ALEGERI 26 MAI 2019 - ÎNCREDEREA ÎN LIDERII

POLITICI ȘI INTERESUL PENTRU POLITICĂ

Profiling politic

Suprapunerea referendumului pentru justiție cu alegerile europarlamentare a

generat o campanie electorală efervescentă și în care temele legate de politicile
europene și viitorul Europei au devenit secundare temelor de politică internă.
Din această perspectivă, analiza IRES arată dimensiunea interesului pentru
politică a celor care au votat la scrutinele din 26 mai, dar și segmentarea socio-
demografică și comportamentul electoral al românilor în funcție de încrederea pe
care aceștia o au în câțiva lideri politici din România: Președintele Klaus Iohannis,
fostul președinte al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, liderul Alianței 2020
– USR-PLUS; Dacian Ciolos, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu și liderul PRO
România, Victor Ponta.

Încrederea în liderii politici și interesul pentru politică închide seria celor trei
analize furnizate de IRES privind profilul celor care au votat la scrutinele din 26
mai 2019 și care au avut obiectivul de a furniza publicului informații cu privire la
caracteristicile indivizilor care au votat la alegerile de duminică, 26 mai 2019, atât
din perspectiva structurii socio-demografice, dar și din cea a comportamentului
politic.

ÎNCREDEREA ÎN LIDERI POLITICI

PROFILĂRI ÎNCREDERE KLAUS IOHANNIS
 Doi din trei simpatizanți ai lui Klaus Iohannis au cel mult 50 de ani.
 Unul din cinci simpatizanți ai lui Klaus Iohannis are studii superioare.
 37% dintre cei care au încredere în Klaus Iohannis sunt angajați în mediul
privat.
 77% dintre simpatizanții lui Klaus Iohannis folosesc internet, iar 68% sunt
utilizatori Facebook.
 Simpatizanții lui Klaus Iohannis s-au hotărât să iasă la vot înainte de
începerea campaniei.
 Aproximativ 9 din 10 persoane care au încredere în președintele țării au
votat „Da” la referendum.
Respondenții care spun că au multă și foarte multă încredere în Președintele
României tind să fie în pondere mai ridicată de gen masculin (51%), în timp ce
aceia ce au puțină și foarte puțină încredere în el sunt în proporție ușor mai
ridicată de gen feminin (52%). În rândul participanților la sondaj care îl creditează
pe Președinte cu un nivel ridicat de încredere regăsim tineri între 18 și 35 de ani
(31% vs. 23%), precum și maturi între 36 și 50 de ani (33% vs. 29%) în proporții mai
ridicate decât în cazul celora care au puțină încredere sau deloc în acesta. Astfel,
aproximativ două treimi (64%) dintre respondenții care au multă și foarte multă
încredere în Klaus Iohannis au între 18 și 50 de ani, comparativ cu aproximativ
jumătate dintre cei care au puțină încredere sau deloc.
În rândul simpatizanților lui Klaus Iohannis regăsim în proporție mai ridicată
respondenți din mediul urban foarte mare, cu peste 200.000 de locuitori (25% vs.
20%), comparativ cu categoria respondenților care au încredere scăzută în această
personalitate politică, care locuiesc în pondere mai ridicată în mediul rural (48%
vs. 40%).
Comparativ cu cei ce nu au încredere în Klaus Iohannis, cei ce au încredere în
această personalitate locuiesc în proporție mai ridicată în Transilvania și Banat
(37% vs. 31%) și în proporție mai scăzută în sudul țării (44% vs. 48%).
Nivelul de educație în rândul intervievaților care au foarte multă sau multă
încredere este mai ridicat decât în cazul celor care se află în cealaltă zonă a scalei
de încredere – 19% au studii superioare (vs. 13%), 47% studii medii (vs. 44%), în
timp ce 34% au studii elementare (comparativ cu 43%) dintre cei ce au puțină sau
foarte puțină încredere în Președintele României.
În rândul simpatizanților lui Klaus Iohannis regăsim persoane cu venituri ridicate în
proporții mai mari comparativ cu categoria persoanelor care au puțină sau foarte
puțină încredere în acesta; astfel, 13% au venituri de peste 4.000 de lei
(comparativ cu 9%), 42% între 1.501 și 4.000 de lei (vs. 36%), iar 45% sub 1.500 lei
(vs. 56% în rândul celor cu un nivel de încredere redus în Președinte).
În rândul persoanelor cu multă și foarte multă încredere în Klaus Iohannis regăsim
o proporție mai ridicată a persoanelor care sunt angajate în mediul privat (37% vs.
29%), în timp ce în rândul celor ce nu îl creditează cu multă încredere pe
Președinte, avem o proporție semnificativ mai ridicată a pensionarilor (36% vs.
24%).
Susținătorii lui Klaus Iohannis sunt utilizatori de internet (77% vs. 66%) și de
Facebook (68% vs. 55%) în proporție mai ridicată decât aceia care nu au decât
puțină sau foarte puțină încredere în acesta.
Votanții care îl creditează pe Președinte cu multă sau foarte multă încredere au
luat decizia de a participa la vot la alegerile europarlamentare înainte de
începerea campaniei în proporție mai ridicată decât cei care exprimă un nivel
redus de încredere (64% vs. 57%), în timp ce aceștia din urmă s-au decis în ziua
votului în proporție mai ridicată (13% vs. 8%). Proporția celor ce au luat această
decizie pe parcursul campaniei, înainte de ziua votului, este similară (28%,
respectiv 29%). Distribuirile sunt similare și în cazul deciziei de a participa la
referendum.
Simpatizanții lui Klaus Iohannis declară că au votat „Da” la ambele întrebări de la
referendum în proporție semnificativ mai ridicată decât cei care nu au decât
puțină sau foarte puțină în acesta: 88% vs. 71% la prima, respectiv 90% vs. 72% la a
doua întrebare.

PROFILĂRI ÎNCREDERE LIVIU DRAGNEA

 Jumătate din simpatizanții lui Liviu Dragnea au vârsta peste 65 de ani.
 Jumătate din simpatizanții lui Liviu Dragnea au studii elementare, iar doi
din trei au venitul mai mic de 1.500 de lei.
 10% dintre cei care au încredere în Liviu Dragnea sunt angajați la stat,
față de 14% dintre cei care nu au încredere.
 Dintre simpatizanții lui Liviu Dragnea, 42% utilizează internetul, iar 33%
utilizează Facebook.
 22% dintre simpatizanții lui Liviu Dragnea au hotărât în ziua alegerilor să
voteze la referendum.
 Aproximativ patru din zece simpatizanți ai lui Liviu Dragnea au votat
„Nu” la referendum.

În rândul persoanelor care spun că au multă și foarte multă încredere în Liviu

Dragnea, proporția femeilor este de 60%, în timp ce în rândul celor care au puțină
și foarte puțină încredere în această personalitate este de 49%.
În rândul simpatizanților lui Liviu Dragnea se observă o proporție foarte redusă a
tinerilor adulților sub 35 de ani (7%, comparativ cu 31% în rândul celor ce nu îl
creditează pe acesta cu încredere crescută), dar și a maturilor între 36 și 50 de ani
(16% vs. 33%). Astfel, aproape 8 din 10 dintre simpatizanții lui Liviu Dragnea (78%)
au vârsta de 51 de ani sau mai mult (comparativ cu 36% în rândul celeilalte
categorii).
Persoanele care îl creditează pe Liviu Dragnea cu multă sau foarte multă încredere
locuiesc în mediul rural în proporție de 53%, semnificativ mai ridicată decât a celor
care nu au încredere în acesta (43%), aceștia dintâi locuind în proporții mai reduse
în orașe mari, de peste 100.000 de locuitori. Cei ce au încredere în Liviu Dragnea
declară că locuiesc în sudul țării în proporție mai ridicată comparativ cu cei care
au încredere puțină sau foarte puțină (51% vs. 46%), respectiv în Transilvania și
Banat în proporție ușor mai redusă (30% vs. 34%).
Mai mult de jumătate dintre intervievații care au încredere în această
personalitate au studii elementare (51%), comparativ cu 36% care este proporția
observată în rândul celor care au puțină și foarte puțină încredere; mai mult,
proporția celor care au studii superioare din rândul primei categorii este mai
redusă comparativ cu cea de-a doua: 10% vs. 17%.
65% dintre simpatizanții lui Liviu Dragnea au venituri sub 1.500 de lei, pondere
semnificativ mai ridicată decât a celor care nu îl simpatizează (49%), în timp ce
28% au venituri cuprinse între 1.501 și 4.000 de lei (vs. 40%), iar 7% peste 4.000 de
lei (vs. 11%).
Persoanele care au încredere în această personalitate sunt pensionate în proporție
de 63%, pondere foarte ridicată comparativ cu a celor care nu au încredere în ea,
unde proporția pensionarilor este de 25%. În același timp, 10% dintre simpatizanții
săi au un loc de muncă în sectorul public (vs. 14%), 12% în sectorul privat (vs. 36%),
iar 11% sunt neocupate (vs. 19%).
Simpatizanții lui Liviu Dragnea folosesc internetul și Facebook în proporție
semnificativ mai redusă decât non-simpatizanții săi: 42% vs. 76%, respectiv 33% vs.
66%.
Persoanele care au încredere puțină sau foarte puțină în Liviu Dragnea spun în
pondere mai ridicată cum că pe parcursul campaniei ar fi fost îndemnați în mod
direct să participe la vot la referendum, comparativ cu susținătorii acestuia – 16%
vs. 6%, în timp ce aceștia din urmă spun în proporție mai ridicată cum că nu au
fost îndemnați nici să participe, nici să nu participe (92% vs. 79%).
Proporția celor care declară că au ales „Da” la cele două întrebări ale
referendumului este mai scăzută în rândul susținătorilor fostului lider PSD,
comparativ cu cea din rândul celor care nu au încredere în acesta; cu toate
acestea, majoritatea lor au ales această opțiune: 56% în cazul primei întrebări (vs.
83%) și 60% în cazul celei de-a doua (vs. 84%).

PROFILĂRI ÎNCREDERE DACIAN CIOLOȘ

 61% dintre cei care au încredere în Dacian Cioloș sunt bărbați, iar 31%
provin din urbanul mare.
 Unul din trei simpatizanți ai lui Dacian Cioloș este absolvent de studii
superioare.
 45% dintre cei care îl creditează cu încredere pe Dacian Cioloș sunt
angajați în mediul privat.
 Dintre simpatizanții lui Dacian Cioloș, 85% sunt utilizatori de internet și
74% sunt utilizatori Facebook.
 Doi din trei simpatizanți ai lui Dacian Cioloș au decis că vor vota pentru
europarlamentare înainte de campanie.
 Nouă din zece simpatizanți ai lui Dacian Cioloș au vot „Da” la referendum.

Respondenții cu multă și foarte multă încredere în Dacian Cioloș sunt bărbați în

proporție mai ridicată, de 61%, în timp ce aceia cu puțină și foarte puțină
încredere sunt mai degrabă femei – 54%.
Simpatizanții lui Dacian Cioloș au vârste cuprinse între 18 și 50 de ani în proporție
semnificativ mai ridicată decât cei ce nu îl creditează cu încredere: 71% vs. 52%.
În rândul persoanelor cu un nivel ridicat de încredere în această personalitate
observăm o proporție foarte ridicată a respondenților care locuiesc în mediul
urban (66%), iar 31% în urban foarte mare, de peste 200.000 de locuitori; cei ce au
puțină și foarte puțină încredere în acesta locuiesc în mediul urban în proporție de
50%, iar doar 18% în urban foarte mare.
Persoanele cu multă și foarte multă încredere în Dacian Cioloș locuiesc în
Transilvania și Banat în proporție mai ridicată decât cele cu puțină și foarte puțină
încredere în acesta (39% vs. 31%) și în proporție mai redusă în sudul țării (44% vs.
48%) și Moldova (17% vs. 21%).
Simpatizanții lui Dacian Cioloș au studii superioare în proporție de 29%, cu 18
puncte procentuale mai mult decât cei ce nu îl simpatizează, în același timp fiind
mai redusă proporția celor care au studii elementare în cazul categoriei dintâi: 26%
vs. 42%.
Participanții la sondaj care declară un nivel ridicat al încrederii în liderul Alianței
2020 – USR-PLUS au venituri sub 1.500 de lei în pondere semnificativ mai scăzut
decât cei care se poziționează în cealaltă zonă a scalei încrederii (37% vs. 56%), în
timp ce ponderea celor cu venituri de peste 4.000 de lei este cu 12 puncte
procentuale mai crescută în rândul simpatizanților acestei personalități politice.
45% dintre simpatizanții lui Dacian Cioloș sunt angajați la privat, în timp ce doar
29% dintre non-simpatizanții săi au același statut; în același timp, 18% sunt
pensionari, iar în cealaltă categorie ponderea pensionarilor este de 36%. Celelalte
categorii ocupaționale sunt reprezentate în mod similar în cadrul celor două
segmente investigate, cu un ușor avantaj pentru antreprenori și liber profesioniști
în rândul simpatizanților liderului PLUS.
Persoanele care au multă și foarte multă încredere în Dacian Cioloș folosesc
internetul (85% - mai mult cu 20 de pp) și Facebook (74% - mai mult cu 19 pp)
decât cele care au puțină și foarte puțină încredere în acest lider politic.
Susținătorii lui Dacian Cioloș care au votat declară că au decis să participe la
alegerile europarlamentare înainte de începerea campaniei în proporție de 69%,
pondere cu 11% mai ridicată decât în cazul celor ce au mai degrabă puțină
încredere în acesta, cei din urmă decizând în ziua votului în proporție mai ridicată
decât ceilalți că vor participa: 13% vs. 6%. Distribuirile sunt relativ similare când
vine vorba de decizia de a participa la referendum, în cazul căruia 55% dintre
votanții simpatizanți ai lui Dacian Cioloș s-au decis înainte de campanie (vs. 45%
dintre ceilalți), iar 16% dintre cei cu puțină încredere s-au decis în ziua votului (vs.
10% dintre ceilalți).
Simpatizanții liderului Alianței 2020 USR-PLUS declară în proporție ușor mai redusă
cum că nu a încercat nimeni să îi îndemne să voteze sau nu la referendum (76% vs.
84%), în timp ce o proporție mai ridicată declară că au fost îndemnați să participe
la acest scrutin, comparativ cu cei ce au încredere redusă în Dacian Cioloș (19% vs.
12%).
La cele două întrebări de la referendum, 91% dintre susținătorii liderului Alianței
2020 USR-PLUS au votat „Da”, în timp ce aceia ce nu au încredere în această
personalitate politică au votat „Da” în pondere de 76% la prima întrebare și 77% la
a doua.

PROFILĂRI ÎNCREDERE VICTOR PONTA

 Peste jumătate dintre simpatizanții lui Victor Ponta provin din mediul
rural.
 55% dintre simpatizanții lui Victor Ponta au venitul de cel mult 1.500 de
lei.
 42% dintre susținătorii lui Victor Ponta sunt pensionari, iar 15% sunt
angajați la stat.
 59% dintre cei care au încredere în Victor Ponta utilizează internetul, iar
48% utilizează Facebook.
  Simpatizanții lui Victor ponta au luat decizia de a vota la referendum
relativ aproape de ziua votului.
 Aproximativ opt din zece simpatizanți ai lui Victor Ponta au votat „Da” la
referendum.

Din perspectiva genului, în rândul simpatizanților lui Victor Ponta observăm o

proporție mai ridicată a femeilor, comparativ cu cea din rândul celor care nu îl
simpatizează.
Comparativ cu cei care puțină și foarte puțină încredere în liderul Pro România, cei
ce îl creditează pe acesta cu încredere sunt în proporție mai ridicată respondenți
de peste 65 de ani (30% vs. 19%) și mai redusă de 18-35 de ani (20% vs. 29%).
Susținătorii lui Victor Ponta locuiesc în mediul rural în pondere de 53%, cu 10% mai
ridicată decât a celor ce au mai degrabă puțină încredere în acesta, iar în urban
foarte mare, cu peste 200.000 de locuitori, în proporție de 16%, cu 8 puncte
procentuale mai scăzută decât a celor care nu îl simpatizează pe liderul politic.
În rândul simpatizanților lui Victor Ponta se remarcă o pondere ușor mai ridicată a
respondenților din sudul țării (51% vs. 45%), comparativ cu cea din rândul celor ce
au un nivel scăzut de încredere în acesta.
Din perspectiva veniturilor, simpatizanții lui Victor Ponta tind să aibă venituri mai
reduse, în medie, decât cei ce nu îl simpatizează pe liderul Pro România, 55%
dintre aceștia având venituri sub 1.500 de lei (vs. 50%).
Pensionarii sunt suprareprezentați în rândul simpatizanților lui Victor Ponta,
comparativ cu cei ce nu îl simpatizează pe acesta: 42% vs. 28%; în categoria din
urmă, însă, observăm o proporție mai mare a persoanelor neocupate (20% vs. 11%),
dar și a celor angajate în sectorul privat (34% vs. 26%).
Persoanele care îl creditează pe Victor Ponta cu multă și foarte multă încredere
folosesc internetul și Facebook în proporții semnificativ mai redusă decât aceia
care nu fac acest lucru: 59% vs. 74%, respectiv 48% vs. 64.
La prima întrebare a referendumului, respondenții care au votat la acest scrutin și care au
un nivel de încredere ridicat în liderul Pro România au votat „Da” în proporție similară cu
cei care au un nivel redus de încredere; la întrebarea a doua, în schimb, au votat „Da” în
proporție ușor mai redusă – 78% vs. 83%.

PROFILĂRI ÎNCREDERE CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 46% dintre simpatizanții lui Călin Popescu Tăriceanu au peste 65 de ani.
 61% dintre simpatizanții lui Călin Popescu Tăriceanu au venituri lunare
de cel mult 1.500 de lei.
 61% dintre cei care au încredere în Călin Popescu Tăriceanu sunt
pensionari, iar patru din zece care nu au încredere sunt angajați în
mediul privat.
 Unul din trei simpatizanți ai lui Călin Popescu Tăriceanu utilizează
Facebook.
 Aproximativ unul din cinci simpatizanți ai lui Călin Popescu Tăriceanu
care au votat la referendum au decis în ziua alegerilor să facă acest
lucru.
  Dintre cei care au încredere în Călin Popescu Tăriceanu și au votat la
referendum, 66% au votat „Da” la prima întrebare și 71% au votat la fel
la a doua întrebare.

Ponderea femeilor în rândul simpatizanților lui Călin Popescu-Tăriceanu este mai

ridicată decât în rândul celor care au puțină și foarte puțină încredere în acesta
(56% vs. 49%).
Aproape trei sferturi ale celor care au multă și foarte multă încredere în liderul
ALDE (74%) au vârsta de peste 50 de ani, proporția acestora fiind de doar o treime
(33%) în rândul celor care au puțină și foarte puțină încredere în acesta.
Din perspectiva distribuirilor pe tip de localitate, nu se observă diferențe
semnificative între profilurile simpatizanților și non-simpatizanților lui Călin
Popescu-Tăriceanu.
Persoanele care au multă și foarte multă încredere în președintele ALDE declară că
locuiesc în Transilvania și Banat în pondere mai redusă decât cei care spun că nu
au încredere în acesta (28% vs. 36%).
Simpatizanții lui Călin Popescu-Tăriceanu au studii elementare în pondere mai
ridicată decât cei ce nu îl simpatizează: 46% vs. 36%, iar diferența se redistribuie
la studii medii (42% vs. 47%) și superioare (12% vs. 18%).
61% dintre simpatizanții președintelui ALDE au venituri de sub 1.500 de lei,
ponderea fiind de 48% în rândul celor care au puțină și foarte puțină încredere în
acesta.
Dintre persoanele care au multă și foarte multă încredere în această personalitate
politică, 61% sunt pensionate, în timp ce acelea care au puțină și foarte puțină
încredere sunt pensionate în pondere de 22%; cele din urmă sunt angajate în
sectorul privat în proporție de 39% (vs. 13%).
Proporțiile în care simpatizanții liderului ALDE folosesc internetul și Facebook sunt
semnificativ mai scăzute decât în rândul celor care nu îl simpatizează: 46% vs.
78%, respectiv 35% vs. 68%.
Susținătorii lui Călin Popescu-Tăriceanu spun că NU au fost îndemnați să participe
sau să nu participe la referendum în proporție mai ridicată decât cei ce nu au
încredere în el: 88% vs. 80%.

CINE SUNT ROMÂNII INTERESAȚI DE POLITICĂ?

Sunt mai degrabă bărbați (54%), tineri și maturi cu vârsta de cel mult 50 de ani
(27% au între 18 și 35 de ani, același procent au între 36 și 50 de ani), 60% locuiesc
în mediul urban și 46% provin din sudul țării. 44% au studii medii, iar 46% au
venituri maxime de 1.500 lei/lunar. Un interes similar față de politică și în cele
mai mari proporții îl au atât angajații la privat, dar și pensionarii. 70% folosesc
internetul și 59% utilizează Facebook.
80% dintre ei au votat și pentru europarlamentare, și pentru referendum, și
majoritatea dintre ei s-au decis să participe la scrutinul din 26 mai înaintea
campaniei electorale (72% în cazul celor care au votat pentru europarlamentare,
56% în cazul atitudinii față de referendum).
80% dintre ei spun că nu au fost îndemnați direct să nu participe sau nu la
referendum.
Peste 80% dintre ei au votat DA la ambele întrebări ale referendumului.
Votanții Alianței 2020 au participat, aproape în unanimitate, atât la
europarlamentare, cât și la referendum, iar majoritatea s-au decis să participe la
ambele voturi înainte de începerea campaniei electorale.
Peste jumătate dintre ei (53%) au încredere multă și foarte multă în Klaus
Iohannis, 38% în Dacian Cioloș și manifestă încredere scăzută față de Liviu Dragnea
(81%), Victor Ponta (79%), Călin Popescu-Tăriceanu (73%).
68% dintre aceștia cred că direcția în care merge țara este greșită, în timp de 32%
apreciază că direcția este bună.

Prin comparație, cei care nu sunt interesați de politică, sunt într-o proporție mai
mare femei (56%), sunt maturi (33% au între 36 și 50 de ani) și sunt angajați la
privat. Procente mai ridicate decât în cazul celor interesați de politică au luat
decizia de a participa la vot pe durata campaniei electorale și au votat NU la
întrebările de referendum. Încrederea în Președintele României este negativă, 58%
dintre acești respondenți declarând că au puțină și foarte puțină încredere în Klaus
Iohannis.
Trei sferturi dintre ei cred că direcția în care merge țara este greșită, în timp ce
un sfert cred că direcția este bună.

Datele sunt rezultate în urma unui sondaj de opinie derulat de Institutul Român pentru
Evaluare și strategie – IRES în ziua votului – 26 mai 2019 – pe un eșantion de 6.210
indivizi 18+, rezidenți pe teritoriul României. Analizele sunt realizate pe
subeșantioane de populație, în funcție de comportamentul electoral.

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 6.210 subiecți, 18 ani și peste. Datele au fost ponderate după gen,
vârstă, nivel de educație, regiune de dezvoltare și mediu de rezidență, conform structurii
populației rezidente publicate de INS.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,4 %
Metoda: Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone
Interviewing)
Precizări:
 Sondajul de opinie a fost derulat telefonic, prin metoda CATI, pe parcursul zilei de
26 mai, în timpul desfășurării procesului de vot.
• Prezența la urne și intențiile de vot sunt estimate luând în calcul respondenții care
au votat deja la momentul aplicării chestionarului și respondenții care nu au votat,
dar care au declarat intenția de a vota pe parcursul zilei.
• Analizele realizate după coordonatele geografice (regiune, tip de localitate) sunt
realizate conform locației de rezidență declarate de respondenți, nu conform
locației de domiciliu sau a celei de vot.
• Non-răspunsurile sunt setate ca valori lipsă în analizele prezentate.