BULETINUL CALITATII NR.

13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Chitu
1

DOCUMENT INTERN

1
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."

Chitu

DE INFORMARE
aper: Sisteme de Managementul Documentelor

SI INSTRUIRE

SUMAR
MANAGEMENTUL CALITATII
SC APAVIL SA VALCEA
SC APAVIL SA VALCEA 2

MANAGEMENTUL CALITATII

aper: Sisteme de Managementul Documentelor

Chitu

Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana

Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana

BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013

Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."

SUMAR
1. “Ierarhizarea deseurilor ” si
„protectia sanatatii populatiei si a
mediului” se iau la pachet
2. Echipamente de masurare si
monitorizare….abordare ISO
3. Dialog intre un Auditor Sef si un
auditor in formare pe marginea
cerintelor precizate la cap.7.6.din
SR EN ISO 9001:2008
1.„IERARHIZAREA DESEURILOR”
SI „PROTECTIA SANATATII
POPULATIEI SI A MEDIULUI” SE
IAU LA PACHET

Daca incerci sa citesti noua lege a

deseurilor- Legea 211/2011 , observi ca
apar destul de des referiri la doua
articole: art. 4 si art. 20.
Despre ce este vorba in aceste
articole?
Articolul 4 se refera la „ierarhizarea
deseurilor”. Articolul 20 la „protectia
sanatatii si a mediului”.
Neindeplinirea prevederilor din cele doua
articole de lege nu conduce la sanctiuni
in mod direct. Totusi, daca analizam in
detaliu capitolul de sanctiuni observam
ca apar doua noi articole in care se face
referire la ele, iar amenda este destul de
consistenta: de la 20.000 lei la 40.000 lei.
La ce se refera sanctiunile cu pricina?
Capitolul 9. Valorificarea deseurilor: art.
13. - Producatorii de deseuri si detinatorii
de deseuri au obligatia valorificarii
acestora, cu respectarea prevederilor art.
4 alin. (1)-(3) si art. 20.
Capitolul 14. Responsabilitatea pentru

2
 SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
gestionarea deşeurilor: art. 22. - (1) Producatorul
de deseuri sau, dupa caz, orice detinator de
deseuri are obligatia de a efectua operatiunile de
tratare in conformitate cu prevederile art. 4 alin.
(1)-(3) şi art. 20 sau de a transfera aceste
operatiuni unui operator economic autorizat care
desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau
unui operator public ori privat de colectare a
deseurilor în conformitate cu prevederile art. 4
alin. (1)-(3) şi art. 20.
Despre ce este vorba aici?
Cum operatiile de valorificare a deseurilor sunt
parte din operatiile de tratare a deseurilor
(tratarea deseurilor include si toate operatiile de
valorificare a deseurilor), cele doua articole se
refera cam la acelasi lucru ori, articolul 13 este
un caz particular al articolului 22 (1).
In fine, ideea este ca producatorul de deseuri si
detinatorul de deseuri trebuie sa realizeze
operatiile de tratare a deseurilor cu luarea in
considerare a „ierarhiei deseurilor” si sa asigure
totodata si „protectia sanatatii populatiei si a
mediului”. Daca nu se intamapla treaba asta
inseamna amenda, iar lucrurile devin serioase.
Amenda este de la 20.000 lei la 40.000 lei.
Ce inseamna „ierarhia deseurilor” si cum se
aplica ea?
A ierarhiza deseurile, precum spune legea, nu
inseamna a pune deseurile in ordine, de la
dreapta la stanga, pe tipuri diferite de deseuri. A
„ierarhiza” deseurile inseamna a alege metoda
cea mai potrivita de a „scapa” de deseurile pe
care le produci/le detii. Aceasta strategie este
impusa de prioritatile legale si de politicile in
materie de prevenire a generarii si de gestionare
a deseurilor.
Deci: pentru a scapa de deseurile pe care le
produci ori le deti trebuie sa optezi pentru una
sau alta din solutiile care iti sunt la dispozitie,
urmarind schema de ierarhizare a deseurilor.
Prima prioritate - „prevenirea producerii de
deseuri”: cu alte cuvinte inainte de a produce un
3
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
produs (ori a furniza un serviciu) trebuie
sa gasesti solutiile cele mai bune pentru
a ingloba cat mai mult din materiile
prime, materiale si utilitati in produsul
finit, astfel incat sa nu mai ramana prea
multe parti din acestea care sa constituie
deseuri. Daca ai facut produsul respectiv
si, dintr-un motiv sau altul, este posibil sa
ajunga deseu, incearca sa-i prelungesti
durata de viata, amâna-i statutul de
deseu. Daca nu ai tu nevoie de el, poate
altcineva are nevoie si atunci nu mai este
deseu.
Poti sa „previi” generarea de deseuri prin
utilizarea de materii prime si materiale
care au un grad mai redus de substante
nocive. Astfel, produsele care devin
deseuri vor fi mai putin nocive pentru
sanatatea populatiei si a mediului.
Prioritate 2, pregatirea pentru
reutilizare: aici sunt incluse operaţiuni de
verificare, curăţare sau valorificare prin
reparare, prin care produsele ori
componentele produselor care au devenit
deseuri sunt pregatite pentru a fi
reutilizate fara nicio alta operatiune de
pretratare.
Prioritate 3, reciclarea: include orice
operatiune de valorificare prin care
deseurile sunt transformate in produse,
materiale sau substante pentru a-şi
îndeplini funcţia iniţială ori pentru alte
scopuri. Aceasta include retratarea
materialelor organice, dar nu include
valorificarea energetică şi conversia în
vederea folosirii materialelor drept
combustibil sau pentru operaţiunile de
umplere.
Prioritate 4, alte operaţiuni de
valorificare, de exemplu valorificarea
energetică: include orice operaţiune care
are drept rezultat principal faptul că
3
 SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea
altor materiale care ar fi fost utilizate într-un
anumit scop sau faptul că deşeurile sunt
pregătite pentru a putea servi scopului respectiv
în întreprinderi ori în economie în general. Legea
211/2011 prevede in anexa nr. 3 lista
operaţiunilor de valorificare.
Prioritate 5, eliminarea deseurilor (ca ultima
solutie acceptata): orice operatiune care nu este
o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in
care una dintre consecintele secundare ale
acesteia ar fi recuperarea de substante sau de
energie. Legea 211/2011 prevede in anexa nr. 2
lista operaţiunilor de eliminare.
Legiuitorul prevede si „derogari” de la schema
de ierarhizare a deseurilor.
Astfel, la articolul 4, alineat (3) se prevede:
pentru anumite fluxuri de deseuri specifice,
aplicarea ierarhiei deseurilor poate suferi
modificari in baza evaluarii de tip analiza
ciclului de viata privind efectele globale ale
generarii si gestionarii acestor deseuri.
Evaluarea ciclului de viata - in legatura cu un
produs - reprezinta o evaluare a efectelor
asupra mediului determinate de productia,
distributia, comercializarea si utilizarea
produsului, inclusiv valorificarea si eliminarea
acestuia, inclusiv utilizarea energiei si materiilor
prime si productia de deseuri din oricare dintre
activitatile mentionate. In baza acestei derogari
de la schema de ierarhizare este posibil ca intr-
un viitor mai scurt sau mai lung sa apara noi
acte de reglementare care sa ne spuna ce si
cum in legatura cu anumite fluxuri de deseuri.
Protectia sanatatii populatiei si a mediului
In fine, sa discutam putin si despre articolul. 20,
privind protectia sanatatii si a mediului.
Gestionarea deseurilor, asa cum prevede legea
211/2011, trebuie sa se realizeze fara a pune in
pericol sanatatea umana si fara a dauna
mediului, in special fara a genera riscuri pentru
aer, apa, sol, fauna sau flora; fara a crea
4
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
disconfort din cauza zgomotului sau a
mirosurilor si fara a afecta negativ
peisajul sau zonele de interes special.
Acesta este un articol destul de generos
ca intentii. Toata lumea are dreptul la un
mediu curat si la sanatate. Dar pentru a
aplica prevederile acestui articol trebuie
sa faci corelare cu multe alte articole de
reglementare. Nu ne vom ocupa de
detalii aici.
Concluzie
Ierarhizarea deseurilor si protectia
sanatatii populatiei si a mediului
reprezinta obligatii si nu optiuni.
Neindeplinirea acestora duce la amenzi
usturatoare.
Responsabilii cu gestionarea deseurilor
de la nivelul producatorilor ori
detinatorilor de deseuri trebuie sa
intreprinda demersuri concrete privind
respectarea ierarhiei deseurilor si
protectia sanatatii populatiei si a mediului
atunci cand proiecteaza, aplica, verifica
si analizeaza eficacitatea sistemului de
management al deseurilor din cadrul
organizatiilor lor.
4
 SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
2.Echipamente de masurare si
monitorizare….abordare ISO
Daca v-ati intrebat vreodata ce trebuie sa faceti
pentru a indeplini cerintele clauzei 7.6 Controlul
Echipamentelor de Masurare si Monitorizare,
si vreti un raspuns scurt si la obiect, ati ajuns
unde trebuie. Iata cele patru lucruri ce trebuie
avute in vedere:
1. EMM-urile pot fi de doua tipuri: hardware
(orice echipament ce poate fi atins….metru,
subler, cantar etc.) si software (programe
informatice utilizate pentru a masura si
monitoriza procese/ produse);
2.Compania trebuie sa stabileasca modul in
care se face verificarea metrologica a EMM-
urilor;
In functie de categoria din care face parte EMM-
ul, verificarea metrologica poate fi diferita:
- Verificarea metrologica executata de catre un
organism abilitat pentru toate EMM-urile;
- Acolo unde este posibil, verificarea metrologica
se poate executa de catre un organism abilitat
5
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
pentru un exemplar din fiecare categorie
de EMM folosit in organizatie, EMM ce va
fi considerat etalon pentru categoria sa.
In situatia asta, etalonul va fi utilizat in
continuare in verificarea metrologica
interna;
- Pentru EMM-urile de tip software,
confirmarea capacitatilor sale se face o
singura data, inainte de prima sa
utilizare.
3. Compania trebuie sa stabileasca
frecventa monitorizarii EMM-urilor
tinand cont de domeniul in care se
utilizeaza respectivul EMM, tipul de
EMM, legislatie aplicabila domeniului
respectiv etc.
4. Compania trebuie sa mentina
inregistrari referitoare la planificarea
verificarilor metrologice precum si la
rezultatele verificarilor metrologice.
5
 SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
I.DOCUMENTE DE REFERINŢĂ PENTRU
ACTIVITATEA DE METROLOGIE
 Aceste documente pot fi structurate în
două mari categorii după cum urmează:
I.1. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ ÎN
DOMENIUL REGLEMENTAT
Cele mai importante reglementări sunt
prezentate în continuare:
 Regulamentul CE nr. 764/2008 (al
Parlamentului European şi al Consiliului)
de stabilire a unor proceduri de aplicare a
anumitor norme tehnice naţionale pentru
produsele comercializate în mod legal în
alt stat membru şi de abrogare a Deciziei
nr. 3052/95/CE
 OG nr. 20/1992 privind activitatea de
metrologie, cu modificările şi completările
ulterioare
 HG nr. 193/2002 privind organizarea şi
funcţionarea BRML (Biroul Român de
Metrologie Legală)
 HG nr. 1660/2005 privind aprobarea unor
instrucţiuni de metrologie legală (IML 1
/7)
 Norme de metrologie legală (aprobate
prin ordin al directorului general al BRML
şi publicate în Monitorul Oficial)
 HG nr. 712/2009 privind aprobarea Listei
de tarife pentru lucrările efectuate de
BRML
 HG nr. 617/2003 privind stabilirea
condiţiilor de introducere pe piaţă şi de
punere în funcţiune a aparatelor de
cântărit cu funcţionare neautomată
 HG nr. 264/2006 privind stabilirea
condiţiilor de introducere pe piaţă şi de
6
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
punere în funcţiune a mijloacelor
de măsurare
 HG nr. 755/2004 pentru
aprobarea unităţilor de măsură
legale
 Ordinul nr. 48/2010 al directorului
general al BRML pentru
aprobarea Listei oficiale a
mijloacelor de măsurare supuse
controlului metrologic legal LO-
2010, cu modificările şi
completările ulterioare
Reglementările precizate anterior
stabilesc un cadru legal unitar atât pentru
introducerea pe piaţă şi punerea în
funcţiune a echipamentelor de măsurare
cât şi pentru efectuarea verificărilor
metrologice iniţiale/periodice.
Notă: lista nu este exhaustivă. Pot fi
luate în considerare şi alte reglementări,
funcţie de specificul activităţii operatorului
economic. Lista reglementărilor în
vigoare, aplicabile în domeniul
metrologiei legale, poate fi consultată la
adresa http://www.brml.ro/legislatie.
I.2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ ÎN
DOMENIUL NEREGLEMENTAT /
VOLUNTAR
În domeniul voluntar numărul şi
diversitatea documentelor de referinţă
este mare. De regulă aceste documente
de referinţă sunt standarde (naţionale /
internaţionale) de metodă sau norme
tehnice care stabilesc condiţiile în care
se desfăşoară activitatea de etalonare.
De asemenea pot fi luate în calcul
6
 SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
ghidurile/publicaţiile elaborate de instituţii
reprezentative în domeniu.
Ca surse de informare deosebit de utile pot fi
precizate următoarele adrese de web:
 www.iso.org (International Standard
Organization)
 www.ilac.org (International Laboratory
Accreditation Cooperation)
 www.european-accreditation.org
(European co-operation for Accreditation)
 www.euramet.org (European Association
of National Metrology Institutes)
 www.oiml.org (Organisation
Internationale de Metrologie Legale)
II. ASIGURAREA TRASABILITĂŢII
REZULTATELOR MĂSURĂRILOR
Se realizează prin:
Verificare metrologică
Modalitate de control metrologic legal, alta decât
aprobarea de model, prin care se constată şi se
confirmă că mijlocul de măsurare îndeplineşte
cerinţele prevăzute în reglementările de
metrologie legală (de regulă norme de
metrologie legală - NML); termenul "verificare
metrologică" este specific numai mijloacelor de
măsurare supuse controlului metrologic legal
(definiţie conform anexei 1 la OG nr. 20/1992).
Conform prevederilor legale verificarile
metrologice sunt efectuate de catre laboratoare
din structura BRML sau de catre laboratoare
autorizate de BRML. Competenta acestor
laboratoare este specificata in anexa la
autorizatia emisa de BRML.
7
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
Mijloacele de masurare utilizate in
masurari de interes public trebuie
obligatoriu supuse verificarilor
metrologice.
Etalonare
Ansamblu de operatii care stabilesc, in
conditii specificate, relatia dintre valorile
unei marimi indicate de un aparat de
masurat ori un sistem de masurare sau
dintre valorile reprezentate de o masura
ori un material de referinta si valorile
corespunzatoare realizate cu etaloane;
operatiile de etalonare se aplica atat
mijloacelor de masurare etalon, cat si
celor de lucru (definitie conform anexei 1
la OG nr. 20/1992). Pentru a fi de
incredere etalonarea trebuie sa fi
efectuata de:
 laboratoare apartinand INM
(Institut National de Metrologie)
cu competente recunoscute
(competenta recunoscuta
inseamna CMC = Calibration and
Measurement Capabilities –
capabilitate in masurare si
etalonare),
 laboratoare care pot sa
demonstreze competenta,
capabilitate de masurare si
trasabilitate.
Competentele recunoscute ale
laboratoarelor apartinand INM pot fi
accesate la http://www.bipm.org la
sectiunea CIPM-MRA.
Competenta unui laborator respectiv
statutul sau de acreditat pot fi stabilite
7
 SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
consultand site-ul organismului de acreditare
RENAR.
Note:
1. SR EN ISO/CEI 17025:2005 nu impune
efectuarea etalonarii la un laborator
acreditat sau la un laborator care
apartine unui INM cu competente
recunoscute.
2. Un operator economic poate opta sa
faca etalonarea in-house (intern). In
acest caz operatorul trebuie sa
demonstreze prin inregistrarile
efectuate cele trei elemente:
competenta, capabilitate de masurare
si trasabilitate.
3. Este de preferat insa ca etalonarea sa
fie efectuata la unul din laboratoarele
mentionate la pct. 1 deoarece acest lucru
confera o serie de avantaje dintre care
mentionam:
o nivel de incredere ridicat in
rezultatele etalonarilor,
o certificatele de etalonare emise
de laboratoarele acreditate si care
poarta marca de acreditare au
recunoastere internationala
beneficiind de prezumtia de
conformitate,
o posibilitatea de a putea verifica
statutul/competența tehnica a
laboratoarelor apeland la site-urile
organismelor de acreditare sau
EURAMET.
4. "Perioada de valabilitate" a unui certificat
de etalonare nu este stabilita de
laboratorul care efectueaza etalonarea
ci de utilizatorul etalonului funcție de
urmatorii factori: recomandarea
producatorului, frecvența de utilizare,
mediul in care este utilizat etalonul (praf,
8
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
umiditate, vibrații etc). Indrumari
privind modul cum se stabileste
perioada dintre doua etalonari
succesive se gasesc in ghidul
ILAC G24.
5. Perioada de valabilitate a unei
verificari metrologice este stabilita
prin buletinul de verificare
metrologica conform prevederilor
ordinul nr. 48/2010 al directorului
general al BRML pentru
aprobarea Listei oficiale a
mijloacelor de masurare supuse
controlului metrologic legal LO-
2010, cu modificarile si
completarile ulterioare.
III. MARCAJE APLICATE
III.1. Marcaje aplicate in conformitate
cu prevederile directivelor europene
Aceste marcaje au rolul de a atesta
conformitatea echipamentului de
masurare cu directiva europeana
aplicabila. Pentru ca un echipament de
masurare sa poata fi introdus pe piata si
pus in functiune trebuie sa aiba aplicate:
 marcajul CE,
 marcajul de verificare metrologica
(litera M aplicata pe un sticker de
culoare verde avand dimensiunile
impuse de directiva aplicabila)
Detalii privind aplicarea marcajelor sunt
precizate in directivele europene
aplicabile
Nota: legislatia europeana prevede
aplicarea unui singur marcaj CE in cazul
8
 SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
in care echipamentul de masurare este conform
cu prevederile mai multor directive europene.
III.2. Marcaje aplicate in conformitate cu
prevederile legislatiei nationale
Aceste marcaje au rolul de a atesta
conformitatea echipamentului de masurare cu
norma de metrologie legala aplicabila. Pentru ca
echipamentul de masurare sa poata fi utilizat in
conditiile respectarii legii trebuie sa aiba aplicate:
 marcajul aprobarii de model, acolo unde
este aplicabil (a se vedea prevederile
Ordinul nr. 48/2010 al directorului general
al BRML),
 marcajul de verificare metrologica.
In plus echipamentul de masurare trebuie sa fie
insotit de buletinul de verificare metrologica
(document care atesta legalitatea
echipamentului de masurare). Detalii privind
modul de aplicare a marcajelor sunt precizate in
HG nr. 1660/2005 privind aprobarea unor
instructiuni de metrologie legala (IML 1 … 7).
III.3. Marcaje aplicate in urma efectuarii
etalonarilor
Sunt cazuri in care, in urma etalonarilor, se
aplica marcaje cu scopul de a proteja
echipamentul de masurare impotriva
ajustarilor/reglajelor ulterioare. De ex: aplicarea
unui marcaj pe un sigiliu care impiedica accesul
la surubul care permite reglarea factorului de
calibrare la un traductor de debit.
IV. IDENTIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE
MASURARE SI MONITORIZARE
9
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
Echipamentele de masurare trebuie, in
conditiile in care dimensiunile o permit,
sa fie identificate prin etichetare. Eticheta
trebuie sa contina cel putin urmatoarele
informatii:
 denumirea echipamentului de
masurare,
 denumirea producatorului,
 tipul,
 seria,
 clasa de exactitate.
De asemenea trebuie sa fie utilizate
etichete care sa permita atat identificarea
starii tehnice (verificat/etalonat) a
echipamentului utilizat cat si valabilitatea
verificarii/etalonarii.
V. INREGISTRARI ASOCIATE
ECHIPAMENTELOR DE MASURARE SI
MONITORIZARE
Pentru a demonstra un control adecvat
asupra echipamentelor de masurare si
monitorizare (EMM) operatorul economic
trebuie sa prezinte documente din care
sa rezulte:
 planificarea EMM la
etalonare/verificare metrologica,
 planificarea EMM pentru
reparatii/revizii tehnice,
 interventiile efectuate asupra
EMM (de ex: etalonari, verificari,
reparatii, diagrama comportarii in
timp pentru etaloane).
Note:
9
SC APAVIL SA VALCEA 10

MANAGEMENTUL CALITATII

aper: Sisteme de Managementul Documentelor

Chitu

Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana

Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana

BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013

Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."

1. De regula un operator economic trebuie permit o identificare adecvata a

sa aiba ca inregistrari, cel puțin: fise de EMM dar si un control adecvat
evidența ale EMM, plan de efectuare a asupra EMM.
etalonarilor/verificarilor metrologice, plan
de reparații/revizii tehnice.
2. Fisele de evidența trebuie sa identifice:
denumirea EMM, producatorul, tipul,
seria, data primei utilizari, domeniul de
masurare, diviziunea, istoricul
etalonarilor/verificarilor metrologice
(datele la care s-au
efectuatetalonarile/verificarile respectiv
datele la care urmeaza sa fie
reetalonate/reverificate), istoricul
reparațiilor (datele la care s-au facut
reparațiile respectiv ce componenta a
EMM a fost defecta). Exista cazuri in VI. TRATAREA ECHIPAMENTULUI DE
care softul utilizat de EMM poate fi MASURARE NECONFORM
actualizat (up-date).
3. In aceste cazuri fisa trebuie sa identifice In cazul in care in timpul auditului sunt
momentul/momentele cand au fost identificate EMM neconforme trebuie, cel
efectuate actualizarile. putin:
4. Planul de efectuare a
etalonarilor/verificarilor metrologice poate
 sa se identifice activitatile in care
fi anual sau multi-anual in cazul in care
EMM au fost implicate,
numarul de EMM este mic. Planul trebuie
 sa se identifice inregistrarile care
sa identifice: denumirea EMM,
contin rezultate ale masurarilor
producatorul, tipul, seria, domeniul de obtinute cu ajutorul acestor EMM,
masurare, diviziunea, data planificata
 sa se verifice daca mai exista si
pentru etalonare/verificare metrologica,
alte EMM neconforme si care
observații.
sunt aspectele sistematice care
5. Planul de efectuare a reparații/revizii
se manifesta (EMM care nu sunt
tehnice poate fi anual sau multi-anual in
etalonate/verificate, EMM care nu
cazul in care numarul de EMM este mic.
sunt etichetate, EMM care desi au
Planul trebuie sa identifice: denumirea
documente insotitoare adecvate
EMM, producatorul, tipul, seria, domeniul
au o stare tehnica
de masurare, diviziunea, data planificata
necorespunzatoare etc).
pentru reparații/revizii tehnice, observații.
6. Din cate se observa, in documentele
precizate anterior, anumite informații se
repeta insa ele nu pot fi omise pentru ca

10
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
3. DIALOG INTRE UN AUDITOR
SEF SI UN AUDITOR IN FORMARE
PE MARGINEA CERINTELOR
PRECIZATE LA CAP. 7.6. DIN SR
EN ISO 9001:2008-CONTROLUL
EMM_urilor
 Auditor (A):Pentru început puteti sa-mi spuneti
care sunt documentele de referinta pentru
activitatea de metrologie în general? Si în
particular pentru un operator economic care are în
structura sa un compartiment de metrologie?
 Auditor sef (AS): In ambele situatii este bine sa
structuram aceste documente de referinta functie
de domeniul în care sunt utilizate. Putem vorbi
despre documente de referinta pentru domeniul
reglementat respectiv documente de referinta
pentru domeniul voluntar.
 Auditor (A):Ce înseamna domeniul reglementat?
 Auditor sef (AS): Pe întelesul tuturor domeniul
reglementat este domeniul în care opereaza
numai reglementarile internationale respectiv cele
nationale. Adica regulamente europene, directive
europene dar si legi, ordonante de guvern,
hotarari ale guvernului, norme de metrologie
legala etc. Aceste reglementari pot fi gasite pe
site-ul BRML (Biroul Roman de Metrologie Legala)
la adresa http://www.brml.ro/legislatie.
Aceste reglementari se refera la activitati cum ar fi:
introducerea pe piata si punerea în functiune a
mijloacelor de masurare (mdm), aprobarea de
model pentru mdm, verificarea metrologica a
11
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
mdm, aplicarea marcajelor de verificare
metrologica pe mdm, masurari.
 Auditor (A):Ce înseamna domeniul
nereglementat sau voluntar?
 Auditor sef (AS):Este domeniul în care
opereaza documente de referinta cu
caracter voluntar sau neobligatoriu.
Numarul si diversitatea acestor
documente de referinta este mai mare
decat în cazul domeniului reglementat. In
acest domeniu de obicei documentele de
referinta sunt standarde
nationale/internationale dar putem sa ne
raportam si la ghiduri, norme etc. In
domeniul metrologiei aceste documente
se refera cu precadere la activitatea de
etalonare. Ele pot fi gasite cu usurinta pe
site-urile unor organizatii internationale
sau pe site-urile organismelor nationale
de acreditare.
 Auditor (A):Sa înteleg ca verificarea
metrologica si etalonarea sunt total
diferite si se raporteaza la documente de
referinta diferite?
 Auditor sef (AS):Daca ne raportam la
documentele de referinta raspunsul este
da. Totusi verificarea metrologica si
etalonarea sunt activitati care au multe
puncte în comun.
 Auditor (A):Spuneti-mi mai multe despre
documentele de referinta pentru
verificarea metrologica?
 Auditor sef (AS): Inainte de a preciza
care sunt documentele de referinta
pentru verificarea metrologica trebuie sa
spunem ca verificarea metrologica este o
forma de control metrologic legal care se
aplica acelor mdm care sunt precizate în
Ordinul nr. 48/2010 al directorului general
al BRML si care sunt utilizate în masurari
de interes public. Mare atentie la aceste
doua conditii pentru ca , daca aceste
conditii nu sunt îndeplinite simultan de un
mdm acesta nu se supune verificarii
metrologice.
 Auditor (A):Am înteles.
 Auditor sef (AS): La momentul actual
verificarea metrologica are ca documente
de referinta în principal norma de
metrologie legala (NML) respectiv
11
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
procedura sau procedurile de verificare (PV)
asociate normei. Sunt si cazuri de mijloace de
masurare care au fost introduse pe piata si puse
în functiune înainte de aparitia NML si care au ca
documente de referinta norme tehnice de
metrologie (NTM). Acestea nu au asociate
proceduri de verificare deoarece ele contin si
metoda de verificare.
 Auditor (A):Destul de complicata situatia?
 Auditor sef (AS):Poate. Dar trebuie sa stiti ca
aceasta situatie a fost determinata pe de o parte
de progresul tehnologic dar si de necesitate de a
avea un cadru legislativ cat mai elastic, permisiv.
 Auditor (A):Adica?
 Auditor sef (AS): NTM erau documente care
stabileau cerinte pentru mdm care functionau într-
o economie centralizata. Diversitatea acestor mdm
era una limitata. Odata cu trecerea la economia de
piata a crescut foarte mult diversitatea mdm astfel
ca a aparut si necesitatea înlocuirii acestor NTM
cu NML care prin faptul ca pot avea asociate una
sau mai multe proceduri de verificare sunt mai
adecvate situatiei create în piata.
 Auditor (A):Exista diferente esentiale între NTM si
NML?
 Auditor sef (AS):Da. As putea spune ca în
principiu exista una care merita discutata. Este
vorba despre faptul ca NML stabileste numai
cerinte pentru o categorie de mdm în timp ce NTM
cuprinde atat cerinte cat si metoda de verificare
pentru acea categorie de mdm. Prin faptul ca o
NML poate avea asociate una sau mai multe PV
rezulta o mai buna orientare a NML catre cerintele
pietei. Trebuie sa stiti ca acest principiu îsi are
originea în domeniul voluntar unde de multe ori
unui standard national sau international
(echivalentul normei din domeniul reglementat) i
se asociau una sau mai multe metode/proceduri
de verificare/etalonare /încercare
 Auditor (A):Unde pot fi gasite aceste norme si
proceduri?
 Auditor sef (AS):NML fiind documente de interes
general sunt publicate în Monitorul Oficial Partea I.
NTM pot fi procurate contracost de la BRML. In
ceea ce priveste procedurile de verificare, la
momentul actual acestea sunt documente care
apartin laboratoarelor de metrologie autorizate
care efectueaza verificari metrologice. Procedurile
sunt elaborate de laboratoarele care doresc
obtinerea autorizarii si sunt supuse aprobarii
12
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
BRML-Directia Autorizari. Dupa
aprobarea de catre BRML a
procedurii/procedurilor si obtinerea
autorizatiei de catre laborator aceste
documente sunt utilizate numai în cadrul
laboratorului. Ele nu sunt documente de
interes general.
 Auditor (A):Care sunt mdm care se
supun controlului statului si în ce
document sunt precizate?
 Auditor sef (AS):Documentul care
precizeaza categoriile de mdm care se
supun controlului metrologic legal este
Ordinul nr. 48/2010 al directorului
general al BRML. In acest document
sunt precizate categoriile si sortimentele
de mdm supuse controlului metrologic
legal, modalitatile de control metrologic
care trebuie sa fie aplicate fiecarui
sortiment precum si intervalele maxime
admise între doua verificari metrologice
succesive.
 Auditor (A):In principiu am înteles. Putin
mai devreme ati facut referire la masurari
de interes public. Ce înseamna aceste
masurari?
 Auditor sef (AS):Aceste masurari sunt
definite în ordinul amintit anterior la art. 4.
 Auditor (A):Puteti sa-mi dati cateva
exemple?
 Auditor sef (AS):Spre exemplu
distribuitoarele de combustibil pentru
autovehicule (pompele de benzina) din
statiile de carburanti sunt mdm utilizate în
masurari de interes public. Aceste
distribuitoare sunt precizate în Ordinul nr.
48/2010 al directorului general al BRML
si realizeaza masurari pe baza carora se
stabilesc costuri (masurare de interes
public). Conform prevederilor ordinului
anterior aceste distribuitoare se verifica
metrologic la o perioada de un an. Un alt
exemplu ar fi masurarile (cantariri)
efectuate în piete. Deoarece sunt
masurari pe baza carora se stabilesc
costuri sunt considerate de interes public.
 Auditor (A):Dar daca un operator
economic utilizeaza un distribuitor de
combustibil pentru a livra combustibil în
12
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
cadrul diferitelor subunitati care îi apartin. Este tot
o masurare de interes public?
 Auditor sef (AS):Nu. In acest caz masurarea nu
mai este de interes public conform ordinului
anterior mentionat. Este o masurare pe baza
careia se realizeaza gestiunea interna a
cantitatilor de combustibili. In acest caz
distribuitorul poate fi supus operatiei de etalonare.
 Auditor (A):Ce se întampla daca utilizatorii
acestor mdm nu efectueaza verificarile
metrologice?
 Auditor sef (AS): Functie de gravitatea
consecintelor putem vorbi de contraventie sau
chiar de infractiune. Este bine ca în domeniul
reglementat verificarile metrologice sa fie
efectuate la termenele stabilite si mai ales este
bine ca dupa efectuarea verificarilor metrologice
mdm sa fie utilizate conform recomandarilor
producatorilor. Deseori utilizatorii nu respecta
recomandarile producatorilor astfel ca dupa o
scurta perioada de timp mdm nu mai functioneaza
corect desi ele sunt însotite de documentele si
marcajele impuse de lege. Este responsabilitatea
utilizatorului de a asigura corectitudinea
masurarilor respectiv legalitatea mdm.
 Auditor (A):Sa revenim la asemanarile si
deosebirile dintre verificarea metrologica si
etalonare privind documentele de referinta si nu
numai.
 Auditor sef (AS):Daca în cazul verificarii
metrologice ne refeream la NML si PV în cazul
etalonarii ne vom referi la standarde
nationale/internationale respectiv proceduri de
etalonare. Sunt si cazuri în care standardul
international contine metoda/procedura de
etalonare, caz similar NTM. Asemanarile si
deosebirile dintre cele doua activitati sunt
prezentate aici.
 Auditor (A):In cazul în care un operator economic
doreste sa efectueze o etalonare, unde credeti ca
este mai bine sa se adreseze?
 Auditor sef (AS):Alegerea se face tinand seama
de urmatorii factori: exactitatea etalonului, etalon
transportabil/netransportabil, costul etalonarii,
competenta furnizorului de etalonare, distanta
pana la furnizorul de etalonare etc. Tinand seama
de acesti factori putem apela la serviciile unor
laboratoare acreditate, atestate sau laboratoare
ale INM cu competenta recunoscuta.
13
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
 Auditor (A):Este specificata undeva
obligativitatea ca etalonarile sa fie
efectuate în laboratoare acreditate sau
atestate?
 Auditor sef (AS):Nu. In general
standardele care se refera la activitatea
de etalonare, cum sunt SR EN ISO 9001
sau EN ISO/CEI 17025, nu impun modul
cum se face etalonarea sau unde se face
etalonarea. Standardele cer ca mdm sa
fie verificate sau etalonate, acolo unde
este aplicabil, pentru a se putea
demonstra fie conformitatea produsului
cu cerintele specificate fie trasabilitatea
rezultatelor masurarilor, în cazul
etalonarii.
 Auditor (A):Sa înteleg ca daca un
operator economic decide sa efectueze
etalonarile propriilor etaloane intern,
poate sa o faca?
 Auditor sef (AS): Bineînteles. SR EN
ISO 9001 permite acest lucru. Conditia
este ca operatorul economic sa poata sa
demonstreze ca laboratorul sau are cele
trei atribute indispensabile pentru a
asigura o etalonare de încredere:
competenta, capabilitate de masurare si
trasabilitate.
 Auditor (A):Si atunci de ce sa se mai
adreseze unui laborator acreditat sau
atestat?
 Auditor sef (AS): Lucrurile trebuie un pic
nuantate. Atunci cand avem de ales între
mai multe variante posibile trebuie sa
alegem varianta optima dpdv calitate,
pret etc. Spre exemplu, daca operatorul
economic are un client care îi solicita ca
toate etalonarile sa fie efectuate la un
laborator acreditat nu va avea alta
optiune. Sau daca un operator economic
are în structura un laborator de etalonare
acreditat el va efectua etalonarile numai
la laboratoare acreditate sau laboratoare
ale INM cu competente recunoscute.
Regulile din domeniul acreditarii obliga la
acest lucru. Tot la un laborator acreditat
sau un laborator al INM cu competente
recunoscute se va adresa un operator
economic care doreste sa demonstreze
rapid ca rezultatele masurarilor efectuate
13
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
de el sunt trasabile. In cazul în care operatorul
economic efectueaza masurari cu un nivel scazut
de exactitate si utilizeaza etaloane de exactitate
scazuta, el poate opta pentru solutia de a efectua
etalonarile intern fara a mai fi necesara atestarea
sau acreditarea. In acest caz operatorul trebuie sa
stie ca, în timpul unui audit, va pierde destul de
mult timp cu prezentarea dovezilor pentru a
demonstra competenta, capabilitate de masurare
si trasabilitate.
 Auditor (A):Dar laboratoarele atestate sunt o
varianta de încredere?
 Auditor sef (AS):Uneori da alteori nu. La fel se
pune problema pentru orice laborator indiferent ca
este acreditat, atestat sau nu. Intotdeauna un
operator economic care a solicitat o etalonare
trebuie sa aiba competenta de a stabili daca
etalonarea a fost efectuata corect si daca ea este
adecvata scopului urmarit de el. Spre exemplu
daca un operator are într-o sectie de tratamente
termice un cuptor care trebuie sa încalzeasca si
sa mentina produsele la o temperatura de
10000C±50C atunci termocuplul care masoara
aceasta temperatura va trebui sa fie etalonat la
temperatura de 10000C si cu o incertitudine de
masurare de maxim ±20C pentru ca etalonarea sa
fie de încredere. De multe ori operatorul solicita
etalonarea fara sa precizeze valorile de
temperatura la care doreste efectuarea etalonarii.
Atentie mare pentru ca în acest caz etalonarea
costa si mult si este foarte posibil sa fie facuta la
alte valori care în practica nu vor putea fi folosite
direct. Revenind la laboratoarele atestate,
avantajul la aceste laboratoare este ca practica
preturi sensibil mai mici decat cele acreditate.
 Auditor (A):Care sunt avantajele unei etalonari
efectuate într-un laborator acreditat?
 Auditor sef (AS):Laboratoarele acreditate
functioneaza într-un sistem bine structurat, bine
controlat si care se raporteaza de cele mai multe
ori la cerinte comune. Avantajele sunt detaliate
aici. Cert este ca în cazul laboratoarelor care nu
sunt acreditate informatiile privind competenta lor
sunt mai greu de aflat respectiv controlul din
partea organismelor care efectueaza atestarea
este mai putin riguros.
 Auditor (A):Ce imi puteti spune despre perioada
de valabilitate a documentelor care se emit în
urma verificarii metrologice respectiv etalonarii?
14
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
 Auditor sef (AS):Sa le luam pe rand.
Verificarea metrologica se finalizeaza cu
un buletin de verificare metrologica
(BVM) cu decizia ADMIS in cazul in care
mdm supus verificarii este conform
NML/NTM asociat. Mdm care a fost
declarat admis va fi sigilat prin utilizarea
de catre verificatorul metrolog a sigiliilor
pe care se aplica marcajul metrologic de
verificare. Sigilarea are scopul de a
impiedica interventia persoanelor
neautorizate in mdm. Perioada de
valabilitate a buletinului de verificare este
specificata chiar de documentul in sine.
In cazul in care mdm supus verificarii
metrologice nu este conform NML/NTM
asociat se emite BVM cu decizia
RESPINS iar mijlocul de masurare
trebuie fie casat, fie sigilat impotriva
utilizarii, fie este prezentat pentru a fi
reparat.
Daca vorbim despre etalonare, aceasta
activitate se finalizeaza prin emiterea
unui certificat de etalonare. De regula pe
acest document nu se specifica termenul
de valabilitate. Si aici sunt cazuri in care
in urma etalonarii pot fi aplicate marcaje
pe mdm.
 Auditor (A):Mai sunt si alte marcaje care
trebuie aplicate pe mdm?
 Auditor sef (AS):Daca ne raportam la
legislatia europeana, mdm care fac
obiectul directivelor europene, pentru a fi
acceptate la verificarea metrologica
periodica trebuie sa aiba aplicate atat
marcajul CE cat si marcajul de verificare
metrologica. Daca ne raportam la
legislatia nationala, in special la ordinul
nr. 48/2010 al directorului general al
BRML, un mdm pentru care este
necesara aprobarea de model va trebui
sa aiba aplicat marcajul aprobarii de
model, pentru a putea fi acceptat la
verificarea metrologica. Un caz special il
reprezinta mdm-urile care se supun
simultan prevederilor mai multor directive
europene. In acest caz pe mdm se aplica
un singur marcaj CE. Pentru a putea
identifica directivele in cauza trebuie sa
fie prezentata fie declaratia de
conformitate a producatorului fie
14
SC APAVIL SA VALCEA
MANAGEMENTUL CALITATII
" Fa tot ce poti si lasa restul pe seama destinului . (Confucius)."
certificatul/certificatele de conformitate a
produsului. Fac aceasta precizare pentru ca de
cele mai multe ori utilizatorul mdm nu detine
aceste documente astfel ca directivele sunt destul
de greu de identitificat. Uneori utilizatorul poate
"folosi" aceasta situatie declarand ca mdm este
conform unei directive desi nu este asa. Deci mare
atentie!
 Auditor (A):M-ar interesa sa-mi spuneti cate ceva
despre elementele relevante de urmarit in timpul
unui audit referitor la mdm si controlul MDM.
 Auditor sef (AS):In primul rand trebuie verificat
daca operatorul economic efectueaza verificari
metrologice sau etalonari sau le contracteaza cu
terti. In cazul in care una din cele doua activitati
sau amandoua sunt efectuate cu terti trebuie
verificat modul cum au fost evaluati furnizorii
acestor servicii.
 Auditor (A):Adica?
 Auditor sef (AS):De regula trebuie sa existe
inregistrari care sa faca dovada evaluarii
furnizorilor de astfel de servicii. Aceste inregistrari,
numite si chestionare de evaluare uneori, trebuie
sa faca referire la: datele de identificare ale
furnizorului de verificare/etalonare, competenta sa,
statutul de atestat/acreditat, conditiile de transport
asigurate de furnizor, costul serviciilor etc. Este
bine ca operatorul economic sa stabileasca o
clasificare a furnizorilor functie de punctajele
obtinute. Furnizorii care sunt acceptati trebuie sa
se regaseasca intr-o lista a furnizorilor acceptati.
De asemenea trebuie pastrate si inregistrarile
referitoare la furnizorii care nu au fost acceptati.
 Auditor (A):Ce se intampla daca operatorul
economic efectueaza verificarile metrologice sau
etalonarile in laboratorul propriu?
 Auditor sef (AS):In primul rand trebuie verificat
daca laboratorul este autorizat sau acreditat
deoarece acest aspect este relevant. Daca
laboratorul este acreditat sau autorizat el are deja
atestata competenta in raport cu SR EN ISO/CEI
17025 standard care are multe cerinte comune cu
SR EN ISO 9001. In acest caz in timpul auditului
se pot face cateva verificari prin sondaj ale
elementelor prezentate pentru cazul in care
laboratorul nu este nici acreditat nici atestat (a se
vedea intrebarile urmatoare). Se spune ca in acest
caz se tine seama de prezumtia de conformitate.
 Auditor (A):Puteti detalia putin?
15
aper: Sisteme de Managementul Documentelor
Chitu
Chitu
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii .chim.ec.Iuliana
BULETINUL CALITATII NR.13 octombrie 2013
Redactat de Sef CMC , chim.ec.Iuliana Chitu
 Auditor sef (AS):Faptul ca laboratorul
este acreditat sau autorizat in
conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025
da incredere auditorului privind faptul ca
activitatile desfasurate in laborator vor fi
conforme si cu SR EN ISO 9001.
 Auditor (A):Ce trebuie urmarit la un
laborator care nu este nici acreditat, nici
autorizat?
 Auditor sef (AS):In primul rand daca
sunt stabilite si sunt actualizate
procedurile pentru efectuarea
etalonarilor. Este foarte important ca
procedurile de etalonare sa fie scrise.
Apoi daca aceste proceduri sunt
dezvoltate de laborator sau sunt
proceduri care sunt inspirate de
standarde nationale/internationale.
Trebuie verificat daca exista o evidenta a
mdm/etaloanelor utilizate precum si daca
aparatele care sunt etalonate sunt
identificate adecvat
Trebuie verificat modul de pastrare a
inregistrarilor aferente etalonarilor si daca
acesta este conform regulilor scrise.
Trebuie verificat modul cum procedeaza
operatorul economic in cazul in care un
mdm nu este conform. In primul rand
trebuie identificate masurarile in care a
fost implicat respectivul mdm dar si
inregistrarile aferente acestor masurari.
In continuare se verifica masurile stabilite
pentru eliminarea neconformitatilor. Cam
astea ar fi in ansamblu elementele de
avut in vedere in timpul auditului atunci
cand se verifica indeplinirea cerintelor
cap. 7.6. din SR EN ISO 9001:2008.
 Auditor (A):Multumesc.
15