BENEFICIILE AL

Ă
PT
Ă
RII
A.
Pentru copil:
-
este alimentul ideal, care asigur
ă
o cre
ş
tere fizic
ă
ş
i psihic
ă
echilibrat
ă
.
-
con
ţ
ine substan
ţ
e care faciliteaz
ă
func
ţ
ionarea optim
ă
al organismului copilului (a
sistemului digestiv, hepatic, rena
l, neurologic, vascular, inimii).
-
reduce riscul dezvolt
ă
rii limfomului, leucemiei, bolii
Hodgkin, ale bolilor intestinale
cronice (boala Crhon, colita ulceroas
ă
, celeachie) din copil
ă
rie
ş
i a bolilor cardio-
vasculare din perioada de adult.
-
reduce riscul enterocolitei necrozante
ş
i a retinopatiei la prematuri.
-
con
ţ
ine factori care protejeaz
ă
copilul de infec
ţ
ii microbiene, virotice
ş
i fungice (infec
ţ
ii
respiratorii, otite, infec
ţ
ii gastrointestinale, de c
ă
i urinare, meningite
ş
i septicemii)
ş
i
reduce severitatea desf
ăş
ur
ă
rii lor.
-
reduce riscul mor
ţ
ii subite.
-
reduce riscul diabetului
zaharat de tip I
ş
i tip II (mai ales al
ă
ptarea exclusiv
ă
6 luni).
-
previne malnutri
ţ
ia.
-
reduce riscul obezit
ăţ
ii
ş
i al hipercolesterolemiei.
-
reduce riscul alergiei
ş
i al astmului bron
ş
ic dac
ă
al
ă
ptarea dureaz
ă
cel pu
ţ
in 4 luni (este
important
ă
ş
i alimenta
ţ
ia mamei, care dac
ă
este alergic
ă
trebuie s
ă
evite alimentele
alergizante
ş
i evitarea diversific
ă
rii precoce
ş
i a introducerii laptelui de vac
ă
în
alimenta
ţ
ia copilului).
-
scade riscul anemiei.
-
reduce riscul apari
ţ
iei cancerului de sân la feti
ţ
ele al
ă
ptate.
-
este u
ş
or digerabil.
-
are temperatur
ă
optim
ă
.
-
este steril.
-
scade inciden
ţ
a eritemului fesier.
-
favorizeaz
ă
dezvoltarea mu
ş
chilor fe
ţ
ei, al denti
ţ
iei
ş
i a vorbirii.
-
asigur
ă
o dezvoltare cerebral
ă
optim
ă
; studiile recente au demonstrat c
ă
pentru
prematurii al
ă
pta
ţ
i la sân dezvoltarea cognitiv
ă
ş
i vizual
ă
este la 7 – 8 ani mai mare
decât la cei alimenta
ţ
i cu lapte praf
ş
i performan
ţ
ele la testele de inteligen
ţă
au fost cu 8
puncte mai mari.
-
interdependen
ţ
a reciproc
ă
prin al
ă
ptare a mamei
ş
i copilului, fundamenteaz
ă
leg
ă
tura mam
ă
- copil
ş
i reduce tulbur
ă
rile emo
ţ
ionale
ş
i de adaptare a copilului în
adolescen
ţă
;
dependen
ţ
a creat
ă
prin al
ă
ptare îl ajut
ă
mai târziu s
ă
devin
ă
o persoan
ă
independent
ă
;
Este baza pentru dezvoltarea rela
ţ
iilor socio – umane de mai târziu;
primind afec
ţ
iune, ca adult va
ş
ti s
ă
d
ă
ruiasc
ă
dragoste.
B.
Pentru mam
ă
:
-
ajut
ă
involu
ţ
ia uterin
ă
rapid
ă
dup
ă
na
ş
tere
ş
i previne hemoragiile postpartum.
24
-
este protectiv împotriva cancerului de sân
ş
i ovar
ş
i a osteoporozei postmenopauzale.
-
duce la pierderea surplusului de gr
ă
sime câ
ş
tigat în timpul sarcinii
ş
i reduce riscul
obezit
ăţ
ii pe termen lung..
-
contraceptiv (nu este o metod
ă
sigur
ă
; este contraceptiv 98% numai pe perioada al
ă
pt
ă
rii
exclusive).
-
scade necesarul de insulin
ă
la mamele diabetice.
-
diminu
ă
efectele endometriozei
ş
i ajut
ă
la stabilizarea bolii.
-
este mai comod
ă
ş
i mai pu
ţ
in obositoare, laptele de mam
ă
nu trebuie preparat, copilul
este portabil.
-
are rol în împlinirea feminit
ăţ
ii
ş
i dezvoltarea instinctelor materne.
-
realizeaz
ă
o leg
ă
tur
ă
profund
ă
cu copilul.
-
economie pentru familie
66

CE S

NU FAC

MAMA CÂND AL

PTEAZ

nu for

eze copilul s

sug

(s

nu-i împing

capul spre sân)

nu al

pteze dac
ă

sânul este prea plin, mai întâi

trebuie un pic muls sânul (cât s

se înmoaie areola)

i apoi pus copilul la sân

nu sar

peste o mas

crezând c

os

aib

mai mult lapte; cu cât al

pteaz

mai

rar cu atât se produce mai pu

in lapte

S
ă

nu lase copilul s

plâng

prea mult, copilul

agitat nu suge bine

nu al

pteze copilul somnoros,

trebuie trezit prima dat

nu cânt

reasc

copilul dup

fiecare supt

nu suplimenteze suptul cu lapte praf sau ceai (mul

ţ
i copii

i dac

au supt bine,

mai accept

i un biberon de lapte praf, aceasta neînsemnând c

le-a fost foame!!)

Semnele unei lacta

ii suficiente

La copil: La mam

este mul

umit dup

supt (poate avea o perioad

de agita

ie zilnic

, mai ales seara, dar asta nu

înseamn

a sc

zut laptele la sf

itul zilei).

înghite în timpul suptului (cel pu

in pentru 10

min.)

ud

cel pu

in 6-8 scutece, urina nu este

concentrat

(dac

nu prime

te

ş
i alte lichide)

are scaune moi (verzui, galbene, dese la

început apoi galben, auri mai rare mai t

rziu)

cre

te în greutate

i lungime

este al

ptat la cerere f

fie limitat timpul

de al

ptat, el termin

suptul (unii copii

somnoro

i trebuie trezi
ţ

i)

contrac

ii uterine imediat dup

na

tere

sete

somnolen

ţă

sânii se înmoaie dup

supt

Lapte insuficient

Semne false de lacta

ie insuficient

Semne reale de lacta

ie insuficient

copilul plânge des, este nemul

ţ

umit dup

supt

se satur

mai bine dup

lapte praf decât dup

supt (laptele de vac

sau laptele praf este mai

greu digerabil

i st

mai mult în stomac dând

senza

ia de sa

ietate)

copilul î

i suge pumnii tot timpul (NU ESTE

SEMN DE FOAME), este dezvoltarea normal

ă
a senzoriului

supturile devin mai scurte sau mai lungi

suge mai frecvent ; NU PENTRU C

NU

PRIME

TE LAPTE DESTUL CI PENTRU A

STIMULA PRODUC

IA DE LAPTE

NECESAR

LUI

copilul refuz

sug

sânul "gol"

i întoarce capul

iî
ş

i deschide gura când se

atinge ceva de obrazul lui (ESTE REFLEX,

NU DIN CAUZA FOAMEI)

sânii sunt mai moi decât în primele s

pt

mâni

(s-au adaptat la cerin

ale copilului)

mama nu poate mulge lapte din sân (tehnic

gre

it

de muls)

aspect translucid al laptelui

nu cre

te în greutate (sub 500g în

prima lun

)
•

la 2 s

pt

mâni nu are greutatea de la

na

tere (excep

ie fac cei cu greutate

mare (> 4000g)

urineaz

pu

in (sub 6x), urin

concentrat

cu miros puternic

scaun rar, tare, uscat, verzui

mucoase uscate, pliu cutanat persi-

stent, turgor flsac, hipotonie muscu-

lar

, ochi înfunda
ţ

copil letargic, somnolent, plâns slab

Cre

terea secre

iei lactate

- supturi mai frecvente, la 1,5 - 2 ore (10X/zi)

- încurajarea copilului s

goleasc

un sân complect, apoi sâ

fie pus

i la cel

lalt

- nelimitarea timpului de supt (când copilul las

sânul)

- comprese calde înainte de supt, frecarea mamelonului

- oferirea sânului pe post de suzet

- mama s

ă
doarm

aproape de copil sau într-un pat

is

al

pteze noaptea din 3 în 3 ore

- mulsul manual al sânului, dac

copilul nu-l gole

te

- odihna

i relaxarea mamei

- consum de lichide suficiente (cât îi este sete)

- suport psihic, convorbiri zilnice apoi s

pt

mânale

- Metoclopramid (tb. de 10mg, 3x1 tb./zi 7 zile

i 1x1tb./zi

înc

2s

ă
pt

mâni)

-Galactogyl (produs natural ,

1-2 linguri de granule 3x/zi)

- metoda relacta

iei (suplimentare cu lapte de mam

sau lapte

praf printr-o linie suplimentar