f. necaz, ananghie
vb. a aduna
s.m. mormânt
167
vb. a îngropa
2 - adj. sfânt, sfin it = consacrat, scos din uzul profan
8 - s.m. r s rit; vântul de la r s rit
0$ ! vb. pi.: a merge în fa a cuiva; a întâmpina ; a înfrunta (
s.m. r s rit; înainte (local sau temporal)
* s.m. sfin enie (Ex 15,11); lucru sfânt, sfin it (Lev 10,10); loc sfânt
(templu Dan 8,13)
vb. a fi sfânt, consacrat; pi.: a sfin i
[ ] vb. ni.: a se aduna; hi.: a convoca
- - s.m. adunare, comunitate
vb. I. a a tepta, n d jdui; II. ni.: a se aduna
2 s.m. glas; sunet, zgomot
vb. a se ridica, a se scula
* - adj. mic, neînsemnat
C$ ! vb. pi.: a arde jertfa (cu fum); a t mâia, a aduce jertf de t mâie
* % s.f. t mâie, fumul t mâiei; t mâiere
8 ' s.p. Cain
! s.m. perete, zid
vb. a fi pu in, a se împu ina; a fi neînsemnat, dispre uit; pi.: a
blestema
>$ ! vb. pi.: a fi gelos, zelos
vb. a cump ra, a dobândi
: - s.m. trestie; tulpin ; b de m sur , m sur (“canon”)
$ s.m. sfâr it, trecerea unei perioade
- s.m. margine; sfâr it, trecerea unei perioade
! - s.m. recolt , seceri
vb. a se mânia
vb. I. a recolta; II. a fi scurt, insuficient
vb. a striga; a chema; a numi; a întâlni (variant a vb. )
vb. a se apropia
s.m. mijloc, interior
- - s.m. dar (cultic), jertf
vb. a întâlni, a da peste
2 - adj. aproape
s.f. corn
vb. a sfâ ia
vb. a lua în seam , a asculta cu aten ie
vb. a fi greu; hi.: a înt ri, învârto a
- adj. greu, dificil
vb. a lega; a conspira)
168
s.f. arc; curcubeu
vb. a vedea; ni.: a se ar ta; hi.: a ar ta

4$ s.p. Ruben
* s.m. cap; vârf; început; c petenie ; pl. ! ,- cs. $ -
2 8 num.ord. întâi
! $ s.f. început
' adj. mult, numeros
* s.m. mul ime
vb. a fi mult, numeros, a se înmul i; pi., hi.: a înmul i
! ! num.ord. al patrulea
vb. a sta culcat, a pândi (despre animale); a se odihni (despre om)
vb. a se agita, a tremura; a se înt râta, mânia
vb. a merge în recunoa tere, iscodi; a umbla cu calomnii, def ima
: s.f. picior; du. 8 - ,' cs. $ '
vb. a urm ri, a persecuta
4' s.f. vânt; duh; Duhul Domnului
vb. a fi înalt, a se în l a; pol.: 2$ a în l a; hi.: 8 $ a în l a,
a ridica
[ ] vb. hi.: a striga tare (de bucurie Ps 47,2/46,1; de lupt Ios 6,16)
vb. a fugi, a alerga
vb. a fi s rac, a s r ci
vb. a (se) l rgi
- - adj. larg, lat
* s.m. loc larg, pia ( i 2 )
' * s.m. l ime
2 - adj. departe
$ - s.p. Rahila
' 8 vb. pi.: a se milostivi; a iubi, a-i fi drag
vb. a sp la
vb. a fi departe, a se îndep rta
vb. a se judeca, sf di; a pleda cauza cuiva
8 s.m. litigiu, pricin , ceart
' $ s.m. miros, mireasm
$ adj. gol
vb. a c l ri, a înc leca, a urca sau merge în car
169
s.m. c ru , car de r zboi; c l re

4 s.m. avere, proprietate
vb. a jubila, a striga de bucurie (Lev 9,24)
' $ s.m. tovar , prieten; vecin, cel lalt; aproapele
' adj. r u
- - s.m. foamete
- - s.f. r u, r utate
vb. a pa te (tr.)
vb. a fi r u, a displ cea, a sup ra, nemul umi
vb. a se cutremura
vb. a vindeca
vb. a se pleca, l sa, a se înmuia, a sl bi
2 - s.m. pl cere, bun voin ; bunul plac, voie
vb. a pl cea ceva sau pe cineva (a binevoi, a iubi)
vb. a ucide
' adv. numai, decât
' ! - s.m. t rie, bolta cereasc
vb. a fi vinovat; hi.: a declara vinovat, a osândi; a face f r delegi
- - adj. vinovat, nelegiuit, necredincios
vb. a se s tura, îndestula

- s.m. câmp, câmpie
( ) vb. a se veseli;
vb. a râde, a glumi; a distra (prin jocuri, întreceri 2S 2,15)
vb. a pune, a a eza
vb. hi.: a în elege; a se purta cu în elepciune; a avea succes, spor
* % s.m. stânga, partea stâng ; nord
vb. a se bucura
- % ! s.f. bucurie
- % ! s.f. ve mânt, acoper mânt
# - vb. a urî
! - s.m. ap; p ros
- - s.f. buz , limb ; margine, mal
' s.m. sac
' s.m. c petenie, conduc tor
- - s.p. Sara
170
' - s.p. Sara

vb. a arde (tr.); ni.: a arde (intr.)
vb. a întreba; a cere

2 % s.f. eol, împ r ia mor ilor, iad
vb. a r mâne (în plus, de prisos)
8 $ % s.f. r m i
vb. a captura, a duce ca robi
4- % s.f. jur mânt
$ s.m. toiag, sceptru; semin ie
! ! % num.ord. al aptelea
vb. ni.: &' % 8 a jura
' num. apte (m.)
- % ! num. apte (f.) 73
! % ! num. aptezeci
vb. a sparge, a sf râma; a cump ra mâncare
vb. a se opri, a înceta; a se odihni
&- ' s.f. i m. sabat, ziua odihnei
vb. a pustii, nimici; a maltrata
- s.m. de ert ciune, z d rnicie
vb. a se întoarce
2- s.m. trâmbi , corn de suflat
2 s.m. vit (taur, bou, vi el, vac )
vb. a junghia, a sacrifica
$ ! vb. pi.: a nimici, a strica; hi.=pi.
vb. a sp la, cl ti, a inunda
vb. a cânta
! s.m. cântec
vb. a a eza, pune
vb. a se culca
vb. a uita
s.m. i p. um r; Sichem
[ ] vb. hi.: a se trezi devreme
vb. a se a eza, a locui
2 - s.m. pace, stare de bine, s n tate
73
171
! ! % num.ord. al treilea
vb. a trimite
- % 3 s.m. mas
[ ] vb. hi.: a arunca
- - s.m. prad
$ - adj. deplin, terminat, pa nic
vb. a fi deplin, terminat; pi.: a împlini, a termina; a desp gubi, a
r spl ti; hi.: a împlini; a face pace
s.m. jertf de împ care, de pace
vb. a scoate, a trage afar (sabia)
F - num. trei (m.)
- F % num. trei (f.)74
! F % num. treizeci
$ s.m. nume; pl.: 2 $
- adv. acolo
[ ] vb. hi.: a stârpi, a extermina
4$ % s.p. Samuel
8 ' - s.m.pl. cer (ceruri); cs. $ %
8 ! % num.ord. al optulea
vb. a fi pustiu; a fi consternat, mirat
$ - adj. pustiu; consternat, mirat
- - % s.f. pustiu, pustiire
s.m. untdelemn
: * % num. opt (m.)
( * % num. opt (f.)75
8 * % num. optzeci
vb. a auzi; a asculta de ( + &% , % sau 2 &% )
vb. a p zi, a observa (legea)
s.f. i m. soare
2 % ! s.p. Samson
$ s.f. dinte; du.: >8 ? !
( - s.f. an; pl. 8 -
8 $ num.ord. al doilea
8? % num. doi; amândoi; cs. # %
' ' s.m. poart
- % ! s.f. roab , slujitoare
vb. a judeca
74
75
172
vb. a turna, a v rsa

vb. a se pleca, a fi umilit; hi.: cauz.
[ ] vb. hi.: a da s bea; a ad pa; a uda, iriga (Gen 2,10)
vb. a avea lini te, a fi lini tit
s.m. siclu (m sur de greutate sau moned )
s.m. minciun , în el torie
[ ] vb. pi. $ $ a sluji (mai ales cultic)
$ num. ase (m.)
<- ! num. ase (f.)76
<! ! num.ord. al aselea
<! ! num. aizeci
vb. a bea
+8 ' ,% num. doi (f.); cs. +$ %
G- +! % s.f. laud , cântare de laud , psalm

+: - s.m. mijloc; cs. 2+
2 2$ + s.f.pl. neamuri, genealogie; istorie
- 2$ + s.f. urâciune, spurc ciune
2- + s.f. lege, înv tur , Legea (lui Moise)
+' ' prep. sub; în loc de
vb. a spânzura, a atârna de
2 +% adv. ieri
+! - adv. neîncetat
+! - adj. f r prihan , des vâr it, complet
vb. a fi terminat; a fi des vâr it, f r prihan
vb. a r t ci
+% ! s.f. splendoare, m re ie; podoab
G- +! % s.f. rug ciune
vb. a apuca, prinde
vb. a sufla în trompet ; a înfige, a bate (un cui, palma, din
palme); a a eza cortul (b tând ru i)
4- +% s.f. prinos, ofrand
+' $ num. nou (m.)
- +% ! num. nou (f.)77
76
77
173
INDEX78
Accent:
ton 4, 13, 16, 35, 44, 52, 86
semne (atnah, silluq, sof pasuq) 86
Acuzativ (nota) 23
Adhortativ 70
Adjectiv 18, 19, 26, 36, 47, 48, 61
Adverb 10, 44
Aformativ (conjugare) 35
Alfabet 2
Apocopat (form ) 82
Articol 8, 9, 14, 15, 17, 23, 25, 48, 63
Atributiv (folosire) 19, 22, 85
Atnah 86
Begadkefat 11, 12
Cauzativ (sens) 88, 92

Cohortativ 73, 74
Condi ional (propozi ie) 94
Conjugare:
aformativ 36
preformativ 64
conjug ri derivate 88
Conjunctiv (propozi ie) 87
Conjunc ia:
8, 51, 69, 71, 87, 94
altele 51, 76, 94
Construct (stat) 48, 52, 53, 54, 58, 59
Dage 11, 12
Dativ (nota) 9
Demonstrativ (pronume) 33
Denominativ (sens) 88, 90, 93
Dual 7
Determinare (a substantivului) 23, 48, 63
Disjunctiv (propozi ie) 87
Dublare 8, 11, 12, 14, 23, 29, 57, 69, 79, 89, 90, 93
Factitiv-intensiv (sens) 90
Gen (al substantivelor) 6, 18, 19

Genitiv (construc ie genitival ) 48
Guturale (consoane) 1, 14, vezi i verb
Ha interogativ 42
He locale 44
Hifil 88, 92
Hi tafel 96
78
Numerele sunt referiri la paragrafe!
174
Hitpael 88, 93
Hitpolel 96
Hofal 88, 92
Infinitiv:
construct 77, 78, vezi i verb
absolut 85
Interdic ie 70
Imperativ 70, vezi i verb
Imperfect 64, 66, vezi i verb
Iusiv 73, 74, 82
Ketib vezi nota 29
Mappiq 12
Maqqef 9, 23, 25, 47, 70
Matres lectionis 24
Meteg 35
Narativ 69
Nega ie 38, 65, 69, 70, 78, 94
Nifal 88, 89
Nota acuzativului 23
Nota dativului 9
Num r (al substantivelor) 7
Numeral 81, 95, 97
Participiu:
activ 21, 22, 30, 34
pasiv 85
Pasiv (sens) 88, 89, 90, 92
Patah furtivum 21
Pauza 86
Perfect 36, 37, vezi i verb
Piel 88, 90
Pilpel 96
Poel 96
Polal 96
Polel 96
Predicat:
neverbal 10, 19, 22, 33, 56
verbal 38, 69
Predicativ (folosire) 19, 22, 33, 85
Prefix 1, 36, 64, 70, 88, 89, 92, 93
Preformativ (conjugare) 64
Prepozi ie: 9, 15, 23, 25, 32, 45, 50, 62
Prohibi ie 70
Pronume:
demonstrativ 33
interogativ 57
personal 56
relativ 27, 51
Pronun ie
exploziv 2, 11, 12
spirant 2, 11
Propozi ie:
175
condi ional 94
conjunctiv 87
disjunctiv 87
final 74, 78
nominal 10
relativ 27, 51
temporal 76
verbal 38
Pual 88, 90
Qal 88
Qame hatuf 35
Qere vezi nota 29
R d cin 1, 13, 21, 36, 39, 88

Reciproc (sens) 88, 89, 93
Reducere vocalic 13, 14, 16, 18, 48, 60, 70
Reflexiv (sens) 88, 89, 93
Secven e narative 69, 74, 76, 87

Semivocale 3
Scriere:
alfabet 2
defectiv 24
Silab 4, 5, 11, 13
Segolat (substantiv) 16, 58
Stat:
absolut 48
construct 48, 52, 53, 55, 58, 59,
Substantiv 6, 7, 16, 20, 29, 52, 53, 55, 58, 59, 60, 63, 68
Sufix local-direc ional 44
Sufixe pronominale:
prepozi ie 32, 45, 50, 62
substantiv 60, 63, 68
verb 89
wa:
mobile i quiescens 5
regula lui wa 54
Verb:
QAL regulat de I- II- III- I- III- I- I- I- III- II- gemin.

stare gut. gut. gut. II-
perfect 36 61 39 39 39 39 41 36 36 43 46 49
imperfect 64 66 72 66 66 75 67 79 80 82 83 84
w-imperf. 69 75 80 82
imperativ 70 72 70 70 75 70 79 80 82 83
iusiv 73 82
cohortativ 73
inf. constr. 77 77 77 77 77 77 79 80 82 83
inf. 85 85 85 85 85 85 85 85 85 85
absolut
part. activ 21 30 30 21 30 21 21 34 46
part. pasiv 85 85 85 85 85 85 85 85 85 85
176
sufixe pronominale 89
tulpini (conjug ri) derivate 88-90, 92, 93, 96
vezi i anexa pentru conjugarea complet a verbelor
Vocale 1, 3, 24
Waw consecutiv sau conversiv 69

Waw-imperfect 69, vezi i verb
Waw-perfect 69
177
RECOMAND RI BIBLIOGRAFICE
Cursul prezent ofer doar o introducere în limba ebraic biblic . Pentru aprofundarea
cuno tin elor sau pentru sistematizarea lor, este necesar consultarea unei gramatici.
Deasemnea, pentru traducerea unor texte din Biblia ebraic , vocabularul acestui curs poate fi
insuficient, caz în care recomand m utilizarea unui dic ionar. Cu titlu selectiv, indic m câteva
dintre lucr rile clasice, în limba român sau în alte limbi, ce pot fi consultate i folosite:
a) Gramatici
- Corni escu, pr. prof. dr. E., Abrudan, pr. prof. dr. D., Limba ebraic biblic , edi ia a 2-a,
Bucure ti: EIBMBOR, 2002.
- Gesenius, W., Kautzsch, E., Bergsträsser, G., Hebräische Grammatik, edi ia a 28-a,
Leipzig:Vogel, 1983.
- Jenni, E., Lehrbuch der hebräischen Sprache des Alten Testaments, edi ia a 2-a, Basel,
Frankfurt am Main: Helbing & Lichtenhahn, 1981.
- Joüon, P., A Grammmar of Biblical Hebrew, edi ia tradus i revizuit de T. Muraoka, 2
vol., Subsidia biblica 14, Roma: Ed. Pontificio Ist. Biblico, 1993.
- Lambdin, Th. O., Introduction to Biblical Hebrew, London: Darton, Longman and Todd,
1988.
b) Dic ionare
- Brown, F., Driver, S. R., Briggs, C. A., Hebrew and English Lexicon of the Old Testament
(retip rit i revizuit), Oxford 1972.
- Gesenius, W., Hebräisches und aramäisches Handwörterbuch über das Alte Testament,
edi ia a 17-a revizuit de F. Buhl, Leipzig: Verlag von F. C. W. Vogel, 1921.
- Koehler, L., Baumgartner, W., Hebräisches und aramäisches Lexikon zum Alten Testament,
edi ia a 3-a revizuit de W. Baumgartner, J. J. Stamm und B. Hartmann, Leiden [ . a.]: Brill,
1990.
178
BIBLIOGRAFIE
a) Textul biblic
- Biblia Hebraica Stuttgartensia, edi ia a 4-a, editat de K. Ellinger i W. Rudolph, Stuttgart:

Deutsche Bibelgesellschaft, 1990.
- Biblia sau Sfânta Scriptur , tip rit sub îndrumarea i cu purtarea de grij a Prea Fericitului
P rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod,
b) Dic ionare i vocabulare
- Brown, F., Driver, S. R., Briggs, C. A., Hebrew and English Lexicon of the Old Testament
(retip rit i revizuit), Oxford 1972.
- Edel, Dr. theol. R. F., Hebräisch-Deutsche Vokabel-Lern- und –Repetitionshefte, edi ia a 7-
a, Marburg: Oekumenischer Verlag Dr. R. F. Edel, 1973.
- Feyerabend, Dr. K., Taschenwörterbuch der hebräischen und deutschen Sprache, Berlin-
Schöneberg: Langenscheidtsche Verlagsbuchhandlung, 1912.
- Gesenius, W., Hebräisches und aramäisches Handwörterbuch über das Alte Testament,
edi ia a 17-a revizuit de F. Buhl, Leipzig: Verlag von F. C. W. Vogel, 1921.
- Koehler, L., Baumgartner, W., Hebräisches und aramäisches Lexikon zum Alten Testament,
edi ia a 3-a revizuit de W. Baumgartner, J. J. Stamm und B. Hartmann, Leiden [ . a.]: Brill,
1990.
- Watts, J. D. W., Lists of Words Occuring Frequently in the Hebrew Bible, edi ia a 2-a,
Grand Rapids, Michigan: Eerdmans, 1984.
c) Concordan e
- Even Shoshan, A., A New Concordance to the Bible, Jerusalem, 1988.

- Lisowsky, G., Konkordanz zum Hebräischen Alten Testament, Stuttgart: Deutsche
Bibelgesellschaft, 1993.
- Mandelkern, S., Veteris Testamenti Concordantiae Hebraicae atque Chaldaicae, Graz:
Akadem. Druck- u. Verl.-Anst., 1978.
179
d) Gramatici
- Bartelmus, R., Einführung in das biblische Hebräisch, Zürich : Theol. Verl., 1994.
- Bauer, H., Leander, P., Historische Grammatik der hebräischen Sprache des Alten
Testamentes, Hildesheim: Olms, 1965.
- Corni escu, pr. prof. dr. E., Abrudan, pr. prof. dr. D., Limba ebraic biblic , edi ia a 2-a,
- Edel, Dr. theol. R. F., Repetitorium der hebräischen Grammatik, edi ia a 3-a, Marburg:
Oekumenischer Verlag Dr. R. F. Edel, 1966.
- Gesenius, W., Kautzsch, E., Bergsträsser, G., Hebräische Grammatik, edi ia a 28-a,
Leipzig:Vogel, 1983.
- Jenni, E., Lehrbuch der hebräischen Sprache des Alten Testaments, edi ia a 2-a, Basel,
Frankfurt am Main: Helbing & Lichtenhahn, 1981.
- Joüon, P., A Grammmar of biblical Hebrew, edi ia tradus i revizuit de T. Muraoka, 2
vol., Subsidia biblica 14, Roma: Ed. Pontificio Ist. Biblico, 1993.
- Lambdin, Th. O., Introduction to Biblical Hebrew, London: Darton, Longman and Todd,
1988.
- Meyer, R., Hebräische Grammatik, Berlin: de Gruyter, 1992.
- Schneider, W., Grammatik des biblischen Hebräisch : ein Lehrbuch, München : Claudius,
2001.
180

Curs Ebraica PT Uzul Studentilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Ebraica PT Uzul Studentilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pr. Lect. Dr.

Constantin Oancea Curs de limba ebraic biblic

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU

Facultatea de Teologie Andrei Şaguna

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea

Curs de limba ebraic biblic

Editura Alma Mater

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea

Curs de limba ebraic biblic

Editura Alma Mater

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................. 5

39. Perfectul verbelor cu consoane guturale ........................................................................ 45

75. Imperfectul i imperativul verbelor I- ......................................................................... 81

2. Scrierea ebraic . Alfabetul

Nume Liter Transcriere Pronun ie

b) unele litere au dou forme

c) urm toarele litere au forme asem n toare, dar nu trebuie confundate:

taw chet het

b) Copia i cuvintele de mai jos, p strând o distan a între dou cuvinte:

c) Exerci ii de transcriere cu litere latine:

Semn Transcriere Pronun ie Nume

X! i [i] scurt îræq (hireq)

X$ [e] lung rê ( ere)

X æ [e] deschis, scurt11 seg l (segol)

X - [a] lung q mæ (qame )

X* [o] lung ôlæm (holem)

X 3 u [u] scurt qibbû (qibbu )

Când unele vocale sunt urmate de un , ele se lungesc:

Semivocalele. Masore ii au notat i semivocale (sunete foarte scurte):

A adar, din punct de vedere cantitativ, vocalele sunt:

&$ &- ' $ - $ $ )* 2 )$ ' $ !

4. Împ r irea cuvintelor în silabe. Accentul

midb r (de ert) mid-b r

Silabele sunt deschise (CV) sau închise (CVC; CVCC).14

De regul accentul cade pe ultima silab .

La unele cuvinte accentul cade pe penultima silab :

8 $, - % 4 $, 0- - ! " ' &7 % 2 2! -, -

- la începutul unei silabe, wa se cite te15 (1)

- la sfâr itul unei silabe închise, wa nu se cite te16 (2)

O serie de cazuri particulare se desprind din regulile 1 i 2:

- la începutul unui cuvânt, wa se cite te (1):

În caz de dubiu, încerca i s împ r i i cuvântul în silabe. Nu uita i c o silab începe

a) Citi i urm toarele cuvinte:

6. Substantivul: genul substantivelor

<- ! ’išš (h)19

7. Num rul substantivelor

Singular Dual Plural

( y d 8 ,' ( y dayim 2 ( y dôt

La majoritatea substantivelor apar îns i modific ri vocalice la formarea pluralului.

, mælæk ! - % mel kîm

Unele susbstantive prezint i modific ri ale consoanelor la formarea pluralului:

! ’îš ! ( " ’an šîm (în loc de apare )

Exist i excep ii:

<- ! ’išš (h) - femeie !( n šîm (feminin)

8. Articolul hot rât. Conjunc ia we ( i)

, mælæk ;, ' hammælæk20

Exist trei tipuri de prepozi ii în ebraic :

&%, bemælæk (într-un rege)

Ex: ;, ' hammælæk

;, ' + &% ;,&' bammælæk (în rege)

&8 ,' ' ’æl-habbayit (spre, c tre cas )

10. Propozi ii cu predicat adverbial

&8 &,' ' ;, ' hammælæk babbayit: Regele (este) în cas .

: n bî’ + îm n bî’îm (n -bî-’îm)23 nebî’îm