Neoplasmul de colon

Cancerul colorectal apare atunci când celulele maligne formează tumori în ţesuturile sănătoase
ale tubului digestiv, respectiv colonul sau rectul. Tipul exact de cancer "de colon" sau "rectal"
este determinat de locul în care celulele maligne se formează şi se înmulţesc pentru a crea
tumora primară, de unde ulterior se răspândesc la distanţă, dând naştere metastazelor.

Cancerul de colon se poate dezvolta în orice segment colonic. În momentul de faţă nu se

cunoaşte cu exactitate cauza bolii, dar s-au identificat mai mulţi factori de risc:

 alimentari: dieta bogată în grăsimi, carnea roşie şi carnea procesată; obezitatea, sedentarismul;
diabetul zaharat de tip 2, fumatul.
 Alţi factori: boli inflamatorii ale intestinului, polipii colorectali, un alt cancer.

Simptomele

În faza incipientă, majoritatea cancerelor de colon nu provoacă dureri sau simptome.

Semne:

prezenţa sângelui, care poate fi roşu sau negru, în materiile fecale. Sângerarile pot fi, uneori,
neobservabile cu ochiul liber, acestea pot duce la deficit de fier (anemie) şi la simptome precum
oboseală, dispnee şi paloarea pielii.

Pacientul trebuie să se prezinte la medic dacă prezintă:

 schimbări în obiceiurile de tranzit intestinal, disconfort abdominal general

 scădere inexplicabilă în greutate
 oboseală prelungită.
“Din punct de vedere histopatologic, cancerele de colon sunt adenocarcinoame. Mai rar, pot fi
întâlnite limfoame, tumori neuroendocrine”, adaugă specialistul.

Diagnostic

Examen clinic: examinarea abdomenului şi rectului, eventuala mărire a ficatului sau

acumularea de lichid în abdomen. Examinarea rectală permite palparea tumorii rectale sau
observarea unor urme de sânge.

Investigaţii de laborator: hemoleucograma si testarea funcţiilor ficatului şi rinichilor. Testare

marker tumorali ACE – antigen carcinoembrionar.
Investigaţii radioimagistice
Colonoscopia: procedura de examinare a colonului. Se foloseşte un tub lung, flexibil, cu ajutorul
căruia medicul poate vizualiza rectul şi colonul în întregime. Colonoscopul e prevăzut cu o
cameră video care permite înregistrarea imaginilor. Colonoscopia este se recomandă tuturor
persoanelor de peste 50 de ani (screening). Acesta necesită o pregătire adecvată a colonului ,
dieta exclusiv lichidiană în ziua pre-examinării, laxative şi, uneori, clisme. Colonoscopia permite
vizualizarea tumorii şi biopsierea formaţiunii tumorale, care poate confirma natura malignă a
leziunii.

Colografia CT= colonoscopia virtuală. Această examinare implică o scanare computer

tomografică a abdomenului. În urma acesteia sunt generate imagini tridimensionale cu peretele
din interior al intestinului gros.

După ce se stabilieşte diagnosticul de tumoră maligna este necesar un CT TAP cu substanţă de

contrast pentru stadializare, pentru invazia ganglionară şi pentru a exclude metastazele la
distanţă.

RMN abdomen şi pelvis. Astfel, se permite vizualizarea ficatului, rectului şi eventualilor

ganglioni metastazici.

Examinarea histopatologică a ţesutului tumoral, recoltat prin colonoscopie, permite

precizarea cu certitudine a diagnosticului de malignitate. Din blocul tumoral se testează şi
anumiţi biomarkeri necesari în alegerea tratamentului sistemic al pacientului.

Profil molecular: “Cancerul se dezvoltă atunci când genele responsabile de reglarea creşterii şi
diferenţierii celulare suferă modificări. Pentru cancerul de colon s-au descris mai multe alterări
ale genelor, cum ar fi mutatiile RAS, mutaţia BRAF, instabilitatea microsateliţilor. Prezenţa sau
absenţa acestor profiluri moleculare ajută la stabilirea tratamentului optim”, mai spune medicul
Carmen Bodale.

Tratament

Planificarea tratamentului implică o echipă multidisciplinară. Specialiştii se întâlnesc şi discută

tipul de tratament care depinde de stadiul cancerului, de caracteristicile tumorii şi alţi factori boli
asociate, riscurile şi toxicitatea la care poate fi expus pacientul . Opinia pacientului este şi ea
luată în considerare.

“Tratamentul este o combinaţie de terapii care actionează local, precum intervenţia chirurgicală
sau radioterapia , chimioterapia şi terapiile biologice ţintite”, mai spune Dr. Carmen Bodale.

Stadiul I – rezecţia chirurgicală a intestinului.

Stadiul II – rezectia chirurgicală +/- chimioterapie adjuvantă.

 Stadiul III – rezecţie chirurgicală - chimioterapie adjuvantă

Stadiul IV – chimioterapie cu scop paliativ, asociată cu terapie biologică ţintită. “În stadiul IV,
la pacienţii cu tumoră de colon şi metastaze hepatice operabile, se poate realiza chirurgia, atât a
tumorii primare, cât şi a metastazelor hepatice, urmată de chimioterapie. Dacă leziunea de la
nivelul colonului şi metastazele sunt marginal operabile, se poate administra terapie sistemică cu
scop de reducere tumorală. Urmează apoi intervenţia chirurgicală”, susţine medicul oncolog.

Complicaţiile

Chimioterapie – hematologice: scădere globule albel/leucocite,globule roşii şi trombocite;

 non-hematologice: diaree, greţuri/vărsături, toxicitate cardiace: spasm coronarian/dureri

precordiale, neuropatie senzitivă periferică = parestezii membre inferioare şi extremităţi,
 alergii, şoc anafilactic în cazul terapiilor biologice ţintite, toxicitate cutanată.
Chirurgia este indicată practic în toate stadiile, inclusiv în stadiul IV când există metastaze
rezecabile (hepatice sau pulmonare) .

Prevenire

 Aplicarea unui program de screening la nivel naţional.

 Alegerea unui stil de viaţă sănătos:
 Dieta cu aport redus de carne roşie, grăsimi; evitarea alimentelor prăjite, afumate
sau sărate
 Dieta bogată în legume, fructe cu conţinut crescut de cereale integrale
 Efectuarea exerciţiilor fizice cu regularitate şi evitarea obezităţii.
 Aport zilnic de aspirină în doză redusă – numai la recomandarea medicului
Probleme Obiective Intervenţii A/D Evaluare
- Dureri abdominale. - Combaterea vărsăturilor. - Aplicarea unei pungi cu gheaţă pe - Durerea îşi reduce din intensitate.
- Stare generală - Ameliorarea durerilor. regiunea abdominală. - Aspiraţia gastrică 1000 ml.
alterată. - Normalizarea respiraţiei. - Repaus la pat. - Vărsăturile continuă.
- Vărsături alimentare. - Asigurarea unui climat de - Interzicerea ingerării de alimente şi - Respiraţia s-a normalizat 17 r pe
- Dispnee. calm şi securitate. lichide. Nu se administrează calmante minut.
- Anxietate. - Efectuarea examenelor majore pentru a nu masca simptomele - Hb 10g%, Grup sanguÎn BIII, Rh
paraclinice şi de laborator. - Instituirea unui sondaj de aspiraţie nazo- +, Ht 40%, L 11.000 / mm3, TS
gastrică. 2’90’’, TC 6’, glicemia 100 mg%,
- Oxigenoterapie. ureea 32 mg%. Tymol 2 UML.
- Efectuarea radiografiei abdominale pe - Sumarul de urină albumină şi
gol. glucoză absent, sediment urinar –
- Recoltarea de sânge pentru grup sanguin, foarte frecvente leucocite.
Rh, Hb, Ht, TS, TC, uree, glicemie, Tymol,
ex. sumar de urină.
- Intervenţie - Ameliorarea durerii. - Susţinerea morală a pacientului. - Temperatura 380C
chirurgicală - Testarea pacientului la - Se va observa faciesul, tegumentele şi - TA 100/60 mmHg
- Dezechilibru Xilină 1%. unghiile pacientului. - Respiraţie 18 r./minut.
hidroelectrolitic. - Reechilibrare - Se face toaleta pe regiuni cu apă şi - Puls 90 b. / minut
- Dureri. hidroelectrolitic a pacientului. săpun. - Pacientul în curs de reechilibrare
- Anxietate. - Pregătirea preoperatorie - Măsurarea temperaturii, tensiunii HE.
psihică şi fizică a bolnavului. arteriale, respiraţiei şi pulsului. - Durerea cedează.
- Test la Xilină 1% negativ. - Pacientul este de acord cu
- Adm. medicaţiei preanestezice - intervenţia chirurgicală pentru care
Efedrină f1 s.c. prezintă o stare de nelinişte.
- Se cântăreşte bolnavul.
- Montarea unei perfuzii cu ser glucozat
10%.
- Însoţirea pacientului la sala de operaţie.
- Intraoperator TA scade la 70/50 mmHg
pentru care se adm. HSHC în perfuzie,

- Dureri la nivelul - Supraveghere TA, plăgii
plăgii operatorii operatorii.
- Infecţie. - Calmarea durerii.
- Dezechilibru HE. - Combaterea infecţiei.
- Infiltrarea - Reechilibrarea HE.
pansamentului cu - Schimbarea
secreţie sero- pansamentului.
sanguinolentă. - Reluarea micţiunilor.
- Retenţie acută de
urină.
- Dureri la nivelul - Calmarea durerii.
plăgii - Desfundarea sondei
- Retenţia conţinutului - Combaterea infecţiei.
gastric pe sonda de - Supravegherea plăgii a
aspiraţie. pansamentului, a tuburilor de
- Imposibilitatea de a dren.
se alimenta şi hidrata. - Asigurarea igienei
- Dificultate de a face corporale.
mişcări datorită durerilor - Alimentarea şi hidratarea
la nivelul plăgii. pe cale parenterală.
- Infecţia. - Urmărirea aspiraţiei
gastrice.
- Mobilizarea pacientului.
- Dificultate de a-şi - Mobilizarea
efectua îngrijiri de igienă - Reluarea diurezei şi
Dextran fl1, oxigen.
- AlgocalmÎn şi Fenobarbital i.m.
- Se administrează la indicaţia medicului Durerea cedează.
AlgocalmÎn f1, Fenobarbital f1 i.m., Test negativ la Penicilină.
- Efectuarea testului la Penicilină. Aspiraţie gastrică 400 ml.
- Administrarea de antibiotice Penicilină 4 Diureză 1000 ml. TA şi pulsul
mil. Gentamicină f 3, Metronidazol f3 x 3. normale.
- Administrarea de soluţii perfuzabile: ser Temperatura 380C.
fiziologic 1000 ml, ser glucozat 1000 ml . Pacientul în curs de reechilibrare HE.
- Toaleta plăgii şi schimbarea
pansamentului.
- Se aplică comprese calde suprapubian.
- Montarea unei sonde vezicale Foley.
- Lavaj cu ser fiziologic. 200 ml.
- Toaleta plăgii, schimbarea Dup o oră de aspiraţie gastrică 400
pansamentului. ml.
- Adm. de soluţii perfuzabile Ser Durerea cedează.
fiziologic 500 ml, ser glucozat 1000 ml. Plaga operatorie are o evoluţie bună.
- igienei corporale. Pacientul este echilibrat psihic.
- Administrarea Penicilină, Gentamicină.
- Administrarea AlgocalmÎn f1, Piafen.
- Îndepărtarea sondei.
- Îndepărtarea tuburilor de dren în a VI-a
zi.
- Scoaterea firelor de sutură în a IX-a zi de
la intervenţie.
- Măsurarea TA, puls, respiraţie,
temperatură, urmărirea diurezei şi a
tranzitului.
- Urmărirea toleranţei digestive,
introducerea de alimente lichide.
- Învaţă pacientul categoriile de alimente - Pacientul echilibrat psihic.
permise şi interzise. - Micţiuni spontane fiziologice
şi de a se mobiliza. tranzitului intestinal. - Asigură alimente mai consistente, bogate - Tranzitul intestinal s-a reluat
- Imposibilitatea de a - Supravegherea funcţiilor în proteine, alimentaţia este repartizată în 5- spontan pentru materii fecale şi gaze.
se alimenta normal. vitale şi vegetative. 7 mese pe zi – supă strecurată, ceai - A X-a zi plaga se cicatrizează.
- Mobilizarea - Schimbarea neîndulcit, iaurt. - Pulsul, TA, respiraţia, temp. au
pacientului. pansamentului. - Conştientizarea pacientului asupra valori normale.
- Urmărirea diurezei. - Suprimarea sondei de importanţei regimului. - Pacientul prezintă toleranţă
aspiraţie. - Încurajează pacientul să se mobilizeze digestivă bună.
- Pacientul să fie autonom activ. - Respectă dieta prescrisă.
- Stabileşte un program în care să
alterneze perioadele de odihnă şi de
activitate.