MĂCEȘUL

Profesor : Student :
Muntean (Bugariu) Maria

Timișoara 2018
 Măceșul

PREZENTARE GENERALĂ

Măceșul este o plantă sălbatică, decorativă, aliment delicios dar, înainte de toate,
un medicament de excepție, fiind o specie de plantă nativă în Europa, nord-vestul
Africii și în vestul Asiei. Înrudit cu trandafirul, măceşul este răspândit prin cele
aproximativ 200 de specii ale sale în majoritatea regiunilor temperate şi subtropicale
ale emisferei nordice. Numai la noi în tară întâlnim 51 de specii spontane sau cultivate,
cea mai răspândită fiind specia spontană Rosa canina L.
Măceșul este extrem de răspandit, fiind foarte puțin pretențios. Rezistă la geruri
de -25 sau -30 de grade Celsius, crește și pe cele mai sărace soluri, pietroase și erodate,
pe pante înclinate, pana la înaltimi de 1.200 - 1.700 m și nu are nevoi speciale în
privința apei, dar nu rezistă în turbării și pe terenuri mlăștinoase și are nevoie de soare.
Astfel, măceșul îl întalnim atât în liziere de păduri de foioase, pe coaste însorite sau
semiumbrite, cât și pe păsuni, fănețe, în apropierea lacurilor, pe văi și lunci de râuri sau
pe marginea drumurilor și a căilor ferate.
Denumiri populare: trandafir de pădure, trandafir sălbatic, trandafir câinesc, rug,
cacadar , rujă, răsură, mărăcine, rujițăsipică.

ÎNCADRAREA SISTEMATICĂ
Regnul: Plantae
Încrengătura: Magnoliophyta
Clasa: Magnoliopsida
Ordinul: Rosales
Familia: Rosaceae
Genul: Rosa
Specia: Rosa canina
 DESCRIEREA GENERALĂ A PLANTEI

Este un arbust deciduu, cu o înălţime care variază între 1 şi 5 metri. Tulpina este
acoperită de ţepi mici, ascuţiţi, sub formă de cârlig. Frunzele sunt penate, cu 5-7
frunzuliţe. Florile sunt de obicei roz pal, dar există şi plante cu flori albe sau roz închis.
Au un diametru de 4-6 cm şi sunt formate din cinci petale. Fructul, numit măceaşă, are
o formă elipsoidă şi este roşu sau portocaliu închis.
Măceșele sunt, de fapt, pseudofructe, rezultate din dezvoltarea receptaculului
floral. În interiorul lor se află achenele, adevăratele fructe, denumite impropriu semințe,
care sunt și ele utilizate, și peri aspri care pot produce alergii. Măceșele au forma
sferică sau elipsoidală, culoare portocalie în faza de pargă și roșie sau roșie-portocalie
la maturitatea deplină, pentru a căpăta apoi, atunci cand încep să se înmoaie, o culoare
roșu închis.
 ORGANUL UTILIZAT, RECOLTARE
Componentele plantei utilizate sunt pseudofructele (măceşele), fie numai
pericarpul, fie aşa zisele semințe – achenele .
Recoltarea începe în momentul când fructele trec de la culoarea cărămizie spre
roşu-portocalie. Formarea vitaminei C începe în momentul când fructele sunt verzi,
atingând cantitatea maximă în faza când ele capătă coloraţia roşie portocalie. Mai
târziu, măceşele intră în perioada de supracoacere, fapt care determină scăderea
conţinutului în vitamina C şi le fac inutilizabile pentru scopuri medicinale.
Fructele sănătoase, nerănite şi neatacate de dăunători se culeg cu mâna. Fructele
recoltate nu se vor lăsa la soare, deoarece se încing uşor, dând naştere la un proces de
fermentare care scade conţinutul în vitamina C. Până în momentul transportării la locul
de uscare fructele se vor păstra întinse în strat subţire într-un loc răcoros.

COMPOZIȚIA CHIMICĂ ȘI PRINCIPIILE ACTIVE A MĂCEȘELOR

Fructe de măceș conţin: apă 49%, zaharuri 21,0%, proteine 3,6%, acizi 3,5% (în
acid malic), celuloză 23,0%, substanţe minerale 2,8% vitamina F (acizi esenţiali: acidul
alinolic, acidul linoleic şi acidul arahidonic),compuşi terpenici ca betulina,precum
licopen (izomer al carotenului) pigment care le imprimă culoarea roşie-portocalie.
Compoziția chimică a măceșelor în funcție părțile componente:
Pericarpul conține: vitamina C, A, B1, B2, P (rutin), PP (acid nicotinic), K,
zahăr,tanin, acid citric, acid malic, pectine, ulei volatil, ulei gras, flavonoizi,
carotenoide urme de vanilină, săruri minerale.
achenele: alfa- şi beta-tocoferol (vitamina E), ulei gras, ulei volatil,zaharuri, lecitine;
pseudo-fructele: Na, K, Ca, Mg, Fe, P, Cl, protide, lipide, glucide.
 .
În conţinutul chimic al fructelor predomină vitamina C (acidul ascorbic şi acidul
dehidroascorbic) , de 50 de ori mai mult decât în lămâi, de 80-100 de ori mai mult decât
în cireşe, vişine şi mandarine şi de 200 de ori mai mult decât în mere.
De remarcat faptul că fructele măceşului de munte au un conţinut mult mai mare de
vitamina C (8-10 g%), depăşind de aproximativ 10 ori conţinutul fructelor de la şes.
Cel mai important este că în măceşe lipseşte fermentul ascorbinază, care distruge acidul
ascorbic

Măceșele se remarcă și prin aportul de B-uri, în principal de vitamina B1

(tiamina stimulează pofta de mâncare și combate oboseala) și vitamina B2 (riboflavina
servește pentru ameliorarea inflamațiilor epidermice și pruritului).

Vitamina B1(tiamină) Vitamina B2(riboflavina)

 Tanin- este vorba despre molecule cu o acțiune antiinflamatoare, antibacteriană și
astringentă. Au rolul să intervină în scăderea tensiunii arteriale. În plus, prin reducerea
peristaltismului, reușesc să combată stările diareice.

Flavan 3-ol are la bază nucleul benzo γpironic

care se întîlneşte în numeroase produse vegetale

Niacina se mai numeşte și vitamina PP (factor de prevenire a pelagrei)este o

vitamină care susţine procesele genetice în celulele organismului şi care ajută la
procesarea grăsimilor din corp. Niacina este recomandată în prevenirea şi tratamentul
multor afecţiuni precum pelagra, dermatita, durerile de cap, nivelurile crescute de
colesterol, depresii şi tulburări psihice.

Vitaminele P (bioflavonoide)dintre care menţionăm citrina, rutina şi

hesperidina,sunt substanţe de origine vegetală care în organism acţionează
asupra p e r m e a b i l i t ă ţ i i v a s e l o r s a n g u i n e , d e u n d e ş i d e n u m i r e a d e
v i t a m i n e P ( a l e permeabilităţii).

rutin
VITAMINA F constă, de fapt, dintr-o grupare de acizi grași mono- și polinesaturați,
intrând în componența uleiurilor vegetale (acid linoleic, acid linolenic, acid arahidonic).

Licopenul, un fitonutrient carotenoid, este cel mai puternic antioxidant natural

prezent în multe fructe și vegetale.

ACȚIUNE FARMACOLOGICĂ
Datorită conţinutului ridicat în vitamina C şi acid dehidroascorbic, ceaiul de
măceş (fructe, frunze şi flori) joacă un rol important în procesul de imunitate; prin
prezenţa în special a vitaminei P contribuie la menţinerea normală a permeabilităţii şi
elasticităţii capilarelor, măreşte rezistenţa acestora şi duce la normalizarea circulaţiei
sanguine.
Este un supliment alimentar cu rol de tonifiere, un excelent energizant şi
vitaminizant, care posedă proprietăţi de revigorare şi remineralizare, benefic în diferite
tulburări funcţionale provocate de carenţa unor vitamine în perioada de convalescenţă
după boli infecto-contagioase, intervenţii chirurgicale, chimio şi radioterapie sau alte
boli consumptive (care slăbesc organismul) atât la persoanele în vârstă cât şi la copii.

Conţinutul bogat în substanţe bioactive imprimă produsului şi alte însuşiri

diuretic depurative, uşor laxative, hepatoprotectoare (fiind util în afecţiuni hepatice şi
renale), eficace în obezitate prin inhibarea procesului de depunere a ţesutului adipos, de
eliminare a unor substanţe nocive pentru organism.
Ca supliment alimentar dietetic este benefic în perioadele de suprasolicitare fizică
şi efort intelectual, anxietate, nevroză, în convalescenţă după boli infecţioase, răceli,
febră; în diferite forme de avitaminoză; pentru stimularea poftei de mâncare şi creşterea
rezistenţei organismului. Se recomandă cu deosebire în perioada de iarnă şi început de
primăvară când conţinutul în vitamine al alimentaţiei specifice acestor perioade este
scăzut, conferind totodată o rezistenţă sporită la boli infecţioase, în special pentru copii
şi persoane în vârstă