CAPITOLUL 2 ALIMENTATIA, FACTOR DE SANOGENEZA OBIECTIVELE ALIMENTATIEI FIZIOLOGICE Alimentafia trebuie astfel conceput incdt si indeplineasc ur- mitoarele trei conditii: 1. Alimentatia trebuie sa asigure o crestere si o dezvoltare cores- punzdtoare. in acest sens, © important deosebiti o are alimentafia din primii ani de via’. Pentru organele care nu se regenereazi, cresterea urmeazi trei stadii: a) stadiul initial de multiplicare celular (hiperplazie), b) stadiul asocierii hiperplaziei cu miirirea de volum a celulelor (hipertrofie) si c) stadiul in care cresterea se face exclusiv pe seama hipertrofiei. alimentatie insuficienti in primii ani ai vietii inseamna o dezvol- tare fizicl necorespunzitoare explicdind de ce generatia actual (hraniti mai bine) prezinti un spor de indltime si greutate fati de generatiile anterioare. Desi este indoielnic beneficiul unei dezvoltiri fizice maxime (adeseori inestetice, vezi unele femei atlete), idealul de frumuseje presu- pune anumifi parametri fizici, de obicei peste media atinsi in prezent. alimentatie excesiva in primii ani ai viefii poate determina, printre altele, 0 multiplicare exagerati a celulelor adiopoase, realizind obezi- tatea ia copil sau germenele obezititii adultului. 2. Sd asigure o activitate fizica si intelectualéé normal. Evident, 0 alimentatie insuficienti scade randamentul fizic si, intr-o oarecare misuri, $i pe cel intelectual 3. Sa asigure o stare de scindtate bund. Trebuie avute in vedere nu numai dezechilibrele nutrijionale majore (obezitatea, dislipemiile, hiper- tensiunea arterial, avitaminozele etc.), dar si cele minore (avitaminozele fruste, colonul iritabil, diverticuloza intestinala etc.) deseori trecute cu vederea sau privite ca neavand o relatie cert cu modul de alimentatie. APORTUL ALIMENTAR OPTIM Nofiunea de aport alimentar optim este relativa. Dac se compari recomandirrile ficute de comisiile de nutritie din diferite piri, se poate 45Prof. Dr. Docent IULIAN MINCU ¢ Dr. VIOREL T. MOGOS observa existenta unor diferente importante atat in ceea ce priveste aportul caloric global, cat si aportul diferitelor principii nutritive luate individual. Evident, traditia alimentara a unei populafii, sedimentati in raport cu condifiile de mediu (clima, relief) si de viata (grad de activitate fizic8), poate si explice unele diferenje in necesarul de Principii nutritive care, totusi, nu poate varia foarte mult de la o Populatie la alta. Un lucru care trebuie subliniat este acela cit in anumite limite o stare de nutrifie similar’ poate fi asigurati prin diete prezentind diferente marcate intre ele, in special in ceea ce priveste ,,calitatea" alimentelor folosite. De altfel, nu ne putem imagina compozifia unei diete ideale, are si poati corespunde tuturor indivizilor. Este probabil ca aceasta nici si nu existe. Fiecare individ are o structur’ morfofunctional specific’, un temperament caracteristic, o dinamicd fizic4 particular, care reclama unele particularititi de regim alimentar, care in mod obisnuit nu sunt uate in consideratie, Mii de ani, alimentatia omului a fost dictati de instinct si de posibi- litafile de obsinere a produselor alimentare. Principala activitate a omului primitiv era aceea a procuririi hranei. Ea era astfel canalizati pentru a satisface senzafia de foame cu un aliment cat mai plicut la gust. in epoca modern, situafia s-a schimbat. Existenfa alimentelor este corespunzitoare, iar in unele firi excesiva. Mai putin de jumitate din aportul de alimente este reprezentat de produsele naturale neprelucrate (fructe, legume, cereale, carne, lapte, ou), Cele mai multe alimente sunt »prelucrate“ industrial (derivatele de lapte, derivatele de carne, derivatele rezultate din rafinarea cerealelor, conservarea legumelor si fructelor, zahiirul si produsele zaharoase etc.). Compozitia acestora din urmi este diferité sau foarte diferiti de produsul de la care s-a porit. Al disponibile in prezent au fost realizate ,,stiintific, urmiirindu-se anumifi parametri nutrifionali si organoleptici, vizind in primul rind asigurarea unor calit&fi care s& promoveze un consum ct mai mare. In aceste con- ditii, evident, si alimentatia trebuie si fie bazati pe criterii ,stiintifice*, la fel de precise. Nerespectarea lor este susceptibil& de aparifia unor tul- buriri nutritionale fie prin deficit, fie prin exces. GRUPELE ALIMENTARE §I PRINCIPHLE NUTRITIVE Organismele vii sunt sisteme deschise a ciror activitate este de- pendent de schimbul de substanje cu mediul din jur. Biologia fiinfelor vii este adaptat unui aport bine definit de sub- stanfe alimentare, aport care trebuie’si asigure organismului o serie de principii nutritive esentiale. Dupa cum se observa, in alimentatia fiziologica, principiile nutritive fundamentale sunt asigurate atat de alimente de origine vegetal (care trebuie si joace rolul cel mai important), cat si de cele de origine animal (foarte importante in anumite perioade ale vietii) 46priveste ive Iuate imentati (grad de sarul de de la o te o stare diferente mentelor ie ideale, sasta nici pecifici, reclama nu sunt e posibi- a omului pentru a elor este tate din relucrate ente sunt erivatele fructelor, rma este imentele - anumifi sigurarea este con- ifice“, la anor tul- RITIVE este de- de sub- serie de nutritive ala (care animala ALIMENTATIA, FACTOR DE SANOGENEZA in tabelul 1 se poate observa ci cea mai mare parte din aportul ali- mentar trebuie asigurat de cereale si derivate, urmate apoi de legume, grisimi, lapte si derivate, carne etc. Daci se respect raportul optim dintre diferitele grupe alimentare, necesarul caloric al organismului va fi asigurat de proteine 12-13%, lipide 28-32% gi glucide 56-60%. Paralel, vor fi acoperite si nevoile fiziologioce in toate celelalte principii nutritive. Tabelul 1 APORTUL PROCENTUAL IN ALIMENTATIA FIZIOLOGICA A DIFERITELOR GRUPE DE ALIMENTE 35% cereale gi derivate 18% grisimi 17% Tegume si fructe 12% lapte si derivate 8% ‘came si derivate 8% ait $i derivate 2% oud DENSITATEA CALORICA A ALIMENTELOR Compozitia alimentelor este extrem de diferiti att in ceea ce priveste principiile nutritive individuale, cat si valoarea caloric’, pentru 0 aceeasi unitate de greutate. O sutd de grame dintr-un produs ,natural au, 4n general, un aport sub 350 Keal, acesta fiind mai mare pentru produsele animale (pentru came intre 120 si 390, pentru peste intre 100 si 300, pentru ou 170, pentru lapte 70 etc.) si mai mic pentru produsele vegetale (300-100 pentru fructe, 20-80 pentru legume etc.) Produsele rafinate au o caracteristicl comuni si anume sunt foarte bogate in calorii: zahdirul 410 Keal, bomboanele 300-500, ciocolata 500— 600, painea 250-300, untul 806, uleiul de soia 926, margarina 786 etc. Daca ne referim la echivalentul caloric al unor alimente, vom ob- serva ci 20g zahir fumizeazi tot atdta energie (82 Keal) ca 100 g de cartofi sau 250 g de varzi albi Una din consecinfele consumului exagerat de produse rafinate, cu densitate caloric mare, este inducerea in eroare a mecanismelor_ de control al aportului energetic, care de-a lungul mileniilor au fost »programate* pe baza unei anumite valori a raportului volum/calorii si are in prezent nu mai corespunde situatiei inifiale. Se pare ci unul din factorii principali ce explict frecventa mare a obezititii in epoca mo- demi este tocmai modificarea raportului volum/calorii existent in ali- mentele consumate in mari cantitifi. Anchetele alimentare efectuate de noi pe un numar mare de obezi demonstreaz ci, in adevair, una din principalele caracteristici ale alimentafiei acestor bolnavi este volumul crescut al alimentelor cu densitate caloricii mare, care, pe lang neajunsul a7