PROIECTAREA EXPLOATARII ZACAMINTELOR DE HIDROCARBURI-PROIECT

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

UNIVERSITATEA ‘’PETROL-GAZE ‘’DIN PLOIESTI

PROIECT LA
EXPLOATAREA ZACAMINTELOR DE HIDROCARBURI FLUIDE

Student: Badulescu Georgian

Anul: ̅̅̅
𝐼𝑉 gr. 20175

2018-2019

1
 CUPRINS
Introducere
Capitolul 1- Modelul Geometric al zacamantului
1.1 -Harta cu izobate la acoperis
1.2 -Sectiuni transversal
1.3 -Pozitia initiala a contactului titei/apa
1.4 -Evaluarea grosimilor de strat efectiv saturate cu titei
1.5 -Calculul ariei zonei productive
1.6 –Calculul grosimii medie pe zacamant
1.7 -Calculul volumului brut-Metoda volumetrica

Capitolul 2 –Proprietatile mediului poros

2.1 Valorile medii ale proprietatilor mediului solid, la scara adancimii sondelor si la
scara intregului zacamant
2.1.1 –Porozitatea (m)
2.1.2- Permeabilitatea (k)
2.1.3 –Saturatia in apa ireductibila (𝑆𝑎𝑖 )
2.1.4 –Coeficientul de compresibilitate al rocii (ß𝑟 )
2.1.5 –Calculul volumului brut al rezervorului
2.1.6 – Calculul volumului de pori al rezervorului

Capitolul 3- Proprietatile mediului fluid

3.1 –Variatia cu presiunea a proprietatilor titeiului
3.1.1-Solubilitatea gazelor in titei –Ratia de solutie (𝑟𝑠 )
3.1.2 –Factorul de volum al titeiului (𝑏𝑡 )
3.1.3 –Vascozitatea dinamica a titeiului (𝜇𝑡 )
3.1.4 –Coeficientul de compresibilitate al titeiului (ß𝑡 )

2
3.2 –Variatia cu presiunea a proprietatilor apei de zacamant
3.2.1 – Solubilitatea gazelor in apa de zacamant (G)
3.2.2 –Vascozitatea dinamica a apei de zacamant (𝜇𝑎 )
3.2.3 –Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate (ß𝑎 )
Capitolul 4 –Constructia si amplasarea retelei sondelor de extractive pe
zacamantul de titei tip banda liniara, cu acvifer activ
Anexe
Bibliografie

3
 Introducere
Petrolul, in pofida unor preziviuni, a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va mai ramane
probabil o perioada insemnata de timp de acum incolo. Or, se stie ca resursele de
petrol al Terrei nu sunt inepuizabile. Descoperirea de noi zacaminte petroliere nu
va putea compensa multa vreme ritmul epuizarii resurselor cunoscute in
present.De astfel, in Romania, productia de hidrocarburi fluide este, de cativa ani
buni, in declin.
Pe de alta parte, factorii de extractive realizati astazi in Romania si chiar pe plan
mondial, au valori destul de modeste, in special in cazul zacamintelor exploatate
pe baza energiei proprii, dar si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse
tehnologii de completare a energiei de zacamant. Cauzale sunt atat de natura
obiectiva, legate de conditiile de zacamant, cat si mai ales de natura subiectiva
asociate de variantele de exploatare si tehnologii de lucru adoptate.
Se poate spera, totusi, intr-un reviriment al producitiei de hidrocarburi in
Romania, dar numai in cazul implicarii mai active a energiei de zacamant.Aceasta
inseamna intocmirea unor proiecte de exploatare care sa indice variant optima de
exploatoare pentru fiecare zacamant in parte.
In cazul zacamintelor lor trebuie inceputa exploatarea industrial pana ce nu se
determina exact capacitatea energetic a acestora, forma predominant a energiei
de zacamant, cea care va determina fisxarea regimului de exploatare.Daca
conditiile de zacamant o impun, este preferabil sa se faca completarea energiei de
zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa se evite, pe cat posibil, intrarea
in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
In ceea ce priveste zacamintele aflate in fazele secundare sau tertiare a
exploatarii, zacamintele epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai
contin un procent insemnat de hidrocarburi, se ridica problema alegerii celor mai
potrivite metode, conventionale sau neconventionale, in vederea maririi
factorului de recuperare.

4
 Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata, nu in
mica masura, de modul de traversare a stratului productive, de modul de
constructive si amplasare a sondelor de extractive si a celor de injectie.De aceea
este necesar ca orice inginer de foraj-extractie sa priveasca activitatea proprie
prin prima corelatiei acesteia cu celelalte activitati complementare pe care le
desfasoara colegii sai.
Prezenta lucrare este elaborate in conformitate cu programa analitica de la
Facultatea de Ingineria Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii de Petrol –
Gaze din Ploiesti.

5
 Capitolul 1
Modelul geometric al zacamantului

Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un

mediu solid poros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de
hidrocarburi si apele de zacamant.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta
terestra.El este delimitat in acoperis si in culcus de strate impermeabile, iar lateral
de accidente tectonice si/sau litologice.
In general, zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone
distinct: o zona saturate cu hidrocarburi, numita zona productive si o zona
saturate 100% cu apa-acviferul adiacent, care poate lipsi in anumite cazuri.
In vederea exploatarii, un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata(in plan
orizontal), cat si grosimea stratului.De asemenea , trebuie facuta o delimitare
exacta a celor doua zone-zona productive si acviferul adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei, zacamintele pot fi: zacaminte
stratiforme, massive , delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, in proiectarea exploatarii se opereaza cu doua
forme geometrice de baza:

a. Zacaminte in forma de banda liniara, care admit o simetrie liniara;

6
b) Zacaminte de forma circular,care admit o semetrie radial ;
In natura, nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele
doua forme geometrice de baza mentionate. In aceasta situatie se va aproxima
forma reala a zacamantului la una dintre cele doua forme geometrice de baza
specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul de zacamant.

7
 1.1 Harta cu izobate la acoperis

Harta structurala(harta cu izobate),reprezinta proiectia in plan orizontal a

punctelor a punctelor de intersectie intre diverse plane izobatice si un plan
reper. Ca plan reper se va lua intrarea in stratul productive.Harta structural
poate fi construita pe baza sectiunilor geologies au prin metoda triadelor.In
acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului
reper , intrarea in stratul productive, intrari ce se determina pe baza diagrafiilor
geofizice ale sondelor.Adancimile reperului, citite pe diagrafii, sunt in cote
absolute care vor fi raportate la un reper unic, adica nivelul mari.Astfel, din
aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si se ovtin cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincide intotdeauna perfect cu cele reale
din sonde, abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat, de grosimea
stratului poros, de marimea rezistivitatii.Pentru fiecare situatie in parte se
utilizeaza relatii analitice care permit efectuarea corelatiilor necesare.In acest
caz se vor ignora aceste decalaje.

Metoda de lucru:
-se alege ca reper intrarea in stratul productiv;
- se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii (anexele nr .2
si 3) pentru fiecare sonda in parte ;
-se unesc punctele cate trei;
-se cauta puncte de valorize gale pentru aceste drepte (interpolare);

Datele obtinute se trec in tabelul 1.

Tabelul 1.
Cote absolute E Cote izobatice h
Sonda (m) (m)
∗
𝐻𝑎 𝐻𝑐 𝐻𝑡/𝑎 (m) 𝐻𝑎 𝐻𝑐 ∗ 𝐻𝑡/𝑎 ∗ (m)
(520) -1258 -1310 -1291 50 -1208 -1260 -1241 -52
(743) -1174 -1221 - 50 -1124 -1171 - -47
(750) -1177 -1224 - 60 -1117 -1164 - -47
(753) -1288 -1337 -1311 70 -1218 -1267 -1241 -49

8
 Sonda 1 (520)
∗
𝐻𝑎 = 𝐻𝑎 − 𝐸 =1258-50=1208 m
∗
𝐻𝑐 = 𝐻𝑐 − 𝐸 = 1310 − 50 = 1260 𝑚
𝐻𝑡/𝑎 ∗ = 𝐻𝑡/𝑎 − 𝐸 = 1291 − 50 = 1241𝑚

Sonda 2 (743)
∗
𝐻𝑎 = 𝐻𝑎 − 𝐸 =1174-50=1124 m
∗
𝐻𝑐 = 𝐻𝑐 − 𝐸 = 1177 − 50 = 1171 𝑚
𝐻𝑡/𝑎 ∗ = 𝐻𝑡/𝑎 − 𝐸 = 𝑚

Sonda 3 (750)
∗
𝐻𝑎 = 𝐻𝑎 − 𝐸 =1177-60=1117 m
∗
𝐻𝑐 = 𝐻𝑐 − 𝐸 = 1224 − 60 = 1164 𝑚
𝐻𝑡/𝑎 ∗ = 𝐻𝑡/𝑎 − 𝐸 = 𝑚

Sonda 4 (753)
∗
𝐻𝑎 = 𝐻𝑎 − 𝐸 =1288-70=1218 m
∗
𝐻𝑐 = 𝐻𝑐 − 𝐸 = 1337 − 70 = 1267 𝑚
𝐻𝑡/𝑎 ∗ = 𝐻𝑡/𝑎 − 𝐸 = 1311 − 70 = 1241 𝑚

unde : 𝐻𝑎 -cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii ;

𝐻𝑎 ∗ -cotele in acoperis izobatice;
𝐻𝑐 -cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
𝐻𝑐 ∗ -cotele in culcus izobatice;
𝐻𝑡/𝑎 -cotele limita titei/apa absolute masurate pe diagrafii ;
𝐻𝑡/𝑎 ∗ -cotele limita titei/apa izobatice;
E- elevatiile sondelor respective;

Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat
harta cu izobate a zacamantului (Anexa nr. 5).

9
 1.2 Sectiuni transversale

Sectiunile geologie sunt reprezentari in plan vertical a stratelor geologie. Cele

mai adecvate sunt sectiunile transversal, deoarece ofera o imagine mult mai
realista asupra inclinarii stratului decat sectiunile longitudinal. In plus acestea
evidentiaza limitele hidrocarburi/apa si/sau titei/gaze. In cazul de fata sectiunile
s-au intocmit pe baza hartii structural (Anexele nr 6.7.)

1.3 Pozitia initiala a contactului Titei/Apa

Limita hidrocarburi/apa se determina tot din diagrafii, pe baza curbelor de
rezistitivitate.In realitate nu exista un plan orizontal de separate intre fluidele
respective, ci mai degraba o zona de tranzitie hidrocarburi/apa, a carei grosime
este in functie de structura spatiului poros si de diferenta de masa specifica
dintre cele doua fluide din zacamant. Totusi, pentru simplificare se admite
existent planurilor orizontale de separare a fluidelor existente in zacamant.
Aceasta limita hidrocarburi/apa prezinta doua contacte cu stratul productiv:
a) Un contact pe acoperis ;
b) Un contact pe culcus ;
Proiectia acestor doua contacte pe harta cu izobate prezinte, la randul ei doua
contururi: un contur interior(pe culcus) si unul exterior(pe acoperis). Intre cele
doua contururi se gaseste asa numita zona de contact. In problemele de
evaluare a resurselor si rezervelor de hidrocarburi, de urmarire a deplasarii
limitei in timpul exploatarii, se opereaza cu un conturi mediu, numit contur de
calcul sau contur de lucru (anexa nr.5).
Se traseaza limita titei-apa la adancimea : 𝐻𝑡/𝑎 = 1241 𝑚

10
 1.4 Evaluarea Grosimilor de strat efectiv saturate cu titei

Complexul productive include si intercalatii de strate impermeabile, care

trebuie puse in evident si inlaturate de la grosimea totala a stratului.
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie in parte si se analizeaza. Se identifica
si se noteaza stratele care compun obiectivul. Grosimea se masoara atat dupa
curba de potential standard (P.S) cat si dupa cea de rezistivitate (ρ), apoi se
face media .

Sonda 520.
Strat ℎ𝑑 ℎ𝑒𝑓
Sonda P.S ρ
a 17 16 16,5
b 7 17 12
∑ ℎ𝑒𝑓 =29

11
 Sonda 743
Strat ℎ𝑑 ℎ𝑒𝑓
Sonda P.S ρ
a 17 17 17
b 14 20 17
∑ ℎ𝑒𝑓 =34

Sonda 750
Strat ℎ𝑑 ℎ𝑒𝑓
Sonda P.S ρ
a 10 16 13
b 7 12 9,5
∑ ℎ𝑒𝑓 =22

Sonda 753
Strat ℎ𝑑 ℎ𝑒𝑓
Sonda P.S ρ
a 13 15 14
b 14 18 16
∑ ℎ𝑒𝑓 =30

Dupa terminarea grosimilor efective, acestea se vor reprezenta pe sectiunile

geologie.

12
 1.5 Calculul ariei zonei productive
Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate (anexa 5.) aria
trapezului cuprins intre faliile F1,F2,F3 si limita titei/apa de calcul.
Pentru determinarea ariilor s-au impartit zonele respective in triunghiuri, iar
ariile s-au calculate cu urmatoarea formula:
𝑏𝑥𝑖
A=
2
unde: h-baza triunghiului
i-inaltimea triunghiului ( citite pe harta)

Tinand cont de scara hartii cu izobate (anexa 5) rezulta aria zonei productive:

Sonda (520)
𝑏𝑥𝑖 (78 ∙5) ∙(32∙5)
𝐴𝐼 1 = = =31 200 𝑚2 = 3,12 ℎ𝑎
2 2
𝑏𝑥𝑖 (78 ∙5) ∙(45∙5)
𝐴𝐼 2 = = =43 875 𝑚2 = 4,38 ℎ𝑎
2 2
𝐴(520) = 75 075 𝑚2 ≈ 7,5 ℎ𝑎

Sonda (743)
𝑏𝑥𝑖 (115 ∙5) ∙(65∙5)
𝐴𝐼𝐼 1 =
2
= 2
= 93437,5 𝑚2 = 9,34 ℎ𝑎
𝑏𝑥𝑖 (115 ∙5) ∙(49∙5)
𝐴𝐼𝐼 2 = = =70437,5 𝑚2 = 7,04 ℎ𝑎
2 2
𝐴(743) = 163875 𝑚2 ≈ 16,38 ℎ𝑎

Sonda (750)
𝑏𝑥𝑖 (107 ∙5) ∙(49∙5)
𝐴𝐼𝐼𝐼 1 = = =65537 𝑚2 = 6,5 ℎa
2 2
𝑏𝑥𝑖 (9107 ∙5) ∙(46∙5)
𝐴𝐼𝐼𝐼 2 =
2
= 2
=61525 𝑚2 = 6,15 ℎ

13
 𝐴(750) = 127062 𝑚2 = 12,06 ℎa

Sonda(753)
𝑏𝑥𝑖 (78 ∙5) ∙(25∙5)
𝐴𝐼 1 = = =24375 𝑚2 ≈ 2,43ℎa
2 2
𝑏𝑥𝑖 (78 ∙5) ∙(39∙5)
𝐴𝐼 2 = = =38025 𝑚2 ≈ 3,8ℎ𝑎
2 2
𝐴(753) = 62400 𝑚2 ≈ 6,2 ℎa

Aria zonei productive:

𝐴𝑡 = ∑ 𝐴 𝑖 = 364000 𝑚2 = 36,4ℎ𝑎

1.6 Calculul grosimii medie pe zacamant

∑ hi ∙ Ai (h1 ∙ A1 ) + (h2 ∙ A2 ) + (h3 ∙ A3 ) + (h4 ∙ A4 )

hmedz1 = =
∑ Ai A1 + A 2 + A 3 + A 4

unde: 𝐴𝑡 − 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎

ℎ𝑖 − 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎

hmed 163875∙34+127002,5 ∙22+62400∙43+75075 ∙37

z1 = 163875+127062,5+62400+75075
=31,97 m

1.7 Calculul volumului brut

𝑉𝑏 = 𝐴𝑡 ∙ ℎ𝑚𝑒𝑑𝑧 =364000 ∙ 32 = 11648000 𝑚3

14
 Capitolul 2
Proprietatile mediului poros

2.1 Calculul valorilor medii ale proprietatilor mediului solid,

la scara adancimii sondelor si la scara intregului zacamant

Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului

(porozitate, permeabilitate, saturatia in apa ireductibila, coeficientul de
compresibilitate al rocii), se vor folosi datele din carote din Tabelul 1. Pe
baza diagrafiilor geofizice (anexele nr .2 si nr .3) se pozitioneaza carotele pe
sectiunile geologie (anexele nr. 6 si 7). Se calculeaza o marime medie
ponderata cu grosimea pachetului ( ℎ𝑎 , ℎ𝑏 , ℎ𝑐 ). Daca intr-un pachet avem
mai mult carote, se face media aritmetica a valorilor parametrului fizic
respectiv.
Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.
Modelul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a
permeabilitatii si a saturatiei in apa ireductibila.

Proprietatile mediului poros:

Sonda(520)
Sonda m k Sai
Strat k || k┴
a 20,3 679 521,5 29,85
b 22,6 872 616 19,1

Sonda(750)

Sonda m k Sai
Strat k || k┴
a 18,8 836,5 608 22,05
b 21,35 665 525 22,4

15
 Sonda(743)
Sonda m k Sai
Strat k || k┴
a 20,85 565 531 28,55
b 19,9 503 412 24

Sonda(753)
Sonda m k Sai
Strat k || k┴
a 21,1 575 415 21,25
b 20,7 679 597 100

2.1.1 Porozitatea –(m)

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori

sau fisuri. Acest parametru masoara capacitatea rocii de a inmagazina
fluide. In problemele de proiectare se opereaza cu doua tipuri de porozitati:
 porozitate efectiva(m), definite ca raportul dintre volumul de pori
(𝑉𝑝 ) si volumul brut al sistemului roca-pori (𝑉𝑏 )
 o porozitate dinamica (𝑚𝑑 ) , utilizata in problem de dislocuire a
titeiului de catre alt fluid. Aceasta se poate defini ca produsul dintre
po porozitatea efectiva (m) si un coeficient al utilizarii spatiului de
pori , care ia in consideratie faptul ca, in conditii reale de zacamant,
agentul de dislocuire nu “spala” complet titeiul din spatiul poros.

Cunoaşterea porozităţii efective este necesară în calculele de evaluare a

resurselor de hidrocarburi, la stabilirea capacităţii energetice a
zăcământului. la alegerea metodei de intensificare sau îmbunătăţire a
recuperării etc. Porozitatea se poate determina prin metode fizice
(măsurători pe carote în laborator) şi prin metode geofizice (din curbele de
rezistivitate).

16
  Porozitatea medie pe sonde:

∑𝑛𝑖=1 𝑚𝑖 ∙ ℎ𝑖
𝑚𝑚𝑒𝑑 𝑠 =
∑𝑛𝑖=1 ℎ𝑖

unde: 𝑚𝑖 − 𝑝𝑜𝑟𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑜𝑡𝑒

ℎ𝑖 − 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑐ℎ𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑐𝑎 ( 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑒𝑡𝑐)

𝑚𝑚𝑒𝑑 (0,208∙17)+(0,199∙17)
(743) = 17+17
=0.203

𝑚𝑚𝑒𝑑 (0,188∙13)+(0,213∙9,5)
(750) = 13+9,5
=0.203

𝑚𝑚𝑒𝑑 (0,211∙14)+(0,207∙ 16)

(753) = 14+16
=0.211

𝑚𝑚𝑒𝑑 (0,203∙16,5)+(0,226∙20,5)
(520) = 16,5+20,6
=0.215

2.1.2 Porozitate medie pe zacamant

𝑚 ∑𝑛 𝑚𝑠 ∙𝐴𝑡
𝑚𝑒𝑑𝑧 = 𝑖=1
𝑛
∑𝑖=1 𝐴𝑡

unde: 𝑚𝑠 − 𝑝𝑜𝑟𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎

𝐴𝑡 − 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑒𝑡𝑒𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑗𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖
𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧 =%

𝑚𝑚𝑒𝑑 (0,203∙163875)+(0,203∙127062,5)+(0,211 ∙62400)+(0,215 ∙75075)

𝑧= 163875+127062+62400+75075
=20,7 %

17
 2.1.2 Permeabilitatea- (k)

Permeabilitatea poate fi definită în general, ca proprietatea unui mediu de

a permite curgerea fluidelor prin el. În proiectarea exploatării se operează
cu toate cele trei categorii de permeabilitate cunoscute: absolută, efectivă
(sau de fază) şi relativă.
Permeabilitatea absolută a unui colector reprezintă permeabilitatea
măsurată faţă de o fază când porii rocii sunt saturaţi numai cu fluidul
respectiv.
Permeabilitatea efectivă este permeabilitatea măsurată faţă de o anumită
fază când în porii rocii sunt prezente două sau mai multe faze (fluide). Din
acest motiv i se mai spune şi permeabilitate de fază. Aceasta este
întotdeauna mai mică decât permeabilitatea absolută. De subliniat că
prezenţa în porii rocii a altui fluid, chiar Ia saturaţia la care acesta nu se
deplasează, determină reducerea permeabilităţii colectorului faţă de fluidul
de referinţă. Se poate vorbi astfel, de o permeabilitate efectivă faţă de apă, o
permeabilitate efectivă faţă de ţiţei şi o permeabilitate efectivă faţă de gaze.
Permeabilitatea absolută, respectiv cea efectivă, se exprimă, în S.I., în m, iar
în unităţi mixte (practice) se exprimă în Darcy (1 D = 10-12 m 2 ).
Permeabilitatea relativă se exprimă ca raport între permeabilitatea efectivă
şi cea absolută, pentru acelaşi zăcământ. Se poate vorbi, de asemenea, de o
permeabilitate relativă faţă de apă, o permeabilitate relativă faţă de ţiţei şi o
16 permeabilitate relativă faţă de gaze. Permeabilitatea relativă este o
mărime adimensională şi ia valori între 0 şi 1.
In acest capitol ne intereseaza determinarea permeabilitatii absolute pe
zacamant . In general rocile prezinta anizotropie in ceea ce priveste
permeabilitatea, adica permeabilitatea prezinta valori diferite pe diverse
directii in zacamant.Astfel, se va define o permeabilitatea paralela cu
directia de sedimentare (stratificare), numita si permeabilitate verticala. In
cele mai multe cazuri, valorile celor permeabilitati deifera sensibil.Cum
curgerea fluidelor in zacamant este spatial, in ecuatiile de miscare se va
utilize o valoare medie pe zacamant, intre cele doua permeabilitati.
Ca si in cazul porozitatii , determinarea se va face in cazul de fata pe baza
determinarilor din carote.

18
 » Permeabilitatea paralela medie pe sonda
||
k meds ∑ n (k||i ∙hi )
= i=1
n
∑i=1(hi )

||
unde: 𝑘𝑠 − 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑒𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑙𝑒𝑙𝑎 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎
ℎ𝑖 − 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑐ℎ𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑐𝑎 (𝑎, 𝑐, 𝑏, 𝑒𝑡𝑐. )
||
𝑘 (565 ∙17)+(503∙17)
𝑚𝑒𝑑(743) = =534
17+17

||
𝑘 (836,5 ∙13)+(665 ∙9,5)
𝑚𝑒𝑑(750) = =781,4
13+9,5

||
𝑘 (575 ∙14)+(679 ∙16)
𝑚𝑒𝑑(753) = =637,3
14+16

||
𝑘 (679 ∙16,5)+(872 ∙20,5)
𝑚𝑒𝑑(720) = =785,9
16,5+20,5

» Permeabilitatea perpendiculara medie pe sonda

k ┴meds ∑ n
(h )
= i=1 i
hi
∑n
i=1 (k┴ )
i
unde: 𝑘𝑠┴ − 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑒𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑙𝑒𝑙𝑎 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎
ℎ𝑖 − 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑐ℎ𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑐𝑎 (𝑎, 𝑐, 𝑏, 𝑒𝑡𝑐. )
┴
𝑘𝑚𝑒𝑑 17+17
(743) = 17 17 = 465,7
+
531 412
┴
𝑘𝑚𝑒𝑑 (750) =525= 575,9

┴
𝑘𝑚𝑒𝑑 14+16
(753) = 14 16 = 669,2
+
415 597

19
 𝑘┴ 16,5+20,5
𝑚𝑒𝑑(520) = 16,5 20,5= 578,1
+
521,5 616

» Permeabilitatea medie pe sonda

||
k s + k ┴s
k medS =
2

𝑘𝑚𝑒𝑑 534+465,7
(743) = 2
= 449,85

𝑘𝑚𝑒𝑑 781,4+576
(750) = 2
= 674,65

𝑘𝑚𝑒𝑑 637,3+669,2
(753) = 2
= 653,25

𝑘𝑚𝑒𝑑 785,9+578,1
(520) = 2
= 532

» Permeabilitatea medie pe zacamant

∑ni=1(k i ∙ Ai )
k medz =
∑ni=1(Ai )
unde: 𝑘𝑚𝑒𝑑𝑠 − 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑒𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎

𝑘𝑚𝑒𝑑𝑠 =𝑚

(0,4498 ∙163865)+(0,6746∙127062)+(0,6532∙62400)+(0,532∙75075)
k medz = =372 mD
163865+127062+62400+75075

20
 2.1.3 Saturatia in apa ireductibila (𝑺𝒂𝒊 )
In porii rocii colectoare pot fi prezente următoarele fluide: apă, ţiţei şi gaze.
Prin urmare, se poate vorbi de o saturaţie în apă, o saturaţie în ţiţei şi o
saturaţie în gaze. Numeric, saturaţia se exprimă ca raport între volumul de
fluid din pori şi volumul respectiv de pori şi poate lua valori între 0 şi 1,
respectiv între 0% şi 100%. Într-un anumit volum de pori pot coexista toate
cele trei fluide menţionate, dar suma saturaţiilor va fi întotdeauna 1,
respectiv 100%.
Astfel, dacă analizăm cazul general al unui zăcământ de ţiţei având o
cupolă de gaze şi un acvifer adiacent, distribuţia saturaţiilor este următoarea:
o saturaţie în apă ireductibilă şi una în gaze în cupola de gaze; o saturaţie în
apă ireductibilă, ţiţei şi gaze în zona productivă şi o saturaţie în apă în
acviferul adiacent. În acvifer, porii rocii sunt saturaţi în întregime cu apă
(Sa = 1). Saturaţia în apă ireductibilă, pentru un anumit zăcământ, rămâne
invariabilă în procesul de exploatare. De asemenea, saturaţia în gazele din
cupolă rămâne invariabilă. Modificări ale saturaţiilor apar doar în zona
productivă, când presiunea de zăcământ este mai mică decât presiunea de
saturaţie.
Cunoaşterea saturaţiilor în fluide este importantă Ia evaluarea resurselor şi
a rezervelor de hidrocarburi şi la prevederea comportării zăcămintelor în
exploatare. Determinarea saturaţiilor se poate realiza cu ajutorul metodelor
fizice (determinări în laborator, pe carote mecanice), prin metode geofizice
(din curbele de rezistivitate) sau prin calcule (pe baza ecuaţiilor de bilanţ,
folosindu-se datele de producţie).
Saturaţia în apă ireductibilă ia valori cuprinse într-un domeniu foarte larg,
în 15 funcţie de compoziţia chimico-mineralogică a rocilor colectoare, de
structura porilor, de capacitatea de udare a rocilor etc. Cel mai adesea,
saturaţia în apă ireductibilă variază între 15% şi 30%. În cazul fisurilor,
forţele moleculare - superficiale (cele care reţin apa ireductibilă) sunt mici,
astfel că saturaţia în apă ireductibilă are valori foarte reduse (în cazul
microfisurilor) sau poate fi chiar zero (în cazul macrofisurilor).
Pentru calculul acestei saturatii, se apeleaza la niste relatii similar cu cele
folosite la determinarea porozitatii.

21
 ∑𝑛𝑖=1(𝑆𝑡𝑜 ) ∙ ℎ𝑖
(𝑆𝑎𝑖 ) =
𝑆 ∑𝑛𝑖=1 ℎ𝑖
unde: (𝑆𝑎𝑖 ) - saturatia in apa ireductibila pe pachetul cu grosimea ℎ𝑖
𝑆

ℎ𝑖 − 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑝𝑒𝑐ℎ𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 (𝑎, 𝑏, 𝑐. 𝑒𝑡𝑐. )

(28,55 ∙ 17) + (24 ∙ 17)

𝑆𝑎𝑖 (743) = = 26,27 %
17 + 17
(22,05 ∙ 13) + (22,4 ∙ 9,5)
𝑆𝑎𝑖 (750) = = 22,7 %
13 + 9,5
(21,25 ∙ 14) + (100 ∙ 16)
𝑆𝑎𝑖 (753) = = 63,73%
14 + 16
(29,55 ∙ 16,5) + (19,1 ∙ 20,5)
𝑆𝑎𝑖 (520) = = 23,89 %
16,5 + 20,5

» Saturatia in apa ireductibila medie pe zacamant

∑𝑛𝑖=1(𝑆𝑎̅ 𝑖 )𝑖 ∙ 𝐴̅𝑖
(𝑆𝑎𝑖 ) =
𝑚𝑒𝑑 𝑍 ∑𝑛𝑖=1 𝐴̅𝑖

unde: (𝑆𝑎𝑖 ) − 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑖𝑛 𝑎𝑝𝑎 𝑖𝑟𝑒𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎

𝑡

𝐴𝑖 − 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑒𝑡𝑒𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑗𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖

(𝑆𝑎𝑖 ) = %
𝑧

22
 𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑 𝑍=
(0,2627 ∙ 163875) + (0,2270 ∙ 127062) + (0,6373 ∙ 62400) + (0,2389 ∙ 75075)
=
163875 + 127062 + 62400 + 75075
𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑 𝑍 = 30,9 %

2.1.4 Coeficientul de compresibilitate al rocii (ß𝒓 )

Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin intermediul caruia se
exprima elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere
importanta in cadrul fortelor care determina deplasarea fluidelor prin mediul
poros.Coeficientul de compresibilitate este definit ca raport al varitatiei
volumui cu presiunea si volumul insusi si anume:
1 𝑑𝑉
ß= ∙ , 𝑙𝑎 𝑇 = 𝑐𝑡.
𝑉 𝑑𝑝

Se opereaza, in mod usual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si

cu un coefficient de compresibilitate al porilor. Intre cei doi exista o
legatura:
ß𝑟 = 𝑚 ∙ ß𝑝

unde: ß𝑟 -coeficient de compresibilitate al rocii

ß𝑝 -coeficient de compresibilitate al porilor

𝑚𝑚𝑒𝑑𝑍 -porozitatea medie in zona productive

Valoarea coeficientului de compresibilitate pentru roca se poate lua, in

lipsa unor determinari pe carote, intre 1*10−10 1/Pa si 2*10−10 1/Pa in
cazul rocilor plastic (nisipuri).Pentru rocile elastoplastice (gresii, calcare) se
poate utilize diagram din Fig.2 ,pentru determinarea coeficientului de
compresibilitate al porilor.

23
 ß𝑟 = 1,5 (𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝)
ß𝑟 = 𝑚 ∙ ß𝑝
1,5
𝑚= = 7,27 → ß𝑝 = 7,24 𝑚3
0,207

ß𝑝 = 𝑉𝑏 ∙ 𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧
ß𝑝 = 13 149 836 ∙ 0,193 = 2 537 918,348 𝑚3

24
 2.1.5 Calculul volumului brut al rezervorului-Metoda volumetrica
Volumul brut reprezinta volumul total al zacamantului de hidrocarburi,
delimitat in culcus si in acoperis de strate impermeabile, iar lateral de faliile
F1 si F3 (Anexa nr.1).Pentru determinarea acestui volum se foloseste relatia:
𝑉𝑏 = 𝐴𝑝 ∙ ℎ𝑧

unde: 𝑉𝑏 − 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑎𝑙 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖

𝐴𝑝 - aria productive
ℎ𝑧 -grosimea medie a zacamantului in zona productive

𝑉𝑏 = 1164800 ∙ 0,207 = 2411136 𝑚3

2.1.6 Calculul volumului de pori al rezervorului

Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori si fisuri.Determinarea
volumului de pori al rocii rezervorului este absolute necesara pentru
evaluarea in continuarea resursei geologie de gaze. Pentru determinarea
acestui volum se va folosi urmatoarea formula:
𝑉𝑝 = 𝑉𝑏 ∙ 𝑚𝑚𝑒𝑑𝑍
unde: 𝑉𝑝 -volumul de pori al rocii

𝑉𝑏 - volumul brut al zonei productive

𝑚𝑚𝑒𝑑𝑍 − 𝑝𝑜𝑟𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑖𝑛 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎

vP = 2411136 ∙ 0,207 = 499105,15 m3

25
 Capitolul 3
Proprietatile mediului fluid
3.1 Variatia cu presiunea a proprietatilor titeiului
3.1.1 Solubilitatea gazelor in titei-Ratia de solutie (𝑟𝑠 )
3
Ratia de solutie se defineste ca fiind cantitatea de gaze, in 𝑚𝑁 /𝑚3 ,
dizolvata intr-un metro cub de titei in conditii de zacamant.
Se citeste din diagrama din anexa nr.4 .
3
𝑟𝑠0 = 80 𝑚𝑁 /𝑚3
3
𝑟𝑠𝑡 = 80 𝑚𝑁 /𝑚3
3
𝑟𝑠𝑏 = 27 𝑚𝑁 /𝑚3

3.1.2 Factorul de volum al titeiului (𝑏𝑡 )

Factorul de volum monofazic al titeiului-𝑏𝑡 se defineste ca fiind raportul
dintre volumul ocupat de o anumita cantitate de titei in conditii de zacamant
(deci, cu gaze in solutie) si volumul ocupat de aceeasi contitate de titei in
conditii standard ( fara gaze in solutie).
Factorul de volum al titeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui
depinzand de marimea ratiei de solutie, in sensul ca un titei cu ratia de
solutie mare va avea si un factor de volum mare.
Din diagrama din anexa 4 se citesc valorile pentru:
𝑏𝑡𝑠 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑎𝑙 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑒 (𝑝𝑠 )
𝑏𝑡𝑜 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑎𝑙𝑎 (𝑝0 )
𝑏𝑡𝑠 = 1,22
𝑏𝑡𝑜 = 1,16

26
 3.1.3 Vascozitatea dinamica a titeiului (𝜇𝑡 )
Vascozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii. Intre
𝑝0 𝑠𝑖 𝑝𝑠 , vascozitatea titeiului se reduce cu scaderea presiunii ca pentru
orice lichid. Sub presiunea de saturatie, vascozitatea creste cu reducerea
presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Vascozitatea dinamica a titeiului se citeste din diagram din anexa nr.4 .
» Temperatura de zacamant
𝑇𝑧 = (𝐻𝑡/𝑎 + 𝐸 𝑚𝑒𝑑. ) ∙ 𝑔𝑟𝑎𝑑 𝑇 + 𝑇𝑚𝑎
unde: 𝐻𝑡/𝑎 − 𝑙𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖/𝑎𝑝𝑎

𝐸𝑚𝑒𝑑. = 60 − 𝑒𝑙𝑒𝑣𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒

0,030 𝐶
𝑔𝑟𝑎𝑑 𝑇 = − 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑔𝑒𝑜𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑐 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑎
𝑚

𝑇𝑚𝑎 = 100 𝐶 − 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 𝑖𝑛 𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎

𝑠𝑐𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒𝑖 𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑡𝑟𝑒 (𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑎 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑧𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 9,2 𝑠𝑖 9, 80 𝐶).

𝑇𝑧 = (1241 + 60) ∙ 0,03 + 10 = 48,950 𝐶

Tabelul 3.1

𝑇𝑧 = 67,390 𝐶
P P 𝑏𝑡 𝑏𝑔 𝜇𝑡 𝜇𝑔 𝑟𝑠
3
bar bar - - cP cP 𝑚𝑁 /𝑚3
𝑝0 124 1,16 - 25 - 80
𝑝𝑠𝑎𝑡 105 1,22 - 22 - 80
𝑃𝑎𝑏 22 1,10 - 21 - 27

unde: 𝑃𝑎𝑏 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑏𝑎𝑛𝑑𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒

𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑒
𝑝0 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙𝑎

27
 3.1.4 Coeficientul de compresibilitate al titeiului (ß𝑡 )
Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de
compresibilitate al titeiului, ß𝑡 .
Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu relatia:
𝑏𝑡𝑠 − 𝑏𝑡0
ß𝑡 =
𝑏𝑡𝑠 (𝑝0 − 𝑝𝑠 )
ß𝑡 = 𝑏𝑎𝑟 −1
In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al
titeiului, ratia de solutie si vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) Intre presiunea initiala si cea de saturatie
b) Intre presiunea de saturatie si cea de abandonare

In cazul de fata voi folosi legea a.

1,22−1,16 0,06
ß𝑡 = = = 0,00272 Pa
1,16(124−105) 22,04

Nu se va rezolva pentru o valoare data si se va rezolva pentru parametrul P.

3.2 Variatia cu presiunea a proprietatilor apei de zacamant

3.2.1 Solubilitatea gazelor in apa de zacamant (𝐺 ′ )

Solubilitatea gazelor in apa de zacamant este mult mai redusa decat in titei,
dar nu este de neglijat. Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant
se calculeaza cu relatia:

𝑋∙𝑌
𝐺 ′ = 𝐺 ∙ (1 − )
10 000
3
unde: G-solubilitatea gazelor(ratia de solutie) in apa distilata, in 𝑚𝑁 /𝑚3 , pentru a carei
determinare se poate utilize diagram din fig 3.1.

X- mineralizatia (salinitatea)apei, in mg.ecv/l , determinata prin analize de laborator

Y-corectia salinitatii cu temperature pentru care se poate folosi diagram din fig.3.2

28
 3
G=𝑚𝑁 /𝑚3
𝑋𝑆.1 = 𝑚𝑔. 𝑒𝑐𝑣/𝑙
𝑋𝑆.3 = 𝑚𝑔. 𝑒𝑐𝑣/𝑙
Y-se citeste din diagrama din fig.3.2
3
𝐺𝑆1 = 𝑚𝑁 /𝑚3
3
𝐺𝑆3 = 𝑚𝑁 /𝑚3
𝐺𝑆.1 + 𝐺𝑆.3 3
𝐺′ = 𝑚𝑁 /𝑚3
2

29
 X(743) +X(750) 6023,5+1777,1 7800,5
X= = = = 3900,25
2 2 2

Ps +P0 105+124
Pdiagrama = = = 114,5 (din diagrama 2.29)
2 2

3
P=2.12 𝑚𝑁 /𝑚3 (din diagrama 2.29)

Y=0,062 (din diagrama 2.14 de la Capitolul 2)

′ 6023,5 ∙ 0,062 3
𝐺(743) = 2,12 (1 − ) = 2,04 𝑚𝑁 /𝑚3
10 000

′ 1777,1 ∙ 0,062 3
𝐺(750) = 2,12 (1 − ) = 2,09 𝑚𝑁 /𝑚3
10 000

30
 3.2.2 Vascozitatea dinamica a apei de zacamant ( 𝜇𝑎 )

Vascozitatea dinamica a apei de zacamant este un parametru sensibil in

special la variatia structurii. Ea scade cu cresterea temperaturii si creste cu
cresterea concentratiei in saruri.
Pentru determinarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant vom
determina:

»Salinitatea pe sonda-Y

𝑌𝑆.𝐼 = ∑ 𝑦𝑖
𝑖=1

𝑌(743) = 58945,35 + 2175,94 + 3749,05 + 106872 + 9,05 + 42,70 = 171794,09

𝑌(750) =36774,47+133,94+30,14+56736+283,45+131,15=94089,15

1 l apa……………………1010000 mg………..Y=mg saruri/l apa

100 mg………...Y %
Pentru: Y%
𝑇𝑧𝑎𝑐 =0 𝐶
Factorul de volum al apei : 𝑏𝑎 = 1
Se citeste din diagrama din fig.2.30. valoarea vascozitatii dinamice a apei de
zacamant.

𝜇𝑎 = 0,75 𝑁𝑠/𝑚2

31
3.2.3 Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate (ß′𝑎 )

Compresibilitatea apei este influentata de presiunea de temperatura, de

concentratia in electroliti (mineralizatie) si de prezenta gazelor in
solutie.Coeficientul (ß′𝑎 ) variaza cu temperatura,cu presiunea si gradul de
saturatie al apei mineralizate cu gaze.Coeficientul de compresibilitate al apei
mineralizate de zacamant cu gaze in solutie se poate calcula cu relatia:

ß′𝑎 = ß𝑎 (1 + 0,05 ∙ 𝐺 ′ )
unde: ß𝑎 −
𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑙 𝑎𝑝𝑒𝑖 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑖𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑓𝑎𝑟𝑎 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑖𝑛 𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡𝑖𝑒
ß𝑎 − 𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑖𝑎𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑓𝑖𝑔. 2.31
𝐺 ′ − 𝑠𝑜𝑙𝑢𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑔𝑎𝑧𝑒𝑙𝑜𝑟 (𝑟𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡𝑖𝑒)𝑖𝑛 𝑎𝑝𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡

32
 ß𝑎 = 4,26 (𝑐𝑖𝑡𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑖𝑎𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎)

ß′𝑎 = 4,26 (1 + 0,05 ∙ 2,04) = 4,69

33
 Capitolul IV

Constructia si amplasarea retelei sondelor de extractie pe zacamantul de titei tip

banda liniara, cu acvifer activ

Amplasarea rationala a sondelor este acea amplasare care asigura productia

maxima de titei, cu cheltuieli minime. In acest sens, in practica exploatarii apar
doua situatii:
 Se da cumulativul de zacamant si se cere sa se amplaseze sondele de
extractie in asa fel incat cheltuielile sa fie minime
 Se dau resursele materiale si se cere amplasarea sondelor in asa fel incat sa
se obtina valoarea maxima a productiei de titei cu aceste resurse
Amplasarea sondelor de titei se face in functie de modul de manifestare a
energiei de zacamant , de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de
configuratia geometrica a zacamantului.

4.1 Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara,

cu acvifer activ

Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara cu acvifer activ

(fig.5.3), se face in siruri (randuri) paralele, in raport cu conturul interior (limita
titei/apa pe culcus), aceasta deoarece sondele se inunda mai intai pe culcus.
Numerotarea sirurilor incepe dinspre conturul petrolier (limita titei/apa) catre
conturul de inchidere (C.I).
Amplasarea incepe cu fixarea ultimul sir de sonde (sirul k), acesta se fixeaza
paralel cu conturul de inchidere al zacamantului la o distant de circa 80-100m.
O apropiere prea mare a sirurilor k de C.I conduce la accentuarea fenomenului de
interferenta a sirului cu falia respective. O indepartare prea mare a sirului k de
respectivul contur ar face ca in volumul situate intre sirul k si C.I sa ramana o
cantitate substantial de titei nedrenat de sonde.
Dupa fixarea ultimului sir se masoara distanta (d), dintre ultimul sir si conturul
titei/apa pe culcus.

34
 Se determina distanta intre siruri (a) :

𝑑 480
a= = = 160 𝑚
𝑘 3

unde: d-distanta de la (t/a)culcus pana la ultimul sir de sonde

k-este numarul total de siruri (k)
𝑎1 -distanta de la (t/a) culcus pana la primul sir de sonde
𝑎2 -distanta de la primul sir la al doile sir de sonde
S-lungimea sirului

Se recomanda o distant optima intre siruri de 150-200m. Numarul de siruri va fi

in functie de lungimea zonei respective 𝐿𝑝 . Distanta dintre sirurile intermediara
(2,3 k-1) este aceeasi-egala cu a-si rezulta din relatia de mai sus. Distanta de la
conturul titei/apa pe culcus la primul sir (𝑎1 ) se alege mai mare decat (a), avand in
vedere ca primul sir este inundat mai repede decat celelalte. Rezulta ca distant
dintre penultimul sir (k-1)si ultimul sir(k) va fi (𝑎𝑘 ) mai mica decat (a).
S-a constatat din practica exploatarii, ca exploatarea cu mai mult de doua siruri
simultan nu este eficienta din punct de vedere al consumului energetic si deci se
recomanda ca in exploatare sa fie intotdeauna cel mult cu doua siruri, celelalte
urmand a fi activate succesiv.
35
 Se va proiecta in continuare numai modelul zacamantului pe care functioneaza
doua siruri simultan, indifferent de numarul de siruri proiectate in vederea
exploatarii acestuia.
Astfel, distant de la conturul titei/apa pe culcus la primul sir de sonde de extractie
este:
𝑎1 =1,05 ∙a
𝑎1 =1,05 ∙160 =168 m →33,6 mm (la scara 1:5000)

Iar distanta dintre penultimul sir si ultimul sir va fi:

𝑎𝑘 = 0,95 ∙ 𝑎
𝑎𝑘 = 0,95 ∙ 160 = 152 𝑚 → 30,04𝑚𝑚 (la scara 1:5000)

Numarul de sonde de pe sirurile intermediare se calculeaza cu relatia:

𝑆 124
𝑛𝑠 = =(2∙17,49) = 3,54
2𝜎

unde: S-este latimea zonei productive (fig. 4.1), respectiv lungimea sirului de sonde
2𝜎𝑖 -distanta dintre doua sonde vecine de pe sirurile intermediare

Pe sirurile intermediare (2,3,..,k-1) numarul de sonde este acelasi. Pe primul sir

se va amplasa un numar mai mic de sonde decat pe celelalte, avand in vedere ca
sirul 1 va fi inundat primul si deci, sondele respective vor lucra o perioada scurta
de timp. Notand cu (𝑛𝑠1 ) numarul de sonde de pe primul sir, avem:

𝑛𝑆1 = 0,88 ∙ 𝑛𝑆 = 0,88 ∙ 3,54 = 3,11 → 3 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒

Pe ultimul sir se va amplasa un numar mai mare de sonde decat pe celelalte

siruri, deoarece se va inunda ultimul si in faza finala a exploatarii va trebuii sa
dreneze cat mai complet zona productiva. Se noteaza cu (𝑛𝑠𝑘 ) , numarul de sonde
de pe ultimul sir si avem:

𝑛𝑠𝑘 = 1,36 ∙ 𝑛𝑠𝑖 = 1,36 ∙ 3,54 = 4,81 → 5𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒

Distanta dintre doua sonde vecine de pe sirurile intermediare se determina cu
ajutorul diagramei din fig 4.2. De mentionat ca, in diagrama (𝑟𝑠 ) are semnificatia
de raza redusa a sondei. Se calculeaza expresia : lg(a/𝑟𝑠 ) si, din punctul

36
corespunzator acestei valori de abcisa se duce o vertical pana la intersectia cu
semidreapta nr.2 De aici se duce o paralela la abcisa si se citeste pe ordonata
valoarea raportului (𝜎/𝑟𝑠 ). Cunoscand raza redusa a sondei (𝑟𝑠 ) rezulta
semidistanta dintre doua sonde. Sondele laterale se vor amplasa la o distant (𝜎)
fata de faliile (𝐹1 ), respectiv (𝐹2 ) fig. 4.1 si la ( 2 𝜎𝑖 ) intre ele.

37
Cunoscand diametrul coloanei de exploatare (𝐷𝑐 ), se poate detrmina raza sondei de
extractie.

𝐷𝑐 =51/2 𝑖𝑛 = 139,7 𝑚𝑚 → 13,97 𝑐𝑚

𝐷𝑠 − 𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑎𝑝𝑒𝑖
𝐷𝑠 = 7 𝑖𝑛 = 177,8 𝑚𝑚 → 17,78 𝑐𝑚

𝐷𝑠 17,78
Raza sondei: 𝑟𝑠 = = = 88,9 𝑚𝑚 → 8,89 𝑐𝑚
2 2

Tabelul 4.2 (Proiectele tip A si D)

Valori pentru determinarea razei reduse a sondei

l 4 4 4 4 4 4
d 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,2
n 20 25 30 35 40 45
𝑟𝑟𝑠 0,039 0,157 0,371 0,655 0,976 1,165

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus si cu
ajutorul relatiei propuse de Sciurov.
Relatia de calcul a razei reduse :

425
ln 𝑟𝑟𝑠 = 𝑙𝑛 𝑟𝑠 -( + 0,6)
(𝑙+1,5)∙𝑛∙𝑑
unde: 𝑟𝑠 -raza sondei dupa sapa, in cm
𝑟𝑟𝑠 -raza redusa a sondei
l-lungimea canalului perforaturii realizate in strat, in cm
n-numarul de perforaturi pe metro liniar de coloana
d-diametrul perforaturi,in cm

425
ln 𝑟𝑟𝑠1 = ln 8,89 -((4+1,5)∙20∙0,8 + 0,6) = −3,24
𝑟𝑟𝑠1 = 0,039 𝑐𝑚
425
ln 𝑟𝑟𝑠2 = ln 8,89 -((4+1,5)∙25∙0,9 + 0,6) = −1,84
𝑟𝑟𝑠2 =0,157 cm
425
ln 𝑟𝑟𝑠3 = ln 8,89 -((4+1,5)∙30∙1 + 0,6) = −0,990

38
 𝑟𝑟𝑠3 =0,371 cm
425
ln 𝑟𝑟𝑠4 = ln 8,89 -((4+1,5)∙35∙1,1 + 0,6) = −0,422
𝑟𝑟𝑠4 =0,655 cm
425
ln 𝑟𝑟𝑠5 = ln 8,89 -((4+1,5)∙40∙1,2 + 0,6) = −0,024
𝑟𝑟𝑠5 =0,976 cm
425
Ln 𝑟𝑟𝑠6 = ln 8,89 -((4+1,5)∙45∙1,2 + 0,6) = 0,153
𝑟𝑟𝑠6 =1,165 cm

Se alege valoarea cea mai mare pentru (𝑟𝑟𝑠 ) , respective combinatia optima.

𝑟𝑟𝑠 =1,165 cm

Pentru determinarea numarului de sonde pe fiecare sir se citeste din aceeasi

diagrama (4.2) valoarea expresiei:

2
𝑎 160∙10
lg( ) = = 1372,2 → 3,137
𝑟
𝑟𝑠 1,165

Se citeste din diagrama (4.2) valoarea raportului:

𝜎𝑖
= 1,5 ∙ 103 → 𝜎𝑖 = (1,5 ∙ 103 ) ∙ 1,165= 0,1749 ∙ 103 → 17,49 𝑚
𝑟𝑟𝑠

Se calculeaza distanta dintre sondele (2𝜎𝑖 ) :

2𝜎𝑖 = 2 ∙ 17,49 = 34,98 𝑚

Numarul de sonde de pe sirurile intermediare se calculeaza cu relatia:

𝑆 124
𝑛𝑠 = = = 3,54
2𝜎 2∙17,49
Numarul de sonde pe primul sir se calculeaza cu relatia:

𝑛𝑠1 = 0,88 ∙ 𝑛𝑠 = 0,88 ∙ 3,54 = 3,11 → 3 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒

Numarul de sonde de pe ultimul sir se calculeaza cu relatia:

39
 𝑛𝑠2 = 0,88 ∙ 𝑛𝑠 = 0,88 ∙ 3,54 =3,11→ 3 sonde

𝑛𝑠3 = 1,36 ∙ 𝑛𝑠 = 1,36 ∙ 3,54 =4,81 → 5 sonde

Se recalculeaza semidistanta intre sonde pe sirul 1:

𝑆1 127
𝜎1 = = = 21,16 𝑚𝑚
2 ∙ 𝑛𝑠1 2 ∙ 3

Se recalculeaza semidistanta intre sonde pe sirul 2:

𝑆2 122
𝜎2 = = = 20,3 𝑚𝑚
2 ∙ 𝑛𝑠2 2 ∙ 3

Se recalculeaza semidistanta intre sonde pe sirul 3:

𝑆3 117
𝜎3 = = = 11,7 𝑚𝑚
2 ∙ 𝑛𝑠3 2 ∙ 5

Tabelul 4.2
a 𝑎1 𝑎𝑘 𝑛𝑠 𝑛𝑠1 𝑛𝑠2 𝑛𝑠3 𝜎1 𝜎2 𝜎3 2𝜎1 2𝜎2 2𝜎3

m m m - - - - m m m m m m
160 168 152 3,54 3,11 3,11 4,81 105,8 101,5 58,5 211,6 203 117

40
 CAPITOLUL V.
CALCULUL DEBITELOR POTENTIALE
Debitul unei sonde perfecte din punct de vedere hidrodinamic, adică perfectă după modul si
gradul de deschidere se poate calcula cu relatia:
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝
𝑞𝑡 = 𝑅
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 𝑐
𝑟𝑠

Unde:
𝑘𝑡 - permeabilitatea efectivă fată de titei (D);
ℎ𝑡 – grosimea efectivă a stratului saturat cu titei;
∆𝑝 – căderea de presiune strat-sondă; (bar),∆𝑝 = 𝑝𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡 − 𝑝𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎 ;

𝜇𝑡 – vâscozitatea dinamică a titeiului (cP);

𝑏𝑡 – factorul de volum al titeiului;
𝑟𝑟𝑠 - raza redusă a sondei;
𝑅𝑐 – raza de contur (raza de influentă a sondei), semnificatia dintre două sonde situate pe
aceeasi falie (σ) sau dacă sonda este apropiată de falie se ia dublul distantei până la falie (cm);
𝑘𝑡 = (0,6 ÷ 0,8) × 𝑘𝑎𝑏𝑠 ;
𝑘𝑎𝑏𝑠 = 𝑘𝑧𝑎𝑐 .
Valorile 𝜇𝑡 si 𝑏𝑡 se citesc pe curbele de comportare din tema de proiect.

Sonda 753
∆𝑝 = 1𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 4900 ∙ 1
𝑞𝑡(753) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(753) = 429.01 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 37.066 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 1,5𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 4900 ∙ 1.5
𝑞𝑡(753) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

41
 𝑞𝑡(753) = 643.52 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 55.6 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 2𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 4900 ∙ 2
𝑞𝑡(753) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(753) = 858.03 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 74.13 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 2,5𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 4900 ∙ 2.5
𝑞𝑡(753) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln
𝑟𝑟𝑠 1.165

𝑞𝑡(753) = 1072.53 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 92.66 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

Sonda 3520
∆𝑝 = 1𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 3000 ∙ 1
𝑞𝑡(3520) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(3520) = 262.66 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 22.69 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 1,5𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 3000 ∙ 1.5
𝑞𝑡(3520) = 𝑅 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 𝐶 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(3520) = 393.99 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 34.04 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 2𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 3000 ∙ 2
𝑞𝑡(3520) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(3520) = 525.32 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 45.38 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 2,5𝑏𝑎𝑟

42
 2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 3000 ∙ 2.5
𝑞𝑡(3520) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(3520) = 656.65 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 56.73 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

Sonda 750
∆𝑝 = 1𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 4100 ∙ 1
𝑞𝑡(750) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(750) = 358.97 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 31.01 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 1,5𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 4100 ∙ 1.5
𝑞𝑡(750) = 𝑅 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 𝐶 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(750) = 538.45 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 46.52 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 2𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 4100 ∙ 2
𝑞𝑡(750) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(750) = 717.94 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 62.03 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 2,5𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 4100 ∙ 2.5
𝑞𝑡(750) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(750) = 897.43 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 77.53 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

43
Sonda 743
∆𝑝 = 1𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 3400 ∙ 1
𝑞𝑡(743) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(743) = 297.68 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 25.71 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 1,5𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 3400 ∙ 1.5
𝑞𝑡(743) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln
𝑟𝑟𝑠 1.165

𝑞𝑡(743) = 446.52 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 38.57 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 2𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 3400 ∙ 2
𝑞𝑡(743) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(743) = 595.36 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 51.43 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

∆𝑝 = 2,5𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑘𝑡 ∙ ℎ𝑡 ∙ ∆𝑝 2 ∙ 𝜋 ∙ 396.9 ∙ 3400 ∙ 2.5
𝑞𝑡(743) = 𝑅𝐶 = 10494
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 ∙ ln 𝑟 28.5 ∙ 1,097 ∙ ln 1.165
𝑟𝑠

𝑞𝑡(743) = 744.21 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 64.29 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

𝑛

𝑄𝑡 = ∑ 𝑞𝑡𝑖
𝑖=1

𝑄𝑡(1 𝑏𝑎𝑟) = 429.02 + 262.666 + 358.97 + 297.68 = 1348.33 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 116.5 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

𝑄𝑡(1,5 𝑏𝑎𝑟) = 643.52 + 393.99 + 538.46 + 446.53 = 2022.50 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 174.74 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

𝑄𝑡(2 𝑏𝑎𝑟) = 858.03 + 525.33 + 717.94 + 595.37 = 2696.66 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 232.99 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

𝑄𝑡(2,5 𝑏𝑎𝑟) = 1072.5 + 656.66 + 897.43 + 744.31 = 3370.83 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 291.24 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

44
 Datele calculate mai sus sunt centralizate în tabelul următor:

Sonda kt ht RC Δp Qt
mD Cm cm bar cm3/s m3/zi
1 429.016 37.0669
396.907 4900 10494 1,5 643.523 55.6004
753
2 858.031 74.1339
2,5 1072.54 92.6674
1 262.663 22.694
396.907 3000 10494 1,5 393.994 34.0411
3520
2 525.325 45.3881
2,5 656.657 56.7351
1 358.972 31.0152
396.907 4100 10494 1,5 538.458 46.5228
750
2 717.944 62.0304
2,5 897.431 77.538
1 297.684 25.7199
396.907 3400 10494 1,5 446.526 38.5799
743
2 595.369 51.4398
2,5 744.211 64.2998

2.1 CALCULUL CUMULATIVULUI DE TITEI SI AL FACTORULUI DE

RECUPERARE
Rezervele se exprimă în conditii standard. Se raportează rezervele calculate în conditii de
zăcământ la factorul de volum al titeiului, considerat la presiunea initială p0 – bt0. Estimarea cât
mai exactă a rezervelor este în functie de cantitatea estimată a parametrilor indicati.
Rezerva de titei se calculează cu următoarea relatie:
1 1
𝑁 = 𝐴𝑝 × ℎ × 𝑚 × (1 − 𝑆𝑎𝑖 ) × 𝑏 = 650887.5 · 40.89· 0.2025·(1-0.338) ·1.094
𝑡0

𝑁 = 3246739.54 𝑚3 𝑁
Cumulativul de titei anual se calculează cu relatia:
∆𝑁𝑎𝑛 = 𝑄𝑡 × 365

45
 ∆𝑁𝑎𝑛(1 𝑏𝑎𝑟) = 𝑄𝑡(1 𝑏𝑎𝑟) × 365 = 116.5 × 365 = 42521 𝑚3

∆𝑁𝑎𝑛(1,5 𝑏𝑎𝑟) = 𝑄𝑡(1,5 𝑏𝑎𝑟) × 365 = 174.74 × 365 = 63782 𝑚3

∆𝑁𝑎𝑛(2 𝑏𝑎𝑟) = 𝑄𝑡(2 𝑏𝑎𝑟) × 365 = 232.99 × 365 = 85042 𝑚3

∆𝑁𝑎𝑛(2,5 𝑏𝑎𝑟) = 𝑄𝑡(2,5 𝑏𝑎𝑟) × 365 = 291.24 × 365 = 106303 𝑚3

Pentru a vedea eficienta în timp a procesului de exploatare, în functie de debitele

potentiale se va calcula un factor de recuperare 𝜀. Factorul de recuperare într-un an este
considerat ca având valori cuprinse între 2 si 3%. Acest factor se va calcula cu următoarea
formulă:
Δ𝑁𝑎𝑛
𝜀= = (2 ÷ 3)%
𝑁
∆𝑁𝑎𝑛(1 𝑏𝑎𝑟) 42521
𝜀(1 𝑏𝑎𝑟) = = = 1.30%
𝑁 3246739.54
∆𝑁𝑎𝑛(1,5 𝑏𝑎𝑟) 63782
𝜀(1,5 𝑏𝑎𝑟) = = = 1.96%
𝑁 3246739.54
∆𝑁𝑎𝑛(2 𝑏𝑎𝑟) 85042
𝜀(2 𝑏𝑎𝑟) = = = 2.61%
𝑁 3246739.54
∆𝑁𝑎𝑛(2,5 𝑏𝑎𝑟) 106303
𝜀(2,5 𝑏𝑎𝑟) = = = 3.27%
𝑁 3246739.54

Δp Qt ΔNan εan
Bar m3/zi m3 %
1 116.496 42521.1 1.3096549
1,5 174.744 63781.6 1.9644824
2 232.992 85042.2 2.6193098
2,5 291.24 106303 3.2741373
Se alege debitul de titei a cărei valoare se încadrează între 2 si 3%.
𝑄𝑡 = 𝑄𝑡(2 𝑏𝑎𝑟) = 2696.66 𝑐𝑚3 ⁄𝑠 = 232.99 𝑚3 ⁄𝑧𝑖

46
 CAPITOLUL VI
REGIMUL ELASTIC

Conditia energetica principala pentru existenta regimului elastic este ca presiunea de

zacamant sa fie mai mare decat cea de saturatie pz  ps. Zacamantul de titei va lucra in regim
elastic atat timp cat presiunea de zacamant va ramane superioara presiunii de saturatie. Gazele
sunt dizolvate in intregime in titei, iar curgerea fluidelor prin mediul poros, in zona productiva,
va fi omogena. Deplasarea titeiului prin pori catre talpile sondelor de extractie va fi determinata
de destinderea elastica a acviferului, pe de o parte, si de destinderea elastica a zonei productive,
pe de alta parte.

Fig.3.2. Domeniul pentru regimul elastic pe diagrama de stare

In cazul zacamintelor de titei in forma de banda liniara, curgerea apei in agvifer

capata o geometrie liniara, liniile de curent fiind paralele intre ele. Acviferul poate fi de marime
finita sau infinita. Presiunea de zacamant, este superioara cele de saturatie, coeficientii complecsi
si de compresibilitate ai zonei productive si acviferul adiacent au marim insemnate.

47
 Fig. 3.3. Zacamant de titei in care curgerea fluidelor este
liniara.

Calculul de prevedere al comportarii in exploatare in regim elastic se face in doua variante:

1. Se da dinamica debitului sondei comasate;
2. Se da dinamica presiunii.

6.1 SE DA DINAMICA DEBITULUI SONDEI COMASATE

Asimiland sonda productiva cu o macrosonda (sonda comasata) aceasta va exploata

acviferul
adiacent cu debitul Qa
Daca se impune o variatie in trepte pentru debitul sondei comasate, atunci caderea de
presiune la peretele sondei comasate se va calcula cu o relatie, scrisa pentru simetria liniara:

La n
a  
p0  p1   
ka hef S   Qaj  Qaj1 F  tn  tj1
j1

𝐹(𝑡⃑)- este o functie de timp adimensional ( o cadere de presiune adimensionala), functie care se
poate determina cu ajutorul diagramei:
Timpul adimensional pentru miscarea liniara se va calcula cu expresia:
𝜒𝑎𝑞
𝑡⃑ = ∙ 𝑡 unde
𝐿2𝑎

t – timpul adimensional
𝜒𝑎𝑞 - piezoconductibilitatea acviferului

48
𝐿𝑎 - lungimea acviferului
𝑘𝑎 396.61∙10−15
𝜒𝑎𝑞 = ∗ ∙𝑚 = = 0.616
𝜇𝑎 ∙𝛽𝑎𝑞 𝑎 0.8∙10−3 ∙11.15∙10−10 ∙0.2025

𝛽𝑟 1.6 ∙ 10−10
∗
𝛽𝑎𝑞 = 𝛽𝑡 ∙ 𝑆𝑡0 + 𝛽𝑎′ ∙ 𝑆𝑎𝑖 + = 2.25 ∙ 10−10 ∙ 0.589 + 5.042 ∙ 10−10 ∙ 0.383 +
𝑚 0.2025
∗
𝛽𝑎𝑞 = 11.15 ∙ 10−10 1/Pa

Cumulativul de titei extras:

(𝑏𝑡 ∙ Δ𝑁) = 𝑉𝑝0 ∙ 𝛽𝑝∗ ∙ (𝑝0 − 𝑝𝑛 ) + 𝑊𝑛

𝑄𝑡 - pe etapa respectiva
Δ𝑁𝑛 −Δ𝑁𝑛−1
𝑄𝑡 = Δ𝑡

Numarul de sonde:
𝑄𝑡𝑛
𝑛𝑠𝑛 = 𝑞𝑡

𝑞𝑡 -debitul mediu pe sonda

ETAPA 1:
 Se da treapta de timp Δ𝑡1 = 𝑡1 − 𝑡0 , Δ𝑡1 = 1𝑎𝑛 se calculeaza 𝑡1 adimensional
𝜒𝑎𝑞 0.616
𝑡⃑ = ∙𝑡 = ∙ 365 = 0.021
𝐿2𝑎 10241.44

 Se citeste de pe grafic 𝐹(𝑡⃑), pentru cazul respectiv;

𝐹(𝑡⃑)=0.2
 Se impune debitul macrosondei constant pe etapa:
𝑄𝑎1 = 94.3
 Se calculeaza caderea de presiune la peretele sondei comasate cu relatia:
𝜇𝑎 𝐿𝑎
𝑝0 − 𝑝1 = ∙ ∙ 𝑄𝑎𝑙 ∙𝐹(𝑡⃑)
𝑘𝑎 ∙ ℎ 𝑆

0.8 ∙ 10−3 10241.44 94.3

𝑝0 − 𝑝1 = ∙ ∙ ∙ 0.2
396.61 ∙ 10−15 ∙ 40.89 1250 86400
𝑁
𝑝0 − 𝑝1 = 88.22 𝑚2 = 8.82bar
 Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva 𝑊1
𝑚3
𝑊1 = 𝑄𝑎𝑙 ∙ 𝑡1 = 94.3 ∙ 365 = 34419.5 𝑎𝑛
 Cumulativul de titei pe etapa va fi:

49
 (𝑏𝑡 ∙ Δ𝑁)1 = (𝐿𝑝 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚) ∙ 𝛽𝑝∗ ∙ (𝑝0 − 𝑝1 ) + 𝑊1
𝑉𝑝0 = (𝐿𝑝 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚) = 300 ∙ 1250 ∙ 40.89 ∙ 0.2025 = 3105084
𝑉𝑝0 ∙ 𝛽𝑝∗ ∙ (𝑝0 − 𝑝1 ) + 𝑊1
Δ𝑁1 =
𝑏𝑡

3105084 ∙ 5.2 ∙ 10−10 ∙ 8.82 + 34419.5 𝑚3

Δ𝑁1 = = 31577.52
1.09 𝑎𝑛
 Debitul cumulativ de titei pe etapa va fi:
Δ𝑁1 31577.52 𝑚3
𝑄𝑡1 = = = 86.51
𝑡1 365 𝑧𝑖
 Numarul de sonde necesar va fi:
𝑄𝑡1 86.51
𝑛𝑠1 = = 54.27 = 1.59 sonde
𝑞𝑡

ETAPA 2:
 Se da treapta de timp 𝑡2 − 𝑡1 , Δ𝑡2 = 2𝑎𝑛 se calculeaza 𝑡2 adimensional
𝜒𝑎𝑞 0.616
𝑡⃑ = ∙ 𝑡2 = 10241.44 ∙ 730 = 0.043
𝐿2𝑎

 Se citeste de pe grafic 𝐹(𝑡⃑⃑⃑⃑2 ), pentru cazul respectiv;

𝐹(𝑡2 )=0.23
 Se impune debitul macrosondei constant pe etapa:
𝑄𝑎2 = 125.7
 Se calculeaza caderea de presiune la peretele sondei comasate cu relatia:
𝜇𝑎 𝐿𝑎
𝑝0 − 𝑝1 = ∙ ∙ (𝑄𝑎1 ∙𝐹(𝑡⃑⃑⃑⃑2 ) + (𝑄𝑎2 − 𝑄𝑎1 ) ∙𝐹(𝑡⃑⃑⃑⃑⃑⃑⃑⃑⃑
2 − 𝑡1 ))
𝑘𝑎 ∙ ℎ 𝑆

0.8 ∙ 10−3 10241.4 94.3 125.7 94.3

𝑝0 − 𝑝1 = ∙ ∙ ( ∙ 0.23 + ( − ) ∙ 0.2)
396.61 ∙ 10−15 ∙ 40.89 1250 86400 86400 86400
𝑁
𝑝0 − 𝑝1 = 13.42 𝑚2 = 1.34bar
 Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva 𝑊1
𝑚3
𝑊2 = 𝑊1 + 𝑄𝑎2 ∙ (𝑡2 − 𝑡1 ) = 34419.5 + 125.7 ∙ 365 = 80300 𝑎𝑛
 Cumulativul de titei pe etapa va fi:
(𝑏𝑡 ∙ Δ𝑁)2 = (𝐿𝑝 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚) ∙ 𝛽𝑝∗ ∙ (𝑝0 − 𝑝1 ) + 𝑊2
𝑉𝑝0 = (𝐿𝑝 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚) = 300 ∙ 1250 ∙ 40.89 ∙ 0.2025 = 3105084𝑚3
𝑉𝑝0 ∙ 𝛽𝑝∗ ∙ (𝑝0 − 𝑝1 ) + 𝑊2
Δ𝑁2 =
𝑏𝑡

50
 3105084 ∙ 5.20 ∙ 10−10 ∙ 1.34 + 80300 𝑚3
Δ𝑁2 = = 73669.7
1.09 𝑎𝑛
 Debitul cumulativ de titei pe etapa va fi:
Δ𝑁2 − Δ𝑁1 73669.7 − 31577.52 𝑚3
𝑄𝑡2 = = = 115.32
𝑡2− 𝑡1 730 − 365 𝑧𝑖
 Numarul de sonde necesar va fi:
𝑄𝑡2 115.32
𝑛𝑠1 = = = 2.12sonde
𝑞𝑡 54.27

51
 CAPITOLUL 7
REGIMUL DE GAZE DIZOLVATE

In cazul unui zacamant de titei lipsit de cupola de gaze si de un acvifer activ, destinderea gazelor
iesite din solutie este singura forta care provoaca deplasarea titeiului prin mediul poros, catre talpile
sondelor de extractie. Volumul de pori al zonei productive ramane invariabil in timp de-a lungul
intregului proces de exploatare.
Modelele de prevedere a comportarii in exploatare au la baza unele ipoteze simplificatoare, fara
de care modelele ar deveni de neutilizat.
Ipoteze simplificatoare:
- se considera colectorul ca fiind omogen si uniform;
- presiunea are aceeasi valoare in orice punct al zacamantului si orice variatie de presiune se transmite
instantaneu in intregul zacamant;
- saturatia in titei este aceeasi in orice punct al zonei productive si variatia saturatiei se transmite
instantaneu in toata zona productiva;
- gazele iesite din solutie difuzeaza uniform in zona productiva si nu se strecoara catre partea superioara
a zacamantului.

7.1. Metoda integral-grafica

Se pleaca de la ecuatia de bilant material pentru faza gaze:

∆𝑁 ∙ 𝑏𝑡0 (𝑁 − ∆𝑁)(𝑏𝑡0 − 𝑏𝑡 )
𝑁𝑟0 = ∆𝑀 + (𝑁 − ∆𝑁) ∙ 𝑟 + +
𝑏𝑔 𝑏𝑔

Rezulta urmatorul cumulativ de gaze:

𝑏𝑡 𝑏𝑡0 𝑏𝑡
∆𝑀 = 𝑁 [( − 𝑟) − ( − 𝑟0 )] − ∆𝑁 ( − 𝑟)
𝑏𝑔 𝑏𝑔 𝑏𝑔

Ecuatia de bilant material pentru faza titei este:

𝑁 = ∆𝑁(𝑡) + 𝑁(𝑡)

52
 𝑆
unde: 𝑁 = 𝑉0 𝑏𝑡0
𝑡0

Similar, resursa de titei la momentul t al exploatarii este:

𝑆𝑡
𝑁(𝑡) = 𝑉0
𝑏𝑡

Cumulativul de titei extras:

𝑆𝑡0 𝑆𝑡
∆𝑁 = 𝑉0 ( − )
𝑏𝑡0 𝑏𝑡

Aceasta metoda presupune rezolvarea unui sistem de 2 ecuatii pe cale grafica:

𝑟0 1 𝑟𝑛 1
∆(∆𝑀′)𝑛𝑛−1 = 𝑆𝑡0 ( − ) − 𝑆𝑡𝑛 ( − ) − ∆𝑀′𝑛−1
𝑏𝑔0 𝑏𝑔𝑛 𝑏𝑡𝑛 𝑏𝑔𝑛
1 𝑆𝑡0 𝑆𝑡𝑛
∆(∆𝑀′)𝑛𝑛−1 = [(𝑟 + 𝜑𝜓)𝑛−1 + (𝑟 + 𝜑𝜓)𝑛 ] ∙ ( − ) − ∆𝑀′𝑛−1
{ 2 𝑏𝑡0 𝑏𝑡𝑛

unde:
∆(∆𝑀′)𝑛𝑛−1 – cantitatea de gaze extrase de la tn-1 la tn pentru un metru cub de pori corespunzator unei
trepte de presiune;
𝑆𝑡0 , 𝑆𝑡𝑛 – saturatiile in titei pentru faza initiala respectiv cea de referinta;
𝑏𝑡0 , 𝑏𝑡𝑛 – factorii de volum ai titeiului;
𝑏𝑔0 , 𝑏𝑔𝑛 – factorii de volum ai gazelor;

𝑟0 , 𝑟𝑛 – ratiile de solutie gaze-titei.

(1) – reprezentarea ecuatiei dreptei;

(2) – reprezentarea ecuatiei curbei;
(3) – ecuatia pentru determinarea timpului dupa care se consuma treapta de presiune:

53
 𝑘
1 (𝜇 𝑟𝑡 )
𝑡 ∙𝑏𝑡 𝑛
∆(∆𝑀′)𝑛𝑛−1 = [(𝑟 (𝑟 ]
+ 𝜑𝜓)𝑛−1 + + 𝜑𝜓)𝑛 ∙ 𝑄′𝑡𝑛−1 [1 + 𝑘 ] (𝑡𝑛 − 𝑡𝑛−1 )
4 ( 𝑟𝑡 )
𝜇𝑡 ∙𝑏𝑡 𝑛−1

(4) – factorul de recuperare in regim elastic:

(𝑏𝑡 ∙ ∆𝑁)𝑒𝑙 = 𝑉𝑝0 ∙ 𝛽𝑝∗ ∙ (𝑝0 − 𝑝𝑠𝑎𝑡 )

∆𝑁𝑒𝑙
𝜀𝑒𝑙 =
𝑁

(5) – timpul in regim elastic:

∆𝑁𝑒𝑙
𝑡𝑒𝑙 =
𝑄𝑡𝑒𝑙

Algoritmul de lucru:
- plecand de la momentul tn-1 pentru care se cunosc toti parametrii exploatarii, se impune treapta de
presiune pn-1 – pn (de regula 10 bar, sau daca psat>100 bar, 20 bar);
- se citesc din diagrama pVT parametrii r, bt, bg, μt, μg;
- se trece la rezolvarea pe cale grafica a sistemului de ecuatii (1) si (2). Pentru constructia dreptei sunt
suficiente 2 puncte, iar pentru constructia curbei sunt necesare minim 3 puncte. Se aleg astfel 2 valori
pentru saturatie in ecuatia dreptei respectiv 3 valori pentru ecuatia curbei, mai mici decat saturatia in
titei corespunzatoate momentului tn-1. Punctul de intersectie al dreptei cu curba da solutia sistemului,
respectiv valoarea saturatiei in titei si cantitatea de gaze corespunzatoare treptei de presiune pn-1 – pn
(fig. 3.4.).
- se determina permeabilitatile relative in functie de St, fie din curbele permeabilitatilor relative in
functie de saturatie obtinute in laborator (Fig. 3.5.), fie pe baza nor relatii empirice (Tabelul 3.5.)

54
 Fig. 7.2. Diagrama permeabilitatilor relative in functie de satutatie

Tabelul 7.1.
Permeabilitatea relativa fata de Permeabilitatea relativa fata de
Tipul rocii colectoare
apa, kra titei, krt
Nisip uniform S3 (1-S)3
Nisip neuniform S3.5 (1-S)2(1-S1.5)
Gresie, calcar etc. S4 (1-S)2(1-S2)

- se calculeaza functia de saturatie ψ(St) si ratia instantanee gaze-titei rpn;

- introducand solutiile obtinute (ψ(St), rpn, Δ(ΔM)nn-1) in ecuatia 3 se determina Δt;
- se determina cumulativul de titei ΔN’n cu relatia:

𝑆𝑡0 𝑆𝑡
∆𝑁′𝑛 = 𝑉0 ( − )
𝑏𝑡0 𝑏𝑡

- se calculeaza cumulativul de gaze cu relatia:

55
 𝑏𝑡 𝑏𝑡0 𝑏𝑡
∆𝑀 = 𝑁 [( − 𝑟) − ( − 𝑟0 )] − ∆𝑁 ( − 𝑟)
𝑏𝑔 𝑏𝑔 𝑏𝑔

Valoarea acestuia trebuie sa fie egala cu valoarea obtinuta cu relatia:

𝑟0 1 𝑟 1
∆𝑀′ = 𝑆𝑡0 ( − ) − 𝑆𝑡 ( − )
𝑏𝑔0 𝑏𝑔𝑛 𝑏𝑡 𝑏𝑔

- se calculeaza debitul de titei la momentul tn:

𝑘
(𝜇 𝑟𝑡
∙𝑏
)
𝑡 𝑡 𝑛
𝑄𝑡𝑛 = 𝑄𝑡𝑛−1 [1 + 𝑘𝑟𝑡
]
( )
𝜇𝑡 ∙𝑏𝑡 𝑛−1

- pentru valorile reale ale parametrilor de exploatare, se vor multiplica toate valorile obtinute cu
volumul initial de pori Vp;
- se calculeaza:
𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡
𝜑=
𝜇𝑔 ∙ 𝑏𝑔

𝑘𝑟𝑔
𝜓=
𝑘𝑟𝑡

- pentru functia ψ se iau trei valori ψ’, ψ’’, ψ’’’;

- pentru Stn se iau tot trei valori St’, St’’, St’’’;
- pentru a calcula krg si krt folosim formulele din tabelul 3.5. functie de litologia tipului de proiect:
Pentru cazul in care predomina nisipul uniform:
𝑆𝑡 − 𝑆𝑡𝑟
𝑆=
𝑆𝑡0 − 𝑆𝑡𝑟

𝑘𝑟𝑡 = 𝑆 3

𝑘𝑟𝑔 = (1 − 𝑆)3

56
unde:
S- saturatia normalizata;
krt- permeabilitatea relativa fata de titei;
krg- permeabilitatea relativa fata de gaze.

Tabelul 7.2.

p r bt bg10-3 μt10-3 μg10-3 φ

Nr. crt.
bar Nm /m3 3
- - Pa*s Pa*s -
1 140 35,00 1.092 0.00734 2.318 0.0156 24142402
2 132 33,56 1.072 0.00807 2.444 0.0142 24943070
3 112 29.50 1.052 0.00894 2.57 0.0141 23457423
4 84 26.48 1.032 0.00997 2.696 0.0138 21855884
5 72 24.46 1.012 0.01124 2.822 0.0136 20598752
6 52 20.44 1.093 0.0128 2.948 0.0133 18879323
7 32 16.42 1.073 0.0149 3.074 0.0127 17461588
8 12 7.40 1.053 0.0176 3.2 0.024 15429336

Etapa 1. Treapta de presiune psat = p0 =140 bar.

Date initiale:
Sai=0.215
St0=1-Sai=1-0.215=0.785
μt0=2,9*10-3 Pa*s
μg0=0.01359*10-3 Pa*s
Vp=3159439.21 m3
r0=70.5
N=1276413.44 m3

Utilizand rel. lui Correy rezulta:

St1’=0.47
St1’’=0.46
St1’’’=0.45

𝑆𝑡 − 𝑆𝑡𝑟 0.986
𝑆1,2,3 = = {0.955
𝑆𝑡0 − 𝑆𝑡𝑟
0.924

57
 0.959
𝑘𝑟𝑡 1,2,3 = 𝑆 3 = {0.872
0.790

2.667 ∙ 10−6
3
𝑘𝑟𝑔 = − 𝑆) = {8.922 ∙ 10−5
(1
1,2,3
4.304 ∙ 10−4

𝜇𝑡 ∙ 𝑏𝑡 0.8 ∙ 10−3 ∙ 1.187

𝜑= = = 25897
𝜇𝑔 ∙ 𝑏𝑔 0.01359 ∙ 10−3 ∙ 0.00735

𝑘𝑟𝑔 2.781 ∙ 10−6

𝜓1,2,3 = = {1.023 ∙ 10−4
𝑘𝑟𝑡
5.447 ∙ 10−4

∆𝑀′0 = 0

∆𝑁′0 = 0

𝜓0 = 0

Ecuatia dreptei:
𝑟0 1 𝑟1 1
∆(∆𝑀′)10 = 𝑆𝑡0 ( − ) − 𝑆𝑡1 ( − ) − (∆𝑀′)10
𝑏𝑡0 𝑏𝑔0 𝑏𝑡1 𝑏𝑔1

Dar (∆𝑀′)10 = 0

Pentru 𝑆𝑡1 = 0.47 ⇒ ∆(∆𝑀′)10 = 2.824

Pentru 𝑆𝑡3 = 0.45 ⇒ ∆(∆𝑀′)10 = 1.499

Ecuatia curbei:
1 𝑆𝑡0 𝑆𝑡1
∆(∆𝑀′)10 = (𝑟𝑝0 + 𝑟𝑝1 ) ∙ ( − ) − (∆𝑁′)10
2 𝑏𝑡0 𝑏𝑡1

58
Dar (∆𝑁′)10 = 0

Pentru 𝑆𝑡1 = 0.47 ⇒ ∆(∆𝑀′)10 = 0.253

Pentru 𝑆𝑡2 = 0.46 ⇒ ∆(∆𝑀′)10 = 0.832
Pentru 𝑆𝑡3 = 0.45 ⇒ ∆(∆𝑀′)10 = 1.721

St krg1 krt1 Δ(ΔM’)10 Δ(ΔM’)10

- - - Ec. dreptei Ec. curbei
0.45 4.304*10-4 0.790 1.499 1.721
0.46 8.922*10-5 0.872 0.832
0.47 2.667*10-6 0.959 2.824 0.253

Cu valorile obtinute se realizeaza graficul:

2.5

1.5

0.5

0
0.445 0.45 0.455 0.46 0.465 0.47 0.475

Din grafic se citeste valorile punctului de intersectie a curbei cu dreapta, care reprezinta solutia
sistemului de doua ecuatii. Citim din grafic valorile pentru:

59
St1=0.4515
Δ(ΔM)10=1.6042

Cu aceste valori se recalculeaza:

𝑆𝑡 − 𝑆𝑡𝑟
𝑆= = 0.929
𝑆𝑡0 − 𝑆𝑡𝑟

𝑘𝑟𝑡 = 𝑆 3 = 0.802

𝑘𝑟𝑔 = (1 − 𝑆)3 = 3.561 ∙ 10−4

𝑘𝑟𝑔
𝜓= = 4.439 ∙ 10−4
𝑘𝑟𝑡

Ratia gaze titei va fi:

𝑟𝑝1 = 𝑟1 + 𝜑(𝑝) ∙ 𝜓(𝑆1 ) = 73.4

Debitul initial de titei:

𝑚3 𝑚3
𝑄𝑡0 = 150 = 1.736 ∙ 10−3
𝑧𝑖 𝑠

Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi:

𝑘
(𝜇 𝑟𝑡
∙𝑏
) 𝑚3
𝑡 𝑡 1
𝑄𝑡1 = 𝑄𝑡0 [1 + 𝑘
] = 263.4
(𝜇 𝑟𝑡 ) 𝑧𝑖
𝑡∙𝑏 𝑡 0

Timpul in care se scade de la presiunea de saturatie la treapta de presiune impusa:

60
 (∆𝑀′)10
𝑡1 = 𝑘
= 1.34𝑎𝑛𝑖
( 𝑟𝑡 )
1 𝜇𝑡 ∙𝑏𝑡 1
(𝑟
4 𝑝0
+ 𝑟𝑝1 )𝑄𝑡0 ∙ [1 + 𝑘 ]
(𝜇 𝑟𝑡
∙𝑏
)
𝑡 𝑡 0

Cumulativul de titei extras in aceasta etapa este:

∆𝑁1 = 𝑡1 ∙ 𝑄𝑡1 = 1.34 ∙ 365 ∙ 263.4 = 128828.94𝑚3

Factorul de recuperare este:

∆𝑁1 128828.94
𝜀1 = = = 5.55%
𝑁 2321273.77

Etapa 2. Treapta de presiune psat-20 bar

Utilizand rel. lui Correy rezulta:

St2’=0.45
St2’’=0.44
St2’’’=0.43

𝑆𝑡 − 𝑆𝑡𝑟 0.924
𝑆1,2,3 = = {0.894
𝑆𝑡0 − 𝑆𝑡𝑟
0.863

0.79
𝑘𝑟𝑡 1,2,3 = 𝑆 3 = {0.714
0.642

4.304 ∙ 10−4
3
𝑘𝑟𝑔 = (1 − 𝑆) = {1.202 ∙ 10−3
1,2,3
2.579 ∙ 10−3

𝑘𝑟𝑔 5.447 ∙ 10−4

𝜓1,2,3 = = {1.684 ∙ 10−3
𝑘𝑟𝑡
4.014 ∙ 10−3

61
Ecuatia dreptei:
𝑟0 1 𝑟2 1
∆(∆𝑀′)12 = 𝑆𝑡0 ( − ) − 𝑆𝑡2 ( − ) − (∆𝑀′)12
𝑏𝑡0 𝑏𝑔2 𝑏𝑡2 𝑏𝑔2

Pentru 𝑆𝑡1 = 0.45 ⇒ ∆(∆𝑀′)12 = 2.81

Pentru 𝑆𝑡3 = 0.43 ⇒ ∆(∆𝑀′)12 = 1.362

Ecuatia curbei:
1 𝑆𝑡0 𝑆𝑡2
∆(∆𝑀′)12 = (𝑟𝑝1 + 𝑟𝑝2 ) ∙ ( − ) − (∆𝑁′)12
2 𝑏𝑡0 𝑏𝑡2

Pentru 𝑆𝑡1 = 0.45 ⇒ ∆(∆𝑀′)12 = 1.655

Pentru 𝑆𝑡2 = 0.44 ⇒ ∆(∆𝑀′)12 = 2.323
Pentru 𝑆𝑡3 = 0.43 ⇒ ∆(∆𝑀′)12 = 3.58

St krg2 krt2 Δ(ΔM’)21 Δ(ΔM’)21

- - - Ec. dreptei Ec. Curbei
0.43 2.579*10-3 0.642 1.362 3.58
0.44 1.202*10-3 0.714 2.323
0.45 4.304*10-4 0.79 2.81 1.655

Cu valorile obtinute se realizeaza graficul:

62
 4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0.425 0.43 0.435 0.44 0.445 0.45 0.455

Din grafic se citeste valorile punctului de intersectie a curbei cu dreapta, care reprezinta solutia
sistemului de doua ecuatii. Citim din grafic valorile pentru:

St2=0.4425
Δ(ΔM)21=2.286

Cu aceste valori se recalculeaza:

𝑆𝑡 − 𝑆𝑡𝑟
𝑆= = 0.901
𝑆𝑡0 − 𝑆𝑡𝑟

𝑘𝑟𝑡 = 𝑆 3 = 0.732

𝑘𝑟𝑔 = (1 − 𝑆)3 = 9.59 ∙ 10−4

𝑘𝑟𝑔
𝜓= = 1.309 ∙ 10−3
𝑘𝑟𝑡

Ratia gaze titei va fi:

𝑟𝑝2 = 𝑟2 + 𝜑(𝑝) ∙ 𝜓(𝑆2 ) = 100.01

Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi:

63
 𝑘
(𝜇 𝑟𝑡
∙𝑏
) 𝑚3
𝑡 𝑡 2
𝑄𝑡2 = 𝑄𝑡1 [1 + 𝑘
] = 232.1
(𝜇 𝑟𝑡 ) 𝑧𝑖
𝑡∙𝑏 𝑡 1

Timpul in care se scade de la presiunea de saturatie la treapta de presiune impusa:

(∆𝑀′)12
𝑡2 = 𝑘
= 2.22𝑎𝑛𝑖
( 𝑟𝑡 )
1 𝜇𝑡 ∙𝑏𝑡 2
(𝑟
4 𝑝1
+ 𝑟𝑝2 )𝑄𝑡1 ∙ [1 + 𝑘 ]
(𝜇 𝑟𝑡 )
𝑡 ∙𝑏𝑡 1

Cumulativul de titei extras in aceasta etapa este:

∆𝑁2 = 𝑡2 ∙ 𝑄𝑡2 = 188070.63𝑚3

Factorul de recuperare este:

∆𝑁2 188070.63
𝜀2 = = = 8.102%
𝑁 2321273.77

Etapa 3. Treapta de presiune psat-40 bar

Utilizand rel. lui Correy rezulta:

St3’=0.44
St3’’=0.43
St3’’’=0.42

𝑆𝑡 − 𝑆𝑡𝑟 0.894
𝑆1,2,3 = = {0.863
𝑆𝑡0 − 𝑆𝑡𝑟
0.832

64
 0.714
𝑘𝑟𝑡 1,2,3 = 𝑆 3 = {0.642
0.576

1.202 ∙ 10−3
3
𝑘𝑟𝑔 = (1 − 𝑆) = {2.579 ∙ 10−3
1,2,3
4.737 ∙ 10−3

𝑘𝑟𝑔 1.684 ∙ 10−3

𝜓1,2,3 = = {4.014 ∙ 10−3
𝑘𝑟𝑡
8.224 ∙ 10−3

Ecuatia dreptei:
𝑟0 1 𝑟3 1
∆(∆𝑀′)32 = 𝑆𝑡0 ( − ) − 𝑆𝑡3 ( − ) − (∆𝑀′)32
𝑏𝑡0 𝑏𝑔3 𝑏𝑡3 𝑏𝑔3

Pentru 𝑆𝑡1 = 0.44 ⇒ ∆(∆𝑀′)32 = 5.023

Pentru 𝑆𝑡3 = 0.42 ⇒ ∆(∆𝑀′)32 = 2.74

Ecuatia curbei:

1 𝑆𝑡0 𝑆𝑡3
∆(∆𝑀′)32 = (𝑟𝑝2 + 𝑟𝑝3 ) ∙ ( − ) − (∆𝑁′)32
2 𝑏𝑡0 𝑏𝑡3

Pentru 𝑆𝑡1 = 0.44 ⇒ ∆(∆𝑀′)32 = 1.52

Pentru 𝑆𝑡2 = 0.43 ⇒ ∆(∆𝑀′ )32 = 3.021
Pentru 𝑆𝑡3 = 0.42 ⇒ ∆(∆𝑀′)32 = 4.6

St krg3 krt3 Δ(ΔM’)32 Δ(ΔM’)32

- - - Ec. dreptei Ec. Curbei
0.42 4.737*10-3 0.576 2.74 4.86
0.43 2.579*10-3 0.642 2.721
0.44 1.202*10-3 0.714 5.023 1.52

65
Cu valorile obtinute se realizeaza graficul:

0
0.415 0.42 0.425 0.43 0.435 0.44 0.445

Din grafic se citeste valorile punctului de intersectie a curbei cu dreapta, care reprezinta solutia
sistemului de doua ecuatii. Citim din grafic valorile pentru:

St3=0.426
Δ(ΔM)32=3.46

Cu aceste valori se recalculeaza:

𝑆𝑡 − 𝑆𝑡𝑟
𝑆= = 0.851
𝑆𝑡0 − 𝑆𝑡𝑟

𝑘𝑟𝑡 = 𝑆 3 = 0.615

𝑘𝑟𝑔 = (1 − 𝑆)3 = 3.339 ∙ 10−3

𝑘𝑟𝑔
𝜓= = 5.426 ∙ 10−3
𝑘𝑟𝑡

Ratia gaze titei va fi:

66
 𝑟𝑝3 = 𝑟3 + 𝜑(𝑝) ∙ 𝜓(𝑆3 ) = 135.56

Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi:

𝑘
(𝜇 𝑟𝑡
∙𝑏
) 𝑚3
𝑡 𝑡 3
𝑄𝑡3 = 𝑄𝑡2 [1 + 𝑘
] = 152.8
(𝜇 𝑟𝑡 ) 𝑧𝑖
𝑡∙𝑏 𝑡 2

Timpul in care se scade de la presiunea de saturatie la treapta de presiune impusa:

(∆𝑀′)32
𝑡3 = 𝑘
= 4.3𝑎𝑛𝑖
( 𝑟𝑡 )
1 𝜇𝑡 ∙𝑏𝑡 3
(𝑟 + 𝑟𝑝3 )𝑄𝑡2 ∙ [1 + ]
4 𝑝2 𝑘
( 𝑟𝑡 )
𝜇𝑡 ∙𝑏𝑡 2

Cumulativul de titei extras in aceasta etapa este:

∆𝑁3 = 𝑡3 ∙ 𝑄𝑡3 = 307336.65𝑚3

Factorul de recuperare este:

∆𝑁3 307336.65
𝜀3 = = = 13.24%
𝑁 2321273.77

In mod similar se peocedeaza si pentru urmatoarele etape, pana in momentul cand presiunea
atinge presiunea de abandonare.
Datele obtinute pe fiecare etapa se centralizeaza in tabelul 7.3.

67
Tabelul 7.3.
p S krt krg ψ rp Qt t ΔN ξ
Nr.crt.
bar - - - - - m3/zi ani m3/an %
3.561*10- 4.439*10-
1 152 0.929 0.802 4 4 73.4 263.4 1.34 128828.94 5.55
8.309*10-
2 132 0.901 0.732 9.59*10-4 4 100.01 232.1 2.22 188070.63 8.102
3.339*10- 5.426*10-
3 112 0.851 0.615 3 3 135.56 152.8 4.3 307336.65 13.24
1.253*10-
4 92 0.796 0.553 2 9.36*10-3 175.6 90.17 7.85 448005.84 19.3
2.403*10-
5 72 0.730 0.462 2 0.024 203.93 49.01 11.4 535053.60 23.05
6 52 0.682 0.330 0.0403 0.0723 222.08 31.06 14.7 623726.26 26.87
7 32 0.659 0.205 0.0528 0.135 241.2 21.3 19.03 691275.33 29.78
8 12 0.634 0.124 0.063 0.686 253.4 8.56 26.51 766484.59 33.02

68
 CAPITOLUL 8
INJECTIA DE APA

Pentru prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se foloseste modelul Buckly-

Leverett si Welge. Acesta este un model idealizat care considera colectorul omogen si izotrop. S-a
introdus notiunea de curgere fractionala prin zacamant.
Prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se realizeaza pentru doua situatii:
1- existenta unui sir de injectie si un sir de extractie;
2- existenta unui sir de injectie su doua siruri de extractie.

Fig. 8.1.

Prevederea comportarii in exploatare va fi urmarita in exploatare in doua etape:

1- patrunderea frontului in sondele de extractie;
2- dupa ce frontul a patruns in sondele de extractie.
Timpul la care frontul patrunde in galeria de extractie se calculeaza cu relatia:

69
 𝑆∙ℎ∙𝑚∙𝐿
𝑡𝑝 = 𝑑𝑓𝑎
𝑄𝑖𝑛𝑗 (𝑑𝑆𝑎 )
𝑓

𝑄𝑖𝑛𝑗 𝑑𝑓𝑎
𝑥𝑓 = ( )𝑡
𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 𝑑𝑆𝑎
unde 𝑥𝑓 = 𝐿

Rezulta timpul:
𝑆∙ℎ∙𝑚∙𝐿
𝑡𝑝 = 𝑑𝑓𝑎
𝑄𝑖𝑛𝑗 (𝑑𝑆𝑎 )
𝑓

Algoritmul de calcul:
- se construiesc curbele:

𝑓𝑎 = 𝑓(𝑆𝑎 )
respectiv
𝑑𝑓𝑎
= 𝑓(𝑆𝑎 )
𝑑𝑆𝑎

𝑑𝑓𝑎
- din curba 𝑓𝑎 = 𝑓(𝑆𝑎 ) se citeste saturatia in apa la front Saf (fig. 8.2), iar de pe curba 𝑑𝑆𝑎 = 𝑓(𝑆𝑎 ),
valoarea pantei corespunzatoare;
- cu ajutorul ecuatiei timpului se calculeaza timpul de patrundere a frontului de dezlocuire in galeria de
extractie;
- se calculeaza debitul de titei cu relatia:

𝑄𝑡 = 𝑄𝑇 (1 − 𝑓𝑎 )

Dupa patrunderea apei in galeria de extractie, calculul se continua astfel:

70
- se dau valori lui Sa1>Saf, unde Sa1 este saturatia in apa pe sirul sondelor de extractie si se calculeaza cu
relatia:

1
𝑓𝑎 = 𝜇𝑎 ∙𝑘𝑟𝑡
1+
𝜇𝑡 ∙𝑘𝑟𝑎

- se calculeaza saturatia medie in apa intre galeria de injectie si cea de extractti cu relatia:

1 − 𝑓𝑎1
𝑆𝑎1 = 𝑆𝑎1 + 𝑑𝑓𝑎
(𝑑𝑆𝑎 )
1

- se calculeaza cumulativul de titei extras:

1
∆𝑁 = 𝑆 ∙ 𝐿 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ (𝑆𝑎1 − 𝑆𝑎𝑖 )
𝑏𝑡
pentru t<tp
Cumulativul de titei extras se calculeaza cu relatia:

1
∆𝑁 = 𝑄𝑡 ∙ 𝑡 𝑠𝑎𝑢 ∆𝑁 = 𝑆 ∙ 𝐿 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ (𝑆𝑎𝑓 − 𝑆𝑎𝑖 )
𝑏𝑡

𝑆𝑎𝑓 - saturatia medie in apa in spatele frontului de dezlocuire pana la patrunderea acestuia in galeria de
extractie, se calculeaza ce relatia:
1 − 𝑓𝑎𝑓
𝑆𝑎1 = 𝑆𝑎𝑓 + 𝑑𝑓𝑎
(𝑑𝑆𝑎 )
𝑓

𝑆𝑎𝑓 - se poate determina din graficul din figura 3.7.

- factorul de recuperare poate fi calculat cu relatiile:

𝑋 𝑆𝑎𝑓 − 𝑆𝑎𝑖
𝜀= ∙ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡 < 𝑡𝑝
𝐿 1 − 𝑆𝑎𝑖

𝑆𝑎1 − 𝑆𝑎𝑖
𝜀= 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡 > 𝑡𝑝
1 − 𝑆𝑎𝑖

71
Cand exploatarea are loc cu doua siruri de extractie, prevederea cuprinde trei etape, respectiv:

Etapa1. 0<t<tp1

tp1- timpul de patrundere in primul sir de extractie. Se calculeaza cu relatia:

𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿1
𝑡𝑝1 = 𝑑𝑓𝑎
𝑄𝑖𝑛𝑗 (𝑑𝑆𝑎 )
𝑓

L1- distanta dintre galeria de injectie si primul sir de extractie.

Fractiile de apa pe sirul 1 (fa1) respectiv doi (fa2) sunt egale cu 0.
Debitul de titei al primului sir va fi:
𝑄𝑒𝑥1 = 𝑛𝑠1 ∙ 𝑞𝑡1
𝑄𝑒𝑥2 = 𝑛𝑠2 ∙ 𝑞𝑡2

𝑄𝑡1 = 𝑄𝑒𝑥1
𝑄𝑡2 = 𝑄𝑒𝑥2
- cumulativul de titei extras:

∆𝑁 = 𝑄𝑒𝑥 ∙ 𝑡𝑝 1

Etapa 2. tp1<t<tp2

tp2- timpul de patrundere in cel de-al doilea sir de extractie. Se calculeaza cu relatia:

𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿2
𝑡𝑝2 = 𝑡𝑝1 + 𝑑𝑓𝑎
𝑄𝑒𝑥2 (𝑑𝑆𝑎 )
𝑓

L2- distanta dintre galeria de injectie si al doi-lea sir de sonde de extractie.

72
- debitul de titei al primului sir:

𝑄𝑡1 = 𝑄𝑒𝑥1 (1 − 𝑓𝑎1 )

𝑄𝑡2 = 𝑄𝑒𝑥2

∆𝑁2 = 𝐿1 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ (𝑆𝑎1 − 𝑆𝑎𝑖 ) + 𝐿2 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ (𝑆𝑎𝑓 − 𝑆𝑎𝑖 )

𝑆𝑎1 - saturatia in apa intre sirul de injectie si primul sir de extractie, cand saturatia in apa la nivelul sirului
intai este 𝑆𝑎1 .

Pentru prevedere se va proceda dupa schema din tabelul 8.1.

Tabelul 8.1.
Sa1 fa1 (dfa/dSa)1 Sa1 tj
Saf
faf (dfa/dSa)f Saf tp1
1-Str

- se dau valori lui Sa1>Saf

- se calculeaza:
𝑑𝑓𝑎
𝑓𝑎1 = ( ) 𝑠𝑖 𝑆𝑎1
𝑑𝑆𝑎 1

- se calculeaza timpul cu relatia:

𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿1
𝑡𝑗 = 𝑡𝑝1 + 𝑑𝑓𝑎
𝑄𝑖𝑛𝑗 (𝑑𝑆𝑎 )
1

Calculele sunt valabile pentru tj>tp1

Etapa 3. pentru t>tp2

Ambele siruri produc cu apa, deci vom avea:

73
 𝑓𝑎1 ≠ 0 ; 𝑓𝑎2 ≠ 0

- debitul primului sir:

𝑄𝑡1 = 𝑄𝑒𝑥1 (1 − 𝑓𝑎1 )

- debitul celui de-al doilea sir:

𝑄𝑡2 = 𝑄𝑒𝑥2 (1 − 𝑓𝑎2 )

- cumulativul de titei:

∆𝑁3 = 𝐿1 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ (𝑆𝑎1 − 𝑆𝑎𝑖 ) + 𝐿2 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ (𝑆𝑎2 − 𝑆𝑎𝑖 )

- timpul se calculeaza cu relatia:

𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿2
𝑡𝑝1 = 𝑡𝑝2 = 𝑑𝑓𝑎
𝑄𝑒𝑥2 (𝑑𝑆𝑎 )
2

1
𝑓𝑎 = 𝜇 ∙𝑘
1 + 𝜇𝑎∙𝑘 𝑟𝑡
𝑡 𝑟𝑎

𝑆𝑎 − 𝑆𝑎𝑖
𝑆=
𝑆𝑡0 − 𝑆𝑡𝑟

Pentru nisip:
𝑘𝑟𝑡 = 𝑆 3
𝑘𝑟𝑔 = (1 − 𝑆)3

𝑆𝑡0 = 0.4745
𝜇𝑎 = 0.45
𝑆𝑡𝑟 = 0.15

74
 𝑆𝑎1 = 0.5255
𝐿1 = 235 𝑚
𝐿2 = 415 𝑚
ℎ = 42.12 𝑚

Stabilim:
𝑄𝑒𝑥1 = 𝑛𝑠1 ∙ 𝑞𝑡1 = 151.12 𝑚2 /𝑧𝑖
𝑄𝑒𝑥2 = 𝑛𝑠2 ∙ 𝑞𝑡2 = 264.46 𝑚2 /𝑧𝑖
𝑄𝑖𝑛𝑗 = 𝑄𝑒𝑥1 + 𝑄𝑒𝑥2 = 415.58 𝑚2 /𝑧𝑖

𝑑𝑓𝑎 𝑓𝑎𝑗+1 − 𝑓𝑎𝑗−1

=
𝑑𝑆𝑎 𝑆𝑎𝑗+1 + 𝑆𝑎𝑗−1

Din grafic:
𝑑𝑓𝑎
( ) = 2.73
𝑑𝑆𝑎 𝑓

𝑓𝑎𝑓 = 0.67

𝑆𝑎𝑓 = 0.55

Sa S* krt kra fa (dfa/dSa)f

0.55 0.63 0.15 0.25 0.67 2.73

Etapa1. 0<t<tp1 t=365 zile

tp1- timpul de patrundere in primul sir de extractie. Se calculeaza cu relatia:

𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿1
𝑡𝑝1 = 𝑑𝑓𝑎
= 1324 𝑧𝑖𝑙𝑒
𝑄𝑖𝑛𝑗 (𝑑𝑆𝑎 )
𝑓

75
 ∆𝑁 = 𝑄𝑒𝑥 ∙ 𝑡𝑝1 = 415.58 ∙ 1324 = 550227.92 𝑚3

∆𝑁1 550227.92
𝜀1 = = = 13.24%
𝑁 2321273.77

𝑄𝑡1 = 𝑄𝑒𝑥1 = 151.12 𝑚2 /𝑧𝑖

𝑄𝑡2 = 𝑄𝑒𝑥2 = 264.46 𝑚2 /𝑧𝑖

Etapa 2. tp1<t<tp2
𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿2
𝑡𝑝2 = 𝑡𝑝1 + 𝑑𝑓𝑎
= 2613 𝑧𝑖𝑙𝑒
𝑄𝑒𝑥2 (𝑑𝑆𝑎 )
𝑓

∆𝑁2 = 𝐿1 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ (𝑆𝑎1 − 𝑆𝑎𝑖 ) + 𝐿2 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ (𝑆𝑎𝑓 − 𝑆𝑎𝑖 ) = 42915366 𝑚3

𝑆𝑎1 = 0.6 < 𝑆𝑎𝑓 = 0.55

𝑄𝑡1 = 𝑄𝑒𝑥1 (1 − 𝑓𝑎1 ) = 83.116 𝑚2 /𝑧𝑖

𝑄𝑡2 = 𝑄𝑒𝑥2 = 264.16𝑚2 /𝑧𝑖

Etapa 3. pentru t>tp2

𝑄𝑡1 = 𝑄𝑒𝑥1 (1 − 𝑓𝑎1 ) = 83.116 𝑚2 /𝑧𝑖

𝑄𝑡2 = 𝑄𝑒𝑥2 (1 − 𝑓𝑎2 ) = 145.29 𝑚2 /𝑧𝑖

∆𝑁3 = 𝐿1 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ (𝑆𝑎1 − 𝑆𝑎𝑖 ) + 𝐿2 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ (𝑆𝑎2 − 𝑆𝑎𝑖 ) = 42915366 𝑚3

𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿2
𝑡𝑝1 = 𝑡𝑝2 = 𝑑𝑓𝑎
= 2613 𝑧𝑖𝑙𝑒
𝑄𝑒𝑥2 ( )
𝑑𝑆𝑎 2

76
77