ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE

Psihologia si viata cotidiana

Coordonatori:Valeriu Ceausu
Horia Pitariu
Mircea Toma

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

Bucuresti, 1988

Capitolul: Colocviu despre stres

Subcapitolul:Stres, stresori, personalitate, performanta
Autor: HORIA PITARU

Conspect realizat de:

RADU NICOLAE IONUT
GRUPA 616
SERIA D
FACULTATEA DE CONTABILITATE
SI INFORMATICA DE GESTIUNE

1
 Am ales acest capitol datorita faptului ca ma intereseaza in mod deosebit , mai
ales in aceasta perioada a anului scolar, sa cunosc cauzele si modalitatile de diminuare
a starii de stres . Astfel , stresul insoteste orice activitate in care omul este implicat,
fiind o modalitate interactionala dintre individ si mediu, concretizat printr-o stare
tensionala, de incarcare. Prin stresor intelegem agentul extern producator de
stres(zgomot, starea de expectanta, conditii de munca nedefinite etc.). In actiunea mea
de a preveni efectele neplacute ale stresului, nu o data m-am intrebat ce este, de fapt,
o situatie stresanta si cum “simtim” noi stresul?
Situatia stresanta nu o percepem ca ceva anume, ci o cunoastem, insa, prin
maniera prin care noi sau o alta persoana reactioneaza la ea. Potential, orice stimul
extern sau intern care depaseste sau scade un anumit prag poate constitui o sursa de
stres afectand activitatea psihica si comportamentul unei persoane.
Reactia fata de situatiile stresante si stresori este rezultatul unei perceptii
subiective multideterminate din punct de vedere psihologic.
In mod obisnuit, situatiile generatoare de stres pot fi de natura : fizica
(zgomot, temperatura etc.), psihologice (teama de esec etc.) si sociala (neadaptarea
sau excluderea sociala etc.).
Consecintele situatiilor stresante au o mare varietate. De exemplu, zgomotul
ca generator de stres favorizeaza, din punct de vedere fiziologic, intensificarea
sudatiei, cresterea presiunii sanguine si a secretiei de adrenalina. Legat de starea
propriu-zisa de sanatate, zgomotul duce la instaurarea nervozitatii, insomnii, tulburari
digestive, afectiuni cardiace etc. Comportamental, persoanele expuse la zgomot
puternic devin mai egoiste, agresive etc. Copii crescuti intr-un mediu zgomotos
prezinta tulburari de recunostere a cuvintelor cu pronuntie aproximativ similara.
Elevii care frecventeaza o scoala situata intr-un mediu zgomotos au, in medie,
presiunea sanguina marita si sunt mai lenti in rezolvarea de probleme decat cei care
au scoala intr-o zona silentioasa.
Psihologii au aratat ca, im anumite situatii, stresul poate neutraliza efectele
inteligentei in realizarea unei activitati profesionale oarecare. Inteligenta – inteleasa
ca un grupaj de deprinderi cognitive- este implicata, teoretic, in realizarea oricarei
sarcini profesionale. Dar , intre adordarea inteligenta a unei sarcini si efectul propriu-
zis se interpun o serie de filtre care pot reduce eficacitatea actiunii respective. De
exemplu, lipsa de experienta va scadea performanta, la fel si o motivatie scazuta etc.
Stresul rezultat din relatii interpersonale deficitare la locul de munca va duce la o
participare inteligenta sub posibilitati: incapacitatea de a lua decizii, concentrare
scazuta, lapsusuri in memorie, toleranta scazuta la critica etc. Situatia este
extrapolabila si la viata scolara. Copiii dotati devin mediocri sau slabi in medii
scolare inadecvate. In acelasi timp, copiii cu dotare intelectuala medie vor da dovada
de performante superioare intr-o clasa al carei colectiv este bine structurat si
constituie pentru ei un suport social adecvat, stimulator.
O categorie de stimuli capabili sa produca stres sunt cei care pot interveni
intr-un moment sau altul al vietii noastre cotidiene marcand-o intr-un sens sau altul;
sunt asa-numitele evenimente de viata. Ele reprezinta circumstante care se impun ca o
schimbare in cursul obisnuit al vietii: nasterea unui copil, o promovare profesionala,
decesul unei persoane apropiate etc. Astfel, doi psihologi , T.H. Holmes si R.H. Rahe
au conceput o lista de evenimente prin care este posibila evaluarea si cumularea unor

2
incidente ce pot surveni pe parcursul unui an si care pot influenta starea de sanatate
datorita caracterului lor stresant.
Scala de evaluare a evenimentelor de viata
Rangul Evenimentul de viata Valoarea
medie
1 Decesul sotiei/sotului 100
2 Divort 73
3 Separare conjugala 65
4 Comunicarea termenului de detentie 63
5 Decesul unui membru de familie apropriat 63
6 Inbolnavire sau accidentare 53
7 Casatoria 50
8 Desfacerea contractului de munca 47
9 Reluarea vietii conjugale 45
10 Pensionarea 45
11 Schimbari in starea d sanatate din familie 44
12 Constatarea gravigitatii 40
13 Tulburari sexuale 39
14 Nasterea unui copil 39
15 Refacerea situatiei financiare 39
16 Schimbari in venitul familiei 38
17 Decesul unui prieten apropiat 37
18 Modificari importante la locul de munca 36
19 Diferende familiale 35
20 Pierderea unei sume foarte importante de bani 31
21 Imprumutarea unei sume mari de bani 30
22 Schimbari in responsibilitatile la locul de munca 29
23 Parasirea domiciliului de catre unul dintre copii 29
24 Probleme de natura juridica 29
25 Dificultati in propria realizare 28
26 Debutul sau incetarea activitatii profesionale a sotului/sotiei 26
27 Inceperea si terminarea scolii 26
28 Schimbari in conditiile de viata 25
29 Revizuirea unor obiceiuri(renuntarea la fumat) 24
30 Diferende cu seful nemijlocit 23
31 Schimbari in orele sau conditiile de munca 20
32 Schimbarea domiciliului 20
33 Schimbarea scolii 20
34 Shimbari in petrecerea timpului liber 19
35 Modificari in activitatile sociale 18
36 Imprumutarea unei sume medii de bani 17
37 Schimbarea orelor de somn 16
38 Schimbari in numarul membrilor de familie 15
39 Schimbarea orelor de masa 15
40 Vacanta, concediu 13
41 Sarbatorile de iarna 12
42 Violari nesemnificative ale legilor 11

3
 Utilizarea scalei de evaluare a evenimentelor de viata este urmatoarea: ne
gandim la evenimentele survenite in urma cu un an si le notam impreuna cu valoarea
lor scalara. Daca insumand valorile corespunzand evenimentelor si obtinem un scor
intre 150-199, aceasta inseamna ca am trait o “criza usoara de viata “; de la 200-299 ,
o “criza moderata de” viata; iar peste 300, o “criza de viata majora”.
Totodata, s-a incercat identificarea unor surse potentiale de stres din activitatea
de munca. Au fost, astfel, izolate doua atribute profesionale: accesul la decizii si
nivelul solicitarilor la care este supus individul. Urmarind un numar de profesii , s-a
constatat ca profesiile care favorizeaza dezvoltarea unor stari de stres sunt, mai
degraba, acelea in care cel implicat nu reuseste sa controleze evenimentele cu care
vine in contact (acces redus la decizii) si care sunt, totodata, suprasolicitante. Acestea
sunt profesiile de: pompier, vanzatoare, chelner, casier, telefonist, bucatar, docher,
croitor, postas.
De retinut este faptul ca situatiile stresante sunt generatoare de stres pentru
anumite persoane, pe altele lasandu-le indiferente. Aceiasi stresori provoaca stres
unora, pe altii lasandu-I impasibili.
In prezent, cercetarile care trateaza problema generala a stresului reproseaza
studiilor anterioare axate mai mult pe aspectele fiziologice masurabile(tensiune
arteriala, concentrati de glucoza din sange etc.) ca au neglijat diferentele de
personalitate, variabilitatea structurala psihologica a fiintei umane. Studiile
psihologilor au impartit in functie de schema comportamentala persoanele in persoane
de tip A si tip B.
Persoanele asociate tipului A de comportament sunt caracterizate printr-o
puternica dorinta de afirmare, competivitate, nerabdare, sunt in permanenta criza de
timp, gesturi si vorbire directa, supraangajare profesionala, trebuinte si ostilitate
excesive. Intotdeauna se angajeaza concomitent in activitati multiple, obstacole si
hartuiala. Acest tip de persoane percep mediul inconjurator ca fiind foarte solicitat si
simt ca nu au suficiente resurse sa-I faca fata, au prea putin timp sa rezolve toate
sarcinile.
Tipul B de comportament este reversul tipului A, cei in cauza fiind mai
relaxati, iau lucrurile mai usor, nu se angajeaza, lupta cu stresul intr-o maniera mai
putin frenetica, poseda un nivel de ostilitate si competivitate mai redus. Rar incearca
sa faca doua sau mai multe activitati in acelasi timp.
Pe scurt, tipurile A si B reprezinta doua stiluri de viata opuse.Se estimeaza ca
persoanele incadrate in tipul A (indiferent de sex) prezinta un risc de 2,37 ori mai
mare de manifestare a ischemiei miocardice si a consecintelor acesteia.
In continuare sunt prezentate caractericticile tipurilor de comportamente:

TIPUL A

 Intotdeauna angajat in competitii;dornic sa fie primul.

 Totdeauna in actiune, grabit.
 Neinfluentabil.
 Exigent, perfectionist.
 Ambitios. Dornic de promovare rapida.
 Munceste si cand se relaxeaza.
 Intotdeuna este primul care se scoala de la masa.
 Vorbeste tare, nu-I lasa pe altii sa termine ce au de spus.
 Isi planifica fiecare minut din zi.

4
 Devine nervos cand trebuie sa steafara sa faca nimic.
 Cand pregateste o calatorie, intai isi noteaza ce trebuie sa duca.

TIPUL B

 Nu se complica, evita competitia; se lasa dus de val.

 Relaxat, controlat, lent.
 Influentabil.
 Intelegator, nu tine la propriile-I idei.
 Bun confident. Multumit cu ceea ce face.
 Respecta orele de odihna . Prefera destinderea.
 Mananca in tihna, fara graba, relaxat.
 Asculta cu rabdare, nu se implica in conversatii.
 Nu are o programare zilnica a activitatilor.
 Poate sta linistit cateva ore neintrerupt.
 Evita sa-si faca liste de sarcini considerand ca poate tine minte totul.

In final sunt prezentate cateva sfaturi utile celor care doresc sa domine stresul:

1. In pauza de munca propuneti-va sa faceticateva exercitii fizice, frunzariti o

revista, relaxati-va.
2. Faceti-va timp sa vizitati saptamanal un muzeu sau expozitie, sa intrati in
librarie si sa rasfoiti o carte.
3. Incercati doar sa-I ascultati pe altii cum vorbesc; faceti numai un singur lucru
odata.
4. Lasati de-o parte supararile, consumati-va timpul discutand cu prietenii, cu
diverse activitati placute si obligatii.
5. Exprimati-va deschis bucuria simtamintelor, necazurile si dezamagirile.
6. Nu va supra incarcati memoria. Obisnuitiva sa utilizati un caiet cu notite.
7. Acordati-va mai mult timp decat este necesar ca sa ajungeti la gara, la aeroport
sau sa prindeti autobuzul care va duce la locul de munca.
8. Fiti pregatit sa asteptati cu rabdare pentru orice- la frizer, la o intalnire, in
statia de masina.
9. Descotorositi-va in viata de dezordine. Imbracati-va intotdeauna ingrijit, fiti
intotdeauna pus la punct, la locul de munca sa puteti gasi orice in orice
moment. Un calculator personal va poate ajuta mult.
10. Planificati totul azi ce veti face maine.

5
 RADU NICOLAE IONUT
GRUPA 616
SERIA D
FACULTATEA DE CONTABILITATE
SI INFORMATICA DE GESTIUNE

FISA PSIHOPEDAGOGICA
1. Cum ma percep pe mine

A raspunde la intrebarea “Cum ma percep pe mine?” ar trebui sa

insemne si caracterizarea corecta a persoanei mele. De fapt , asta imi si
doresc, sa-mi realizez o descriere cat mai aproape de adevar. Felul cum
sunt se afla in stransa legatura cu ceea ce sunt si cine sunt eu pe aceasta
lume. Se spune ca fiecare om are un rol determinant in viata. Din
experienta proprie pot spune cu certitudine ca mediul in care traiesti, esti
educat si te dezvolti iti influenteaza in mod categoric felul de a fi, adica
judecata si comportamentul. De cele mai multe ori o schimbare a
comportamentului in sens pozitiv nu se poate realiza, in timp ce o
modificare in sens negativ, spre un comportament neadecvat, are mai
multe sanse de “reusita”.
Nu vreau sa fac o istorie a vietii mele ceea ce ar putea demonstra
cine si ce sunt si ar realiza o puternica legatura cu al meu comportament,
asa ca trec direct la subiect.
In primul rand, sunt destul de matur sa iau singur deciziile din
viata mea si, chiar daca in aparenta ma mai indoiesc in anumite privinte,
decizia luata este cea mai potrivita in circumstantele respective. Apoi,
cred ca imi fauresc propriile conceptii si nu accept din capul locului ca
adevarate parerile altora. Sunt, insa, unele persoane care merita luate
serios in seama pentru ca au ce spune. Ceea ce imi reprosez mereu este
faptul ca nu am destula incredere in propriile forte, si aceasta se traspune
si in comportamentul cotidian. De asemenea, in stransa legatura cu
neincrederea in sine, imi reprosez si o anumita timiditate si o prea putin
importanta acordata propriei persoane.
In cazul in care apar probleme, fie ele si minore, sunt foarte
nelinistit si imi fac prea multe griji, chiar si atunci cand nu e cazul.
Imi plac oamenii care au ceva de spus si vor sa invete si pe ceilalti
si incerc sa le impartasesc aceleasi ganduri si sentimente.

2. Cum ii percep pe cei din jur

6
 De obicei, cand privesc o persoana pentru prima oara
trebuie sa fie un om deosebit ca sa imi placa din primul
moment si am intalnit astfel de persoane care m-au
impresionat de la inceput.
La alte persoane, insa, le pot descoperi calitatile doar
dupa un anumit timp. Pe acesti indivizi, care la randul lor,
ma apreciaza pentru ceea ce sunt, ii consider prietenii mei si
le incredintez tot devotamentul meu. Pe aceia, care prin
conceptiile si modul de viata ma lasa indiferent, consider ca
nu merita sa ma incred in ei.
3. Ce parere cred ca au altii despre mine

Cred ca celelalte persoane au o parere in general buna despre

mine, cred ca ma considera un om care isi are capul pe umeri si
care vrea sa realizeze ceva in viata.
De asemenea, cred ca ceilalti observ la mine o prea mare
agitatie atunci cand apar anumite probleme.
Sunt sigur ca prietenii mei cred despre mine ca le pot oferi
ajutorul meu in orice moment.
Am convingerea ca cei din imprejurul meu ma considera o
persoana demna de incredere si capabila de inalte simtaminte.