Sunteți pe pagina 1din 8

3.

8 Corpii cetonici
▪Corpii cetonici sunt 3 compuşi: acetacetatul, β-hidroxibutiratul, acetona

▪Se formează în perioada catabolică a metabolismului, când disponibilităţile de glu sunt


reduse şi se apelează la lipidele depozitate în ţes adipos

▪Sunt utilizaţi ca substrate energogene în ţes extrahepatice: creier, miocard, muşchi


scheletici, rinichi

▪Ficatul nu-i utilizează ptr că nu are sistem enzimatic

▪Sunt sintetizaţi în mitocondriile hepatice din acetil-CoA rezultată prin β-oxidarea AG

▪Acetacetul format difuzează în sânge şi este preluat de ţes extrahepatice care-l utilizează
ptr obţinerea de energie

▪Prin hidrogenarea acetacetatului se formează β-hidroxibutiratul şi prin rc de


decarboxilare, acetona

▪Acetona nu este utilizată, fiind expirată prin plămâni şi urină


Producerea unor cantităţi mari de CC
determină creşterea conc lor în sânge.

Este depăşită capacit ţes de a utiliza CC şi


apare cetonuria.

Excreţia intensă duce la pierderea ionilor de


amoniu, scade rezerva alcalină şi apare
cetoacidoza.

Creierul nu poate utiliza direct lipidele ca


substrat energogen şi utilizează CC.
3.9 Lipidele plasmatice

▪Transportul lipidelor între locul de absorbţie (intestin), depozitare (ţesutul adipos) şi


distribuţia lor către org consumatoare (ficat) se face sub forma unor complexe lipoproteice,
formate din TAG , alte lipide şi proteine.

▪Lipoproteinele plasmatice mai transportă:


-colesterol (exogen şi endogen) spre şesuturile extrahepatice şi invers
-vitamine liposolubile
-Contribuie la menţinerea compoziţiei lipdice a membranelor
-reglează procese metabolice celulare

▪Lipoproteinele conţin componente proteice şi lipidice în proporţii constante

▪Componentele proteice se numesc apolipoproteine (apo-A, apo-B, apo-C, etc)-şi conţin


situsuri de recunoaştere pentru receptorii de pe suprafaţa celulelor şi funcţionează ca
activatori sau inhibitori ai enzimelor implicate în metabolismul lipoproteinelor.

▪Lipidele amfipatice sunt componente esenţiale ale lipoproteinelor


Lipidele plasmatice se pot analiza:

1.Dozarea lipidelor ca specii moleculare distincte, prin reacţii specifice şi dozarea


fiecărei fracţii lipidice:
-Dozarea lipidelor totale (400-800mg%)
- dozarea colesterolului total
-Dozarea HDL-colesterol >40mg%
-Dozarea LDL-colesterol<100mg%
-dozarea fosfolipidelor 150-260mg%
-dozarea trigliceridelor 50-160 mg%

2. Separarea fracţiilor lipoproteice prin electroforeză şi stabilirea proporţiilor fiecărei


fracţii, sau prin ultracentrifugare.

Ultracentrifugarea se bazează pe diferenţele de densitate ale lipoprot, determinate de


conţinutul acestora în lipide sau proteine. Densitatea lipoproteinelor este mai mare cu
cât procentul de prot din compoziţia lor este mai mare.

Prin ultracentrifugare s-au separat 4 fracţii lipoprot:


-chilomicronii
-lipoproteine cu densitate f mică VLDL
-lipoproteine cu densitate mică LDL
-lipoproteine cu densitate mare HDL
Prin electroforeză au fost separate 4 fracţii:
-chilomicronii, care nu migrează
- β-lipoproteine (LDL): 52-59%
-pre- - β-lipoproteine (VLDL): 10+19%
-α-lipoproteine (HDL): 25-35%

Chilomicronii-sunt lipoprot sintetizate în enterocite din lipidele exogene şi reprezintă


forma de transport a acestora

-sunt secretaţi în vasele limfatice şi ajung în plasmă după ingestia de lipide şi ating
valoarea max în 1-2 ore de la ingestie

-conţinut f mare de lipide (98-99%) şi puţine proteine (1-2%)

-se epurează în căteva ore (4-5 ore)

Rolul chilomicronilor este de a transporta lipide exogene (TAG, colesterol, fosfolipide) la


ţes extrahepatice în special ţesutului adipos

-în prima etapă de degradare, chilomicronii sunt hidrolizaţi sub acţiunea liproteinelipazei,
fiind îndepărtate TAG; resturile chilomicronice sunt capate de ficat şi metabolizate
Lipoptoteine cu densitate f mică-VLDL:
▪Conţinut mare în proteine (apo-B), iar din lipide predomină TAG

▪Sunt sintetizate în ficat şi reprezintă forma de transport a TAG endogene spre ţes
extrahepatice