Iisuse-al meu prieten bun

Iisuse-al meu prieten bun Când am de suferit un chin Căci Tu-mi ești frate de pribeag
Din zorii tinereții Tu, Doamne-mi dai putere De cânt și de suspine,
Cu Tine eu călătoresc Și fie-amarul cât de greu Iisuse-al meu prieten drag
Pân’ la sfârșitul vieții. Eu simt o mângâiere. Ce bine-i lângă Tine.

În zori de zi, când mă trezesc Și nu mă tem că voi pieri

Smerit m-aplec sub cruce În marea de păcate
Că-n toată lumea nu găsesc Căci Tu, preabunul meu Iisus
Un scut mai bun și dulce. Mă izbăvești din toate.

Când plec pe-un drum îndepărtat Tu ești comoara care-a fost

Iisuse, ești cu mine De mine mult căutată
Să-mi fie drumul cât de greu Iar astăzi nu te-aș mai lăsa
E-așa ușor cu Tine. Nici pentru lumea toată.