Curs 3

AERUL UMED
Aerul atmosferic este un amestec de gaze in majoritate azot şi oxigen în proporţii practic
constante şi umiditate în catitate variabilă cu condiţiile meteo.
Amestecul se numeşte aer umed. În funcţie de cantitatea de umiditate conţinută, aerul umed poate fi
în una din următoarele stări:
 aer umed saturat avand conţinutul de umiditate sub forma de vapori maxim posibil la
temperatura respectivă;
 aer umed nesaturat cu conţinut de umiditate sub forma de vapori mai mic decat cel de la
saturaţie;
 aer umed suprasaturat cu conţinut de umiditate mai mare decat cel de la saturaţie. Excesul de
umiditate se gaseşte sub formă de picaturi fine de lichid în suspensie, formand ceaţa

Parametrii aerului umed

 Presiunea
În instalaţiile cu aer umed (instalaţii de încălzire, de răcire, de climatizare, de condiţionare),
aerul se gaseşte în apropierea presiunii atmosferice. Considerăm aerul umed un amestec de aer
uscat avand presiunea partială si umiditate cu presiunea partială . Conform legii lu Dalton,
presiunea atmosferică p este suma celor două presiuni partiale:

 Temperatura se defineşte sub trei forme:

a) Temperatura termometrului uscat, t , reprezintă temperatura aerului
masurată cu un termometru normal;
b) Temperatura termometrului umed, , reprezintă temperatura aerului
masurată cu un termometru avand rezervorul de lichid umezit, printr-un
material textil.
c) Temperatura de rouă, , reprezintă temperatura la care începe condesarea
vaporilor de apă conţinuţi în aer în procesul de răcire

 Umiditatea se defineşte sub două forme:

 Umiditatea relativă, φ, reprezintă gradul de saturaţie a aerului cu vapori de apă.
Ea se exprimă ca un raport între densitatea vaporilor şi densitatea vaporilor la saturaţie,
sau între presiuni:

În care reprezintă presiunea partială a vaporilor, iar – presiunea vaporilor saturaţi; -

densitatea vaporilor; - densitatea vaporilor saturaţi
 Umiditatea absolută (sau conţinutul de umiditate), x, reprezintă proporţia vaporilor de apă
fată de cantitatea de aer uscat:
4. Entalpia

În care reprezintă entalpia aerului uscat, iar entalpia vaporilor conţinuţi.

Diagrama a aerului umed

Parametrii aerului umed sunt transpuşi grafi într-o diagramă (h;x) avand axele virtual decalate la 135 o
din motive de lărgire a domeniului de aer umed nesaturat. Se explică mai jos cum s-a ajuns la actuala
formă a diagramei, prin 3 faze succesive.

Fig. 8 Diagrama (h;x) a aerului umed

Citirea parametrilor aerului umed aflat în starea A cu ajutorul diagramei (h;x)

Se citesc urmărind traseele indicate in fig.9,

Următorii parametrii: ai stării ,, A,,

 Temperatura termometrului uscat -

 Temperatura termometrului umed -
 Temperatura de rouă -
 Umiditatea absolută -
 Umiditatea relativă -
 Entalpia -
 Presiunea vaporilor -
 Presiunea vaporilor saturaţi -
 Umiditatea absolută de saturaţie -
Notiuni de comfort termic. Poligonul de agrement

Comfortul termic este o stare subiectivă care în mod comventional se

consideră între limitele principalilor parteneri ai aerului: t=18...22 0C si
φ=40…60%. Reprezentarea grafică a acestor limite in diagram [h;x]
delimiteaza poligonul de agreement. Aducerea parametrilor aerului umed
atmosferic la valoriile din interiorul poligonului de agreement se face cu
ajutorul unor instalaţii de încalzire, de racire, de condiţionare (încalzire+
racire +modificare sau uscare) si climatizare (realizarea unui
microclimate), prin urmatoarele procese de tratare a aerului umed:
 Procese de tratare a aerului umed

1.Încalzirea uscata.

Consta în cresterea temperaturii aerului si se realizeaza prin trecerea lui

printr-o baterie de încalzit (B.I) încalzita cu un agent termic sau cu o
rezistenta electrică.
V=ventilator
Procesul decurge la x = ct. si are urmatoarele efecte:
t1 creste la t2;
x1=x2=ct.;
φ1 scade la φ2;
h1 creste la h2.
Sarcina termica a bateriei de încalzire este produsul dintre debitul de aer,
ma, si diferenţa entalpiilor:
 2.Racirea uscata consta în scaderea temperaturii aerului si se
realizează prin trecerea prin trecerea lui printr-o baterie de răcire, BR,
prin care circula un agent de răcire. Se disting doua cazuri:

 Răcirea deasupra temperaturii de roua ( > )

Procesul decurge la x = ct. și are urmatoarele efecte:
t1 scade la t2 > tr;
x1 = x2 = ct.
φ1 crește la ; φ2
h1 scade la h2;
Sarcina termincă a bateriei de răcire este produsul dintre debitul
de aer și diferența entalpiilor: QBR = ma ( h1-h2 ) [W]
  Răcirea sub temperatura de rouă : < .
Procesul decurge la x = ct. până la saturație și apoi în lungul curbei
de saturație până la cu următoarele efecte:
t1 scade la t2 < tr;
x1 scade x2
φ1 crește la ; φ2 = 100%
h1 scade la h2;

Diferența de umiditate condensează pe suprafața rece și va fi drenată în

exteriorul instalației având un debit W = m (x1 – x2) [] .
QBR = ma ( h1-h2 )
3.Amestecul a doua catitaţi de aer umed

Se demonstreaza ca amestecul celor 2 cantitaţi ma1,ma2, avand stările

1 si 2 se afla pe segmentul 1-2 (starea M) pe care îl imparte in raportele
4.Tratarea aerului cu abur (in domeniul nesaturat)

Constă în înjectarea unei cantitaţi de abur de debit in curentul

de aer, in scopul cresterii umiditaţii acestuia , într-o baterie de umezire.
Se constata ca procesul decurge la temperatură constantă (t=constant),
cu urmatoarele efecte:

t1=t2=constant, x1 crește la x2, φ1 creste la φ 2, iar h1 creste la h2.

5.Uscarea chimică, prin absorbție, a aerului
Se face în scopul scăderii umidității, prin trecerea curentului de aer printr-un
material cu proprietăți higroscopice, într-o baterie de uscare. Instalația are 2 linii:
 Una în funcțiune de uscare ()
 A doua în proces de regenerare a materialului hidroscopic ().
Se comută alternativ de pe o funcție pe cealaltă.
Materialele higroscopice pot fi solide (granule de silicagel sau alumogel) sau
lichide (clorură de calciu). Se constată că procesul decurge la entalpie h = constantă
cu urmatoarele efecte:
t1 crește la t2, x1 scade la x2, φ1 scade la φ2, iar h1= h2 = constant.

5.Uscarea chimică, prin absorbție, a aerului

Se face în scopul scăderii umidității, prin trecerea curentului de aer printr-un
material cu proprietăți higroscopice, într-o baterie de uscare. Instalația are 2 linii:
 Una în funcțiune de uscare ()
 A doua în proces de regenerare a materialului hidroscopic ().
Se comută alternativ de pe o funcție pe cealaltă.
 Materialele higroscopice pot fi solide (granule de silicagel sau alumogel) sau
lichide (clorură de calciu). Se constată că procesul decurge la entalpie h = constantă
cu urmatoarele efecte:
t1 crește la t2, x1 scade la x2, φ1 scade la φ2, iar h1= h2 = constant.

6.Tratarea cu apă a aerului umed

Constă în pulverizarea fină a unui jet de apă în curentul de aer. În funcție de
temperatura apei pulverizate efectul poate fi: încălzire cu umidificare, răcire cu
umidificare, sau umidificare la temperatură constantă.
http://1.bp.blogspot.com/_HBwK_uV2lPk/StHTl1vy-HI/AAAAAAAAAAc/UbaeEgR-
4AA/s1600-h/Mollier+fugtig+luft+1900x1253.png