Nume: Cosma Andrei

Virusurile si bolile cauzate de acestia

Virusurile reprezintă o categorie specifică, diferită de alţi agenţi infecţioşi. Mult timp au fost caracterizaţi
prin caractere cum ar fi: filtrabilitatea, dimensiunile foarte mici, parazitismul obligatoriu intracelular, inactivarea
prin căldură; aceste criterii nu erau definitorii şi, deci, nediscriminatorii în raport cu alţi agenţi infecţioşi (în special
bacteriile).

Descrierea morfologică a virusurilor ca şi dimensiunile lor se raportează întotdeauna la VIRION (particula

matură, infecţioasă), definit ca o “unitate integrată ca structură şi funcţie, dotată cu proprietăţi de infecţiozitate”.

Înţelegerea naturii virusurilor impune diferenţierea între “virus” şi “virion”.

Virionul este o particulă inertă sau aproape inertă, care reprezintă faza extracelulară a ciclului infecţios al
virusului. Virionul conţine una sau mai multe molecule de ADN sau ARN, care reprezintă genomul.

Termenul de virus are un sens mai larg: virusurile reprezintă toate entităţile virus - specificate implicate în
ciclul infecţios. “Virusul” nu include numai virionul, ci şi ARNm şi proteinele virale care pot lipsi în final din structura
virionului.

Putem spune ca :

1. Virusul este un agent infecţios parazit obligatoriu intracelular.

2. Virusul are un ciclu infecţios care include o fază în care agentul este reprezentat de una sau mai multe particule
inerte (virionul sau virionii), compuse din una sau mai multe molecule de acid nucleic. De regulă, este acoperit de
un înveliş alcătuit din una sau mai multe proteine şi, în unele cazuri, de o membrană care conţine lipide şi
glicoproteine ca şi alte substanţe.

3. Virusul este o entitate care poate fi transmisă unui gazde receptive, iniţiind altă infecţie.

4. Informaţia genetică a virionului este stocată fie în molecula de ARN, fie în cea ADN; în interiorul celulei gazdă,
genomul viral redirecţionează mecanismul genetic şi metabolismul celulei gazdă pentru a produce noi virioni.

Clasificarea virusurilor în familii, subfamilii sau genuri se face în principal pe următoarele criterii:

 caracteristicile genomului ARN sau ADN, şi proprietăţile lui: greutate moleculară, m.c. sau d.c., linear sau
circular, segmentat sau piesă unică, polaritatea, compoziţia procentuală în C +G, secvenţierea bazelor;
 criterii morfologice (dimensiunea virionului, formă, prezenţa sau absenţa anvelopei, simetria NC);
 particularităţile de replicare (strategia replicării, transcriere, traducere, modificări post-traducere,
asamblarea şi eliberarea virionilor progeni);
 proprietăţi fizico-chimice (masă moleculară, stabilitatea termică, densitatea, rezistenţa la pH, radiaţii,
detergenţi, etc);
 prezenţa unor macromolecule/proteine virale (număr, compoziţia proteinelor şi secvenţa aa., funcţiile
lor);
 proprietăţi antigenice;
 proprietăţi biologice (spectrul de gazde, tropismul pentru anumite celule, maniera de transmitere, vectori,
serologie
Tabel 1: Virusuri ARN implicate în infecţii umane

Familia Gen (subfamilie) Exemple Comentarii

Herpesviridae Alfa- Virusul herpes simplex tip 1 Encefalite, gingivostomatite

(VHS-1)
herpesvirnae

Virusul herpes simplex tip 2 Herpes genital, encefalite

(VHS-2)

Virusul varicela zoster (VHU Exantem, enantem vezicular

– 3)

Gamma-herpesvirinae Virusul Epstein – Barr (VEB – Mononucleoză, hepatită, tumori

4)

Sarcomul Kaposi asociat Probabil: tumori, sarcomul

herpesvirusurilor, KVHS (VHU Kaposi şi limfomul cu celule B
- 8)

Beta- Virusul citomegalic (VCM – 5) Mononucleoză, hepatite,

pneumonii congenitale.
herpesvirinae

VHU - 6 Rozeola (exantem subitum),

pneumonii

VHU - 7 Câteva cazuri de rozeolă

Adenoviridae Adenovirusuri umane 47 de serotipuri (specii); infecţii

respiratorii, oculare, diaree

Papoviridae Papilomavirus Papiloma virus uman 80 de specii; negi şi tumori

Poliomavirus Virusurile JC, BK Frecvent benigne; virusul JC

produce SIDA

Hepadnavirinae Orthohepadnavirus Virusul hepatitei B Hepatită cronică, ciroză, tumori

hepatice

Poxviridae Orthopoxvirus Virusul Vaccinia

Parapoxvirus Virusul Orf Leziuni tegumentare

Parvoviridae Erytrovirus Parvovirusul B 19 Exantem infecţios, criză

aplastică, avorturi.

Dependovirus Virusuri adeno - asociate Folosite pentru terapia

genetică; se integrează
cromosomal.

Circoviridae Circovirus TTV Asociat cu hepatitele cu

etiologie necunoscută.
Tabel 2: Virusuri ARN implicate în infecţii umane

Picornaviridae Enterovirus Poliovirus 3 tipuri; meningită aseptică,

poliomielită paralitică

ECHOvirus 30 tipuri; meningită aseptică,

rash.

Virusul Coxsackie 30 tipuri; meningită aseptică,

miopericardită.
A şi B

Hepatovirus Virusul hepatitic de tip A Hepatită acută (răspândire fecal–

orală).

Rhinovirus Rhinovirusuri umane > 115 tipuri; răceală comună.

Caliciviridae Calicivirus Virusul Norwalk Boală gastrointestinală

Paramyxoviridae Paramyxovirus Virusul gripal 4 tipuri; răceală comună,

bronşiolită, pneumonie.

Rubulavirus Virusul urlian Oreion: parotidită, meningită

aseptică (rar: orhite, encefalite).

Morbilivirus Virusul rujeolei Rujeolă: febră, rash (encefalită,

PESS).

Pneumovirus Virusul respirator sinciţial Răceală comună (adulţi),

bronşiolită, pneumonie (copii).

Orthomixoviridae Virusul Gripal A Virusul gripal A Febră, mialgie, tuse, pneumonie

Virusul gripal B Virusul gripal B Febră, mialgie, tuse, pneumonie

Rhabdoviridae Lyssavirus Virusul rabic Rabie: incubaţie lungă, afectare

nervoasă, moarte.

Filoviridae Filovirus Virusul Ebola şi virusul Marburg febră hemoragică, moarte

Bornaviridae Bornavirus Bornavirus Nesigur: legat de schizofrenie la

unele animale.

Retroviridae Deltaretrovirus Virusul uman limfotropic de tip 1 Leucemia adultului cu celule T,

parapareză tropicală spastică.

Spumavirus Virusul spumos Nu se cunosc boli

Lentivirus Virusul imunodeficienţei umane Infecţie HIV, SIDA, afectare

tip 1 şi 2 nervoasă.

Togaviridae Rubivirus Virusul rubeolei Exantem, boli congenitale.

Alphavirus Virusuri ( WEE, EEE, VEE) Encefalite

Flaviviridae Flavivirus Febra galbenă Virusul amaril; febră, hepatită.

 Familia Gen (subfamilie) Exemple Comentarii

Virusul Denga febră hemoragică Denga.

Virusul encefalitic St. Louis encefalită.

Hapacvirus Virusul hepatitei C Hepatită( deseori cronică),

cancer hepatic.

Virusul hepatitei G Hepatită ?

Tabel 3: Virusuri ARN implicate în infecţii umane

Reoviridae Rotavirus Rotavirus uman Numeroase serotipuri; diaree.

Coltivirus Febră de căpuşă de Colorado Febră

Orthoreovirus Reovirusuri umane Boli minimale

Bunyaviridae Hantavirus Sindrom pulmonar Răspândire prin rozătoare; febră

hemoragică cu sindrom renal.

Phlebovirus Virusul febrei din Valea Rift Febră hemoragică

Nairovirus Virusul febrei hemoragice de Febră hemoragică

Crimeea

Arenaviridae Arenavirus Virusul choriomeningitei Febră, meningită aseptică

limfocitare

Virusul Lassa Febră hemoragică severă (agent

BL4)

Virusul hepatitei Delta Necesită prezenţa VHB pentru

replicare; hepatită, cancer
(neclasificat după unii autori) hepatocelular

Coronaviridae Coronavirus Coronavirus uman Răceală comună

Astroviridae Astrovirus Astrovirus uman Gastroenterite

Neclasificate “Virusurile hepatitei E” VHE Hepatite (acute), răspândire fecal

– orală.
 Clasificare epidemiologică

Este util pentru clinician să se folosească drept criteriu unic de clasificare calea de transmitere a agentului
etiologic viral. Au fost descrise din acest punct de vedere următoarele categorii:

 Virusuri enterice, cu transmitere fecal-orală (ex. poliovirusurile, rotavirusurile, unele serotipuri de

adenovirusuri, etc).
 Virusuri respiratorii, cu transmitere aerogenă (virusurile gripale).
 Virusuri cu transmitere sexuală (HIV, VHB, papillomavirusurile, virusul herpes simplex 2).
 Virusuri transmise prin sânge (HIV, VHB, VHC, VEB, VCM).
 Virusuri transmise de artropode (arbovirusuri).
 Virusuri cu transmitere de la mamă la făt (virusul rubeolei, VCM, HIV).