Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
An:III
LUCRARE DE SEMINAR
MIJLOACE DE PREVENTIE A BOLILOR
DIGESTIVE
Student:
Chirila Iulia
Introducere
2
Este necesară cunoaşterea factorilor de mediu, factorilor toxici şi alimentari ce pot
genera sau agrava aceste boli. Efectele nocive ale alcoolului asupra stomacului,
ficatului, pancreasului, ale tutunului asupra esofagului, stomacului, efectul ulcerogen al
unor medicamente cu producere de HDS,efectul nociv al alimentelor incomplet
pregătite, al meselor neregulate, al stresurilor, impun cunoaşterea acestor factori şi
evitarea lor în profilaxia bolilor digestive. Factorii de risc ai bolilor digestive sunt
multiple, si de multe ori nu actioneza de unii singuri dar in comun.
1. factori fizici: inclusiv factorul termic, temperaturi inalte sau joase(ale produselor
alimentare).
2. factori chimici: influenta unor medicamente sau substante chimice, asupra mucoasei
tractului digestiv, ca de exemplu aspirina, dimedrolul diclofenacul.
3. factori mecanici: diverse lovituri, sau inghitirea unor corpuri sau obiecte staraine
care afecteaza nemijlocit aparatul digestiv.
5. factori toxici: se refera la diverse substante, din mediu de munca sau casnic care pot
participa la declansarea unor boli cronice., inclusiv si tutunul, alcoolul, care pote
favoriza cancerul, cacitatii bucale, faringelui, laringelui, pancreasului.
3
7. stresul, sau suprasolicitarile psiho-nervoase de diferite intensitati si durate, sunt
din ce in ce mai frecvente in viata de famile, in traiul din centrul populat si in activitatea
ocupationala: stari de tensiune psihonervoasa in relatiile ce alte persoane, insatisfactii
datorita situatiei din famile, sau la locul de munca.
Desi se cunosc o mare parte dintre factorii de risc legati de bolile digestive,
totusi nu se stie cu precizie care anume provoaca aceste boli. Cea mai buna
strategie este cea de a reduce acolo unde este posibil, factorii de risc, de a
diagnostica in stadiile cit mai precoce bolile digestive.
4
cadrul acestui nivel reprezinta cunoasterea simptomelor bolii, adica clinica
acestora, care este majora in cadrul depistarii.
Gastrita reprezinta o inflamatie a mucoasei stomacului si poate fi: cronica sau acuta.
In functie de felul in care evolueaza, aceasta poate varia de la autocicatrizare pina la
complicatii grave cum ar fi hemoragia sau perforatia.
Simptomele pe care o persoana le poate avea in cazul acestei afectiuni sunt: balonari,
greata, regurgitari, varsaturi, diaree, dureri si arsuri in capul pieptului sau arsuri in
stomac – in special datorita meselor bogate sau alimentelor excitante, cum ar fi :
cafeaua, alcoolul, substantele grase s.a..
Tratamentul se face, in functie de gravitatea afectiuni, in moduri diferite: antiacide
antisecretorii (ranitidina, famotidina, omeprazolul, s.a.), pansamente gastrice.
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va
asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu
metronidazol.In cazul gastritei este foarte important sa se renunte la alcool, tigari,
mancaruri picante, dulci, acre sau foarte sarate. De asemenea, pentru a reduce durerile
sau usturimile se pot bea ceaiuri de: musetel, menta, sunatoare, flori de salcam, etc.
Simptome. Duodenita acuta izolata este extrem de rară; de regulă este asociată:
gastro-duodenită acută, gastro-duodeno-enterocolită acută, simptomatologia ei
5
confundându-se în aceste cazuri cu aceea a afecţiunilor asociate. De foarte multe
ori, duodenita cronică precedă sau însoţeşte ulcerul duodenal şi se manifestă prin
dureri în epigastru, paraombilical drept sau în hipocondrul drept şi cu senzaţie de
arsuri, care apar la un interval de timp după mese şi sunt atenuate prin ingestia de
lapte sau de alcaline; tulburările acestea nu au periodicitate, apariţia lor însemnând
apariţia ulcerului. Semnele proprii duodenitei sunt greaţa, inapetenţa, senzaţia de
vărsătură, astenia, cefaleea, iritabilitalea, uneori scăderea în greutate.
Evolutia duodenitelor acute este de obicei spre vindecare, prin instituirea la timp a
tratamentului.
6
balonări, febră, frisoane şi alterarea stării generale. Boala debutează brusc, la scurt
timp după consumarea unor alimente alterate sau după ingerarea unor substanţe
toxice. Enterocolita apare în special în anotimpul călduros. Enterocolita este
provocată de diverse infecţii cu bacterii, ciuperci, virusuri sau paraziţi.
Manifestările generale ale enterocolitei sunt cauzate fie diseminării agentului
infecţios ori a toxinelor acestuia în întreg organismul, fie pierderii importante de
apă şi minerale, consecinţa diareei şi vărsăturilor.Răspândirea infecţiilor pe cale
digestivă este favorizată, în primul rând, de factori economico-sociali - nivelul de
salubritate, aprovizionarea deficitară cu apă, igiena individuală şi colectivă precară.
Semne şi simptome.
În hepatita cronică ficatul rămâne inflamat chiar dacă dumneavoastră nu aveţi
semne şi simptome. Unii oameni au hepatită de mai mult de 20 de ani fără să ştie
acest lucru. În alte cazuri, inflamaţia poate cauza treptat formarea de ţesut
cicatricial la nivelul ficatului (ciroză) şi poate duce la insuficienţă hepatică.
Persoanele cu hepatită cronică au risc crescut de cancer hepatic. Steatohepatita
nealcoolica este o cauză frecventă de hepatită cronică. Hepatita C poate debuta că o
infecţie acută, dar frecvent se cronicizează. Hepatita cronică poate să urmeze căi
diferite. Poate progresa foarte încet, cu afectare limitată sau poate avansa rapid,
determinând afectare hepatică extensivă.
Simptome :
-icter
- durere foarte intensa si subita in partea dreapta a abdomenului, ce persista mai
multe de 6 ore;
- varsaturi persistente;
7
3. Implicatiile medico- sociale ale bolilor digestive.
8
4.Serviciile sociale acordate persoanelor bolnave de boli digestive.
9
Reguli igienice :
Concluzii si recomandari.
10
De asemenea, se insista asupra necesităţii controlului periodic al afecţiunilor
ce necesită tratamente cronice, de îndelungă durată, cu obligativitatea bolnavului de
a se prezenta la anumite intervale. Astfel se pot propune o serie de recomandari
privind igiena aparatului digestiv.
Imbolnavirile organismului au loc si datorita igienii sanitare necorespunzatoare a
alimentelor. Astfel, prin alimente se pot transmite o serie de boli, provocate de
microbi si virusi, hepetita epidemica, toxiinfectiile alimentare si boli provocate de
paraziti.
Bibliografie.
1. Anatomia si fiziologia omului compediu, CORINT, Bucuresti 2003.
2. Propedeutica bolilor interne, chisinau, UNIVERSITAS 1995.
3. Managementul serviciilor medicale.
4. CLINICA MAYO. DESPRE BOLILE DIGESTIVE, editura ALL.
5. Bolile digestive transmisibile editura SCRIBD.
6. Accesarea paginilor web, www.digestia.ro, www.romedic.ro.
11