Lucrarea nr. 3 Metode de masurare a temperaturilor 1. Materiale necesare: © Termistor Rezistent Doua Multimetre sau ohmetre Fire de conexiune Regou \Vas cu apa Eprubeta 2. Consideratii teoretice Dupa cum este cunoscut, rezistena electric& Vmetalelor variaz& cu temperatura dupa legea : R= Ry (teat (1) t unde Rr este valoarea rezistentei electrice a metalului la temperatura (°C), Ro este rezistenta acestuia la O °C, iar a este coeficientul de temperatura a rézistentei (coeficientul ‘termic al rezistentei electrice). Pentru metale pure, la temperaturi obignuite, Fe, aproximativ egal cu 0,004 grad” Coeficientul « este pozitiv pentru majoritatea ‘metalelor si are, in general, valori mici, Deci rezistenta electrica a metalelor creste odata cu temperatura, dar aceste ‘valori sunt mici (Fig.1). R@ 2) Figura 4 (1) Vatiatiarezistentel electice cu temperature la metale (curba 1) si la semiconductori (curba 2) Tw) Termometrele cu rezistent& sunt mult mai folosite in laboratoare pentru masurarea Uno temperatun’ rit-un interval foarte larg. Aceste termometre au o precizie buna dit caure ererSentulul mic de variatio a rezistentei cu temperatura. Pentru confectionarea penciatrul cu rezistenta se folosesc materiale ale caror coeficienti de variate 8 termtantsi electrice cu temperatura au valori mari. Dintre acestea cel mai des se utiizeaza platina, iar pentru intervale mai restranse de temperatura, Cupru. Te Pictevalele semiconductoare variatia rezistenfei cu temperatura se face dupa legea exponentiala : R=Re @) unde Rreste valoarea rezistentei la temperatura T [K), iar Ro si B sunt doua marimi care depind de natura semiconductorului si nu depind de temperatura.Se observa deci cA materialele semiconductoare gi micgoreazé mult rezistenta electrica odata cu cresterea temperaturii(fig.1) De exemplu, daca temperatura creste de la 0°C la 100°C, rezistenta electricé a matetialelor semiconductoare scade de 10,100 sau chiar 1000 de ori (funclie de materialul semiconductor). Din formula (1) obtinem pentru temperatura relatia : B Ryo ® prin urmare, putem determina temperatura la care se gaseste conductorul metalic daca Gunoagtem rezistenta acestuia la aceasta temperatura, rezistenta ui la ore si coeficientul a. Pentru un anumit conductor metalic (de exemplu un fir subtire bobinat pe un cuport izolator), dacd sunt cunoscute marimile Ro si a, se poate determina dit relatia (3), temperatura la care se géseste conductorul, masurandu-se rezistenta Rra acestuia la temperatura respectiva ireesta este principiul care sti la baza masurarii temperaturli cu ajutorul unui termometru cu rezistenta Valoarea Ro se poate determina masurand rezistenta conductorului la O°C, adicd atunci cand acesta este introdus int-un amestec in echilibru de apa si gheala. aaeficientul ase poate determina cunoscand valorile Ri si Re al rezistentel conductorului la temperatura T; si T2 ‘intr-adevr, in conformitate cu (1),se poate serie pentru temperatura T:: R=R(l+al) (4) si pentru temperatura To : R,=R (Ital) (6) Din (4) i (5) se obtine usor: R-R, ER 6) coanaeT Jin ultima vreme, pentru masursarea variatilor mici de temperatura se folosesc pe scard largii termistori(rezistentele termosensibile) Bente. “confectionarea termistorilor se _utiizeazé —anumite | materiale semicorductoare, care au proprietatea de a-gi modifica mult rezistenta electic& cu tempentura (fig.1). Daca logaritmam relatia (2) obfinem: Ink, =InR+ B= (0) 8 reprezentm grafic aceasta dependents. Vor tua drept abscisa 1/7 si InRr ca ordonat&, obtinem dreapta In R, = s(#): care intersecteaz& ordonata la distanta Ro ) de origine (fig.2).Deci, constanta B poate fi determinata daca se cunosc valorile rezistentel semiconductorului la doua temperaturi diferite T; si Tz. Marimea indicd sensibilitatea la temperatura a rezistentei electrice a semiconductorului respectiv. Termistorii au dimensiuni mici si forme exterioare variata (fir subtire, disc, sfera, cilindru, placa, etc.). Principiul de constructie al termistorului este urmatorul: unei bucati mici dintr-un semiconductor i se da forma dorita. In calitate de semiconductor se poate folosi cel mai frecvent un amestec de oxizi metalici (mangan, cupru, nichel, cobalt, titan, etc.). In figura (3) este reprezentat schematic un termistor. Figura 3 Constructia unui termistor Corpul termistorului A este alcdtuit din materialul_ semiconductor respectiv. Electrozii metalici M, care se continua cu M te doi conductori metalici C, ne ajut s& masuram —rezistenta _termistorului respectiv. Pentru protectie atat corpul termistorului cat gi electrozii metalici sunt acoperifi cu un strat de vopsea P. Majoritatea termistorilor sunt destinafi pentru masurarea unor temperaturi cuprinse in intervalul de la -100°C pana la 150°C. jn cataloagele speciale este indicat intervalul de temperatura in care pot lucra diferitele tipuri de termistori. Depasirea acestor limite de temperatura au.ce ia strépungerea. termistorului respectiv. 3. Procedeul experimental rasarea curbei de etalonare pentru rezistenta si a termistor Pentru a masura temperatura cu ajutorul unui termistor sau rezistente, trebuie in prealabil sa le etalonaim, adica sa trasam curba de variatie a rezistentei cu temperatura R= f(T). Masurarea —_rezistentel termistorului si rezistenfei, termometru atunci cand acesta se afl la 0 anumité temperatura, se face cu ajutorul circuitului din fig.3. Figura 3 Montaj experimental Pentru trasarea_curbei de etalonare va trebui s& masuram rezistenta termistorului si rezistentei_ la termistor sau zistenta resou