Model de subiect

Specializarea Comunicare şi Relaţii Publice

Admitere, sesiunea iunie 2015

Citiţi textele:

(A) Deunăzi, mă aflam în anticamera unui cabinet medical. La un moment dat, pe scaunele de alături,
s-au aşezat o doamnă şi fiul ei, un băiat de vreo 7-8 ani. De îndată ce mama i-a scos paltonul, tânărul a
extras din buzunar un smartphone şi s-a cufundat, solitar, în utilizarea lui. Nu ştiu exact cum anume se
folosea de sofisticatul instrument. Comunica ceva pe „Facebook”? Se angaja în energice jocuri
electronice? Fapt e că, din clipa în care a intrat „în dialog” cu telefonul, copilul a apucat pe o orbită cu
totul străină de lumea din jur. Privea halucinat, lovit, brusc, de un autism irepresibil, ecranul din mâna
lui stângă şi zburda, agil, cu degetele mâinii drepte, pe suprafaţa lui luminoasă. Era „branşat”, dar
singur. Nu vorbea cu nimeni (nici cu maică-sa), nu punea întrebări, nu privea în jur, nu vedea oameni
şi obiecte, nu percepea nimic din ce se petrecea în preajma lui.
Am văzut din ce în ce mai multe scene asemănătoare în varii locuri publice. Iar protagoniştii nu
erau neapărat copii. Am văzut cupluri, aşezate la o masă de cafenea sau pe o bancă în parc, cu
telefoanele în mână, trimiţându-şi, harnic, SMS-uri. Sau jucându-se fiecare pe aparatul lui, în
ignorarea totală a celuilalt. Se spune că trăim într-o „eră a comunicării”. Şi e adevărat că mesaje şi
informaţii ale tuturor şi de peste tot se prăvălesc torenţial asupra noastră. Viteza şi cantitatea
comunicării au crescut enorm, dar, paradoxal, asta s-a întâmplat pe socoteala dialogului real, a
cuvântului rostit, a schimbului de priviri. Nu mai vorbim „faţă către faţă”, „ochi în ochi”. Au
dispărut gestul, mimica, tăcerile semnificative. Limbajul – în mod normal unealtă şi substanţă a
comunicării – tinde spre o inexpresivă standardizare. Se spune „txt” în loc de „text”, „k” în loc de
„ca”, „vb”, în loc de „vorbim”. Se „diluieşte”, se „şeruieşte”, „se dau like-uri”. (A. Pleşu, Comunicare
fără comunicare, fragment, în Adevărul, 16.02.2015)

(B) 18.02.2015 | Piedone a scris:

Băiatul comunica, dar selectiv. Este la vârsta la care este sătul de schimbat priviri cu mama sa, iar
anticamera cabinetului medical nu este un mediu propice pentru comunicare. Tehnologia ne permite
acum să comunicăm cu cine dorim, cu cine împărtăşeşte pasiuni comune, nu doar cu cine se află
întâmplător sau nu în preajmă. Cu siguranţă, el se va întâlni în persoană cu mulţi dintre cei cu care
comunică virtual. Cu siguranţă că la vârsta lui are şanse de a evolua pozitiv / negativ mult mai mari
decât am avut noi pe vremuri.

I. Alegeţi continuarea cea mai potrivită (a, b sau c) pentru afirmaţiile 1-2 de mai jos:
1. În fragmentul A, autorul povesteşte o scenă din anticamera unui cabinet medical,
exprimându-şi implicit:
(a) iritarea faţă de lipsa de politeţe a băiatului;
(b) îngrijorarea faţă de starea de izolare a băiatului;
(c) admiraţia faţă de abilitatea băiatului de a mânui noua tehnologie.
2. În al doilea paragraf din fragmentul A, este deplânsă în primul rând:
(a) pierderea complexităţii şi a subtilităţii din comunicarea directă;
(b) folosirea unor abrevieri incorecte;
(c) folosirea prea multor cuvinte împrumutate din engleză.
(1 punct)

II. Găsiţi câte un sinonim potrivit cu sensul din text şi prin care s-ar putea substitui cuvintele:
a se cufunda ...................
solitar ......................
sofisticat ....................
halucinat ...................
protagonist .....................
 (1 punct)

III. Identificaţi în text cele două apariţii ale termenului dialog şi explicaţi pe scurt înţelesul lor în
fiecare context. (1 punct)

IV. Explicaţi pe scurt sensul titlului articolului din care este extras textul (A). (1 punct)

V. Recitiţi ultima frază a textului (B). Cuprinde aceasta o exprimare ambiguă sau nerecomandabilă?
Explicaţi. (1 punct)

VI. Pornind de la poziţiile exprimate în textele A şi B, exprimaţi-vă argumentat, în 450-500 de

cuvinte, opinia faţă de formele de comunicare modernă prin intermediul noilor tehnologii. Daţi un
titlu eseului vostru argumentativ. (4 puncte)

Se acordă 1 punct din oficiu.

 BAREM
I. Pentru fiecare răspuns (care reprezintă continuarea cea mai potrivită, adică reflectând orientarea
argumentării din întregul text) se acordă câte 0,50 de puncte. (0,50 x 2 = 1 punct)
Răspunsuri: 1b, 2a.

II. Se acordă câte 0,20 puncte pentru câte un sinonim corect pentru fiecare dintre cuvintele listei. Nu
se iau în considerare mai multe sinonime pentru un cuvânt. Nu se scad puncte pentru adăugarea unor
cuvinte care sunt sinonime imperfecte sau nu sunt sinonime. (0,20 x 5 = 1 punct)

a se cufunda - a se scufunda (sau a se afunda, a se adânci)

solitar - însingurat (sau izolat, retras, singur, singuratic)
sofisticat - complicat
halucinat - fascinat
protagonist - erou (sau personaj)

III. Se acordă 1 punct pentru răspunsurile care indică diferenţa dintre cele două apariţii ale
cuvântului, ţinând cont de context: în primul caz (a intrat „în dialog” cu telefonul) este vorba de o
folosire ironică, marcată de ghilimele, dialog fiind folosit cu sens figurat, prin analogie cu sensul
propriu („comunicare orală între persoane”). În al doilea context, adjectivul real şi explicaţiile care
urmează indică folosirea termenului dialog într-un sens primar şi restrâns, ca formă orală de
comunicare între persoane, faţă în faţă, cu implicarea contactului vizual („pe socoteala dialogului real,
a cuvântului rostit, a schimbului de priviri”).
Punctajul (între 0 şi 1 punct) se acordă în funcţie de calitatea şi complexitatea explicaţiei
(formulări clare, corect redactate, argumentate).

IV. Răspunsul trebuie să explice sensurile diferite în care este folosit termenul repetat în titlul
Comunicare fără comunicare; titlul este doar aparent paradoxal sau contradictoriu, pentru că la prima
apariţie în titlu cuvântul comunicare este folosit într-un sens larg (care include toate formele noi de
trimitere şi primire de informaţii în mediul electronic), iar la a doua apariţie are un sens mai restrâns,
evaluativ, de „adevărată comunicare”, care implică o legătură umană mai profundă. Pasajul care
explicitează cel mai bine titlul este
„Se spune că trăim într-o «eră a comunicării». Şi e adevărat că mesaje şi informaţii ale tuturor
şi de peste tot se prăvălesc torenţial asupra noastră. Viteza şi cantitatea comunicării au crescut
enorm, dar, paradoxal, asta s-a întâmplat pe socoteala dialogului real, a cuvântului rostit, a
schimbului de priviri.
Şi în acest caz, punctajul (între 0 şi 1 punct) se acordă în funcţie de calitatea şi complexitatea
explicaţiei (formulări clare, corect redactate, argumentate).

V. În enunţul „Cu siguranţă că la vârsta lui are şanse de a evolua pozitiv / negativ mult mai mari
decât am avut noi pe vremuri”, termenul şansă, care are un sens pozitiv (în DEX: „împrejurare
favorabilă, posibilitate de reușită, de succes; noroc”) este folosit într-un context nepotrivit („a evolua
negativ”).
Pentru identificarea improprietăţii semantice se acordă 0,50 puncte; pentru explicarea sa corectă,
alte 0,50 puncte. (0,50 + 0,50 = 1 punct)

VI. Eseul argumentativ se va puncta ţinând cont de următoarele:

- calitatea argumentelor (convingătoare, bine alese) (1 punct)
- legătura cu textele A şi B, corecta înţelegere a argumentelor din acestea (0,50 puncte)
- organizarea lor (clară, gradată, cu punerea în evidenţă a concluziei) (0,50 puncte)
- originalitate (idei personale; marcarea clară a punctului de vedere propriu) (0,50 puncte)
- redactare clară, coerentă, fără greşeli de ortografie, gramatică etc.; nedepăşirea numărului de cuvinte
alocat (1 punct)
- alegerea unui titlu care să corespundă perfect ideilor şi structurii textului. (0,50 puncte)
(1 + 0,50 + 0,50 + 0,50 +1 + 0,50 = 4 puncte)
Facultatea de Litere
Specializarea: Comunicare ~i relatii publice

Subiect la examenul de admitere (varianta 2)

- sesiunea iulie 2015 -

Cititi textul de mai jos, 'in care autoru l se refera la vorbirea din spatiul pub Iic:

Am 'inceput sa ma gandesc ~i am 'incercat sa identific, din experienta mea de

telespectator ~i fara pretentii de sistematizare, cateva caracteristici ale acestei vorbiri publice.
lata ce a rezultat:
- Cam multe agramatisme, dar sa trecem peste asta ...
- Saracirea vocabularului. Explicabil, sa spunem. Este adevarat ca daca ~tii ce ai de
spus poti sa o spui ~i 'in cuvinte mai putine ~i mai simple, iar acest lucru este necesar 'in
comunicarea de masa. Problema apare 'insa cand crezi ca poti sa o spui cam oricum ~i apar
derapajele lingvistice, atunci cand, pretinzand ca vorbe~ti pe 'intelesul tuturor, folose~ti o
mana de cuvinte pentru a acoperi tot felul de 'intelesuri, astfel 'incat nimeni nu mai 'intelege
nimic - sau 'intelege ca e cam tot aia ... Simplificarea vocabularului este o arta, care vine odata
cu stapanirea perfecta a limbii ~i care ajuta comunicarea; saracirea vocabularului este o
balbaiala de semidoct, care nu-i folose~te decat semidoctului.
- Vorbirea frenetic -egocentrica. Tendinta dominanta a vorbitorilor publici este sa
vorbeasca raspicat ~i apodictic despre sine, punand 'in scena mai mutt propria persoana, ca
stapan al ldeii, decat ideile care s-ar putea sa fie ~i ale altora. Vorbitorul nu ramane, modest,
'in spatele discursului, ci se pune 'in fata, ca autor al vorbirii. in aceasta reprezentare de sine,
Celalalt nu este un subiect al comunicarii: putini au rabdare sa asculte ~i chiar mai putini sa
raspunda la ceea ce aud. Comunicarea devine astfel 'in mare masura unidirectionala, de la un
emitator dominant ~i agresiv la un receptor dominat ~i pasiv ...
- Fuga de idei. Cand mai multi vorbitori publici se 'intrunesc pentru a discuta totu~i
'impreuna, ,,conversatia" se dizolva de cele mai multe ori 'in franturi de vorbiri paralele. Nu
~tiu de ce, dar de la realizator la invitati, parca nimeni nu are rabdare sa zaboveasca pe o
anumita idee ~i sa o aprofundeze (,,pe 'intelesul tuturor", absolut de acord!) ~i mai nimeni nu
este tentat sa preia ideea partenerului, sa o dezvolte 'in felul sau ... Ba chiar multe idei care
apar totu~i 'intr-o astfel de discutie sunt repede abandonate de catre moderator, ca nu cumva
sa plictiseasca publicul ~i sa scada ratingul.
(Vintila Mihailescu, Comunicarea sunt Eu, fragmente adaptate)

I. Alegeti continuarea cea mai potrivita (a, b sau c) pentru afirmatiile 1-2 de mai jos:
1. Autorul textului considera ca multi vorbitori publici:
(a) sunt mai interesati sa vorbeasca ei decat sa-i asculte pe altii;
(b) vorbesc prea tare ~i sunt prea agitati;
(c) sunt excesiv de mode~ti ~i prea pasivi.

2. Autorul textului afirma ca ideile:

(a) lipsesc cu totul din dezbaterile publice;
(b) sunt preluate cu mare u~urinta de vorbitori, care le transmit unii altora;
(c) sunt de multe ori tratate superficial de vorbitori ~i neglijate de moderatori.
(1 punct)
a pretinde .................. .
stapanire ................... .
a aprofunda ..................... .
a abandona ................... .

III. Explicati pe scurt (intr-un paragraf de 2-3 randuri) diferenta pe care o face autorul intre
simplificarea vocabularului ~i saracirea vocabularului.
(1 punct)

IV. Corectati toate gre~elile de exprimare (ortografie, punctuatie, gramatica) din fragmentul
de maijos:

Domnule comentator nu va impresionat partida $i face -ti comparafii ridicole. Nu trebuie sa Ji

specialist ca sa vorbe$fi de sportivii no$frii. Parerea dumitale, e neinteresanta, e a unuia
care copie de la al/ii. Ai decdt un merit ca $i invitat: ca ne distrezi la maxim.
(2 puncte)

V. Care dintre defectele vorbirii publice actuale vi se pare mai suparator? Puteti alege una
dintre caracteristicile negative prezentate in text sau va puteti referi la o alta, pe baza
experientei personale. Argumentati, in 200-250 de cuvinte, de ce considerati ca este vorba de
un defect grav. Dati un titlu eseului vostru argumentativ.
(4 puncte)

Se acorda 1 punct din oficiu.

Facultatea de Litere
Specializarea: Comunicare ~i relatii publice

Subiect la examenul de admitere (varianta 2)

- sesiunea iulie 2015 -

BAREM
I. Pentru fiecare raspuns (care reprezinta continuarea cea mai potrivita) se acorda cate 0,50 de puncte.
(0,50 x 2 = 1 punct)
Raspunsuri: I a, 2c.

II. Se acorda cate 0,25 puncte pentru cate un sinonim corect pentru fiecare dintre cuvintele listei . Nu
se iau in considerare mai multe sinonime pentru un cuvant. Nu se scad puncte pentru adaugarea unor
cuvinte care sunt sinonime imperfecte sau nu sunt sinonime. (0,25 x 4 = 1 punct)

a pretinde - a sus/ine (sau a afirma)

stapanire - cunoa:jtere ( sau posesie, dominare)
a aprofunda - a adanci
a abandona - a parasi

III. Se acorda I punct pentru raspunsurile care indica sensul pozitiv atribuit de autor simplificarii
vocabularului (bazate pe o cunoa~tere profunda a limbii ~i a temei discutate ~i pe dorinta vorbitorului
ca ideile sale sa fie cat mai bine intelese, cat mai accesibile) - ~i sensul negativ al saracirii
vocabularului (reflectand insuficienta cunoa~tere a limbii ~i a temei ~i producand confuzii in
mintea ascultatorilor).
Punctajul (intre O ~i 1 punct) se acorda in functie de calitatea explicatiei (formulare clara,
corect redactata).

IV. Textul corectat: Domnule comentator,_nu v-a impresionat partida :ji faceti compara/ii ridicole.
Nu trebuie sa .fli. specialist ca sa vorbe:jti de sportivii nostri. Parerea dumitale_e neinteresanta, e a
unuia care copiaza de la al/ii. Nu ai decaf [sau: ai doar, ai numai] un merit ca invitat: cane distrezi
la maximum.

Pentru fiecare gre~eala corectata se acorda 0,20 puncte; se scad 0,20 puncte pentru fiecare gre~eala
produsa involuntar in incercarea de corectare. (0,20 x IO gre~eli = 2 puncte)

V. Eseul argumentativ se va puncta tinand cont de urmatoarele:

- calitatea argumentelor (convingatoare, bine alese) (1 punct)
- organizarea lor (clara, gradata, cu punerea in evidenta a concluziei) (I punct)
- originalitate (idei personale; marcarea clara a punctului de vedere propriu) (0,50 puncte)
- redactare clara, coerenta, fara gre~eli de ortografie, gramatica etc.; incadrare in dimensiunea alocata
(1 punct)
- alegerea unui titlu care sa corespunda perfect ideilor ~i structurii textului . (0,50 puncte)
(I+ 1 + 0,50 +1 + 0,50 = 4 puncte)