EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2015 – 2016

Probă scrisă
Limba şi literatura română
Simulare
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citeşte următorul text:
Cu-o singură sforţare-ncordând vânjosu-i umăr
– Un uriaş urcându-şi poverile ce-l strâng –
Pletosul deal, din vale sui cu vii şi crâng
Ca să-şi revadă ţara cu sate fără număr,

Cu casele: mioare, şi turlele: păstori,

Ce-au coborât pe verdea câmpie argeşană,
Cu drumul ce-nsoţeşte înceata caravană
De sălcii plângătoare şi plopi pribegitori;

Ţinutul unde seara din lunci şi din zăvoaie,

Ca şi argintul sprinten, viu apele sclipesc,
Şi unde clarul cântec de clopot creştinesc
Apropie colina de-a cerului văpaie.

O, vârf de deal! O, capăt liniştitor de drum!

Opresc aicea pasul şi îmi dezleg privirea,
Când prin amurg se-nalţă, visând nemărginirea,
Din fiecare casă un crin înalt de fum.
(Ion Pillat, Vârful dealului)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: sforţare, înceata şi sclipesc.
6 puncte
2. Explică rolul virgulei din secvenţa O, vârf de deal! 6 puncte
3. Precizează tipul de rimă din poezie şi măsura primului vers al acesteia. 6 puncte
4. Transcrie un epitet şi o metaforă din textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Opresc aicea pasul şi îmi dezleg
privirea, / Când prin amurg se-nalţă, visând nemărginirea, / Din fiecare casă un crin înalt de fum. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 150 – 250 de cuvinte în care să motivezi apartenenţa la specie a pastelului
Vârful dealului de Ion Pillat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi două trăsături ale pastelului;
– să ilustrezi două trăsături ale pastelului, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei formulate;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul:
La vest de văile Cernei şi ale Timişului, spaţiul muntos carpatic face un salt altitudinal care te poartă
brusc de la peste 2000 de metri la puţin peste 1400 de metri. Acest spaţiu, cunoscut sub numele de Munţii
Banatului, este cuprins între Valea Dunării în sud, Valea Mureşului în nord, Dealurile Banatului la vest şi
Depresiunea Haţegului la est. Deşi au în cea mai mare parte o alcătuire şi o structură geologică
asemănătoare cu cea a Carpaţilor Meridionali, aceşti munţi joşi alcătuiesc o grupă distinctă a Carpaţilor
Occidentali.
Includerea în vestul ariei Carpaţilor Româneşti este legată de poziţia lor în extremitatea sud-vestică a
arcului carpatic, de fragmentarea tectonică accentuată, de dispoziţia culmilor principale şi a depresiunilor, de
căderea reliefului în trepte (de la est la vest), dar şi de modul de utilizare a terenurilor şi de structura
aşezărilor.
În ansamblu, Munţii Banatului apar ca o asociere de horsturi* şi grabene* aflate sub nivelul
altitudinal al Meridionalilor. Fundamentul lor este alcătuit din şisturile cristaline care aparţin pânzei
getice (Munţii Semenic, Dognecei, Locvei şi partea estică a Munţilor Almăjului) şi autohtonului danubian (în
restul Munţilor Almăj). Sedimentarul* domeniului getic este bine reprezentat în zona Reşiţa – Moldova Nouă
[…].
(Dănuţ Călin, Grupa Munţilor Banatului – Piticii Carpaţilor, în Terra Magazin)
*horst, horsturi s.n. regiune a scoarţei terestre mărginită de falii
*graben, grabene s.n. porţiune scufundată a scoarţei terestre
*sedimentar s.n. acumulare de minerale şi de resturi organice; depozit de roci sedimentare

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– limita de sud a Munţilor Banatului;
– zona în care este bine reprezentat sedimentarul domeniului getic. 4 puncte
2. Scrie numele autorului şi denumirea publicaţiei din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: În ansamblu, Munţii
Banatului apar ca o asociere de horsturi şi grabene aflate sub nivelul altitudinal al Meridionalilor.4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: aceşti munţi joşi alcătuiesc o grupă
distinctă a Carpaţilor Occidentali. 4 puncte
5. Transcrie propoziţia principală şi propoziţia subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei:
La vest de văile Cernei şi ale Timişului, spaţiul muntos carpatic face un salt altitudinal care te poartă brusc
de la peste 2000 de metri la puţin peste 1400 de metri. 4 puncte
6. Construieşte o frază formată din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă având
ca termen regent verbul a alcătui. 4 puncte

B. Redactează, în 150 – 250 de cuvinte, o compunere în care să relatezi o întâmplare reală sau imaginară
petrecută în timpul unei excursii. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p; coerenţa textului – 2 p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuaţia – 2 p;
aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p).
 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
Anul şcolar 2015 – 2016
Probă scrisă
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
· Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru notarea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate
(de exemplu: sforţare – strădanie; înceata – domoala; sclipesc – lucesc) 3 x 2 p. = 6 puncte
2. explicarea rolului virgulei în secvenţa dată (separă o interjecţie de restul enunţului) 6 puncte
3. câte 3 puncte pentru precizarea tipului de rimă (îmbrăţişată) şi a măsurii primului vers al poeziei
(14 silabe) 2 x 3 p. = 6 puncte
4. câte 3 puncte pentru transcrierea oricărui epitet (de exemplu: (plopi) pribegitori) şi a oricărei
metafore (de exemplu: Un uriaş urcându-şi poverile ce-l strâng) 2 x 3 p. = 6 puncte
5. prezentarea semnificaţiei versurilor date 6 puncte
· prezentare adecvată – 5 p.; prezentare parţial adecvată – 3 p.; încercare de prezentare – 1 p.
· respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 p.
B.
– câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două trăsături ale pastelului 2 x 2 p. = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru ilustrarea celor două trăsături ale pastelului, valorificând textul dat: ilustrarea
adecvată a trăsăturii – 2 p.; prezentare superficială a trăsăturii/schematism – 1 p. 2 x 2 p. = 4 puncte
– adecvarea conţinutului la cerinţă – 2 p.; adecvare parţială – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunţuri cerute (de
exemplu: Limita de sud a Munţilor Banatului este Valea Dunării.; În zona Reşiţa – Moldova Nouă
este bine reprezentat sedimentarul domeniului getic.) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autorului şi a denumirii publicaţiei (Dănuţ Călin;
Terra Magazin) 2 x 2 p. = 4 puncte
3. câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei părţi de vorbire (şi – conjuncţie simplă/coordonatoare;
aflate – adjectiv provenit din verb la participiu; sub – prepoziţie simplă; Meridionalilor – substantiv propriu)
4 x 1 p.= 4 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice (munți – subiect; distinctă – atribut adjectival)
2 x 2 p.= 4 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a propoziţiei principale (La vest de văile Cernei şi
ale Timişului, spaţiul muntos carpatic face un salt atitudinal) şi a propoziţiei subordonate (care te
poartă brusc de la peste 2000 de metri la puţin peste 1400 de metri.) 2 x 1 p. = 2 puncte
– 2 puncte pentru precizarea felului propoziţiei subordonate transcrise: propoziţie subordonată
atributivă 2 puncte
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
6. construirea unei fraze formate din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
subiectivă având ca termen regent verbul a alcătui 4 puncte
– construirea unei fraze formate din două propoziţii – 1 p.
– construirea corectă a propoziţiei subordonate indicate având ca termen regent verbul
a alcătui – 3 p.
B.
– relatarea unei întâmplări petrecute în timpul unei excursii: cu respectarea succesiunii logice a
evenimentelor – 4 p.; fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 2 p. 4 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului
spaţio-temporal 2 x 2 p. = 4 puncte
– adecvarea conţinutului la cerinţă – 2 p.; conţinut parţial adecvat – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte
12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziţiei 1 punct
– coerenţa textului 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; adecvarea parţială – 1 p.
2 puncte
– ortografia (0 erori: 3 p.; 1 – 2 erori: 2 p.; 3 – 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte
– punctuaţia (0 erori: 2 p.; 1 – 2 erori: 1 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
– aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct
– lizibilitatea 1 punct