EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI TURISTICE-

COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IAȘI

Profesor coordonator:
Conf. univ. Dr. Turek Adrian

Student:
Costin Alexandra Ioana
 București
2019

Comuna Bârnova se află în sudul județului, în vecinătatea sudică a municipiului Iași.

Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. Din acest drum, la Păun,
din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ248D, care duce spre vest la Ciurea. Din
DJ248D, la Bârnova se ramifică șoseaua județeană DJ247A, care duce spre nord în Iași unde
se termină în același DN24 în cartierul Bucium.

A. Resurse turistice naturale

A1. Cadrul natural cuprinzând 6 componente:

 Relief
Teritoriul comunei Bârnova este situat în zona de contact dintre extremitatea sud-estică a
Câmpiei Moldovei - subunitatea Câmpiei Jijia-Bahlui şi cea nord-estică a Podişului Central
Moldovenesc - subunitatea platourilor structurale Tansa Repedea. Acest contact este
reprezentat de puternica denivelare a Coastei Iaşului la baza căreia se află zona depresionară
Bârnova-Voineşti, formată de acţiunea afluenţilor din bazinul superior al Nicolinei.
Reflex destul de fidel al evoluţiei şi alcătuirii substratului său geologic, relieful comunei este,
concomitent, o expresie a modelării externe, fizico-geografice, a acestui substrat.
Ca înfăţişare, relieful se prezintă sub forma unor interfluvii colinare joase cu forme
domoale în zona câmpiei şi sub forma unor platouri structurale înalte şi relativ plane în zona
de podiş. Văile care fragmentează teritoriul sunt relativ largi, având versanţi cu pante în cea
mai mare parte accesibile în câmpie, şi înguste, cu flancuri accentuate în zona coastei.
Interfluviile colinare din câmpie au la părţile superioare platouri prelungi, uşor
bombate, mai rar extinse şi relativ plane, cu altitudini ce nu depăşesc 200 m, care reprezintă
terenuri bune pentru agricultură, unele căi de comunicaţie şi părţi din aşezările Bârnova, Vişan,
Todirel.
Platourile structurale din podiş sunt relativ înguste, cu altitudini între 350-400m, în
mare parte împădurite, desfăşurându-se la limita de sud şi est a comunei.
În zona platoului Păun, terenul oferă condiţii bune pentru construcţii în satul cu acelaşi
nume. Ponderea reliefului de interfluvii şi platouri în teritoriu este de circa 5-7%. Versanţii care
mărginesc interfluviile colinare au pante variate cuprinse între 5-15%, în cea mai mare parte
însă accesibile pentru agricultură şi aşezări omeneşti. Local, în zonele cu pante accentuate, se
întâlnesc fenomene uşoare de eroziune torenţială şi alunecări superficiale. Versanţii care
mărginesc platourile structurale sunt reprezentaţi în principal de puternica denivelare a Coastei
Iaşului, care se curbează spre sud în zona platoului Repedea-Păun. Coasta are o energie de
relief de peste 200m şi pante cuprinse între 10-25%, mai uniforme, cu degradări relativ reduse
în zona împădurită şi cu degradări accentuate înspre nord. Aceasta corespunde cu zona de
coastă Repedea-Păun, puternic afectată de alunecări de teren vechi stabilizate şi fragmentată
de văi torenţiale, scurte, alimentate din izvoare. Aceste forme de degradare generează în zona
Pietrăria, un teren frământat, în cadrul căruia alternează zone cu pante accentuate, cu altele mai
accesibile, date de vechile valuri şi trepte de alunecare. În această zonă este situat satul
Pietrăria, care beneficiază de condiţiile variate ale reliefului menţionat. Ponderea reliefului de
versant în comună este majoritară ocupând circa 85-90%. Şesurile, cu lăţimi între 200-700m,
sunt relativ uscate şi utilizate cu succes în agricultură, mai ales după executarea lucrărilor de
regularizare a unor albii. Pe alocuri se întâlnesc însă în zone mai umede şi chiar afectate de
inundaţii de pantă. Ponderea reliefului de şes este de cca. 5-7%.

 Geomorfologie
Substratul geologic al comunei aparţine sarmaţianului mediu şi este constituit în principal
dintr-o succesiune de argile, marne şi nisipuri. La suprafaţă, în zona Repedea, între 310 şi 356
m, se suprapune un complex de nisipuri ("nisipurile de Bârnova-Dobrovăţ") şi apoi calcarele
oolitice şi gresiile cu Mactra podolitica. Cele mai mari depozite ce apar pe teritoriul comunei
sunt cele de la marginea şesurilor, în apropierea bazei versanţilor. Acestea sunt formate din
argile şi luturi nisipoase de origine deluvio-coluvială.
O largă răspândire o au şi cuverturile deluviale de pe versanţii cu alunecări. Acestea sunt
formate din alternanţe de argile, marne şi nisipuri în cadrul cărora se găsesc implantate bucăţi
de calcare provenite din zona înaltă de podiş. În partea superioară a coastei aceste calcare apar
la vedere, fie din cauza unor alunecări şi eroziuni, fie datorită unor exploatări.
Din punct de vedere geotehnic, depozitele sarmaţiene fac parte din clasa "argilelor grase",
plastic-vâscoase, constituind terenuri ce necesită măsuri specifice de fundare.
Din punct de vedere al zonării seismice, comuna Bârnova aparţine zonei seismice "C", cu
coeficient seismic Ks = 0.20, perioadă de colţ Tc = 1.0 sec şi grad seismic echivalent VIII.

 Vegetaţie
 Poziţionarea comunei la contactul Câmpiei Moldovei cu Podişul Central Moldovenesc a
determinat instalarea unei vegetaţii foarte variate, cu elemente floristice bogate.
Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte din sudul comunei, fiind reprezentată prin
păduri de foioase ce aparţin etajului stejarului şi gorunului, iar în părţile cele mai înalte, limitei
inferioare a fagului. Acestor specii li se asociază frecvent: carpenul, jugastrul, frasinul, arţarul,
ulmul de câmp, cireşul, mărul pădureţ şi uneori teiul argintiu. Pădurile fiind mai luminose
permit o frecvenţă mai mare a arbuştilor: alunul, dârmozul, cornul, sângerul, cruşinul, măceşul,
precum şi o bogată floră ierboasă: vinariţă, mierea ursului, urzică moartă, ferigi etc, plus
cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocel, toporaş, viorea, lăcrămioară, brebenel.
Vegetaţia naturală, caracteristică zonei mai joase, depresionare, este reprezentată prin: pâlcuri
de pădure (şleauri formate din gorun şi stejar) şi pajişti, puternic transformate şi modificate
antropic. Pajiştile sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb etc.

 Faună
În cuprinsul pădurilor, dintre mamifere, mai caracteristice sunt: veveriţa, căprioara şi
mistreţul, la care se adaugă lupul, vulpea, iepurele şi alte specii prezente pe toată suprafaţa
judeţului. Se întâlnesc şi numeroase păsări: sturzul, mierla, ciocănitoarea pestriţă, turturica ş.a.
Câteva reptile (şarpele de pădure, guşterul), numeroase insecte şi alte specii de nevertebrate
întregesc varietatea acestui biotop.

 Hidrografie
Situat la contactul a două mari subunităţi geografice ale Podişului Moldovei, teritoriul
comunei Bârnova prezintă un potenţial hidric variat, constituit din ape subterane (minerale sau
dulci) şi din ape de suprafaţă (sub formă de râuri şi lacuri), ce reflectă caracteristicile lito-
structurale şi morfogeneza reliefului în interacţiune cu particularităţile factorilor climatici
specifici zonei.
Pe teritoriul comunei sunt prezente cele două categorii mari de ape subterane: captive, cu sau
fără presiune, şi libere.
Apele captive sub presiune sunt situate la diverse adâncimi sub cota talvegului râurilor;
ele sînt înmagazinate în depozite siluriene, badeniene şi sarmaţiene. Apele captive fără
presiune, cu calităţi minerale, se găsesc în depozitele sarmaţiene.
Apele libere din teritoriul comunei includ stratele acvifere freatice, cuprinse în
depozitele cuaternare din şesuri, terase, glacisuri sau de pe versanţi şi interfluvii sculpturale.
Apele freatice din glacisurile coluvio-proluviale şi din conurile de dejecţie ale afluenţilor
Nicolinei şi Vămeşoaiei, au adâncimi mici (sub 3 m), dar cu variaţii apreciabile pe verticală.
Astfel, adâncimea maximă de 3 m se înregistrează la sfârşitul verii şi iarna, iar primăvara şi la
începutul verii nivelul freatic urcă la 1-2 m sub suprafaţa solului; în fruntea glacisului apa apare
permanent la zi, umezind şesul şi întreţinând, pe alocuri, zone mlăştinoase.
Albia majoră a Nicolinei constituie o subunitate hidrogeologică favorabilă
construcţiilor grele, impunând însă aplicarea unor măsuri corespunzătoare de izolare hidrofugă
şi de drenare. Apele din subunităţile hidrogeologice ale albiilor majore mici şi glacisurilor au
fost, şi unele încă mai sunt, utilizate, prin intermediul fântânilor, în scopuri gospodăreşti,
întrucât îndeplinesc condiţii corespunzătoare de calitate.
Pe versanţii dealurilor Bucium-Păun, unde sunt zone cu multe generaţii de deluvii
suprapuse, adâncimea apei freatice este foarte variată, între 0-20 m. Izvoarele care deschid
stratele acvifere deluviale au debite mici (sub 0,1 l/s) şi indici de variabilitate mari, raportul
dintre valorile extreme putând să reprezinte 1/20 - 1/30.
O altă sursă naturală a comunei o reprezintă apele de suprafaţă, cuprinse între râuri şi lacuri.
Reţeaua hidrografică din teritoriu este formată din cursul superior al râului Nicolina cu
afluenţii săi şi pârâul Vămeşoaia.
Râul Nicolina îşi are originea la peste 350 m, sub platourile structurale împădurite din
sudul comunei. După ce străbate jumătatea sudică a comunei, râul îşi schimbă traseul pe
direcţia est-vest, primind la ieşirea din comună pârâul Valea Ţiganului. Râurile Vămeşoaia şi
Pietrăria îşi au izvoarele în dealurile Pietrăria-Păun.
Alimentarea cu apă a râurilor este pluvio-nivală şi subterană moderată, ploile contribuind
cu peste 45% la scurgerea medie anuală, iar zăpada cu 30%. Alimentarea subterană participă
cu circa 25% şi provine din stratele acvifere din deluvii, şesuri şi de sub plăcile de gresie şi
calcare sarmatice; permanenţa acestor strate, deşi cu un aport redus, asigură scurgerea râurilor
şi în perioadele lipsite de precipitaţii.

 Peisaj
• este o zona relativ înaltă, cu multă pădure, deosebit de pitorească;
• este amplasată în apropierea Municipiului Iaşi, oferind şansa unui plăcut sfârşit de săptămână;
• este o zonă foarte generoasă prin oferta de terenuri pentru construcţii uşoare de vacanţă sau
chiar rezidenţiale;
• în apropiere se află motelul Bucium şi o cabană în mijlocul codrilor de la Bârnova;
• sunt câteva obiective de importanţă locală în apropiere sau din localităţile componente:
Schitul Tărâţa, Mănăstirea Bârnova, muzeul Inculeţ cu biserica şi parcul dendrologic,
rezervaţia paleontologică Repedea;
• este un perimetru cinegetic deosebit de valoros;
• în partea sudică a localităţii Bârnova se poate amenaja un complex turistic: construcţii
specifice, luciu de apă, pârtie de schi etc., la care se adaugă prezenţa pădurii;
• Bârnova se poate constitui în locul de început pentru vizitarea unei zone mult mai largi cu
excelente caracteristici turistice si de agrement spre Poieni, Dobrovăţ, gara şi sanatoriul
Bârnova etc.
• localitatea Bârnova ar putea să devină un centru atractiv pentru vizitatori străini, prin
dezvoltarea activităţii de asistenţă socială pentru persoane cu handicap.
Defrişările şi desţelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii
culturilor agricole, au diminuat suprafeţele ocupate de păduri şi pajişti. Ca urmare, au fost luate
măsuri de protejare a vegetaţiei prin extinderea pădurilor şi realizarea de plantaţii forestiere pe
versanţii degradaţi, prin lucrări de întreţinere a pajiştilor, prin protecţia deosebită a unor
ecosisteme (respectiv instituirea de areale protejate), precum şi a unor specii de plante rare şi
arbori seculari (monumente ale naturii).
Principalele zone şi situri protejate de pe teritoriul comunei sunt: rezervaţia paleontologică
Repedea, Domeniul Inculeţ (parc dendrologic) şi zona Repedea-Bârnova cu importanţă
avifaunistică.
Arborii seculari puşi sub ocrotire sunt numeroşi. Între cei mai cunoscuţi menţionăm: stejarii
(Quercus robur) - "Stejarii lui Movilă", salcâmul Japonez (Sofhora japonica) şi nucul negru
(Yuglans nigra) de pe Domeniul Inculeţ şi teiul (Tilia argentea) de la Mănăstirea Bârnova.
Speciile de plante rare ocrotite de pe teritoriul comunei sunt: Nectaroscordium dioscoridis,
frasin păros (Fraximus cariariifolia), fag de Crimeea (Fagus taurica), fag caucazian (Fagus
orientalis), rajnica (Dentaria quinquafolia), salba pitică (Evonymus nana), limba vecinii
(Phyllitis scolapendrium), ghiocel (Galnthus nivalis), papucul doamnei (Cypripendium
calceolus).

B. Patrimoniul cultural
B1. Monumente istorice, cu următoarele categorii (cf. Legii 422/2001): monument,
ansambluri, situri de tipul celor de:
 arheologie
 arhitectură
  monumente de for public
 monumente memoriale-funerare
1. Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" - Inculeţ
A fost construită între anii 1942-1947 de către fraţii Ion I. Inculeţ şi Georgel I. Inculeţ,
fiii marelui om politic Ion C. Inculeţ şi ai soţiei acestuia, Ruxandra Inculeţ. Iniţial capelă
familială, ea a fost ridicată pe terenul familiei Inculeţ imediat după trecerea la Domnul a celor
doi soţi: Ion C. Inculeţ - Profesor Academician, Preşedinte al Sfatului Ţării în perioada 1917-
1918, Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri între 1936-1937 al României Mari şi Ruxandra
Inculeţ - înainte de căsătorie Principesa Ruxandra Başotă. Pictura bisericii, inedită, a fost
realizată în anul 1947 de Profesorul Universitar Ştefan Constantinescu de la Facultatea de Belle
Arte din Bucureşti. Aici nu s-a slujit până în anul 1992 decât de două ori pe an, la hram, biserica
parohială fiind la Mănăstirea Bârnova, desfiinţată ca mănăstire până după 1989.

2. Mănăstirea Bârnova
Amplasată în satul Bârnova, comuna Bârnova. Ridicată în anul 1628 sub domnia lui
Miron Barnovschi şi terminată până în anul 1661 în timpul domniei lui Dabija Vodă. Este
împrejmuită cu un zid de piatră ridicat în anul 1728 de către domnitorul Grigore Vodă.
Aici se află mormântul domnitorului Dabija Vodă, acoperit cu o piatră funerară aşezată
vertical, frumos sculptată, cu chenar de struguri de vie, pe margini albă, cu scris slavon, datată
11 septembrie 1665. Alături se găseşte fiica lui, principesa Maria, al cărei mormânt este
acoperit cu o lespede de piatră împodobită cu flori de acant şi cu scriere pe margini, datată 3
octombrie 1677.
În curtea Mănăstirii Bârnova se află palatul Doamnei Dafina, soţia domnitorului Dabija
Vodă.

3. Rezervaţia peleontologică Repedea

Amplasată în apropierea Releului de televiziune pe dealul Repedea, unde se află un
afloriment şi unele cariere de piatră care scot la lumină rocile calcaroase şi gresii calcaroase
puternic fosilifere datate aparţinând Sarmaţianului (aproximativ 10 milioane ani).
Dealul Repedea a constituit obiectul a numeroase studii paleontologice, lito şi
biostratigrafice, sedimentologice şi geochimice. Fosilele şi calcarele existente atestă că pe acest
teritoriu a existat fundul Mării Sarmatice. Dintre fosile cele mai importante sunt cele de Mactra
Podolica.
 Dealul Repedea prezintă importanţă şi sub aspectul vegetaţiei, faunei, morfologiei
reliefului şi a peisajului, datorită poziţiei sale la limita Podişului Central Moldovenesc cu
Câmpia Moldovei şi a contactului dintre silvostepă şi pădure.
Din aceste motive, zona a fost declarată rezervaţie naturală şi pusă în protecţie prin
Hotărâre a Consiliului de Miniştri în 1955 şi prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi în anul
1994.
Prin frumuseţea peisajului, a reliefului şi a naturii, Dealul Repedea a devenit punct de
atracţie al turiştilor şi zonă de refugiu pentru populaţia Iaşului.

B2. Muzee şi colecţii publice cu următoarele categorii:

 muzee monumente memoriale-funerare
 colecţii publice

Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova este un conac care se află în satul Bârnova din județul
Iași și care a aparținut familiei omului politic Ion Inculeț (1884-1940). Acest edificiu este situat
la o distanță de circa 6 kilometri de Hanul Trei Sarmale din Iași, în apropiere de Primăria
comunei Bârnova.
Conacul a fost reconstruit în anul 2008, pentru a adăposti un centru social al Mitropoliei
Moldovei și Bucovinei. Actuala clădire nu mai seamănă decât în parte cu vechiul conac.
Un grup de inițiativă și-a propus să realizeze în casa Inculeț de la Bârnova un Muzeu al
Unirii Basarabiei cu România, oarecum similar Muzeului Unirii de la 1859, ce funcționeaza în
fosta reședință a domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Iași. Pe situl Primăriei din Bârnova,
conacul Inculeț este declarat ca fiind casă memorială [1].
În anul 1995, a fost amplasat în fața casei un bust din piatră artificială al lui Ion Inculeț,
realizat de sculptorul ieșean Dan Covătaru.
În anul 2002, conacul de la Bârnova a fost donat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de
către inginerul Ion I. Inculeț. Donatorul și-a exprimat acordul în privința amenajării aici a unui
centru social al Mitropoliei.

B3. Instituţii de spectacole şi concerte

Editia 2019 a festivalului international „AfterHills” va avea loc la cativa kilometri
departare de Barnova.
AH #dici, 23 - 25 August: Rita Ora, Don Diablo, Quintino și Sam Feldt şLiveţ. AH
#dicinu, 30 - 1 Septembrie: Morcheeba, Faithless DJ Set și Gareth Emery. Pe lângă acești artiști
internaționali, lineup-ul va fi completat de peste 100 de artiști naționali și internaționali.
Festivalul crește exponențial și oferă publicului de două ori mai multă distracție, într-o locație
inedită.
AH #dicinu, 30 - 1 Septembrie, este weekend-ul în care vor performa artiști și trupe
live, într-o atmosferă chill, conturată de voie bună, workshop-uri și arte vizuale.

C. Infrastructură specific turistică

C1. Unităţi de cazare
C2. Instalaţii de tratament
C3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale etc.
C4. Pârtii de schi şi instalaţii de transport pe cablu
C5. Alte instalaţii de agrement (terenuri de golf, plaje omologate „Blue Flag”, instalaţii de
agrement nautic, parcuri de distracţii, herghelii)

Unitatile de cazare din comuna Barnova dar si din jurul acesteia constau in pensiuni si
hoteluri incepand de la 2 stele pana la 4 stele cum ar fi Motel Bucium sau Pleiada Hotel. Pentru
cei care doresc o cazare mai aparte inconjurata de natura pot incerca Cabana Barnova, cabanele
din zona Releului din Bucium sau cele oferite de clubul de agrement HAMAK.
HAMAK, clubul de agrement de bunavoie, este una dintre cele mai frumoase destinatii
de agrement din Iasi, pentru ca aici te poti catara pe cele 15 trasee din parcul de aventuri,
coborand pe una din cele 15 tiroliene existente.
Poti juca paintball cu prietenii in padure, poti trage la tinta cu pistolul/ pusca de airsoft
sau, daca esti „de moda veche”, poti trage cu arcul.
Pe langa toate astea,mai exista2 mese de tenis, un teren de volei/ badminton, 3
trambuline elastice, 7 casute confortabile si un lac plin cu peste, in care linistea se scalda si se
oglindeste.
Este locul ideal pentru timp pretios alaturi de familie, team building cu colegii, petreceri
sanatoase si aniversari naturale cu prietenii sau escapade placute din viteza orasului.
 Idei pentru dezvoltarea turismului in comuna Barnova, judetul Iasi

Obiective:

Reabilitarea şi conservarea patrimoniului cultural – istoric în vederea creşterii gradului de

atractivitate al acestuia;
Valorificarea potențialului turistic natural al comunei şi dezvoltarea de servicii specifice;

 Reabilitarea/restaurarea clădirilor cu valoare istorică din comuna Bȃrnova;

 Stimularea dezvoltării sectorului de servicii turistice şi de agrement;
 Încurajarea şi atragerea întreprinzătorilor în turism şi agroturism;
 Susţinerea de activităţi de informare şi instruire în vederea dezvoltării unei culturi
antreprenoriale în rândul agenţilor economici locali;
 Elaborarea unei strategii de promovare turistică;
 Promovarea formelor de turism cultural, ecologic şi a agroturismului;
 Promovarea imaginii comunei Bȃrnova;
 Introducerea comunei într-un circuit turistic;
 Organizarea de evenimente cultural-artistice şi sportive cu impact regional, naţional şi
internaţional;
Susţinerea iniţiativelor de afaceri vizând accesul la modalităţi alternative de agrement şi
petrecere a timpului liber.

Tipuri de turism practicate (turism de agrement şi odihnă, alpinism, turism cultural şi religios,
turism piscicol, turism ecvestru, cicloturism, agroturism etc.).
Dat fiind specificul zonei asa cum s-a arătat se poate exploata turismul religios,
pescuitul sportiv și recreativ, drumețiile prin rezervațiile naturale, cicloturism (Bârnova),
agroturism. Obiceiuri locale Apropierea de zona metropolitană Iași, nu a alterat tradițiile
populare care se mai păstrează și în zilele noastre.
Zona are în componență un patrimoniu antropic valoros (mănăstiri, biserici, schituri,
rezervații arheologice, clădiri medievale, castele etc.) unele considerate ca unicat în țară și în
străinătate, cunoscute mai mult sau mai puțin de turiști.
Dintre acestea enumerăm următoarele: Mănăstirea Bârnova din localitatea Barnova,
construită între anii 1626-1666 de catre domnitorii Miron Barnovschi si Eustratie Dabija.
Face parte din ansmblul marilor ctitorii arhitecturale din Moldova, sintetizand elementele
arhitecturale romanesti cu cele bizantine. Ornamentatia exterioara aminteste de Manastirea
Dragomirna, Suceava avand multe asemanari cu aceasta;
Schitul “Piatra Sfinta” situat pe Dealul din Barnova, loc de cugetare si rugaciuni
pentru pelerini si turisti. Cunoscut in popor sub numele de”Schitul lui Tarita”; Biserica “Ion
Inculet”, Barnova; Ion Inculeț a fost unul dintre cei trei mari fondatori ai României Mari de la
1918, presedinte al Sfatului Tării din Basarabia în perioada 1917-1918 și vicepresedinte al
Consiliului de Miniștri ai României mari între 1936-1937. Casa de la Bârnova unde acesta a
avut resedința de vară este acum punct muzeistic;

Menționăm urmatoarele tipuri de turism:

• Turismul cultural;
• Agroturismul ;
• Turismul sportiv;
• Turismul recreational;

Obiceiuri, tradiții locale Pentru a defini obiceiurile din acesta zona trebuie sa
menționăm urmatoarele: Acestea sunt strâns legate de sarbătorile religioase și de evenimetele
importante din viața oamenilor. Astfel avem două perioade ale anului foarte importante
pentru tradițiile strămoșești și anume sarbătorile pascale care semnifică învierea lui Isus și
Crăciunul cu semnificația nașterii lui Isus și Anul Nou.
Aceste două momente ale anului sunt marcate prin diferite ritualuri și obiceiuri
specifice în Moldova cum ar fi încondeirea ouălor, pregătirea cozonacilor și drobului, tăierea
mielului, imbrăcarea în haine de sărbătoare, luarea de lumină la Paște , tăierea porcului la
Crăciun, mersul copiilor cu colindul, uratul și semănatul.
Aceste obicee pot fi puse in valoare prin promovare. Patrimoniul cultural care stă
mărturie unei istorii tumultoase în regiune este în directă legatură cu promovarea turismului
în zonă, cu tradițiile și obiceiurile din această zonă și cu activitatea rurală de bază din mediul
rural.

Concluzie:

Comuna Barnova are toate “ingredientele” pentru a se investi cat mai mult pe partea
turistica. Pesaiejele sunt desprinse din poveste iar potentialul este maxim. Din punctul meu de
vedere, investitiile cele mai importante ar consta in amenajarea Rezervatiilor Naturale,
infiintarea de pensiuni si hoteluri pentru a atrage turistii si a avea unde sta cat mai aproape de
obiectele turistice, reabilitarea manastirilor ce reprezinta Patrimoniu si promovarea mass
media.