Eom ea Filon si terapeutCe este un terapeut? intrebarea riméne inci de actualitate gi, in acest domeniu ca in multe altele, rméne de actualitate si revenirea la surse, la origini, nu numai la ‘etimologia termenului, ci si a practica implicata de acest termen. Tocmai din aceasta perspectiva ne interesim de ‘aceia pe care Filon din Alexandria ii numeste ,.Terapeuti”, chiar daca ,arta lor de 2 trai” pare s fie foarte diferita de cea pusi in practic de cei ce poarts acest nume astizi. Dar ru ar putea exista chiar in context 0 tema de cugetare, de reevaluare a presupunerilor noastre antropologice si 0 surs& de inspiratie pentru un viitor ordin al terapeutilor? Terapeuti ‘a céror antropologie nu ar fi amputati de dimensiunes spiritualé, necesari unei depline impliniti si sfndtatii omului. aiisineretisme si de sectarismey nintrebare pusi in zilele noasire ey o sectA printre altele si careia Fit efine uitim mai indeaproape, yon gi femei de traditic evreiasca, gr -culturii grecesti. fnridicinare int-o tradiie dawg spre alte culturi la care putem grim 88 preintimpinim alte rizboaie rdecdt att, putem s8 ne intrebim eum si conceptele semite, antropologia fin gindirea lui Filon. S& fie un recunoastem c& semitul si grecul ri ale lumii, ale omului gi ale ‘exclud reciproc? Sa se fi Asat piosul de spiritul filosofic al grecilor? bim cum se intélnesc civilize ‘extreme decat cele cunoscute pot totugi ine stimuleze sisi pprudenja cu privire la sintezele ‘aren gift de fing interpretiii Sfintelor Scripturi reprezint& ‘exerctiul necesar care fi va invita 88 interpreteze © ,joace” cit mai bine cu puting, si anume in uniune cu Logosul eare o inspira. ae Metoda sa de interpretare constituie, de asemenea, 0 tapi importants in istoria exegezei. Acest fel de @ considera | persongjele biblice nu doar ca inte istoice, ci si ca “athetipuri", ca imagini strueturante in sluja inconstientlui fiecirei fine omenesti, aminteyte de anumite lecturi contemporane jungiene ale textelor sacre. Putem deopotrva ‘ine gandim la luerdele lui Gilbert Durand si ale lui Henry Corbin; pentru ei, Biblia este o carte in care inconstientl vine si-si .fac8 plinul”, si se hrneascd astfl cu imaginile si cu simbolurile care il pot ajuta si trliascd si si dea 0 Semnificatie evenimentelor personale sau colective, pe care nico alti abordare pur rajionald nu reuseste sf le justifie, ‘Ar i vorba deci si citim Biblia gi textele sacre ca texte ale incongtientulu, si s& nu cdutim in ele motive sau explicai, ‘ci doar o orientare si un Sens. ‘Drama fundamentalisilr, pe care o denuntl deja Filon, este cd se oprese Ia litera, la poveste, 8 se inch in ea si ‘Modalitatea aceasta de - socoti perso ig «stiri de constiint” Fiinjei Unice, pe care le putem regisi in noi ‘rd indoiald, si relativizeze dimensiunea