DOSAR DE PRESĂ

Referendumul pentru justiție din 26 mai 2019

și contextul politic

Student: Cioteanu Violeta Elena

Științe Politice

Anul III
 Referendumul pentru justiție din 26 mai 2019 și contextul politic

În data de 26 mai 2019, românii încă o dată au fost chemați la vot pentru alegerile
europarlamentare. În cadrul aceluiași sesiuni de vot, românii au avut posibilitatea de a-și exprima
opinia în ceea ce privește referendumul pentru justiție inițiat de președintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis anunță în data de 4 aprilie temele centrale ale referendumului, iar acestea sunt
cele ce fac referire la interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și de asemenea,
la interzicerea emiterii de către Guvern a ordonanțelor de urgență în ceea ce privește infracțiunile,
pedepsele și structura organizării judiciare.1

Curtea Constituțională i-a dat dreptate președintelui Iohannis hotărând că se poate organiza
referendum odată cu alegerile europarlamentare. Coaliția guvernamentală decisese, la finalul lui
2018, prin lege, că nu se poate organiza consultarea populației în aceeași zi cu scrutinul pentru PE.
Decizia CCR a fost luată cu unanimitate de voturi.

Klaus Iohannis a atacat la CCR modificarea Legii alegerilor europarlamentare la începutul anului,
invocând încălcarea unor drepturi și principii constituționale. Este vorba despre prerogativa
prezidențială care plasează șeful statului în vârful arhitecturii de decizie în stat - poate convoca
referendum pe teme de interes general și național. Este vorba despre un articol al Constituției, care
indică un singur filtru în această decizie - consultarea Parlamentului. Însă, Parlamentul nu poate
cenzura voința șefului statului de a convoca un referendum.

PSD a modificat, din anul 2004, în mai multe rânduri, Legea referendumului, reducând pragul de
validare a consultării poporului. De asemenea, PSD a încercat în mai multe ocazii, din 2018, să
reducă puterile șefului statului. De fiecare dată modificările s-au făcut prin legi, cu reinterpretare a
jurisprudenței CCR. Un exemplu, revocarea obligatorie a procurorului-șef DNA, la solicitarea
ministrului Justiției.

În cazul referendumului, au existat decizii precedente ale CCR, care au păstrat în autoritatea
președintelui organizarea de referendumuri în momentul în care consideră necesar un astfel de
demers. Deciziile datează din 2007, când, de asemenea, PSD a încercat în mai multe rânduri să
interzică organizare simultană alegeri-plebiscit.

O dezbatere amplă a avut loc, pe această temă, în 2009, când Traian Băsescu a organizat
referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari și Legislativ unicameral, concomitent cu
primul tur al alegerilor prezidențiale. Rezultatul a fost în favoarea referendumului, însă participarea
a depășit peszte 50 la sută din numărul total de alegători.

Decizia CCR mai are o semnificație. Președintele Klaus Iohannis a vorbit în anul 2017 despre
intenția de a organiza un referendum pe tema justiției, însă demersul nu s-a concretizat. De
1
„Iohannis a anunțat temele pentru referendum: interzicerea amnistiei și grațierii pentru corupție și interzicerea
adoptării unei OUG pe Justiție”, disponibil la https://adevarul.ro/news/politica/iohannis-anunta-ora-1400-temele-
referendum-1_5ca5c03b445219c57e159e59/index.html, accesat la data de 09.06.2019
asemenea, în vara lui 2018, în plină campanie de modificare a Codurilor penale de către actuala
coaliție guvernamentală și în contextul revocării fostei șefe a DNA, Iohannis a pomenit din nou
despre posibilitatea convocării unui referendum. De data aceea, a vorbit despre „independența
magistraților”. Și acel moment a fost abandonat.

De la finalul anului trecut, USR îi solicita șefului statului să convoace un referendum pe tema
justiției, a respectării statului de drept, apel la care s-a raliat și PLUS, formațiunea condusă de
Dacian Cioloș. Șeful statului nu a răspuns public la aceste solicitări, în contextul în care asaltul
asupra justiției din partea autorităților a generat proteste instituționale ale magistraților. Întrebarea
este dacă președintele Iohannis va organiza referendum pe Justiție, într-o perioadă în care mai sunt
destul de puține căi de stopare a valului de modificări din sistemul judiciar și al celui de relaxare a
legislației penale.

În cazul în care Klaus Iohannis va organiza un referendum pe teme de justiție simultan cu

alegerile de la 26 mai pentru PE, este posibil ca la urne să se înregistreze un număr mai mare de
alegători, acest tip de scrutin nedepășind 30% prezența la vot până acum.

Potrivit sociologilor, cu cât prezența la urne este mai mare, PSD, principalul partid aflat la
guvernare, pierde proporțional din numărul de voturi, care se îndreaptă spre adversarii săi politici.
PSD a înregistrat în sondajele din ultima vreme scăderi consistente în opțiunile de vot, însă se
menține în topul ierarhiei partidelor.

PSD are nevoie de o victorie la alegerile europarlamentare, pe fondul neînțelegerilor din

interiorul PSD și a contestării lui Liviu Dragnea de mai mulți social-democrați, care au continuă să
părăsească PSD în favoarea formațiunii lui Victor Ponta.

Alegerile europarlamentare de la 26 mai deschid sezonul electoral, care include alegerile

prezidențiale de la finalul acestui an, alegerile locale și apoi parlamentare din 2020. Klaus Iohannis
ar fi principalul beneficiar al prezenței masive la vot în cazul alegerilor prezidențiale, la care și-a
anunțat candidatura.

Ultimul referendum organizat în România, în octombrie 2018, pentru definirea familiei, convocat
la inițiativa unor organizații apropiate de cler și asumat de BOR, nu a trecut, nefiind prezenți 30%
dintre alegători.2

În ședința de astăzi (17 aprilie 2019), parlamentarii au votat, cu 263 de voturi ”pentru”, nouă
”împotrivă” și o abținere proiectul de hotărâre privind solicitarea lui Iohannis de organizare a unui
referendum consultativ.

Proiectul de hotărâre adoptat prevede că Parlamentul avizează favorabil inițierea, de către

președintele României, Klaus Iohannis, a unui referendum național consultativ cu privire la mai
multe problem de interes național.

2
„Mizele organizării unui referendum simultan cu alegerile pentru PE, după pronunțarea CCR”, disponibil la
https://romania.europalibera.org/a/referendum-alegeri-europarlamentare-justitie/29819489.html, accesat la 09.06.2019
 Este vorba despre interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea
adoptării de către Guvern a OUG în domeniul infracțiunilor, pedepselor și a organizării judiciare
corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanțe, cu
recomandarea ca prin întrebarea formulate să se respecte Constituția României, Legea 3/2000
privind exercitarea și desfășurarea referendumului, deciziile CCR în materie și recomandările
codului de bune practice în materie de referendum adoptat de Comisia de la Veneția.

De asemenea, acesta stipulează că preşedintele trebuie să respecte articolele 90 şi 74 alineat 2 din

Constituţie care prevăd că problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea nu
pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor.

Mai mult, Klaus Iohannis trebuie să respecte Decizia CCR 70/1999 prin care s-a stabilit că
preşedintele nu poate iniţia un referendum legislativ, precum şi decizia CCR 799/2011 în sensul
exceptării de la referendumul cerut de preşedinte a problemelor de interes naţional care, aprobate
prin exprimarea voinţei poporului, ar impune revizuirea Constituţiei, informează agerpres.ro.

Potrivit proiectului adoptat astăzi de Parlament, șeful statului trebuie să respecte codul de bune
practice în materie de referendum adoptat de Comisia de la Veneția. Proiectul de hotărâre propus s-
a lovit de protestele reprezentanților PNL și USR care au solicitat refacerea raportului comisiilor
juridice și a proiectului de hotărâre considerând că reprezintă ”un fals”. În replica, președintele
Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, Nicușor Halici, a respins acuzațiile. Acesta a explicat că în
raport i se solicită lui Iohannis doar să respecte Constituția și recomandările Comisiei de la
Veneția.3

Pentru buna desfășurarea a referendumului, Klaus Iohannis invită la consultări toate formațiunile
politice și liderii acestora. Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat, vinerea trecută,
că partidul său nu va onora invitația la consultări lansată de Iohannis. Liderul ALDE a scris, pe
pagina sa de Facebook, că președintele "nu e interesat de consultări reale, ci doar de simularea lor".

Președintele PSD, Liviu Dragnea a declarat, la Călărași că nu are nicio problemă cu temele
anunțate de președinte la referendum dar că, personal nu va merge la consultări. "Eu sigur nu merg.
De ce? Nu-mi place personajul. Dar de la partid de la noi o să trimitem nişte oameni.4

Comisiile juridice reunite ale Parlamentului au avizat, marţi, favorabil solicitarea preşedintelui
Klaus Iohannis de a organiza un referendum pe tema justiţiei pe data de 26 mai, odată cu alegerile
pentru Parlamentul European. Avizul favorabil a fost întocmit de membrii comisiilor juridice
reunite ale Parlamentului, cu unanimitate de voturi. Florin Iordache a afirmat, în timpul
dezbaterilor, că PSD susţine avizul favorabil fără niciun fel de intervenţii.

3
„Referendum 2019 - Parlamentul a aprobat solicitarea lui Iohannis”, disponibil la
https://ro.sputnik.md/politics/20190417/25550708/Referendum-2019-Parlamentul-a-aprobat-solicitarea-lui-
Iohannis.html,accesat la data 10.06.2019

4
„A doua zi de consultări la Cotroceni: De la ALDE nu va veni nimeni, Dragnea a spus că ”o să trimitem niște oameni”
/ De ce nu merge liderul PSD să discute cu Iohannis: ”Nu-mi place personajul”, disponibil la
https://www.hotnews.ro/stiri-politic-23083749-doua-consultari-cotroceni-alde-nu-veni-nimeni-dragnea-spus-trimitem-
niste-oameni-nu-merge-liderul-psd-discute-iohannis-nu-place-personajul.htm, accesat la data 09.06.2019
 „Noi majoritatea susţinem un acord favorabil cu niciun fel de intervenţii. Este dreptul
preşedintelui să solicite organizarea referendumului”, a susţinut deputatul PSD Florin Iordache.

Astfel, miercuri va avea loc plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru dezbatere şi
vot asupra solicitării preşedintelui Klaus Iohannis de a organiza referendum pe tema justiţiei.5

Președintele a declarat următoarele: „Este o consultare cu foarte multă deschidere din partea mea.
Consider că, dacă am convocat un referendum, care are temă centrală Justiția, integritatea, lupta
anticorupție, și situația din Justiție acum se tot discută și se tot discută, și, din păcate, multe
chestiuni sunt chiar foarte negativ prezentate chiar de sistemul de justiție, atunci o discuție se
impune. Dar, sigur, sunt dispus, în marja acestor consultări, să discut și alte teme cu care vin
reprezentanții partidelor. Și, probabil, unii mă vor întreba de referendum sau vor veni ei cu abordări
proprii, dar, încă o dată, tema este situația Justiției. Faptul că unii nu vor să vină la discuții cu
Președintele României, ce să zic, mi se pare de-a dreptul ciudat.”6

Digi24 relatează: Scandal la Parlament între Putere şi Opoziţie pe tema organizării

referendumului pe justiție din 26 mai. Puterea a încercat să îi pună condiţii preşedintelui Klaus
Iohannis, deşi avizul aleşilor era consultativ. Şeful statului vrea ca românii să spună dacă sunt sau
nu de acord cu amnistia şi graţierea faptelor de corupţie şi cu ordonanţele de urgenţă în domeniul
justiţiei.

Cei din opoziție susțin că puterea a mințit atunci când a spus că va da aviz favorabil fără
recomandări și a reclamat faptul că în comisiile juridice reunite nu au fost dezbătute recomandările
care apar în raportul care a fost adoptat în această dimineață de plen.

Aceste recomandări l-ar împiedica pe președinte să pună întrebări legate de cele două teme
anunțate pentru referendum. Astfel, prin articolele din Constituție invocate în aceste recomandări,
parlamentarii spun că președintele nu-i poate întreba pe cetățeni dacă sunt de acord să fie interzisă
grațierea pentru fapte de corupție. De asemenea, parlamentarii atrag atenția președintelui că nu
poate să inițieze un referendum legislativ, adică nu poate să-i întrebe pe români în legătură cu
probleme legate de legislație, cum ar fi să fie interzise ordonanțele de urgență în materie de justiție.

Parlamentarii mai spun că șeful statului nu poate să pună o întrebare care să necesite apoi
revizuirea Constituție. Raportul a fost votat în final în forma dorită de PSD, deși nu este cea
dezbătut. Șeful statului nu trebuie însă să țină cont de aceste recomandări, deoarece avizul este
consultativ. Marţi, comisiile juridice reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au dat aviz
favorabil pentru organizarea referendumului, la solicitarea şefului statului.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, spunea că majoritatea parlamentară

susţine un aviz favorabil „fără niciun fel de intervenţii”.

5
„Comisiile juridice, aviz favorabil pentru organizarea referendumului solicitat de Iohannis”, disponibil la
https://www.mediafax.ro/politic/comisiile-juridice-aviz-favorabil-pentru-organizarea-referendumului-solicitat-de-
iohannis-18087825, accesat la 09.06.2019
6
„Consultările partidelor politic cu președintele Iohannis pe tema referendumului s-au terminat”, disponibil la
https://www.euractiv.ro/politic-intern/au-inceput-consultarile-partidelor-politice-cu-presedintele-iohannis-pe-tema-
referendumului-14181, accesat la data 09.06.2019
 „Este dreptul preşedintelui să solicite organizarea referendumului. Că preşedintele doreşte
extinderea acestor consultări... Raportul este un aviz favorabil, fără niciun fel de intervenţii”, a spus
Iordache.

Pe 4 aprilie, şeful statului a transmis preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului scrisoarea
cu privire la temele referendumului din 26 mai. „În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţie,
precum şi ale art. 2 şi art. 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea
referendumului, intenţionez să cer poporului să îşi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu
privire la următoarele probleme de interes naţional: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru
infracţiuni de corupţie, interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul
infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale
de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe. Având în vedere dispoziţiile legale
menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la
problemele sus-menţionate", a scris Iohannis.7

Formațiunea politică ALDE emite o declarație publică printr-un mesaj postat pe platforma de
socializare Facebook și în cadrul căruia aceasta își prezintă poziția în ceea ce privește referendumul
inițiat de președintele Klaus Iohannis.

Mesajul este: „Parlamentarii ALDE au votat azi în plenul comun al Camerei Deputaţilor şi
Senatului împotriva solicitării preşedintelui Klaus Iohannis privind organizarea referendumului
naţional din 26 mai. Nu suntem împotriva referendumului pentru Justiţie, însă considerăm că nu ar
trebui să bruiem nişte alegeri importante, precum cele pentru Parlamentul European, doar pentru ca
domnul Iohannis să-şi poată camufla inactivitatea din ultimii 5 ani. De altfel, toate forurile
europene, cele care îi plac domnului Iohannis când îi dau apă la moară, recomandă să nu deranjăm
alegerile pentru Parlamentul European cu alte alegeri sau iniţiative. Acest referendum este doar un
pretext pentru preşedintele Iohannis pentru a-şi începe campania electorală, deşi legea îi interzice.
Haideţi să nu ne mai ascundem după deget: preşedintelui Iohannis nu-i pasă de Justiţie, cum nu-i
pasă nici de Constituţie, cum nu-i pasă de nimic în afara confortului sau personal.”8

Președintele PNL, Ludovic Orban susține referendumul pentru justiție și afirmă că: „Chemăm pe
toți cetățenii români să vină alături de președintele Klaus Iohannis și de Partidul Național Liberal în
susținerea referendumului anunțat de președintele României pentru data de 26 mai. PNL se va
implica activ și hotărât în campania pentru referendum prin toate mijloacele pe care le are la
îndemână pentru a ajunge la o voință populară clară și fără tăgadă în urma acestui scrutin.”

În continuare, acesta spune: „Referendumul constituie forma supremă de manifestare a voinței

poporului și unica modalitate de exprimare directă a cetățenilor asupra unei probleme cu care se
confruntă întreaga țară de 2 ani de zile. Poziția exprimată de cetățeni în cadrul referendumului este
cea care va arăta dacă modul în care guvernează coaliția PSD-ALDE, legiferând în propriul interes,
este unul legitim, dincolo de propaganda mincinoasă și paralela cu realitatea a actualului Guvern.

7
„ Scandal în Parlament pe tema referendum. Puterea a încercat să îi pună condiții președintelui”, disponibil la
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/scandal-in-parlament-pe-tema-referendumului-din-26-mai-puterea-a-
incercat-sa-i-puna-conditii-presedintelui-1114709, accesat la data 10.06.2019
8
„ALDE, primul partid care se poziționează oficial împotriva referendumului pe justiție: Este doar un pretext pentru
președintele Iohannis pentru a-și începe campania electorală”, disponibil la https://www.g4media.ro/alde-primul-partid-
care-se-pozitioneaza-oficial-impotriva-referendumului-pe-justitie-este-doar-un-pretext-pentru-presedintele-iohannis-
pentru-a-si-incepe-campania-electorala.html, accesat la data de 09.06.2019
Statul de drept și democrația sunt în pericol pentru că singura preocupare a lui Liviu Dragnea, a lui
Călin Popescu Tăriceanu și a camarilei din jurul lor a fost aceea de a guverna doar în propriul lor
beneficiu.

România se află în fața unui pericol iminent în condițiile în care aceasta guvernare acționează
prin ordonanțe de urgență în folosul unor infractori, respectiv al activării Articolului 7 din Tratatul
UE împotriva țării noastre.
În atare situație doar românii sunt cei care, prin votul lor, pot pune punct acestei puteri politice
toxice care pune sub semnul întrebării orientarea pro-europeană a României.
Partidul Național Liberal este convins că românii nu mai suportă aceasta guvernare a infractorilor și
vor demonstra acest lucru la referendumul de pe 26 mai. România merită o guvernare în care
justiția, statul de drept și democrația să fie literă de lege, iar angajamentele țării noastre nu vor mai
fi puse niciodată sub semnul întrebării de un guvern al incompetenței și ticăloșiei.”9

Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al Instituției Președinției, susține o declarație de

presă în data de 25 aprilie și în care aceasta anunță semnarea de către președinte a decretului cu
privire la organizarea referendumului. În cadrul aceleiași declarații de presă aceasta informează
opinia publică asupra întrebărilor formulate în cadrul referendumului.

Mădălina Dobrovolschi a declarat: „Luând act de preocuparea intensă şi constantă a societăţii

româneşti faţă de necesitatea combaterii fenomenului corupţiei, a asigurării integrităţii şi exercitarea
funcţiilor şi demnităţilor publice, precum şi de nevoia unui cadru legislativ coerent şi stabil, având
în vedere hotărârea Parlamentului României nr. 8/2019 privind solicitarea preşedintelui României
referitoare la organizarea unui referendum naţional consultativ cu privire la probleme de interes
naţional, în temeiul prevederilor art. 2, 90 şi 100 alin. 1 din Constituţie, art. 2 alin. 1 lit. c, art. 11,
art. 12 alin. 2 şi a art. 15 alin. 1 lit. c din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea
referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele României decretează: Art. 1
Poporul român este chemat să-şi exprime voinţa la următoarele probleme de interes naţional: 1.
interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie; 2. interzicerea adoptării de către
Guvern a OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi a organizării judiciare, corelată cu dreptul
altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe; Art. 2 Pentru
realizarea celor prevăzute la art. 1 cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin 'da' sau 'nu' cu privire
la următoarele întrebări: 1. 'Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni
de corupţie?', 2. 'Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de
urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului
de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?'; Art. 3 Data referendumului este 26 mai
2019, în ziua desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European.”10 În ceea ce privește declarațiile
cu privire la referendum ale liderului UDMR Kelemen Hunor, HotNews relatează:

„Liderul UDMR, Kelemen Hunor, consideră că întrebările pentru referendum sunt simple și pe
înțelesul tuturor, fiind agreate și de Uniune, astfel că recomandă oamenilor să participe la scrutin și
să voteze "da" la ambele întrebări.

9
http://www.ziare.com/ludovic-orban/pnl/pnl-sustine-referendumul-pentru-justitie-romanii-sunt-cei-care-prin-votul-
lor-pot-pune-punct-acestei-puteri-politice-toxice-1555446
10
„Președintele Iohannis a semnat decretul privind organizarea referendumului”, disponibil la
https://www.agerpres.ro/politica/2019/04/25/presedintele-iohannis-a-semnat-decretul-privind-organizarea-
referendumului--298473, accesat la data de 10.06.2019
 Kelemen Hunor a declarat, joi, corespondentului Mediafax că la modificarea ulterioară a
Constituției, UDMR va propune scoaterea de tot a ordonanțelor de urgență, astfel încât transferul de
legiferare de la Parlament la Guvern să nu mai fie posibil.

"Răspunsul nostru este da, suntem de acord cu aceste două întrebări, și recomandarea noastră va
fi să participe oamenii la vot la referendum și să răspundă cu <<da>>. Fac o singură mențiune, îm
momentul în care se va amenda Constituția, deoarece este nevoie de o amendare a Constituției, noi
vom milita și vom cere scoaterea de tot a ordonanțelor de urgență, astfel încât să rămână doar pentru
caz de război sau calamități sau catastrofe, în rest acest transfer de legiferare de la Parlament către
Guvern să nu mai fie posibil, doar în vacanțe parlamentare, cu abilitarea Guvernului pentru
ordonanțe simple. Deci OUG deloc", a spus Kelemen.

Potrivit acestuia, cele două întrebări propuse de președintele Klaus Iohannis sunt destul de
generale, simple, fără chestiuni tehnice, astfel încât oamenii le vor înțelege ușor.

"Sunt convins că marea majoritate, dacă nu toți vor vota cu <<da>> la ambele întrebări, deci
rezultatul este previzibil. Nu cred că vor fi surprize”, a adăugat liderul UDMR.”11

Conflictul generat de organizarea referendumului a continuat și astfel, Newsweek România

relatează: „Victor Ponta, președintele Pro România a declarat că va vota tot cu „da” dacă se vor
interzice prin referendum ordonanţele de urgenţă în domeniile Justiţiei şi fiscalităţii, transmite
Agerpres.

„Nu am văzut niciodată ca în 2019 mai multă corupţie instituţionalizată. Acum se fură cu
ordonanţe de urgenţă, se fură cu hotărâri de Guvern şi se fură fără frică, pentru că cei care o fac sau
semnează ştiu că o să vină o ordonanţă, o să rezolve Curtea Constituţională, o să ne scape cineva.
(…)

Dacă va fi referendum pe 26 mai şi întrebarea va fi – oamenii politici care au fost condamnaţi de

un judecător pentru o faptă penală să nu mai ocupe o funcţie publică – eu o să mă duc să votez «da»
şi vă îndemn şi pe dvs.

Dacă vom fi întrebaţi la referendum ca prin ordonanţe de urgenţă date noaptea în domeniul
Justiţiei, de fapt prin referendum să interzicem aceste ordonanţe, eu o să votez «da», dar mi-aş mai
dori ceva, pentru că acum vorbeşte fostul prim ministru sau viitorul prim ministru, o să decidem toţi
asta, dacă tot întreabă domnul Iohannis, pe bună dreptate, poporul, dacă este de acord să nu mai
dăm ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei, şi eu cred că e o întrebare bună, în acelaşi timp
trebuie să întrebăm poporul şi să votăm «da» să nu se mai dea ordonanţe de urgenţă în domeniul
fiscalităţii”, a declarat Victor la lansarea candidaţilor Pro România de la alegerile europarlamentare,
eveniment ce a avut loc la Romexpo.

Politicianul a subliniat că e important ca toţi oamenii de afaceri din această ţară „să ştie că nimeni
între Crăciun şi Revelion, în noaptea de Paşte, nu le schimbă taxele, impozitele, nu îi împrumută, nu
le ia banii”, stabilitatea şi predictibilitatea în acest domeniul fiind factori cheie pentru dezvoltarea
României, o economie funcţională şi fonduri suficiente în buget pentru programele sociale.

11
„Kelemen, despre întrebările pentru referendum: Sunt simple. Recomandăm oamenilor să voteze „da”, disponibil la
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23109028-kelemen-despre-intrebarile-pentru-referendum-sunt-simple-
recomandam-oamenilor-voteze.htm, accesat la data de 09.06.2019
 Ponta a menţionat că, după alegerile pentru Parlamentul European, Pro România va face un
guvern din umbră. Totodată, a acuzat PSD că foloseşte banii pe care îi primeşte ca subvenţii de la
stat pentru campanii împotriva Pro România.”12

Ţărăniştii anunţă că vor boicota referendumul pe justiţie din 26 mai. Politicienii Partidului
Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNȚCD) susţin că este vorba despre o consultare a cetăţenilor
menită să îi aducă voturi preşedintelui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din toamnă,
informează B1 TV.

Biroul Naţional de conducere al Partidului Naţional Creştin Democrat a fost cel care a decis luat
decizia de a boicota referendumul pe justiţie propus de Klaus Iohannis, pentru 26 mai. Motivul
invocat este acela ca referendumul ar face parte dintr-un plan amplu al preşedintelui Romaniei
împotriva Constituţiei și a democrației.

”Klaus Iohannis, timp de cinci ani, nu a fost un preşedinte constituţinal al românilor, nu a fost
preşedintele statului, ci a urmărit intersele personale, să pună în aplicare un proiect antinațional. (...)
Klaus Iohannis a instaurat o plitică a dezbinării, urii, a intoleranței și a violenței în societate”, a
declarat Aurelian Pavelescu, președintele PNȚCD.

Ţărăniştii susţin că medierea a dispărut între stat și societate de când preşedinte al ţării este Klaus
Iohannis și că acesta dorește să instaureze un Guvern al său. Referendumul face parte din acelasi
plan, mai spun liderii PNŢCD.

Klaus Iohannis cu acest referendum dorește să îi manipuleze și pe mai departe pe români, să îi

instige împotriva altor români în perspectiva alegerilor prezidențiale din toamnă. Este un
referendum mincinos, manipulator”, a mai susținut Aurelian Pavelescu.13

Paul Jurgen Porr, președintele FDGR, fostul partid al Președintelui Klaus Iohannis, a lansat
miercuri un apel către membrii și simpatizații săi să nu voteze cu listele de candidați ale partidelor
din coaliția de guvernare, ”adică PSD, ALDE sau UDMR, deoarece nu s-au distanțat de campania
de defăimare dusă de unii reprezentanți ai PSD împotriva FDGR și au votat legi care încalcă
principiile statului de drept”. Apelul, prezentat într-un comunicat, spune că germanii din România
trebuie să se prezinte la vot și ”să voteze pentru un partid proeuropean și anume PNL, partid care a
anunțat sprijin pentru Klaus Iohannis în campania electorală pentru un nou mandat la Președinția
țării și este partenerul de coaliție al FDGR în consiliul județean și municipal din Sibiu”.

Totodată, FDGR recomandă tuturor membrilor și simpatizanților săi să meargă referendum și să

răspundă cu DA la cele 2 întrebări. Liderul fostului partid al lui Klaus Iohannis și președintele PNL
Sibiu au avut miercuri o întâlnire pentru a discuta parteneriatul dintre cele două formațiuni în
campania electorală.

”Este extrem de important ca votul celor care vor o Românie europeană să nu fie irosit cu
susținerea unor partide și formațiuni care nu au forța să negocieze și să facă lucruri pentru România.

12
„Ponta votează da la referendum, dacă politicienilor condamnați li se interzice să mai ocupe funcții”, disponibil la
https://newsweek.ro/politica/ponta-voteaza-da-la-referendum-daca-politicienilor-condamnati-li-se-interzice-sa-mai-
ocupe-functii, accesat la data de 09.06.2019
13
„PNȚCD anunță că va boicota referendumul din 26 mai. Pavelescu: „Este un referendum mincinos, manipulator”,
disponibil la https://www.b1.ro/stiri/politica/pntcd-boicot-referendum-26-mai-275480.html, accesat la data 09.06.2019
Ca membru al familiei populare europene, PNL este partidul cu cea mai mare forță de negociere la
nivelul Parlamentului European. Susținerea de astăzi a FDGR este o recunoaștere a acestei forțe și
un îndemn către oameni ca aceștia să voteze PNL și să nu-și irosească votul pe diverse experimente
care nu vor avea vreodată forța să negocieze pentru România”, a spus Raluca Turcan, conform
comunicatului.14

Liderii Coaliției de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, nu văd utilitatea
referendumului pe justiție convocat de președintele Iohannis.

"Suntem de acord cu referendumul, am fost de acord și cu temele pe care le-a enunțat prima dată.
Suntem de acord și cu aceste întrebări. Nu le analizăm noi din punct de vedere constituțional sau nu.
Aceste două întrebări - unii spun că sunt trei - au o aprobare cvasiunanimă în populație și nu
răspund unei controverse care ar fi în societate pe această temă și sunt multe voci care spun că
referendumum de fapt este inutil pentru scopul prezentat public și spuneau - și se pare că cel care a
inițiat în seara asta - că de fapt este un mijloc prin care vrea să se implice în campanie electorală
pentru a ajuta partidele care sunt în jurul dumnealui. S-a gândit că de fapt așa poate să intre în
campanie electorală pentru alegerile europarlamentare", a spus Liviu Dragnea, la Antena 3.

Dragnea a adăugat că scopul referendumului este manipularea, iar ideea acestuia nu are nicio
legătură cu "dezbaterea serioasă din societate".

"Eu nu o spun cu patimă, e doar o analiză și nu am niciun fel de dubiu. Ideea referendumului care
cuprinde aceste două sau trei întrebări nu are legătură cu o dezbatere serioasă în societate despre ce
ai putea să interzici ca amnistie și grațiere - fapte deosebit de grave, omoruri, crime multiple, viol,
pedofilei, adică ceva monstruos", a mai spus șeful PSD.

Pe de altă parte, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că trebuie modificată Constituția
în așa fel încât "un Președinte al Republicii, care noaptea visează niște întrebări fără subiect și
predicat pentru un referendum inutil să nu mai poată să pună în practică, pe banii și munca
românilor, orice fantezie!". El a mai precizat că întrebările ne pun în ceață.

"Întrebările dlui. Iohannis ne-au băgat pe toți într-o ceață și mai adâncă! Înțelegem din ele că dl
Iohannis nu are nici o problemă cu grațierea unui criminal sau violator, dar este ferm convins să țină
la beci pe cel care a comis o faptă de corupție! Înțelegem, de asemenea, că dl. Iohannis vrea ca
oricine să poată contesta ordonanțele guvernului la Curtea Constituțională! Când s-a gândit la
oricine, a avut în vedere Bundestagul, Duma sau primarul din Fierbinți?", a scris Tăriceanu pe
contul său de Facebook.

"Am crezut că acest referendum e doar unul inutil, menit să-l aducă pe dl. Iohannis mai devreme
în campania pentru al doilea mandat! Acum, după ce am văzut cele 2-3 întrebări, cred că acest
referendum este o rușine! De fapt, întrebarea acestui referendum este alta: sunteți de acord ca un

14
„Apel al fostului partid al lui Iohannis ca germanii din România să nu voteze cu PSD, ALDE sau UDMR”, disponibil
la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/apel-al-fostului-partid-al-lui-iohannis-ca-germanii-din-romania-sa-nu-
voteze-cu-psd-alde-sau-udmr-1131062, accesat la data de 09.06.2019
președinte care nu este capabil să pună corect o întrebare în limba română să poată candida la o
funcție publică în statul român?", a conchis Călin Popescu Tăriceanu.15

Așa cum am specificat alegerile europarlamentare cât și, cele constituite de referendum s-au
desfășurat în aceeași sesiune de alegeri.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru

modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri
pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a
referendumului naţional din 26 mai, potrivit Agerpres.

"Proiectul de act normativ urmăreşte clarificarea procedurii de organizare simultană a

referendumului naţional şi a alegerilor generale. Astfel, vor fi utilizate aceleaşi secţii de votare,
aceleaşi ştampile cu menţiunea 'VOTAT' şi aceleaşi timbre autocolante, iar persoanele acreditate să
observe alegerile vor putea observa şi operaţiunile specifice referendumului naţional. Vor fi folosite
liste electorale distincte şi urne de vot separate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi
locţiitorul acestuia având obligaţia de a informa alegătorul cu privire la posibilitatea de a opta să
voteze pentru un singur scrutin sau pentru ambele scrutine", se arată într-un comunicat al AEP
transmis, joi, Agerpres.

Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu
modificările şi completările ulterioare, la referendumul naţional din 26 mai 2019 vor fi folosite două
buletine de vot, câte unul pentru fiecare întrebare.
Este clarificată obligaţia legală ce revine autorităţilor publice de a fi neutre şi imparţiale în raport cu
obiectul referendumului, acestora fiindu-le interzis în campania pentru referendum să se pronunţe în
favoarea sau defavoarea problemei supuse referendumului.

"Se urmăreşte separarea campaniei electorale de campania pentru referendum. Astfel, competenţa
de a veghea la corecta desfăşurare a campaniei pentru referendumul naţional va reveni Biroului
Electoral Central, campania pentru referendum va fi finanţată separat, iar timpii de antenă la
serviciile publice de radio şi televiziune pentru referendumul naţional vor fi acordaţi în mod distinct
şi proporţional partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale", se
mai arată în comunicat.

De asemenea, se instituie obligaţia primarilor de a asigura accesibilitatea localurilor de vot, precum

şi posibilitatea alegătorilor cu mobilitate redusă de a vota la alegerile din 26 mai 2019 la orice secţie
de votare care le asigură accesul la procesul de votare.

O altă prevedere se referă la creşterea nivelului indemnizaţiilor preşedinţilor birourilor electorale ale
secţiilor de votare, ale locţiitorilor acestora, precum şi ale operatorilor de calculator ai birourilor
electorale ale secţiilor de votare, cu 45 de lei pentru fiecare zi de activitate.

"Este stabilit numărul de mandate ce vor fi repartizate de Biroul Electoral Central, candidatul

15
„Dragnea și Tăriceanu văd referendumul pe justiție ca fiind „o manipulare” și „o rușine”, disponibil la
https://www.euractiv.ro/politic-intern/dragnea-si-tariceanu-vad-referendumul-pe-justitie-ca-fiind-o-manipulare-si-o-
rusine-14330, accesat la data de 09.06.2019
declarat ales căruia îi va reveni cel de-al 33-lea mandat urmând să îşi preia mandatul, conform
Deciziei (UE) 2018/937 a Consiliului European din 28 iunie 2018 de stabilire a componenţei
Parlamentului European, după data la care retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei
de Nord din Uniunea Europeană va produce efecte juridice", precizează AEP.16

Alegerile parlamentare au adus o nouă umilinţă pentru românii din Diaspora. Zeci de mii de
oameni nu au reuşit să voteze, după o zi în care au stat şi 9 ore în picioare, la cozi uriaşe. La finalul
zilei, unii au fost alungaţi din fața secţiilor de forţele de ordine chemate de funcţionarii români. “Se
repetă istoria din 2014”, se plâng cei care n-au avut şansa, să voteze.

În oraşele cu mari comunităţi româneşti, oamenii spun că au fost puţine secţii de votare şi
personal insuficient. În consecinţă, cozile erau uriaşe. Între timp, de la Biroul Electoral din
Bucureşti curgeau promisiuni.

Florentina Vasilățeanu, președinte Biroul Electoral pentru Secții de Votare din Străinătate: “S-au
luat măsuri pentru suplimentarea birourilor electorale, de prelungire a programului peste orele 21.
Din punctul nostru de vedere procesul de votare decurge în condiţii normale”, spunea Florentina
Vasilățeanu, președinte Biroul Electoral pentru Secţii de Votare din străinătate.

Doar că rândurile uriaşe creşteau, iar alegătorii erau tot mai supăraţi. În jurul orei 19.00,
Guvernul a anunţat că nu dă o ordonanţă prin care să prelungească programul de votare în secţiile
supraaglomerate. Şocant, unii funcţionari din secţiile de votare din străinătate le-au cerut
autorităţilor locale să îi alunge pe români cu forţa.

“S-a procedat la măsuri de protecţie la carabinieri pentru a înlătura agresiunea acestor alegători
români”, a mai spus Florentina Vasilățeanu. În acest vacarm, au fost şi insule de normalitate. La
Munchen, poliţia a delimitat un perimetru în jurul ambasadei şi i-a anunţat pe oameni ca toţi vor
putea vota.

Doar că sistemul nu a permis votul după ora 21. Aşa cum s-a întâmplat şi în Stuttgart. A fost
momentul în care oamenii au început să plângă. Au mai găsit putearae să cânte imnul.În Diemp,
Olanda, cel care a încercat să calmeze spiritele a fost... primarul oraşului. Impresionat de români, şi-
a cerut scuze. Au fost singurele scuze pe care le-au auzit românii. Deşi articolul 36 din Constituţie
consfinţeşte dreptul de vot al cetăţenilor de la 18 ani împliniţi.

“Votul electronic - politicienii români trebuie să înţeleagă că este o urgenţă. Nu se va putea

merge pe varianta actuală mai departe. Putem spune că Guvernul a refuzat să prelungească cu încă
câteva ore”, a spus Cristian Pârvulescu, politolog.

Ironia sorţii, Teodor Meleșcanu era ministru de Externe şi la alegerile din 2014, când romanii au
fost alungaţi de poliţie de la secţiile de vot din Europa, acolo unde se formaseră cozi kilometrice. Şi
atunci, dar şi acum, ministru de externe era Teodor Meleșcanu.Într-un comunicat, acesta şi-a cerut
scuze românilor care nu au putut să voteze şi a anunţat din nou că solicita modificarea legii.

16
„AEP a elaborat un proiect de OUG pentru organizarea alegerilor europarlamentare și a referendumului din 26 mai”,
disponibil la https://www.hotnews.ro/stiri-europarlamentare_2019-23110165-aep-elaborat-proiect-oug-pentru-
organizarea-alegerilor-europarlamentare-referendumului-din-26-mai.htm, accesat la data 09.06.2019
Preşedintele Iohannis le-a cerut autorităţilor să se asigure că aşa ceva nu se va mai întâmplă. Între
timp, o petiţie online prin care se cere demisia lui Teodor Meleșcanu a fost semnată deja de zeci de
mii de români.17

MAE susține, în raportul privind votul din diaspora trimis premierului, că printre factorii care au
dus la cozile formate la votul la europarlamentare se numără suprapunerea referendumului cu
europarlamentare și „acțiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetățeni cu 5-6
autocare”. Pe de altă parte, procurorii DNA au anunțat că vor prelua cercetările privind problemele
de la votul din străinătate.

Raportul Ministerului Afacerilor Externe, obținut de Mediafax:

Ministerul afacerilor Externe precizează încă de la început că „potrivit Legii 33/2007 entitatea cu
competențe în coordonarea pregătirii și organizării procesului de votare în străinătate este Biroul
Electoral pentru Secțiile de Votare din Străinătate. MAE asigură, însă, potrivit Legii 33/2007,
sprijin logistic, cum ar fi: distribuirea buletinele de vot și a ștampilelor (art. 28 al. 3), completarea
listelor pentru biroul de votare în cazul în care unii membri se recuză, cu aprobarea BESVS (art. 30
al. 1), dotarea secțiilor cu mobilă și cabine de vot (art. 31 al. 10), asigurarea personalului tehnic
auxiliar (art. 73 al. 6) și asigurarea bunei desfășurări a scrutinului în caz de anulare a alegerilor
pentru fraudă electorală (art. 25 al. 3). De asemenea, potrivit Legii 33/2007 coroborat cu OUG nr.
6/2019 și HG 81/2019, MAE publică în Monitorul Oficial numerotarea și locațiile secțiilor de
votare.

Legea stabilește în mod clar că BESVS veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare din
străinătate, urmărește și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la
alegeri, rezolvă contestațiile, totalizează numărul de voturi valabile exprimate în străinătate și le
înaintează BEC.

MAE a aprobat toate cererile misiunilor de constituire a secțiilor de votare în străinătate,

respectiv a propunerilor înaintate de către comunitățile de cetățeni, totalizând un număr de 441
secții de votare. În comparație cu alegerile europarlamentare anterioare, numărul secțiilor a fost
dublat, iar în comparație cu turul II de la alegerile prezidențiale din 2014 (unde acuzele au fost în
același sens, conform cărora nu toți cetățenii au putut vota), numărul secțiilor a fost dublat (NL, BE,
FR), triplat (AT și UK), în cazul Germaniei, crescut de 5 ori, iar în alte cazuri creșteri substanțiale
(IT, ES).

Pe 24 aprilie MAE a trimis la Monitorul Oficial lista secțiilor de votare. Pe 25 aprilie președintele
a semnat Decretul privind referendumul, publicat în Monitorul Oficial. MAE este obligat să publice
lista secțiilor de votare așa cum prevăd OUG nr. 6/2019 și HG 81/2019, care stipulează termenul
limită până la care MAE a trebuit să publice numerotarea și locațiile secțiilor de votare, mai exact
data de 25 aprilie, ținând cont de faptul că în zilele de 26 și 27 aprilie Monitorul Oficial nu asigura
publicarea, fiind zile libere nelucrătoare.

17
„Pentru a doua oară în timpul lui Meleșcanu, românii din diaspora sunt umiliți la vot”, disponibil la
https://stirileprotv.ro/stiri/europarlamentare/romanii-din-diaspora-impiedicati-sa-voteze-de-ce-au-fost-alungati-de-la-
cozile-uriase.html, accesat la data 10.06.2019
 Problema secțiilor de votare care vor trebui să gestioneze două scrutine a apărut în contextul
anunțării de către Președinte a referendumului în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. În aceste
condiții, MAE a trimis în paralel o nouă circulară tuturor ambasadelor atrăgând atenția că este
necesar să se facă un efort deosebit pentru o activitate cât mai eficientă și a solicitat șefilor
misiunilor diplomatice și consulare mobilizarea tuturor resurselor pentru desfășurare în
cele mai bune condiții a procesului de vot. Derularea alegerilor pentru Parlamentul European în
paralel cu referendumul a făcut ca de la 2 minute, timpul de vot să crească la 7 minute, având în
vedere că trebuiau completate două liste
(scris de mână), înmânarea a 3 buletine (pentru cei care au votat și la referendum) și depunerea lor
în trei urne diferite.

Un alt element care a îngreunat procesul de vot se referă la organizarea și funcționarea comisiilor
din secțiile de votare. Potrivit Legii nr. 33/2007, birourile electorale ale secțiilor de votare din
străinătate sunt constituite dintr-un președinte, desemnat de șeful misiunii diplomatice și un număr
între 2-6 membri, stabiliți de către președintele Biroului electoral pentru secțiile de votare din
străinătate, la propunerea partidelor politice și organizațiilor cetățenești aparținând minorităților,
alianțe politice sau electorale.

În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de
MAE cu alte persoane, cu o bună reputație și fără apartenență politică. În funcție de numărul
membrilor comisiei care se prezintă în dimineața zilei votării la secția de vot, se modifică și
numărul de ștampile utilizat efectiv. Mai exact, deși se poate aloca numărul maxim de 6 cabine și 6
ștampile, numărul de ștampile utilizat efectiv într-o secție de votare în timpul procesului electoral
trebuie să fie cel puțin egal cu numărul de cabine, dar nu mai mare decât numărul membrilor
prezenți ai comisiei.

Din păcate, cu unele excepții, partidele politice nu și-au manifestat interesul de a desemna
reprezentanți în comisiile secțiilor de votare, renunțând cu 1-2 zile înainte să participe în comisiile
Secțiilor de votare.

O altă cauză se referă la sistemul STS de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului
ilegal (dublu). Fiecare secție a fost dotată cu 1-2 tablete (una pentru a fi utilizată în procesul de
votare și cealaltă de rezervă). Problema nu a constat atât în funcționarea sistemului, cât în
deficiențele antrenate de viteza redusă a Internetului în diferite țări și locații.

Un alt factor l-a constituit implicarea unor grupuri de susținători ai unor anumite formațiuni
politice, deși prevederile legale nu permit activități electorale în ziua votării. Mai mult, au existat
acțiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetățeni cu 5-6 autocare sau mașini
(turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secțiilor de votare sau
influențau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secțiilor de votare și
după ce au votat și au creat incidente, până la venirea forțelor de ordine, care au asigurat închiderea
secției de votare.

În acest sens, au fost chemați la consultări ambasadorii din țările unde s-au înregistrat dificultăți
în cadrul celor două procese electorale simultane din 26 mai 2019, pentru a fi identificate cauzele și
responsabilitățile fiecăruia, precum și propunerile de modificare a sistemului de votare în secțiile
din afara țării.

În cadrul legislației actuale, chiar cu mărirea semnificativă a secțiilor de votare, s-a dovedit că
Ministerul Afacerilor Externe și-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din
străinătate (locații, resurse umane și resurse financiare).
În aceste condiții, avem în vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se referă la
votul din străinătate. Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de
închiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să
îngreuneze procesul de votare în străinătate.

Alte modalități, cum ar fi votul electronic sau prin corespondență, acestea pot crea și alte
probleme întrucât este nevoie de înscrierea prealabila a fiecărui cetățean (cu indicarea adresei de
domiciliu/reședință) pentru a-și putea exercita dreptul de vot. MAE și-a îndeplinit toate obligațiile
legale care decurg din prevederile legislative în contextul acestor scrutine, pentru organizarea și
desfășurarea secțiilor de votare din străinătate.”18

”Vreau să precizez de la bun început un lucru care mi se pare important: pregătirea alegerilor și
buna desfășurare revine în mod legal Biroului Electoral pentru secțiile din străinătate. Există și
prevederi care se referă la Ministerul Afacerilor Externe. MAE asigură logistic procesul de votare.
Ca să fie foarte clar: responsabilitatea este a Biroului Electoral pentru secțiile de votare. Ministerul
Afacerilor Externe are obligația logistică, a declarat Meleșcanu, într-o conferință de presă susținută
la sediul MAE.

El a susținut că în 8 februarie Ministerul de Externe a trimis o circulară către toate ambasadele

din străinătate și le-a cerut să precizeze dacă mențin acele secții și care este numărul de români ce ar
putea vota acolo, iar rezultatul a fost că s-a dublat numărul secțiilor, față de alegerile parlamentare.

Meleșcanu a reluat declarațiile potrivit cărora principala cauză pentru care au existat cozi, iar
mulți români nu au reușit să voteze a fost organizarea referendumului. El a spus, în acest context, că
întrebările de la referendum au fost complicate, ceea ce i-a făcut pe mulți să ceară lămuriri.

"Principala problemă a fost că în loc de un scrutin am avut două, în loc de un buletin de vot am
avut trei buletine de vot. A fost îngreunat timpul. Dacă în general durează două minute timpul de
votare, acum, odată cu aducerea referendumului a făcut că timpul să se tripleze, ceea ce a dus și la
aceste probleme”, a declarat ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu.

O altă cauză a fost, potrivit lui Meleșcanu, estimarea nerealistă a numărului de alegători. Teodor
Meleşcanu a mai spus că Ministerul de Externe şi-a "epuizat resursele" pe care le poate pune la
dispoziţia românilor din diaspora care vor să voteze.

"Este regretabil şi îmi cer scuze pentru toţi oamenii care au stat la coadă. (...) Ministerul de
Externe şi-a atins pragul capacităţilor sale logistice", a afirmat Meleşcanu. El a precizat că i-a
prezentat premierului raportul despre scrutinul din diaspora şi a chemat la consultări mai mulţi

18
„Raportul MAE despre problemele la votul din străinătate: Au fost aduși la vot cetățeni cu 5-6 autocare”, disponibil la
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/raportul-mae-despre-problemele-la-votul-din-strainatate-au-fost-adusi-la-
vot-cetateni-cu-5-6-autocare-1143692, accesat la data 10.06.2019
ambasadori din statele unde au fost probleme: Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa, Belgia,
Germania, Olanda, Irlanda, Finlanda, Danemarca, Austria, Cipru.

Ministerul Afacerilor Externe susține, în raportul privind votul din diaspora trimis premierului, că
printre factorii care au dus la cozile interminabile de la secțiile de votare din străinătate se numără
suprapunerea referendumului cu europarlamentarele, turismul electoral, mai exact "acțiuni
coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetățeni cu 5-6 autocare", faptul că partidele nu
și-au trimis reprezentanți în comisiile secțiilor de votare sau viteza redusă a internetului "în diferite
țări și locații", care a dus la probleme în funcționarea sistemului STS de monitorizare a prezenței la
vot și de prevenire a votului ilegal. MAE mai susține că "și-a îndeplinit toate obligațiile legale", dar,
în pofida "creșterii semnificative a secțiilor de votare", "s-a dovedit că și-a epuizat resursele pentru
asigurarea logisticii alegerilor din străinătate. În raportul obținut de HotNews.ro Ministerul de
Externe mai arată că votul electronic sau prin corespondență nu reprezintă o soluție.19

Procurorii DNA vor prelua cercetările privind problemele de la votul din străinătate la alegerile
europarlamentare şi referendumul pe justiţie din 26 mai, transmite Digi24. Ştiri pe aceeaşi temă
Iohannis cheamă partidele la Cotroceni. „Corlăţean nu va fi ministru l... Protest organizat luni în
faţa Ministerului de Externe pentru a-i cere... Dosarul privind obstrucţionarea dreptului la vot a fost
înregistrat iniţial la Parchetul general, după ce au fost depuse peste 40 de plângeri în ultimele două
săptămâni.

Procurorii Parchetului general au decis conexarea tuturor plângerilor într-un singur dosar şi l-au
trimis pentru soluţionare la DNA. Procurorii DNA vor înregistra această cauză pe rolul instituţiei şi
vor începe cercetările. Acest lucru nu înseamnă neapărat punerea sub învinuire a vreunei persoane,
însă anchetatorii vor încerca să afle de unde au apărut problemele la votul din 26 mai în mai multe
ţări din Uniunea Europeană.

La secţii de votare din mai multe ţări europene s-au format cozi imense şi sute sau chiar mii de
persoane nu au reuşit să voteze. De aici a venit şi obiectul dosarului înregistrat iniţial la Parchetul
general, obstrucţionarea dreptului la vot. Şi în 2014, după probleme similare apărute la alegerile
prezidenţiale la votul din străinătate, la DNA a fost înregistrat un dosar penal. Anchetatorii au cerut
încuviinţarea urmăririi penale pentru a-l putea investiga pe ministrul de Externe de atunci, Titus
Corlăţean. Solicitarea a fost respinsă de Senat, iar procurorii au anunţat clasarea cauzei, anul trecut.
Unul dintre motive a fost chiar lipsa avizului de urmărire penală. Alt motiv a fost faptul că alegerile
au fost organizate în baza unor acte emise de Guvern – hotărâri, ordonanţe de urgenţă, iar CCR a
stabilit că nu este căderea procurorilor să investigheze astfel de acte.20

Direcția Națională Anticorupție (DNA) informează că a deschis un dosar penal după ce zeci de
români au depus plângeri privind nereguli la votul din Diaspora din 26 mai.

19
„Noi explicații ale ministrului Meleșcanu pentru dezastrul de la votul din diaspora: Ca să fie foarte clar - organizarea
alegerilor revine BEC / Și întrebările la referendum au fost complicate, ceea ce i-a făcut pe mulți sa ceară lămuriri”,
disponibil la https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23196423-noi-explicatii-ale-ministrului-melescanu-pentru-
dezastrul-votul-din-diaspora-intrebarile-referendum-fost-complicate-ceea-facut-multi-ceara-lamuriri.htm, accesat la
data 10.06.2019

20
„DNA investighează votul din diaspora la alegerile din 26 mai”, disponibil la https://adevarul.ro/news/eveniment/dna-
investigheaza-votul-diaspora-alegerile-26-mai-1_5cf7d492445219c57e787f35/index.html, accesat la data 09.06.2019
 "La data de 6 iunie 2019 au fost primite, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, un număr de 42 de plângeri având ca obiect nereguli privind exercitarea dreptului de vot de
către cetățenii din afara granițelor țării la alegerile pentru Parlamentul European și la Referendumul
desfășurate la data de 26 mai 2019", se arată într-un comunicat de presă al DNA. Totodată, Direcția
spune că joi a fost constituit un dosar penal în care se vor efectua acte de urmărire penală.21

Prezența la vot la alegerile europarlamentare de duminică, la ora 21:00, la închiderea urnelor, era
de 49,02%, în timp ce pentru referendumul pentru justiție au votat 41,28%. De precizat ca datele
acestea sunt doar pentru votul în țară și lor li se adaugă cei care au votat în străinătate. În plus, acum
abia au început să voteze românii din SUA si Canada.

Prezența la alegeri este una record pentru un euro-scrutin, având toate șansele să depășească 50%
după ce vor fi contorizate și voturile din afara granițelor. În cazul referendumului, într-un singur
județ nu s-a înregistrat pragul de 30% de prezență - Vaslui. În rest, chiar și în Teleorman s-a atins
această cifră, înainte chiar ca Liviu Dragnea să anunțe că și el a votat.

9.321.088 au votat la alegerile europarlamentare (8.954.959 în țară și 366.129 în străinătate) și

7.904.461 de români au votat la referendumul pentru justiție (363.150 în străinătate și 7.541.311 în
țară).

Pentru a avea un termen de comparație, la alegerile parlamentare din 2016 prezența a fost de
39,49%, la prezidențialele din 2014 au votat în primul tur 52,31%, iar in al doilea 62,04%, iar la
europarlamentarele din același an au votat doar 32,16% dintre români.

Iată care sunt județele în care prezența la alegerile europarlamentare a fost de peste 50%:

Ilfov - 64,03%, Cluj - 61,11%, Giurgiu - 55,55%, Sibiu - 55,09%, Brașov - 54,29%, Timiș -
53,02%, Alba - 52,81%, Bihor - 52,80%, București - 52,35%, Sălaj - 52,18%, Prahova - 52,16%,
Dâmbovița - 52,07%, Teleorman - 51,96%, Constanța - 51,60%, Olt - 51,02%, Dolj - 50,95%,
Argeș - 50,73%, Mehedinți - 50,36%.

La coada clasamentului s-a clasat județul Vaslui, cu 34,79% prezență. Singurul alt județ care n-a
ajuns la 40% prezență este Botoșaniul, cu 39,73%. Topul 5 al "codașilor" e completat de Satu Mare
- 41,64%, Suceava - 42,46% și Ialomița - 42,50%.

La referendum clasamentele sunt aproximativ aceleași, însă se poate vedea ca au fost și mulți
oameni care au votat pentru referendum, dar nu pentru alegeri.

Aici doar 3 județe au depășit pragul de 50% - Ilfov - 57,03%, Cluj - 56,45% si Sibiu - 51,70%. Top
10 este completat de Brașov - 48,54%, Timiș - 47,98%, Alba - 47,84%, Constanța - 46,04%, Sălaj -
45,82%, București - 45,36% și Prahova - 45,20%.

21
„DNA începe urmărirea penală în cazul votului din Diaspora”, disponibil la https://www.euractiv.ro/politic-
intern/dna-incepe-urmarirea-penala-in-cazul-votului-din-diaspora-14818, accesat la data 09.06.2019
În coada clasamentului avem tot județul Vaslui, cu 29,41%. Aici top 5 e completat de Mehedinți -
31,65%, Botoșani - 31,98%, Teleorman - 32,89% și Ialomița - 34,47%.22

La referendumul pe justiţie, conform datelor centralizate de Biroul Electoral Central (BEC) după
numărarea a aproximativ 90% dintre voturi, peste 5 milioane de persoane au votat "Da" la ambele
întrebări, anunță MEDIAFAX. Potrivit datelor BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din
6.692.647 de participanţi, 5.425.483 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la
interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie.

De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor,

pedepselor şi al organizării judiciare, 5.375.982 de răspunsuri au fost favorabile. Numărul
persoanelor înscrise în lista de duminică pentru referendum a fost 16.083.649. Numărul voturilor
exprimate cu „Nu” pentru prima întrebare este de 918.133, în timp ce pentru a doua întrebare este
de 895.470. Numărul participanţilor care au votat în cadrul referendumului pentru prima întrebare
este de 6.692.647 votanţi, iar pentru a doua 6.622.573. La prima întrebare au fost 349.031 de voturi
nule, iar la cea de-a doua, 351.121.23

Călin Popescu Tăriceanu a atras atenţia azi că în ciuda votului la referendum, problemele din
justiţie rămân şi trebuie rezolvate. El a subliniat că, de fapt, la referendum au votat împotrivă un
milion de oameni.

Călin Popescu Tăriceanu: „La referendum au votat împotrivă un milion de oameni. Încă 1,4
milioane nu au votat. Sunt două milioane care au dezavuat referendumul, fie printr-un vot clar
împotrivă, fie neparticipând la referendum.

Acestor cetăţeni, precum şi tuturor cetăţenilor din România vreau să le transmit următorul mesaj
din partea noastră: problemele cu care se confruntă justiţia din România- ascultarea pe scară largă a
telefoanelor, protocoalele secrete dintre servicii, procuratură, Înalta Curte, CSM, abuzurile din
justiţie ale procurorilor deja celebre, presiunile făcute de servicii şi procurori asupra judecătorilor.
Aceste probleme rămân în continuare. Ele nu s-au rezolvat prin aprobarea referendumului prin
majoritate, el trebuie rezolvate. Nu ne putem imagina că ele se rezolvă de la sine”.

La referendumul pe justiţie, conform datelor centralizate de Biroul Electoral Central (BEC), peste
5 milioane de persoane au votat "Da" la ambele întrebări.24

Klaus Iohannis a declarat, înainte de consultările cu partidele și formațiunile politice

parlamentare, că ceea ce a decis poporul la Referendum trebuie implementat urgent.

22
„Harta unei prezențe record - Județele fruntașe și singurul care nu a atins pragul de 30% la referendum (grafice)”,
disponibil la http://www.ziare.com/alegeri/rezultate-europarlamentare-2019/harta-unei-prezente-record-judetele-
fruntase-si-singurul-care-nu-a-atins-pragul-de-30-la-suta-la-referendum-grafice-1563084, accesat la data 10.06.2019
23
„UPDATE. Referendum pe justiție parțiale oficiale. Peste 5 milioane de români au votat DA la ambele întrebări”,
disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/referendum-pe-justitie-rezultate-provizorii-vot-covarsitor-
pentru-da-la-ambele-intrebari-1138419, accesat la data 10.06.2019
24
„Calculele lui Tăriceanu după referendum: Un milion de români au votat împotrivă”, disponibil la
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/rezultatele-referendumului-c-p-tariceanu-ii-socoteste-pe-cei-care-n-au-
votat-1143103, accesat la data 10.06.2019
 „Ne pregătim de sesiunea de consultări cu partidele politice. Am convocat aceste consultări, după
ce a fost clar că Referendumul a fost câștigat de mine, împreună cu românii, și după ce am aflat cu
toții rezultatele de la alegerile europarlamentare. Acum e evident că ceea ce a decis poporul la
Referendum trebuie urgent implementat în practică, adică în legislație, în Constituție și în lege.
Avem, cu siguranță, cele două chestiuni care rezultă direct din răspunsul covârșitor afirmativ al
românilor la cele două întrebări, respectiv introducerea interdicției de a acorda amnistie și grațiere
corupților, iar a doua chestiune interdicția dată Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în
domeniul legilor justiției, a politicii penale. Trebuie interzisă o prevedere care permite atacarea
ordonanțelor de urgență și altor instituții decât Avocatului Poporului”.

Președintele Iohannis a lansat și un atac dur la adresa PSD, spunând că discursul partidului este
unul anti-european.

„Și am putut să vedem chiar ieri ce bine ar fi fost să existe această cale de atac. PSD-ul, care a
pierdut rușinos aceste alegeri europarlamentare, nu a știut să găsească un răspuns mai bun la acest
rezultat decât să se apuce de ordonanțe de urgență, și nu în orice domeniu, ci chiar în domeniul
alegerilor, mai exact alegerilor locale pentru consiliile județene, respectiv președinții consiliilor
județene. O abordare fundamental greșită. PSD trebuia, după această palmă primită de la electorat,
să se abțină de la orice ordonanțe de urgență. La consultări, pe lângă aceste două teme, care sunt
evidente, voi aborda și chestiuni legate de urmările politice ale votului pe Referendum și pe
europarlamentare. E evident că trebuie să reluăm discuția despre statul de drept în România, e
vident că trebuie să reluăm discuția pe îmbunătățirea legilor justiției, care au fost adoptate cu
Opoziția largă a președintelui, a Opoziției parlamentare, a asociațiilor de profil. E clar că acest vot
dat la europarlamentare, care a sancționat drastic discursul anti-european al PSD, înseamnă un vot
clar pentru calea europeană”.

„Cetățenii mai au la îndemână trei lecții pentru PSD: alegeri prezidențiale, alegeri locale, alegeri
parlamentare”, a mai spus Iohannis.

Klaus Iohannis a criticat votul dat de senatori, prin care solicitarea DNA de urmărire penală pe
numele lui Călin Popescu Tăriceanu a fost respinsă.

„Cred că este atât de jalnic și denotă o atitudine de dispreț așa de profund din partea PSD-ALDE
față de voința românilor încât îmi este greu să găsesc o clasificare pentru votul din Senat. Practic
PSD și ALDE, pentru apărarea lui Tăriceanu în fața procurorilor.. cu asta și-au dat arama pe față.
PSD și ALDE nu au înțeles nimic din ce au spus românii la vot. Au mers mai departe cum au fost
obișnuiți și au făcut zid în jurul lui Tăriceanu ca nu cumva marea valoare a politicii românești să fie
atinsă de procurori”, a spus președintele Klaus Iohannis.25

Analizând toate cele de mai sus, putem concluziona asupra faptului că, scena politică românească
este deosebit de fragmentată. Cu ocazia acestui referendum, am putut observa animozitățile dintre
formațiunile politice care cu ocazia aceasta, în mod sigur au degenerat. În mod evident, proasta

25
„Klaus Iohannis: Referendumul a fost câștigat de mine, împreună cu românii”, disponibil la
https://www.antena3.ro/actualitate/klaus-iohannis-referendumul-a-fost-castigat-de-mine-impreuna-cu-romanii-
523847.html, accesat la data 09.06.2019
gestiune și organizare a alegerilor și referendumului în Diaspora va rămâne o pată neagră în istoria
acestei țări.

De asemenea, observăm tacit modul aberant prin care și-au exprimat poziția acești lideri ai
formațiunilor politice. Este inacceptabil ca într-un stat democratic și de drept să se folosească astfel
de limbaj. Indiferent de natura referendumului, acesta este un vot popular cu rol de consultare. El nu
are valoare juridică dar, desigur, reglementează anumite aspecte ale vieții politico-sociale ale țării.
Și totuși, pe când schimbarea? Avem nevoie de o clasă politică care să vină în întâmpinarea tuturor
și să dea poporului reprezentativitatea de care are atâta nevoie.