1 STUDIUL SUBSTANŢELOR ÎN CÂMP

ELECTRIC

1.1. SCOPUL LUCRĂRII

Scopul lucrării este studiul dependenţei capacităţii condensatorului în funcţie de
distanţa dintre armături şi determinarea permitivităţii electrice relative  r a unei plăci
din plastic (dielectric) ce se găseşte în spaţiul dintre armăturile unui condensator plan.

1.2. TEORIA LUCRĂRII

Fenomenele electrostatice pot fi descrise de ecuaţiile lui Maxwell pentru câmpul
electrostatic, sub forma integrală
  q  


 

E  d S  și E  d l  0 , (1.1)

sau sub forma diferențială

  
div E  și rot E  0 , (1.2)


unde E reprezintă intensitatea câmpului electric, q reprezintă sarcina electrică
conţinută de suprafaţa închisă  ,    0  r permitivitatea electrică absolută a unui
mediu,  este un drum închis ce limitează suprafața închisă și  densitatea de
sarcină electrică.
Dacă se aplică o tensiune U C la bornele unui condensator
 plan, atunci între
armăturile condensatorului va apărea un câmp electric E şi va fi definită de relaţia
 

U  E  dl .
12
(1.3)

Considerând liniile câmpului electric întotdeauna perpendiculare pe suprafeţele

armăturilor condensatorului, ce poate fi verificat și experimental pentru distanţe mici
d între armăturile condensatorului, se obține egalitatea :
q 1
 ES  U C S (1.4)
 d
Sarcina electrică q a condensatorului este proporţională cu tensiunea iar constanta
de proporţionalitate se notează cu C și este numită capacitatea condensatorului
S
q  CU C  0r U C (1.5)
d

-1-
 a) b)
Figgura 1.1 Disstribuții alle liniilor de
d câmp înttre armăturile unui coondensatorr
penttru diferite distanțe în
ntre acesteea
Relaaţia liniară dintre sarrcina electrrică q şi tensiunea U C este rreprezentată în
figura 1.2. Ecuaţţia (1.5) arată
a că, capacitatea
c C a conndensatorullui este innvers
proporţţională cu distanţa
d dinntre armăturri:
1
Cvid  0 S (1.6)
d
Penttru tensiunee constantăă, inversul distanţei dintre
d armăăturile condensatoruluui şi
capacittatea, sunt în
î măsură să măreasccă sarcina electrică a unui conddensator (figgura
1.3).

Figgura 1.2 Figura 1.33

-2-
 Dacă U C , q ,  şi S au fost măsurate, atunci vom putea calcula permitivitatea
electrică absolută a vidului,  0 :
S q
0   (1.7)
d UC
În exemplul dat, se obţine 0  8,8  10 F/m (valoarea exactă fiind
12

 0  8,8542  10 F/m ).
12

Ecuaţiile (1.5), (1.6), (1.7) sunt corecte numai în aproximația liniilor de câmp
paralele. Micșorând distanţele dintre armăturile condensatorului, creşte capacitatea,
ceea ce va furniza o constantă dielectrică mare, vezi ecuaţia (1.7). De aceea valoarea
constantei electrice trebuie determinată pentru o distanţă mică şi constantă între
armăturile condensatorului.
Lucrurile se schimbă când se introduce un dielectric între armăturile
condensatorului. Dielectricii nu au purtători de sarcini electrice libere, aşa cum au
metalele. Totuși nucleele (cu sarcină pozitivă) şi electroni (cu sarcină negativă) se pot
rearanja de-a lungul liniei câmpului electric formând așa numiții dipoli electrici.
Moleculele nepolare de asemenea se poartă ca dipoli staţionari locali. Aşa cum se
poate observa în figura 1.4, dipolii au o sarcină totală nulă dar apar sarcini electrice
pe suprafața dielectricului.

Figura 1.4 Generarea sarcinilor libere într-un dielectric prin polarizarea

moleculelor în câmpul electric al unui condensator plan:

 Sarcinile libere scad din cauza prezenței dielectricului. Scăderea câmpului electric
E din cauza dielectricului este dată de permitivitatea electrică relativă a dielectricului
 r ( r  1, în vid)

 E0
E , (1.8)
r

unde E0 este intensitatea câmpului electric generat doar de sarcinile reale q . Astfel
câmpul opus generat de sarcini libere trebuie să fie:
   r  1 
E1  E0  E  E0 (1.9)
r
Neglijând sarcinile din volumul dielectricului, numai suprafaţa  q  generează

-3-
efectiv câmpul opus:
 p
E1  0  , (1.10)
V
unde p este suma momentelor dipolului pe suprafaţa sarcinilor. În cazul general al
câmpului neomogen ecuaţia (1.10) devine:

 1 dP 1 
E1    P, (1.11)
 0 dV  0

unde P suma momentelor dipolului pe unitatea de volum – este numită polarizare
dielectrică. 
Dacă notăm cu D (inducția câmpului electric)
 
D   r  0  E , (1.12)
  
atunci cele trei mărimi electrice D , E și P sunt legate între ele prin relația
   
D  0  E  P  r  0  E . (1.13)
Dacă sarcina electrică q rămâne constantă, în timp ce un dielectric este introdus
între armături, tensiunea U C dintre armături este redusă comparativ cu tensiunea U vid
în vid (sau cu o bună aproximare, în aer) prin permitivitatea electrică relativă
U vid
UC  (1.14)
r
Prin urmare, capacitatea condensatorului plan cu dielectric este:
S
C   r  Cvid unde Cvid  0 . (1.15)
d
Forma generală a relaţiei (1.5) astfel se poate scrie sub forma
S S
q  r 0 U C  0 U vid (1.16)
d d
În care  r reprezintă permitivitatea electrică absolută a dielectricului. Pentru
sticlă, valoarea lui  r  9,1 se obţine similar.
Luând în considerare influenţa descrisă mai sus a sarcinii electrice libere, ecuaţia
(1.1) a lui Maxwell este completată în general de constanta dielectrică  r a
dielectricului care umple volumul corespunzător:
   

 S 

 r 0  E  dS  D  dS  q (1.17)

1.3. ARANJAMENTUL EXPERIMENTAL

Montajul experimental este reprezentat în figura 1.5.
Echipamentul necesar:

-4-
  un condensator plan d  260mm ;
 placă de plastic 283  283mm ;
 rezistor de mare rezistenţă 10 MΩ ;
 amplificator de măsurare universal;
 condensator / cutie 0,22μF ;
 generator de înaltă tensiune 0-10 kV;
 voltmetru 0,3 - 300 dielectric, 10-300 vid;
 fir conector l = 100 mm verde – galben;
 fir conector l = 500 mm roşu;
 fir conector l = 500 mm albastru;
 cablu ecranat BNC l = 750 mm;
 adaptor, mufă BNC – fir de 4 mm;
 conector, tipul T, BNC;
 adaptor BNC – fir / mufă 4 mm.

Figura 1.5 Montaj experimental pentru studiul substanțelor în câmp electric

Relaţia dintre sarcina electrică q şi tensiunea U va fi măsurată folosind un
condensator plan, între armături căruia se introduc diferite materiale dielectrice.
Permitivitatea electrică relativă este determinată prin comparaţie cu măsurătorile
făcute când există între armăturile condensatorului nu se află decât aer (  aer  vid ).
Amplificatorul de măsurare (figura 1.6) este folosit pentru a amplifica tensiuni
care nu pot fi măsurate direct, din cauza rezistenţei mari a sursei ori din cauza
valorilor mici.

-5-
Figura 1.6 Schema amplificatorului pentru măsurarea tensiunilor (dispozitivul 
din figura 1.5)

Pot fi folosit în două moduri de operare (butonul 5 din figura 1.6):

 Modul „Electrometrului” este folosit atunci când sursele de tensiune au o
rezistenţă foarte mare. În acest caz, rezistenţa internă a amplificatorului de măsurare
este 10  ,
13

 Modul „Tensiuni mici” se aplică pentru tensiuni de ordinul μV .

Măsurarea sarcinilor se realizează în modul . Este posibilă măsurarea sarcinilor
electrice, dacă un condensator de capacitate C 0 cunoscută este conectat în paralel cu
cel inclus în modul de operare al „Electrometrului” (figura 1.7).

U C C0 V U0

Figura 1.7 Schema montajului experimental

Sarcina este măsurată, în general, de pe un condensator cu o capacitate
necunoscută C . Pentru a începe, condensatorul inclus în amplificatorul de măsurare,
C 0 este complet descărcat prin apăsarea butonului de descărcare (butonul 1 din figura
1.6). Dacă C este conectat, sarcina q se distribuie pe ambele condensatoare.
Folosind un voltmetru (dispozitivul  din figura 1.5) se măsoară U 0 și cunoscând
C 0 se poate calcula sarcina electrică de pe armăturile condensatorului cu capacitate
necunoscută prin relația,
C0U 0
q . (1.18)
U0
1
U

-6-
 Tensiunea U aplicată la bornele condensatorului C pentru încărcarea acestuia de
asemenea este cunoscută, în cazul dispozitivului de experimentare propus
U  0..10kV iar C0  0, 22μF .

1.4. MODUL DE LUCRU

A. Pentru studiul dependenţei capacităţii condensatorului în funcţie de distanţa
dintre armături se procedează cum urmează:
1. Se verifică dacă electrodul este decuplat de la armătura condensatorului (borna  -
figura 1.5) și se pornește sursa de înaltă tensiune ( - figura 1.5) și amplificatorul ( -
figura 1.5).
2. Se lasă instalația să funcționeze 10 min. pentru ca amplificatorul să intre în regim
normal de funcționare.
3. Se stabilește o tensiune U C  3kV pentru încărcarea condensatorului, fără dielectric,
cu distanța dintre armături d  10 mm .
4. Se conectează borna pozitivă prin rezistența 10 MΩ și se așteaptă 30 sec. pentru a
permite încărcarea condensatorului.
5. Se decuplează electrodul (borna  - figura 1.5), se conectează în locul lui sonda
amplificatorului ( - figura 1.5) se așteaptă 30 sec. și se citește de pe voltmetru ( - figura
1.5) tensiunea U 0 .
6. Se decuplează sonda amplificatorului și se descarcă condensatorul amplificatorului
C0 prin apăsarea butonului 1 din figura 1.6 înainte de a începe o nouă măsurătoare.
7. Se repetă măsurătorile pentru mai multe distanțe dintre armăturile condensatorului.

8. Se întocmește tabelul de mai jos și se calculează cu ajutorul relației (1.18) sarcina

electrică q și 1 / d  d în vederea realizări graficului q  q(d ) .
1 1

Nr. Crt. d (mm) U 0 (V ) q (C) 1

d (mm )
1

1.
2.
…….
n.
9. Se reprezintă grafic q  q( d ) și din panta dreptei se calculează
1
aer permitivitatea
electrică absolută a aerului.
10. Se efectuează calculul erorilor și se scrie rezultatul sub forma aer  aer  aer .

B. Pentru determinarea permitivităţii electrice relative  r a unei plăci din plastic

-7-
(dielectric) se procedează cum urmează:

Se parcurg etapele 1. – 6. de la subpunctul A.

7. Se repetă măsurătorile pentru mai multe tensiuni de încărcare U C  0...3kV (se

menține distanța constantă d  10mm ) și se notează tensiunile U 0 în tabelul de mai jos.
11. Se repetă măsurătorile de la punctul 7. pentru cazul în care între armăturile
condensatorului se află un dielectric (de grosime egală cu distanța dintre armături).
12. Se întocmește tabelul de mai jos și se calculează cu ajutorul relației (1.18) sarcina
electrică q în ambele cazuri (fără dielectric și cu dielectric).

Nr. U 0 (V ) U 0 (V ) q (C ) q (C )

U C (kV)
Crt. Fără dielectric Cu dielectric Fără dielectric Cu dielectric
1.
2.
…….
n.
13. Se reprezintă grafic q  q (U C ) pentru ambele cazuri, pe același grafic, se calculează
pantele graficelor și se calculează  permitivitatea electrică absolută a dielectricului prin
r

raportul pantelor (vezi și relația (1.16)).

14. Se efectuează calculul erorilor și se scrie rezultatul sub forma r  r  r .

-8-