Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5. Previzionarea (P);
6. Operaționalizarea (O, C, și A);
7. Interpretarea rezultatelor (C-E).
1
5. Rolurile managerului
Rolurile managerului:
- Interpersonale: reprezentare, leader, contactor de prsoane
- Informationale: monitor, diseminator de informatii, purtator de cuvant
- Decizionale: intreprinzator, manuitor de disfunctionalitati, alocator de resurse,
negociator.
6. Enumerati principiile generale ale managemntului, detaliati unul dintre ele
Principiile generale:
„Cel mai important fel de cunoștințe despre principiile conducerii sunt cele privind modul cum
trebuie să le aplicăm.”
2
posibilitatea anticiparii,
amploarea sferei decizonale a decidentului,
sfera de cuprindere a decidentului.
12. Delimitati manag stiintific si stiinta managementului
Managementul este știința care se ocupă cu descoperirea cadrului sistemelor socio-economice,
pentru descoperirea legităților și principiilor, sistematizării și generalizării acestora și conceperea de
noi sisteme, metode, tehnici de management care asigură evoluția competitivă a acestora.
Caracteristici:
- Aportul creativ;
- Diversitatea și eterogenitatea;
- Caracterul „uman”;
- Caracterul „de masa”.
5
Manag. stiintific consta in munca de zi cu zi a conducatorilor care-si desfasoara activitatea la
toate nivelurile ierarhice din organizatie.
Interconditionarea dintre stiinta manag. si manag. stiintific se amplifica ca urmare a
manifestarii unui complex de factori.
Faptul ca stiinta a devenit o forta de productie iar cunostintele esenta obtinerii
avantajului competitive determina o crestere a calitatii activitatii de management din firme de
aplicarea elementelor puse la dispozitie de stiinta manag. Trinomul stiinta a manag-manag.
stiintific-competitivitate a dobandit noi valente , devenind tot mai mult una dintre liniile de
forta invizibile de care trebuie sa se tina cont in practica economica.Un alt factor important il
reprezinta cresterea nivelului de pregatire a componentilor org,capacitatea personalului de a-
si insusi si utiliza preceptele stiintei manag este mult superioara. In ceea ce priveste
continutul raporturilor dintre stiinta manag si manag. stiintific trebuie precizat faptul ca
acesta depaseste cadrul classic al relatiilor dintre teorie si practica,datorita dimensiunii umane
si a caracterului de masa al activitatii de manag. Manag se operationalizeaza prin implicarea
practica a intregului personal din org.
23. Delimitaţi cele două forme ce le îmbracă decizia managerială
In practica organizatiilor decizia manageriala imbraca 2 forme: act decizional si process
decizional.
Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau cand
respective situatie are un character repetitive, variabilele implicate fiind foarte bine cunoscute
de decident. La baza actelor decizionale se afla experienta si intuitia managerilor.
Procesul decizional impluca un consum de timp notabil , care poate fi de ordinal
orelor,zilelor,saptamanilor , pe parcursul carora se culege si se analizeaza o anumita cantitate
de informatii , se stabilesc contacte umane si se consulta mai multe persoane in vederea
conturarii situatiei decizionale.
24. Enumerati cinci „sisteme, metode sau tehnici” manageriale şi detaliaţi aspecte
privind una dintre acestea
Cele 5 metode manageriale sunt:
metoda diagnosticarii
sedinta
delegarea
tabloul de bord
planul de afaceri.
In managementul organizatiei, metoda diagnosticarii indeplineste acelasi rol pe care il
are si in medicina. Astfel, este necesar ca managerii sa fie capabili sa diagnosticheze corect
domeniul condus sau componentele acestuia pt a avea un fundament adecvat in stabilirea
deciziilor care se impun. Diagnosticarea poate fi definita ca acea metoda folosita de manageri
pe baza constituirii unei echipe multidisciplinare, din manageri si executanti, al carei continut
principal consta in identificarea punctelor forte si punctelor slabe ale domeniului analizat, cu
evidentierea cauzelor care le genereaza, finalizata in recomandari cu caracter coercitiv sau de
dezvoltare.
Dupa cum se poate vedea si din definitie, diagnosticarea prezinta 3 caracteristici:
esenta aplicarii ei consta in analiza cauza-efect
specific metodei diagnosticarii este si caracterul participativ
finalizarea sa consta in recomandari.
8
Din punct de vedere functional, sistemul informational este necesar sa se armonizeze
indeosebi cu sistemul decizional, astfel incat continutul informatiilor si caracteristicile
dimensionale ale fluxurilor informationale sa reflecte necesitatile specifice adoptarii de
decizii rationale de catre fiecare manager. Necesitatea armonizarii componentelor sistemului
informational cu componentele sistemului decizional decurge din functia decizionala a
informatiilor.
9
39. Regulile elaborării unei organigrame corecte şi sugestive
Principalele reguli in elaborarea unei organigrame sunt:
- marimea patrulaterelor si grosimea liniilor trebuie correlate cu amploarea obiectivelor,
sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor implicate.
- plasarea pe plansa a casutelor si liniilor trebuie sa reflecte raproturile de subordonare
ierarhica existente in unitate.
- pt fiecare compartiment este recomandabil sa se indice numarul total al personalului
- este indicata intocmirea unei legende cu semnficatia simbolurilor utilizate
- formatul trebuie sa fie suficient de mare pt a asigura o prezentare clara a structurii
organizatorice a firmei.
40. Prezentaţi funcţiile sistemului decizional
Principalele funcţii specifice ale sistemului decizional al organizaţiei sunt:
a) Direcţionează dezvoltarea de ansamblu a organizaţiei şi componentelor sale.
b) Armonizarea activităţilor personalului organizaţiei este o altă funcţie majoră a
sistemului decizional.
c) Declanşarea acţiunilor personalului la nivelul firmei şi al componentelor acestora.
41. Organizatia ca obiect de studiu al managementului.
Organizatia poate fi definita ca un sistem alcatuit din mai multe persone in vederea
realizarii unui scop comun.
Organizatia economica este acea organizatie care are drept obiectiv obtinerea de profit.
Caracteristica economiei de piata este situarea firmelor in prim-planul activitatii
economice, pornind de la premisa ca daca acestea sunt profitabile toti cei implicati sunt
afectati pozitiv, inclusive economia nationala.
O a doua conceptie economica are drept idée centrala stituarea pe prim plan a
economiei nationale subestimand importanta inteprinderilor component.
Pt a fi eficienta o economie natioanala trebuie sa cuprinda si sa se bazeze pe
inteprinderi rentabile..
Firma prezinta mai multe dimensiuni definitorii:
a) firma este un sistem complex
b) firma este un sistem socio-economic
c) firma este un sistem deschis
d) firma este un sistem organic
e) Firma este un sistem tehnico-material
f) analiza firmelor releva caracterul operational
42. Enumeraţi etapele metodologiei de reproiectare a sistemului decizional. În ce
constă una dintre etape
Etapele metodologiei de reproiectare sunt:
culegerea si inregistrarea informatiilor privind conceperea si functionarea sistemului
decizional
Analiza sistemului decizional
Reproiectarea sistemului decizional al organizatiei, in aceasta categorie se includ:
imbunatatirea tiplogica a deciziilor adoptate si corelaera acestora cu pozitia
ierarhica a decidentului
abordarea echilibrata a proceselor de management
tratarea decizionala echilibrata a componentelor procesuale ale organizatiei
imbunatatirea calitatii deciziilor adoptate
imbogatirea si modernizarea instrumentarului decizionale utilizate.
10
- principiul concentrarii asupra abatarilor esentiale
- principiul asigurarii de maximum de informatii finale din fondul de informatii
primare.
Informatiile primare sunt folosite nemijlocit pt evidenta si controlul desfasurarii
proceselor, ca si pt luarea unor decizii, cu caracter local. Cele mai importante decizii si
actiuni ale manag organizatiei se fundamenteaza insa pe informatii finale. Fondul de
informatii primare trebuie valorificat pentru obtinerea celor mai bune informatii finale.
11
imbunatatirea controlului exercitat asupra subordonatilor.
48. Precizati categoriile de obiective in fct de sfera de cuprindere si de importanta lor
in cadrul org
In functie de sfera de cuprindere si de importanta lor in cadrul organizatiei, obiectivele
pot fi:: obiective fundamentale, obiective derivate de gradul I, obiective derivate de gradul II,
obiective specifice, obiective individuale.
49. Metode si tehnici decizionale
In functie de volumul, structura si calitatea informatiilor de care se beneficiaza,
modelele decizionale pot fi: deterministe, nedeterministe si probabiliste.
In functie de tipul situatiilor decizionale implicate:
- metode si tehnici de optimizare a deciziilor in cond de certitudine: ELECTRE, tabelul
decizional, simularea decizionala
- metode si tehnici de optimizare a deciziilor in cond de incertitudine: tehnica optimista,
tehnica pesimista, tehnica minimizarii regretelor
- metode si tehnici de optimizare a deciziilor in cond de risc: arborele decizional,
metoda sperantei matematice.
12
- creeaza conditii preliminare pt realizarea de catre manager a unor contacte operative si
eficiente cu persoane din interiorul si exteriorul organizatiei;
- degreveaza managerul de o serie de actiuni de rutina, contribuind astfel la utilizarea
rationala a timpului de lucru de care el dispune.
Functii ale secretariatului:
de asistare directa a managerului;
de legatura si “filtru” pt solicitarile de contacte directe si audiente
de tratere a informatiilor si documentelor informationale adresate managerilor;
de reprezentare.
58. Enumerati tendintele decizionale pe plan mondial , detaliati aspectele privind una
dintre acestea.
- personalizarea deciziei
- informatizarea deciziei.
Principalele variabile care determina informatizarea decizionala:
posedarea de catre manageri a cunostintelor si abilitatilor necesare utilizarii eficace a
computerelor;
dotarea organizatiilor cu calculatoare performante;
constituirea si utilizarea de sisteme informationale gigant, de magistrale
informationale, care ofera rapid si ieftin informatii de catre managerii necesare in procesele
decizionale;
conturarea treptata in cadrul organizatiilor a unei culturi organizationale, cu o
pronuntata dimensiune informatica ce influenteaza pozitiv informatizarea decizionala.
14
ce mai importante. În cadrul funcţiunii financiar-contabile deosebim cel puţin trei - patru
(grupuri de) activităţi principale: financiară, contabilitatea şi controlul intern, evidenţă
asociaţi etc.
60. Cultura managerială
Se referă la sistemul de valori, credinţele, aspiraţiile, aşteptările şi comportamentele
managerilor dintr-o organizaţie care se reflectă în tipurile şi stilurile de management
practicate, marcând sensibil conţinutul culturii organizaţionale a fiecărei organizaţii şi
performanţele sale.
61. Functiile si importanta culturii organizationale
integrarea salariatilor in cadrul firmei;
directionarea rolurilor si comportamentelor organizationale;
protectia comunitatii fata de amenintarile mediului;
pastrarea si transmiterea valorilor si traditiilor organizationale;
constituie sursa culturala pt avantaje competitive strategice pe term lung ale firmei
bazate pe capacitatea sa organizationala.
Importanta culturii organizationale:
permite identificarea si descrierea a numeroase elemente reale si rezultatele
activitatilor incorporate;
implica prin natura sa o abordare ce are in vedere toti salariatii firmei;
faciliteaza identificarea si combaterea conduitelor organizationale ilicite;
permite o mai buna legatura intre analizele macro si microeconomice;
rezida in impactul pe care il are asupra cresterii functionalitatii si
performantelor organizatiei.
62. Formarea si perfectionarea personalului
Prin formarea personalului desemnãm ansamblul proceselor prin care salariaţii îşi
însuşesc cunoştinţele, aptitudinile, deprinderile şi comportamentele trebuitoare exercitãrii
unor ocupaţii necesare respectivei firme.
Prin perfecţionarea pregătirii personalului desemnãm ansamblul proceselor prin
intermediul cãrora salariaţii organizaţiei îşi îmbogãţesc arsenalul de cunoştinţe, metode,
aptitudini, deprinderi şi comportamente în domenii în care au deja o calificare de bazã.
Formarea personalului în cadrul organizaţiei se realizează prin licee de specialitate şi
şcoli profesionale, etc.
Perfecţionarea pregătirii personalului firmelor se efectuează prin instituţiile de
învăţământ superior, firmele private sau publice de pregătire a personalului, care realizează
cursuri sau programe proprii, special organizate în cadrul lor.
63. Control-evaluarea-functie a managementului
Control-evaluare – ansamblul proceselor de muncă prin care performanţele
organizaţiei sunt măsurate şi comparate cu obiectivele şi standardele stabilite initial, în
vederea eliminării deficienţelor constatate.
64. Evaluarea si promovarea resurselor umane
Evaluarea personalului poate fi definitã ca ansamblul proceselor prin intermediul
cãrora se emit judecãţi de valoare asupra salariaţilor din organizaţie şi de exercitare a
competenţelor şi responsabilitãţilor, a conturãrii perspectivelor de promovare.
Metode de evaluare generale: notatia, aprecierea globala, aprecierea functionala.
Metode de evaluare speciale: cazul, testele de autoevaluare, centrul de ev.
Prin promovare înţelegem ansamblul proceselor prin care se atribuie personalului din cadrul
organizaţiei posturi manageriale situate pe un nivel ierarhic superior, precum şi gradaţii sau
clase mai mari în cadrul aceluiaşi post.
Criterii depromovare:
a) Promovarea pe baza vârstei şi a vechimii în muncă.
15
b) Promovarea pe baza rezultatelor.
c) Promovarea pe baza potenţialului personalului.
16
evenimente in contextul organizatiei care ii ameninta existenta. In aceasta situatie sunt
necesare schimbari radicale in organizatie, ce vizeaza cultura organizationala, strategia
manageriala, sistemul managerial etc.
19
În cazurile în care organigrama redă structura organizatorică a întregii organizaţii se
numeşte organigramă generală. Pentru studierea organizării secţiilor se elaborează şi
organigrame parţiale, reprezentând în detaliu componenţa organizatorică a
compartimentelor respective.
87. Enumerati modalitatile de manifestare ale culturii organizationale.
Simbolurile, compomentele, ritualurile si ceremoniile, statuturile si rolurile, istorioarele
si miturile.
88. Definiti procesul decisional si prezentati formele sale de manifestare
Procesul decizional, specific deciziilor mai complexe, implică un consum de timp
notabil, care poate fi de ordinul orelor, zilelor sau chiar săptămânilor, pe parcursul cărora se
culege şi analizează o anumită cantitate de informaţii, se stabilesc contacte umane şi se
consultă mai multe persoane în vederea conturării situaţiei decizionale. În esenţă, procesul
decizional constă în ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte, adoptă, aplică şi
evaluează decizia managerială şi a căror derulare necesită o perioadă relativ îndelungată.
Forme de manifestare: ……
89. Enumerati tipurile de motivare si exemplificati unul dintre acestea
Tipuri de motivare:
Tipuri de motivare:
- motivarea pozitiva si negative
- motivarea economica si moral-spirituala
- motivarea intrinseca si extrinseca
- motivarea cognitiva si afectiva
Motivarea pozitiva si negativa
Motivarea pozitiva are in vedere cresterea eforturilor si contributiei personalului la
realizarea obiectivelor organizatiei, pe baza amplificarii satisfactiilor sale din participarea la
procesul muncii ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite, iar motivatiile utilizate asigura
cresterea veniturilor salariatilor, a moralului si statutului corespunzator asteptarilor acestora.
Motivarea negativa prin generarea de frecvente insatisfactii la salariatii organizatiei
contribuie la un moral scazut al acestora, la inhibarea lor si la instaurarea unui climat
organizational tensionat, defavorizat obtinerii de rezultate performante de catre organizatie.
90. Ce sunt componentele postului ? În ce constă angrenarea acestora într-un
“trunghi” ?
Componentele structurii organizatorice sunt:
postul,functia ,compartimentul ,ponderea ierarhica ,nivelul ierarhic,relatiile
organizatorice.
Triunghiul de aur al organizarii este format din
sarcini
competente
responsabilitati si obiective
91. Un sistem de cerinte motivationale trebuie sa cuprinda urmatoarele:
A). Angajarea si utilizarea in cadrul organizatiei de persoane care apreciaza
rezultatele pe care aceasta le furnizeaza.
b). Determinarea elementelor pe care oamenii si le doresc (asteapta) si oferirea
lor ca recompense.
c). Asigurarea salariatilor in permanenta cu sarcini interesante, ce le “sfideaza”
posibilitatile, incitând la autodepasire, la creativitate, utilizând metode cum
ar fi: rotatia pe posturi, largirea continutului functiilor, imbogatirea
posturilor etc.
d). Particularizarea motivatiilor ca fel, marime si mod de acordare in functie de
caracteristicile salariatilor, ajungând pâna la personalizarea lor.
20
e). Acordarea motivatiilor, mai ales a celor economice, treptat pentru a economisi
resursele si a asigura perspective motivationale si profesionale salariatilor pe termen lung,
bazate pe asteptari rezonabile si accesibile.
f). Comunicarea salariatilor, foarte explicit, a sarcinilor, nivelului realizarilor si
performantelor previzionate.
g). Incadrarea salariatilor pe posturile care li se potrivesc, astfel ca acestora sa le placa
ceea ce fac, obtinându-se in acest mod autorecompensarea lor.
h). Utilizarea combinata a recompenselor economice si moral-spirituale.
i). Informarea salariatilor cu privire la recompensele si sanctiunile prevazute de
rezultatele efectiv obtinute.
j). Acordarea de recompense economice si moral-spirituale la diferite perioade, pe
masura necesitatilor.
k). Aplicarea motivatiilor economice si moral-spirituale imediat dupa finalizarea
proceselor de munca programate.
l). Minimizarea sanctionarii personalului.
m). Oferirea salariatilor in permanenta a acelor recompense pe care ei si le doresc si le
asteapta in continuare.
n). Motivatiile acordate salariatilor sa fie percepute de acestia ca fiind corespunzatoare.
92. Deficientele majore in procesul de comunicare
Funcţionarea eficace a sistemului de comunicaţii în organizaţii este adesea influenţată
de apariţia şi manifestarea a numeroase bariere. Cauzele care generează asemenea bariere
sunt legate de emiţător, de receptor, de mesaj, de canalul de comunicare.
Tipuri de bariere comunicaţionale se referă la:
a) limbaj şi modul de exprimare
b) recepţie a mesajelor
c) contextuale comunicării
d) eterogene
93. Determinantii strategiei
1. Abordari ale conditionarii strategiei
2. Determinantii endogeni
3. Determinantii contextuali
4. Relatia strategie - ciclu de viata al firmei. In contextul abordarii determinantilor
strategiei, consideram necesar sa punctam un ultim aspect major, din pacate, frecvent omis
chiar de reputatin specialisti in domeniu.
Eficacitatea si eficienta unei organizatii si, implicit, strategia sa depind, intr-o masura
apreciabila, de stadiul (faza) ciclului de viata in care se afla firma. Determinantii mentionati
prezinta intensitati si modalitati sensibil diferite de manifestare, in functie de faza de viata a
firmei.
Aspectele de abordat si solutionat, in plan strategic, variaza si sunt sensibil diferite in
fiecare faza a ciclului de viata a firmei.
1 - Debut 2 - Dezvoltare 3 - Crestere sau expansiune 4 - Stagnare sau declin<br> 5 - Confort
6 - Schimbare a proprietarului (vanzare, fuziune etc.) - neilustrata in figura -deoarece se poate
produce in orice etapa a vietii.
94. Prezentati (fara detalii) cinci modalitati de implicare a stakeholderilor
Principalele modalitati de implicare ale stakeholderilor in activitatile firmei:
1. Informarea continua a stakeholderilor asupra evenimentelor deosebite din viata firmei si
intreprinzatorului
2. Invitarea stakeholderilor sa viziteze firma
3.Participarea stakeholderilor la sarbatorirea unor evenimente majore ale firmei
4.Vizitarea periodica de catre intreprinzator a stakeholderilor
5.Felicitarea si trimiterea de cadouri stakeholderilor cu prilejul principalelor sarbatori si a
evenimentelor deosebite din viata personala a acestora
6.Initierea de catre intreprinzator a unor actiuni comune recreative si/sau distractive
7.Cooptarea anumitor stakeholderi in diverse organisme din cadrul intreprinderii
21
8.Implicarea directa a intreprinzatorului in realizarea unor actiuni importante de catre
stakeholderi
9. Oferirea de catre firma a unor stimulente financiare stakeholderilor pentru contributii
majore la obtinerea performantelor economic
10. Sponsorizarea de catre firma a stakeholder
11. Participarea stakeholderilor importanti la maririle de capital ale firmei
22