Elena-Violeta CIOTEANU

Departamentul de Relații Internaționale, Studii de Securitate şi Științe Politice

Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Anul III

CAMPANIE DE COMUNICARE POLITICĂ

PENTRU CANDIDATUL KLAUS IOHANNIS LA
FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI

Introducere

Klaus Werner Iohannis s-a născut la Sibiu în 13 iunie 1959. Este căsătorit cu
Carmen Iohannis și nu are copii. A absolvit în anul 1983 Facultatea de Fizică din
cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În următorii 5 ani, își
desfășoară activitatea ca profesor la diferite instituții de învățământ din Sibiu.

Între anii 1989 și 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Național

„Brukenthal” din Sibiu. Între anii 1997 și 1999, devine inspector școlar general
adjunct. Între 1999 și 2000, își desfășoară activitatea ca inspector general.

Din anul 1990, Klaus Iohannis devine membru al Forumului Democrat al

Germanilor din Romania, iar în perioada cuprinsă între anii 2001-2003 preia funcția
de președinte al acesteia. În februarie 2013, demisionează din această funcție și se
înscrie în Partidul Național Liberal.

Se lansează în politică în anul 2000, atunci când FGDR-ul decide să

propună un candidat propriu la Primărie, în vederea obținerii de mandate în cadrul
Consiliului Local. Câștigă alegerile pentru Primărie cu un număr de 69,18% din
voturi, iar al doilea mandat îl câștigă cu un număr de 88,7%. În timpului celui de-al
doilea mandat, FGDR-ul obține majoritatea fotoliilor din Consiliul Local, cu 16
locuri din 23, și preia conducerea Consiliului Județean Sibiu.
1
 În timpul celui de-al doilea mandat de primar al lui Klaus Iohannis, Sibiul
devine Capitala Culturală Europeană, eveniment cu care acesta devine un mpunct de
interes major turistic, atrăgând peste un milion de turiști.

Ca urmare a alegerilor din 2008, Iohannis devine primar cu 83,2% din

voturi, iar FGDR-ul câștigă de asemenea fotoliul de președinte al Consiliului
Județean Sibiu, prin persoana lui Martin Bottesch.

La alegerile din iunie 2012, Klaus Iohannis câștigă cel de-al patrulea mandat
de primar al Sibiului cu un număr de 77,9% de voturi.

În februarie 2013, se alătură formațiunii Partidului Național Liberal Sibiu,

iar pe 28 iunie 2014 este ales președinte al partidului. Klaus Iohannis este președinte
și membru a diferite organizații.1

În 4 ianuarie 2019, Klaus Iohannis susține o conferință de presă și în care

declară următoarele: „Începem anul 2019, un an cu foarte multe provocări, începem
acum, practic, direct cu Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Chiar săptămâna
viitoare vom avea vizita Comisiei Europene, pentru a începe în forţă această
Preşedinţie. Sunt convins că vom face faţă bine. Avem deja, în luna mai, primele
alegeri, sunt alegeri europarlamentare şi de pe acum vreau să spun că este foarte
important să participăm la aceste alegeri. Cu cât mai mulţi alegători se prezintă la
aceste alegeri, cu atât mai clar va fi rezultatul. La sfârşitul anului vom avea alegeri
prezidenţiale şi reiterez ce am mai spus, voi intra în competiţie pentru un nou mandat
de preşedinte. [...] Personal, obiectivul meu pentru alegerile prezidenţiale este
câştigarea unui al doilea mandat de preşedinte al României.”2

Avându-se în vedere apropiata campanie electorală pentru funcția de

președinte si luând în considerare această declarație, am decis să conturez campania
de comunicare politică pentru candidatul Klaus Iohannis, actualul Președinte al
României.

1
https://www.opiniatimisoarei.ro/cine-este-klaus-iohannis-vezi-cv-ul-presedintelui-romaniei/17/11/2014 ,
(02.02.2019)
2
https://www.agerpres.ro/politica/2019/01/04/iohannis-voi-intra-in-competitie-pentru-un-nou-mandat-de-
presedinte--235782 , (02.02.2019)
2
 Analiza SWOT

PUNCTE TARI (S) PUNCTE SLABE (W)

 experiență politică, a ocupat  profil politic și personal slab definit;

funcția de Primar al Județului Sibiu
și ocupă actualmente funcția de
președinte al României;
 experiență în management
administrativ;
 vârstă: 59 ani;
 apartenența la etnia germană,
stereotip pozitiv;
 membru al PNL;
 căsătorit;
 fără probleme juridice;
 stare materială bună3;
 experiență în confruntări televizate;
 experiență și carieră în
învățământul preuniversitar;
 notorietate bună, are parte de
încrederea unui procentaj
considerabil45.
 persoană percepută ca fiind tăcută,
introvertită și fără inițiativă;
 lipsa unor aptitudini comunicaționale
competente;
 comunicare ineficientă;
 proasta gestiune a tehnicilor ce țin de
non-verbal, verbal, paraverbal;
 insuficient de dinamic în ceea ce privește
intervențiile publice;
 numele său a fost implicat în mai multe
scandaluri ce au fost legate de probleme
de ordin legal sau de diversele sau
acordare de avantaje nemeritate;
 mass-media potrivnică și senzația de
suspiciune și incertitudine identificabilă
la nivelul populației;
 apartenența la etnia germană, percepția
la nivelul electoratului ca fiind o
persoană „străină”.

3
Declarația completă de avere este disponibilă pe
http://www.presidency.ro/files/declaratii/IOHANNIS_%20KLAUS-WERNER/DA/IOHANNIS_%20KLAUS-
WERNER_DA_2018_6_2547.pdf, (03.02.2019)
4
Date colectate de pe http://www.ziare.com/klaus-johannis/liviu-dragnea/iohannis-pe-primul-loc-la-
prezidentiale-ce-pozitii-ocupa-tariceanu-si-dragnea-sondaj-imas-1547918 (02.02.2019)
5
Date colectate de pe https://www.facebook.com/klausiohannis/ (03.02.2019)
3
 OPORTUNITĂȚI (O) AMENINȚĂRI (T)

 1.829.069 de aprecieri6 pe pagina de  atacuri la persoană și provocări;

Facebook a lui Klaus Iohannis;
 coabitarea cu un Guvern chiar și în
condiții neprielnice;
 implicarea Președintelui în atenuarea
și medierea conflictelor de natură
politică;
 creșterea credibilității și
îmbunătățirea imaginii publice.
 posibilitatea existenței a unui
contracandidat viguros și dinamic;
 neschimbarea stilului comunicațional;
 lipsa unor apariții constante;
 percepția la nivelul opiniei publice și a
mass-media cum că ar fi un Președinte
slab și necompetent;
 percepția nerespectării promisiunilor și
angajamentelor exprimate în campania
electoratului;
 identificarea ca unice activități a celor ce
țin de vizite oficiale, declarații publice și
participarea oficială la diverse
evenimente;
 deschiderea anchetelor judiciare pentru
activitatea anterioară funcției de
președinte, repectiv pentru activitatea de
nouă ani ca primar.

Publicurile țintă

Grupuri vizate:

1. Categorii de vârstă:

a) 18 - 30 ani;
b) 31 - 60 ani.

2. Nivel educație:

a) Studii superioare;
b) Liceu, școală postliceală.

3. Mediu urban și rural.

6
Date colectate de pe https://www.facebook.com/klausiohannis/, (03.02.2019)
4
 4. Regiune:

a) Transilvania;
b) București;
c) Moldova.7

Obiective

a) strategice
 Câștigarea alegerilor electorale pentru un nou mandat la Președenția
României;
 Peste 5 milioane de voturi obținute în primul tur de scrutin;
 Peste 8 milioane de voturi obținute în al doilea tur de scrutin;
 Nivel mare de expunere a campaniei electorale în presa scrisă, radio,
TV, Web, rețele socializare.

b) tactice
 Menținerea poziționării pe locul 1 în sondajele de opinie8;
 Creșterea numărului de apariții zilnice în presa scrisă/radio/TV cât
și, pe rețelele de socializare;
 Creșterea numărului de aprecieri pe pagina de Facebook a lui Klaus
Iohannis;
 Nivel mare de expunere a campaniei electorale în presa scrisă, radio,
TV, Web, rețele socializare;Creșterea numărului de participări la
evenimente, întâlniri etc.;
 Creșterea numărului de apariții în cadrul confruntărilor televizate.

Mesajul principal și mesajele adiacente

Mesajul principal

„Îndrăznește să visezi la o Românie mai bună!”

„Răspunzători pentru România urmașilor noștri.”

7
Date colectate de pe https://www.gandul.info/politica/cum-a-aratat-profilul-socio-demografic-al-electoratului-
lui-klaus-iohannis-si-victor-ponta-13585530 , (03.02.2019)
8
http://www.ziare.com/klaus-johannis/liviu-dragnea/iohannis-pe-primul-loc-la-prezidentiale-ce-pozitii-ocupa-
tariceanu-si-dragnea-sondaj-imas-1547918 , (03.02.2019)
5
 Mesaje adiacente

„Construim România împreună!”

„Împreună spre continuitate!”

Canalele folosite pentru transmiterea mesajului

Principalele canale folosite pentru transmiterea mesajului politic sunt:

afișajul, mailingul, televiziunea, radio, articole din presă scrisă, distribuirea de
materiale electorale, canvassingul (vizite particulare la electori), reuniunile
electorale, folosirea platformelor de socializare și a altor resurse Web.9

În ceea ce privește campania prezidențială a lui Klaus Iohannis, canalele

folosite pentru transmiterea mesajului politic sunt:

 afișajul
 televiziunea
 radio
 articole din presa scrisă
 uzitarea platformelor de socializate și a altor resurse Web
 mailing/distribuirea de materiale electorale
 evenimente, dezbateri, reuniuni cu caracter electoral.

Descrierea relației cu mass-media înainte, în timpul și după campanie

Relația cu mass media înainte

Luându-se în considerare funcția actualmente deținută de Klaus Iohannis,

relația cu mass-media este una dezvoltată și în desfășurare.

Pentru a reconfigura imaginea cât și, relația sa cu mass-media este necesar

un discurs mai conturat și nenumărate apariții în mass-media în care să se definească
principalele priorități ale sale. Discursul trebuie să evidențieze obiectivele și direcția
României în următorii 10 ani.

9
http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Elementele-strategiei-de-marke27.php ,
(03.02.2019)
6
 Relația cu mass-media în timpul

În ceea ce privește relația cu mass-media în timpul campaniei electorale,

putem identifica ca prioritate necesitatea candidatului e a dezvolta și menține o
legătură constantă și durabilă cu aceasta.

Acesta trebuie să se constituie ca persoană de interes, să comunice și să

evidențieze obiectivele cât și, mesajele electorale uzitându-se de următoarele canale
de comunicare: comunicate de presă, interviuri, dar și, participarea la evenimente,
întruniri, dezbateri caracteristice perioadei electorale.

Relația cu mass-media după campanie

Indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale, candidatul are

responsabilitatea să anunțe oficial printr-un comunicat de presă rezultatul alegerilor.

Dacă candidatul câștigă alegerile prezidențiale, relația cu presa se va

menține și defini ca una formală, aceasta desfășurându-se prin intermediul Instituției
Președintelui (declarații de presă susținute de purtătorul de cuvânt, declarații de
presă, comunicate de presă etc.).

Totodată, relația informală cu mass-media poate fi menținută prin

intermediul Internetului și a rețelelor de socializare.

Calendarul acțiunilor

* Pe parcursul celor 30 de zile de campanie se vor desfășura în fiecare zi

campanii de informare și propagandă electorală în mass-media.

Televiziune – spot de 30-60 de secunde în zilele de luni, miercuri, vineri și

duminică la orele 19:00, 20:00, 21:00, 22:00. Posturi de televiziune : Realitatea TV,
Antena 3, Pro TV.

Radio – spoturi radio de 15-30 de secunde, în zilele de luni, marți, miercuri,

joi și vineri, la orele 07:00, 08:00, 09:00, 10:00, 11:00, 12:00. Posturi de radio :
Europa FM, Kiss FM, Radio ZU, Radio România Actualități.

7
 Presă scrisă

Ziare :

Evenimentul Zilei – 3 testimoniale în zilele de luni, miercuri

România Liberă – 2 testimoniale în zilele de joi, vineri;

Jurnalul Național – 2 testimoniale în zilele de marți și joi;

Gândul – 1 testimonial în ziua de marți.

Se recomandă folosirea cât mai des a următoarelor canale de comunicare:

scrisori directe, e-mail direct, alte forme de comunicare trimise direct alegătorului.

De asemenea, se recomandă folosirea cât mai des a platformelor de

socializare. În fiecare zi, este necesar un număr de 6-7 postări pe pagina de Facebook
pentru a atinge obiectivul (mai sus menționat).

Calendar:

Ziua 1: Prima declarație de presă în calitate de candidat la alegerile

prezidențiale. Se vor prezenta principalele obiective și priorități ale candidatului;

Ziua 2: Participarea la interviu și evenimente cu caracter electoral;

Ziua 3: Emiterea unor mesaje publice cu caracter electoral și distribuția lor

în mass-media sau pe Internet. Întâlniri organizate cu alegătorii;

Ziua 4: Participarea la dezbatere publică. Întâlniri organizate cu alegătorii.

Ziua 5: Participarea la programe televizate/radio;

Ziua 6: Emiterea unor mesaje publice cu caracter electoral și distribuția lor

în mass-media sau pe Internet. Organizarea unor evenimente care să ridice cota
candidatului în sondajele de opini;

Ziua 7: Conferință de presă a partidului sau candidatului;

Ziua 8: Comandarea și distribuția la nivelul opiniei publice a rezultatelor

sondajelor de opinie;

Ziua 9: Întâlniri organizate cu alegătorii;

Ziua 10: Organizarea unor evenimente care să ridice cota candidatului în

sondajele de opinie;

Ziua 11: Participarea la programe televizate/radio. Întâlniri organizate cu

alegătorii;

8
 Ziua 12: Emiterea unor mesaje publice cu caracter electoral și distribuția lor
în mass-media sau pe Internet;

Ziua 13: Participarea la dezbatere publică. Întâlniri organizate cu alegătorii;

Ziua 14: Conferință de presă a partidului sau candidatului. Informare și

prezentarea situației (statistici, rezultate, etc.);

Ziua 15: Întâlniri organizate cu alegătorii. Participarea la programe televizate/radio;

Ziua 16: Comandarea și distribuția la nivelul opiniei publice a rezultatelor

sondajelor de opinie. Emiterea de informări, comunicate, mesaje;

Ziua 17:Interviu. Întâlniri organizate cu alegătorii;

Ziua 18:Emiterea unor mesaje publice cu caracter electoral și distribuția lor

în mass-media sau pe Internet;

Ziua 19: Participarea la programe televizate/radio;

Ziua 20: Organizarea unor evenimente care să ridice cota candidatului în

sondajele de opinie;

Ziua 21: Participarea la dezbatere publică. Întâlniri organizate cu alegătorii;

Ziua 22: Emiterea unor mesaje publice cu caracter electoral și distribuția lor
în mass-media sau pe Internet;

Ziua 23: Comandarea și distribuția la nivelul opiniei publice a rezultatelor

sondajelor de opinie;

Ziua 24: Participarea la dezbatere publică;

Ziua 25: Participarea la programe televizate/radio. Organizarea unor evenimente care

să ridice cota candidatului în sondajele de opinie;

Ziua 26: Emiterea unor mesaje publice cu caracter electoral și distribuția lor
în mass-media sau pe Internet;

Ziua 27: Participarea la dezbatere publică și interviu;

Ziua 28: Interviu. Conferință de presă. Participarea la programe

televizate/radio;

Ziua 29: Participarea la ultima dezbatere politică;

Ziua 30: Ziua alegerilor, închiderea urnelor și declarația de presă a

candidatului în vederea anunțării oficiale a rezultatelor electorale.

9
 Identificarea și prezentarea modalităților de evaluare intermediare și,
respectiv, finală a campaniei

Analiza oricărei campanii electorale și de comunicare trebuie sa examineze

factorii de natură internă și pe cei de natură externă care au determinat un anumit
rezultat. Aceşti factori reprezintă și componentele in jurul cărora se organizează
campania.

La categoria factori interni ce sunt sub coordonarea echipei de campanie

amintim:

o candidatul
o organizaţia (partidul)
o strategia de campanie
o resursele
o
În ceea ce privește factorii externi, necontrolabili, menționăm:
o organizaţiile sau partidele din competiţie
o media
o sondajele de opinie

Modalități de evaluare intermediare

Identificarea numărului de aprecieri de pe pagina oficială a lui Klaus

Iohannis. Analiza comparativă a datelor colectate înaintea alegerilor cât și, a celor de
după alegeri.

Modalitate de evaluare finală

Numărul total de voturi obținut la alegerile prezidențiale din anul 2019.

Analiza comparativă a datelor colectate în urma sondajelor de opinie și a rezultatelor
electorale finale.

Campania poate fi definită ca pe acțiune sistematică și al cărui scop se

constituie a fi câştigarea puterii politice, și după caz, atingerea scopurilor politice.
Atingerea scopurilor politice este determinată de folosirea operaţiei de organizare a
procesului de comunicare cu scopul de a informa, a persuada și a mobiliza un
anumit individ sau grup.

În concluzie, canalele de comunicare cât și, comunicarea propriu-zisă sunt

elemente de neînlocuit în procesul electoral pentru a convinge, menține și mobiliza

10
electoratul. În condițiile actuale, mass-media și instrumentul Internetului au devenit
instrumente în vederea direcționării comunicării.

Astăzi, spre deosebire de tehnicile clasice putem observa că, platformele de

socializare și sursele Web, au devenit elemente ale canalului direcțional de
comunicare. Din considerațiuni electorale, politicienii folosesc platformele de
socializare pentru a emite mesaje particulare, individuale și pentru a crea o relație
constantă cu electoratul. Pagina de Facebook a lui Klaus Iohannis poate fi menționat
ca real exemplu al acestei forme de comunicare politică.

11
 Bibliografie

Surse World Wide Web

1. http://www.presidency.ro
2. https://www.facebook.com/klausiohannis/
3. http://www.ziare.com
4. https://www.opiniatimisoarei.ro
5. https://www.agerpres.ro/
6. https://www.gandul.info
7. http://www.rasfoiesc.com

12