DECLARAȚIE

Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova fiind conștient de riscurile

şi divergențele care planează la moment în societate.

Excluzând şi detașându-se de orice amestec în luptele politice, manifestându-şi toată

încrederea şi speranța în soluționarea civilizată a divergențelor apărute.
În calitate de organ reprezentativ şi deliberativ al tuturor avocaților din țară, vine să
exprime poziția publică vis-a-vis de criza politică și instituțională din Republica
Moldova, generată pe de o parte, de hotărârile adoptate de Președintele țării și
reprezentanții forului legislativ, iar pe de altă parte, de soluțiile adoptate de către
Curtea Constituțională a Republicii Moldova în data de 8 și 9 iunie 2019, atât în
contextul reacțiilor exprimate în societate, cât și a celor exprimate public de unele
instituții și organizații internaționale, îndemnând întâi de toate, pe toți actorii
implicați în luarea deciziilor importante pentru cetățenii Republicii Moldova, la
dialog și la respectarea strictă a prevederilor Constituției.

Fără a se lansa în a face careva comentarii referitor la criza politică din țară, precum
și la exprimarea sensului normelor din Constituție interpretarea cărora este de
competența exclusivă a Curții Constituționale.

Consiliul Uniunii Avocaților își exprimă totuși îngrijorarea față de hotărârile

adoptate de către autoritatea de jurisdicție constituțională, deoarece în calitate de
garant al supremației Constituției, nu a asigurat realizarea principiului separării și
buna funcționare a puterilor în stat, dând dovadă de lipsă de independență în procesul
de luare a deciziilor.

Consiliul Uniunii Avocaților se consideră obligat să-și expună opinia vis-a-vis de

situația juridică creată în rezultatul pronunțării ultimelor Hotărâri ale Curții
Constituționale, care au dus la constituirea unui dualism al puterii şi în consecință a
unei crize a acesteia, ce afectează şi extrapolează întreaga societate, datorită
interpretării ambigue a unor norme constituționale, care în lumina hotărârilor
anterioare ale Curții, Nr. 30 din 01.10.2013 și Nr. 29 din 24.11.2015 pentru
interpretarea articolului 85 din Constituția Republicii Moldova, erau suficient de
clare pentru a găsi necesar ca ulterior să se revină la interpretarea sensului și
modalității de aplicare a acesteia.

Analizând argumentele expuse de către Înalta Curte în motivarea Deciziei nr. 83 din
07.06.2019 privind inadmisibilitatea sesizării Președintelui Republicii Moldova Igor
Dodon, nr. 102b/2019, cu privire la interpretarea prevederilor articolului 85 alin. (1)
coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin. (2) şi 103 din Constituție,
Consiliul UARM constată o extindere a obiectului interpretării, Curtea reoferindu-
se şi la modalitatea curgerii şi calculării termenilor care sunt reglementate prin lege
organică şi corespunzător nu fac obiectul interpretării Curții.
Consiliul Uniunii Avocaților, consideră că includerea în paragraful 16 al Deciziei
nr. 83 în paranteze a textului „(90 de zile)” urma a fi justificată de către Curte sub
aspectul respectării prevederilor articolelor 384, 385, 388 şi 389 din Cod Civil, în
condițiile în care, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) al Legii nr. 100/2018
cu privire la actele normative, interpretarea oficială a legilor, altele decât cele
Constituționale, ține de competența exclusivă a Parlamentului.

Constituția Republicii Moldova stabilește termenii infra: ani, luni, săptămâni, zile și
ore. Legiuitorul constituant în art. 85 alin. (1) din Constituție opererează cu termenul
de 3 luni, îar la alin. (2) este statuat un termen de 45 de zile. Prin urmare, termenul
indicat în luni se calculează în luni și nu în zile.

Deci, urmare a faptului ca Înalta Curte își menține jurisprudența sa constantă, expusă
în HCC nr. 30/2013 la caz, termenul de 3 luni a expirat la 9 iunie 2019, termen după
expirarea căruia Președintele RM în cazul existenței circumstanțelor sau a unei
singure circumstanțe statuate în art. 85 alin. (1) din Constituție, este obligat să
dizolve Parlamentul, după consultarea fracțiunilor parlamentare și emiterii unui
Aviz confirmativ de către Curtea Constituțională.

Termenul de 3 luni, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au

determinat posibilitatea formării unui nou Guvern/posibilitatea adoptării legilor de
către Parlamentul nou constituit. Or, un nou Guvern poate fi format numai după
convocarea noului Parlament de către Președintele Republicii Moldova. Aceasta se
referă și la posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit.
La caz, mandatele deputaților Parlamentului de legislatura a X-a au fost validate de
către Curtea Constituțională la 9 martie 2019, iar Parlamentul Republicii Moldova a
fost convocat de către Președintele Republicii Moldova la 21 martie 2019.

Prin urmare, Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința

termenului de 3 luni, care este un termen general de formare a Guvernului și de
deblocare a procedurii de adoptare a legilor, care începe să curgă de la data apariţiei
circumstanţelor ce au determinat posibilitatea:
1) formării unui nou Guvern;
2) adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, dreptul trebuie să fie unul
efectiv și nu unul iluzoriu. Deci Parlamentul Republicii Moldova, inițial, trebuie să
fie legal constituit pentru a avea posibilitatea reală de a:
1) forma Guvernul;
2) adopta legi.

Termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare

a procedurii de adoptare a legilor, de aceea Curtea Constituțională trebuia să-și
reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni. Logic, curgerea acestui
termen trebuia să înceapă de la data de 21 martie 2019 și, respectiv, să expire șa 21
iunie 2019.
Așa ar fi constituțional, logic și juridic corect!
Subsidiar deciziei respective, Consiliul UARM constată că lipsa hotărârilor motivate
ale Curții pronunțate pe marginea sesizărilor nr. 110b/2019 din data de 08 iunie 2019
şi celor ulterioare (112a/2019 din 08.06.2019 şi 113f/2019 din 09.06.2019), creează
o stare de incertitudine şi vid de putere, inclusiv şi sub aspectul competenței
deputaților de a sesiza Curtea, în condițiile în care din textul comunicatului Curții
rezultă că „1. Parlamentul care urmează a fi dizolvat în temeiul art. 85 nu are statut
şi competențe identice cu Parlamentul mandatul căruia a expirat în conformitate cu
prevederile art. 63 din Constituție”.

Ținând cont de caracterul definitiv şi executoriu al Hotărârilor Curții

Constituționale, care pot fi revizuite, conform art. 72 din Codul jurisdicției
constituționale nr. 505/1995, doar la inițiativa Curții Constituționale, prin decizie,
adoptată cu votul majorității judecătorilor ei, Consiliul Uniunii Avocaților î-și
exprimă speranța că Înalta Curte va lua în considerare opiniile formulate, va reuși să
demonstreze voința de a recunoaște și a retracta incertitudinile jurisprudențiale,
aceasta fiind unica soluție în restabilirea securității juridice, încetării crizei politice
și instituționale din țară.

Consiliul Uniunii Avocaților rămâne în așteptarea unor reacții și decizii echilibrate

ale Curții Constituționale la acest compartiment, mizând foarte mult pe opinia
Comisiei de la Veneția vis-a-vis de situația dată, având toată încrederea în
capacitatea acesteia de a influența judecători constituționali de a-și consolida
independența față de orice forță politică, de a acționa în spirtul Constituției și în
interesele cetățenilor Republicii Moldova.