Când Te-am chemat, Tu ai venit

1. Când Te-am chemat, Tu ai venit,

Că ești un Dumnezeu ce-aude,
Nu ești ca idolul cel mut,
/: Să strigi la el și nu-ți răspunde! : /

R: /: Ești viu și-n slavă locuiești,

Dar vii când strigă un sărac,
La un nenorocit te-apleci,
Ești Dumnezeu adevărat!
Ești viu și-n slavă locuiești, (Tu domnești)
Dar vii când strigă un sărac, (Aproape ești)
La un nenorocit te-apleci, (Tu, doar Tu)
Ești Dumnezeu adevărat!

2. Nu-ți place omul îngâmfat,

Cel ce se bizuie pe sine,
Ci Tu iubești pe cel smerit,
/: Tu Har îi torni, cu Tine-i bine! : /

3. De-aceea-Ți voi mări Puterea,

Din groapă Tu m-ai ridicat,
Credeam c-al morții eu voi fi,
/: Dar, Doamne, Tu nu m-ai lăsat! : /

Amin!