Sunteți pe pagina 1din 1

Ziarul BURSA Evenimentele BURSA Suplimentele BURSA Calendarele BURSA Abonamente BURSA  Newsletter  RSS  Contact  Autenti care

HOME EDITORIAL POLITICĂ PIAŢA DE CAPITAL BĂNCI-ASIGURĂRI INVESTIŢII PERSONALE COMPANII INTERNAŢIONAL COTAŢII SECŢIUNI

EXCLUSIV: PROTOCOLUL CU MOSCOVA Caută in site... 

"Vreţi Tezaurul, cedaţi Basarabia - asta ne-a Click să citeşti ziarul


transmis Rusia!" 

A consemnat Victor Roncea


Ziarul BURSA #Politică / 18 aprilie

Acest site foloseşte cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. AFLĂ MAI MULT | ACCEPT

Descarcă Ziar Electronic [  ]

Cristian Păunescu Consultă arhiva ziarului

1/4

(Interviu cu Cristian Păunescu, Consilier al Guvernatorului BNR şi membru al Comisiei româno-


JURNAL BURSIER
ruse pentru Tezaur)

BURSELE DIN LUME


Banca Naţională a României a sărbătorit ieri, 17 aprilie, 139 de ani de la înfiinţare. Dintre aceştia, de peste un secol este Tensiuni pe bursele europene
deposedată de un bun naţional evaluat la circa 5 miliarde de dolari - Tezaurul de la Moscova. Am stat de vorbă despre
acest subiect fierbinte cu istoricul Cristian Păunescu, membru în Comisia româno-rusă pentru studierea problemelor Internaţional / A.V. - 24 mai
izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului depus la Moscova în timpul Primului Război
Mondial, şi consilier al Guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Cristian Păunescu împreună cu doamna Viorica Moisuc
BVB
sunt consideraţi de profesorul Ioan Scurtu, primul copreşedinte al Comisei, drept cei mai buni specialişti ai problematicii
Tezaurului. Domnia sa ne-a oferit detalii despre descoperirea relativ recentă a unui nou Dosar de documente dispărut din Rulajul se menţine la un nivel
Arhiva BNR, cu numărul 17416, care este fratele mai mic al celui cu numărul 17415, unde se află originalele modest
Protocoalelor cu ruşii, din 1916 şi 1917, Dosar fotografiat şi prezentat în BURSA, în exclusivitate, încă din 2015.
Piaţa de Capital / Mihai Gongoroi - 24 mai
Tot în exclusivitate pentru BURSA, Cristian Păunescu ne oferă Protocolul integral prin care reprezentantul Rusiei
garantează returnarea Tezaurului României. În partea a doua a interviului veţi putea afla, între alte subiecte incitante,
pentru aurul cui l-a asasinat Hitler pe Armand Călinescu şi ce s-a întâmplat cu cel mai bun cunoscător din trecut al BURSELE DIN LUME
problemei Tezaurului, funcţionarul BNR Mihail Grigore Romaşcanu, închis de comunişti pentru apartenenţă la Mişcarea Temeri pe pieţele de acţiuni din
Legionară, cât şi care sunt şansele reluării negocierilor cu Rusia.
Europa

R
Internaţional / A.V. - 23 mai
eporter: Domnule Cristian Păunescu, sunteţi membru în Comisia de istorici,
arhivişti, istorici de artă care studiază posibilitatea recuperării Tezaurului român
BVB
de la ruşi. Din câte ştiu este o Comisie cam pusă pe butuci, rămasă fără preşedinte Corecţia OMV Petrom trage BET
de când profesorul Ioan Aurel Pop a devenit preşedinte al Academiei Române. Ultima în zona roşie
întâlnire, cea din 2016, s-a desfăşurat la Sinaia după o pauză de un deceniu iar următoarea Piaţa de Capital / Mihai Gongoroi - 23 mai
trebuia să se desfăşoare la Moscova. Ce s-a întâmplat cu ea?
BURSELE DIN LUME
Cristian Păunescu: A fost anulată de ruşi, din motive ce ţin mai mult de serviciile speciale Sectorul tehnologic din Europa,
şi nu de noi. Noi suntem istorici. Ne veţi întreba ce fac aceşti istorici. Am făcut ce s-a putut. în urcare
În primul rând - ştiu că ştiţi dar o spun pentru publicul larg - e foarte greu să negociezi cu Internaţional / A.V. - 22 mai
Rusia. În al doilea rând e foarte greu să negociezi cu Rusia în condiţiile relaţiilor bilaterale
româno-ruse actuale - scut, declaraţii nefericite etc. Şi trei, ceea ce nu prea se înţelege este BVB
cum funcţionează Rusia, respectiv faptul că cele două restituiri parţiale - din iunie 1935 şi Tranzacţie cu 11,7% din
iunie 1956 - au fost făcute de partea sovietică exclusiv pentru unele avantaje. Biofarm
Piaţa de Capital / Andrei Iacomi - 22 mai

Reporter: Şi anume?
mai multe articole
Cristian Păunescu: În 1934, Titulescu stabileşte relaţii diplomatice cu Rusia. Interesul lor
era mare - aveau relaţiile diplomatice europene blocate, era un cordon sanitar în jurul lor;
prin Titulescu li s-au deschis porţile. Au căpătat recunoaştere şi sub mască diplomatică au
căpătat acces în exterior - toţi trimişii lor, diplomaţi, corespondenţi de presă etc. erau agenţi.
Cohorte de agenţi au invadat cu acoperire legală Europa civilizată. Am reluat relaţiile, ne-au
dat prima restituire. Nu era de mare valoare - dosare, hârtii de valoare devalorizate,
bancnote care dispăruseră din circulaţie, în general aproape maculatură - dar ne-au dat, de
exemplu, osemintele lui Dimitrie Cantemir. Toate lăzile erau violate, cum aţi scris într-un
articol.

A doua restituire - 1956. Tot iunie. Ce se întâmpla? Se mişca Ungaria. Ruşii aveau date cu ce
se petrecea la unguri. În octombrie a început revoluţia. Aveau nevoie de o Românie care să
fie supusă, liniştită. Am avut şi noi o contribuţie - pe mână cu Rusia i-am acordat azil lui
Imre Nagy. S-a dus acolo Valter Roman, tatăl lui Petre Roman, evreu ungur, născut în
Oradea, vorbea nativ limba maghiară, împreună cu încă unul, Aurel Mălnăşan, şi aştia doi l-
au convins pe Imre Nagy să vină în România. Exact ce-i învăţaseră ruşii. Ei se cunoşteau toţi
de la Moscova, de la Internaţionala a III-a, hotelul Lux, de foarte mulţi ani. Au avut
încredere ungurii. Naivi, au venit, au stat la Snagov, traducătoare era altă vorbitoare nativă,
Ilona-Ileana Ioanid (a publicat şi o carte), au fost tratataţi cu şampanie, la început, apoi,
după ce au fost storşi de informaţii, din ce în ce mai puţină libertate, anchete dure şi în
final, după cum se ştie, au sfârşit spânzuraţi la Budapesta. Se poate spune că ce ne-a venit
din Tezaur a fost o recompensă anticipativă - Cloşca cu puii de aur, 18 kg de aur, 120 de
picturi Grigorescu, colecţia de medalii a Academiei Române, nişte bijuterii. Apoi l-au
plimbat pe academicianul Oprescu la Moscova şi ne-au scos ochii. Aceste acte, cele două ENGLISH SECTION
restituiri, au fost strict conjucturale. Însă să spunem că ne-au ajutat în negocierile cu ruşii,
pentru că le-au demontat argumentele lor false - aceleaşi, la orice lider rus, ţarist, sovietic THE "BURSA" CONFERENCE ON THE CAPITAL
etc. - că n-au auzit de Tezaur. Când erau întrebaţi la întâlnirile bilaterale ce e cu aurul MARKET / MAKE, THE PRESIDENT OF THE
BURSA PRESS GROUP:
românesc, toţi ziceau la fel: "e prima oară când aud de această problemă" sau "nici nu ştim
"We are going down the wrong
dacă a existat sau mai există". Şi-atunci cum şi din ce ne-aţi restitut oficial şi parţial? path, we need to follow another
in order to develop the stock
Reporter: Bun, şi după 1956 ce s-a întâmplat, de ce n-am mai primit nimic? market" 
MIHAI GONGOROI (TRANSLATED BY COSMIN
Cristian Păunescu: După "56, tânărul Ceauşescu, venit la putere după moartea lui Dej, în GHIDOVEAN)
martie "65, pune şi el pe tapet situaţia Tezaurului, destul de vehement, în septembrie, la 17 aprilie

Brejnev, unde se duce cu întreaga conducere. Problema ţine de evoluţia ulterioară a


relaţiilor româno-ruse, problemă pe care o abordează foarte bine istoricul american Larry Central banks are driving the
Watts. Discuţiile cu Brejnev sunt memorabile. Le-am publicat şi noi, după doamna Mioara economy towards a global
Anton, le-a publicat şi profesorul Gheorghe Buzatu. Ce mai adăugăm noi în lucrarea noastră "zombification"
sunt detalii despre Operaţiunea Neptun, cu aurul de la Tismana, din timpul celui de-al VLAD DOBREA (TRANSLATED BY COSMIN
GHIDOVEANU)
Doilea Război Mondial. 12 aprilie

Reporter: Tezaur salvat între alţii - în primul rând aş zice - şi de stareţul-martir Gherasim
China wants to invest half a
Iscu, ulterior ucis de bolşevici la închisoarea din Târgu Ocna. Ar merita mai multă atenţie billion Euros in smart city
acest caz, inclusiv din partea BOR. projects in Romania 
EMILIA OLESCU (TRANSLATED BY COSMIN
Cristian Păunescu: Da. A fost o operaţiune complexă. Guvernul de atunci a salvat aurul GHIDOVEANU)
rămas şi o parte din cel al Poloniei prin această idee, de a-l ascunde la Mănăstirea Tismana, 05 aprilie

iniţial în pivniţă şi apoi, la propunerea celor de-acolo, de teama agenţilor care se


înmulţiseră, într-o peşteră din imediata apropiere, astupată şi mascată perfect, unde acum THE COUNTRY REPORT OF THE EUROPEAN
COMMISSION, EXTREMELY CRITICAL TOWARDS
am făcut şi un Muzeu. Era pericolul să fie capturat, ori de armata germană, care era în US
retragere, ori de Armata Roşie, aflată în ofensivă. Înainte de armistiţiu, 12 septembrie, tot ce Romania - in the category of
luau era prada de război. A mai fost o propunere interesantă, de mutare a cursului Dunării countries with economic
şi de ascundere a aurului în albia fluviului şi apoi de reluare a cursului, dar Antonescu a imbalances
MIHAI GONGOROI (TRANSLATED BY COSMIN
respins-o pentru că ar fi fost prea mulţi ochi care ar fi putut să urmărească acţiunea. Sunt GHIDOVEANU)
multe istorii, foarte interesante. Am scris împreună cu Marian Ştefan - un foarte bun istoric 25 martie

de la Magazin Istoric - o serie de cărţi despre Tezaur, care s-au epuizat rapid, inclusiv cele în
limba engleză. Wall Street - a decade under the
"bull sign"
Reporter: Ar trebui să fie republicate şi trimise, după părerea mea, tuturor guvernelor MIHAI GONGOROI, ANDREI IACOMI
(TRANSLATED BY COSMIN GHIDOVEANU)
aliate şi tuturor filialelor ICR din străinătate, pentru a le oferi oficialilor din ţările
12 martie
respective.

GHEORGHE PIPEREA:
Cristian Păunescu: Dumneavoastră o spuneţi şi nu pot să nu fiu de acord.
"In Romania, nobody cares
about freelancers"
Reporter: În ce priveşte Dosarul acesta nou, apărut din ceaţă, fratele celui pe care îl aveţi
EMILIA OLESCU (TRANSLATED BY COSMIN
deja, ce puteţi să ne spuneţi? GHIDOVEAN)
06 martie

Cristian Păunescu: În 2018, în luna august, Banca Naţională a primit de la o instituţie a


statului român, cu o scrisoare de înaintare, acest Dosar, pe care îl aveţi în faţă şi care s-a more articles
constatat, în cadrul acelei instituţii, că este proprietatea Băncii Naţionale a României.
Domnul Guvernator a dispus ca nucleul de cercetare istorică bancară pe care îl coordonez,
în calitatea mea de consilier al dânsului, să autentifice şi să studieze documentele. Ne-am
apucat de studiu, o muncă migăloasă, pentru că este un volum de circa 300 de pagini care
necesită în primul rând o critică istorică a textelor, a tuturor documentelor.

Reporter: Aţi verificat dacă este original; vechimea, hârtia, cerneala?

Cristian Păunescu: Desigur, am verificat şi scrisul şi adnotările de pe documente şi pot să


vă spun că hârtia pe care se află înscrisurile băncii este aceeaşi cu cea folosită şi în
elaborarea Dosarului de la Moscova 1, aflat în Arhiva noastră. Ambele Dosare au fost
alcătuite în cea mai mare parte de expertul nostru, Mihail Romaşcanu, o minte luminată, un
excepţional specialist, care conducea una dintre cele mai importante Direcţii ale Băncii
Naţionale, Direcţia de Studii, avea preocupări polivalente şi a scris mai multe cărţi foarte
interesante. În 1934, în preajma reluării relaţiilor cu ruşii, a publicat cea mai importantă
lucrare despre problema noastră - "Tezaurul Român de la Moscova" - care era un argument
în mâna Ministerului de Externe, care putea să ceară, de la un stat cu care avea de-acum
relaţii diplomatice, drepturile fireşti asupra Tezaurului. Şi iată cum a apărut prima
restituire, din iunie 1935 - 1443 de lăzi. În lucrarea noastră din 1999 - "Tezaurul Băncii
Naţionale a României la Moscova" - sunt inventariate ambele restituiri, din 1935 şi 1956.

Reporter: Ce cuprinde nou acest al doilea Dosar de documente care, din câte înţeleg, îl
completează pe primul?

Cristian Păunescu: În mare, aşa cum am spus, şi acest Dosar este alcătuit de Mihail Grigore
Romaşcanu, căruia i-au trecut prin mână toate documentele referitoare la Tezaur. El le-a
ordonat şi adnotat şi a elaborat studii pentru Guvern şi Ministerul de Externe, ca o bază
primară pentru revendicări. Fiind o personalitate foarte bine cunoscută, în cercetarea
istorică şi financiar-bancară, în perioada Guvernării Antonescu a fost cooptat în Guvern şi
făcut secretar general în Ministerul Economiei şi Comisar General al preţurilor; el
răspundea de toate măsurile excepţionale ce se luau în acele situaţii excepţionale. Iar
Guvernatorul BNR în perioada 1940 - 1944, Alexandru Ottulescu, un jurist de excepţie,
participa la toate şedinţele de Guvern. După cum aţi observat chiar dumneavoastră într-un
articol, consultând lucrările profesorului Buzatu despre Jurnalul lui Antonescu, în perioada
elaborării de către Romaşcanu a unui Raport semnat de Ottulescu şi ajuns pe masa lui
Antonescu, în care se arăta exact ce bunuri avem la Moscova, Guvernatorul a stat în mai
multe rânduri la discuţii tete-a-tete cu Mareşalul.

Reporter: Care este istoria Dosarului dumneavoastră cu documentele privind Tezaurul?

Cristian Păunescu: Dosarele au fost foarte bine păstrate, dovadă că Dosarul 1 a ajuns din
mâna unui Guvernator la altul, în forma iniţială, sub legământ, fără să dispară documente
şi a fost predat de Decebal Urdea, fostul Guvernator, în 1990, noului Guvernator, Mugur
Isărescu.

Reporter: Cum de nu au fost subtilizate de către consilierii sau agenţii sovietici din Bancă
documente din acest Dosar - cum ar fi de exemplu protocoalele originale româno-ruse?

Cristian Păunescu: Este senzaţional acest aspect şi l-am remarcat şi noi în Banca Naţională,
cum, în ciuda prezenţei consilierilor sovietici, acest Dosar a fost salvat în secret. Am avut
aici un consilier sovietic, Romaşov, care coordona aici traducerile de documente bancare
din limba rusă în limba română, ca să se aplice ca regulamente. Eram îndoctrinaţi după
doctrina financiar-bancară sovietică.

Reporter: Parcă şi tatăl lui Patapievici, care fusese traducător pentru Armata Roşie la Viena,
a lucrat aici...

Cristian Păunescu: Da, Denis Patapievici a fost angajatul Băncii Naţionale. Arhiva noastră a
suferit perieri succesive după 1947, ca urmare a etatizării de la 31 decembrie 1946 - 1
ianuarie 1947 când Banca a fost invadată de ofiţeri ai Securităţii bolşevice. În acei ani au
dispărut multe. Dosarele Guvernatorilor de după 47 - 48 nu sunt la Bancă. Dosarele lor de
cadre erau la Comitetul Central pentru că erau numiţi direct de către CC al PCR. O nouă
periere a avut loc în iunie 1959, după Marele Jaf de la sucursala Griviţa, când Grupul Ioanid
a atacat maşina Băncii Naţionale şi a devalizat-o şi Securitatea i-a prins pe autori, bărbaţii
au fost executaţi şi femeia, Monica Sevianu, expulzată în Israel. Şi atunci au fost arestaţi
peste 100 de angajaţi ai Băncii, anchetaţi dur, şi s-a umblat în Arhivă. Ca o probă, şi dosarul
lui Denis Patapievici a dispărut din Arhiva Băncii Naţionale. Nu se ştie exact când şi cum.

Reporter: Dar Dosarul Tezaurului a fost ascuns...

Cristian Păunescu: Exact. Inclusiv de către primul preşedinte al Băncii de Stat a RPR,
comunistul Aurel Vijoli, care a avut şi el probleme, a fost arestat o vreme şi apoi reabilitat.
Dacă Dosarul pica în mâna ruşilor nu mai aveam ce revendica, nu mai aveam documentele
în baza cărora să revendicăm. Acolo sunt cele două protocoale bilingve, din decembrie 1916
şi iulie 1917, în franceză şi rusă, cu ştampilele şi semnăturile originale ale oficialilor Băncii
Imperiale de Stat a Rusiei.

Reporter: Protocoale în care este menţionată garanţia Guvernului rus că Tezaurul român
va fi returnat... Sunt documente cu valoare de tratate internaţionale, cum spune şi
profesorul Ioan Scurtu, fost co-preşedinte al Comisiei.

Cristian Păunescu: Exact.

Reporter: Puteţi să ne oferiţi o copie a unui protocol pentru cititorii BURSA?

Cristian Păunescu: Cu plăcere. Noi am pus online pe site-ul BNR doar prima şi ultima
pagină, dar pentru dumneavoastră şi BURSA un facsimil complet al primului protocol vă va
sta la dispoziţie în exclusivitate. Este un document, din punct de vedere al dreptului
internaţional, imbatabil, fiindcă Federaţia Rusă este continuatoare, prin drept internaţional
a URSS-ului şi URSS-ul a Imperiului Ţarist.

Reporter: Şi cum argumentaţi la negocieri cu partea rusă?

Cristian Păunescu: Avem, pe lângă aceste documente, argumentele celor două restituiri,
care sunt o recunoaştere clară.

Reporter: Mai este şi o declaraţie a lui Lenin.

Cristian Păunescu: Desigur, cea de la confiscarea bunurilor nostre, la 1918. Trebuie


subliniat, aşadar, că Banca Naţională are o creanţă exigibilă asupra statului Federaţiei Ruse.
Revenind la Dosarul descoperit, acesta nu schimbă sensibil vreuna din cantităţile trimise la
Moscova pentru a fi retrocedate. Nu schimbă natura calculelor. Sunt documente
întregitoare, care se referă la momentul conducerii statului român de către Ion Antonescu.
Acest Dosar prezentat senzaţionalist ca fiind al lui Antonescu nu este al lui Antonescu. El a
fost făcut de Mihail Romaşcanu din însărcinarea Guvernatorului Alexandru Ottulescu, care
trebuia să-l informeze pe Mareşal privind conţinutul transporturilor trimise la Moscova.
Începuse Războiul, eram în noiembrie 1941; după primele luni de război părea foarte
aproape înfrângerea Uniunii Sovietice. Şi precis că Antonescu se gândea ca la masa
tratativelor, după capitularea sovieticilor, să prezinte documentele pentru retrocedarea
Tezaurului sau a contravalorii lui. Cum a făcut şi Ceauşescu, peste ani, când a avut ocazia,
dar din cu totul altă poziţie.

Reporter: Am văzut că Ceauşescu îi spunea lui Brejnev că valoarea Tezaurului - doar a


aurului, probabil - se ridica, la vremea aceea, la 167 de milioane de dolari. Era un calcul
corect?

Cristian Păunescu: Nu putea să fie un calcul incorect pentru că îl prezenta oficial, dar pe
ruşi nici nu-i interesa. Şi gândiţi-vă că dacă nu se solda cu succes Operaţiunea Neptun, de la
Tismana, şi ne confiscau şi acele 240 de tone, aveam o pierdere de circa 330 de tone aur.

Reporter: Cum s-a rătăcit Dosarul Moscova 2?

Cristian Păunescu: El a fost găsit cu un Paşaport regal, pe care l-aţi văzut, al unui
funcţionar al BNR, Neculai Roşca. Posibil să fi fost un prieten al lui Romaşcanu. Nicolae
Roşca a fost epurat din BNR în 1952 când Romaşcanu fusese deja arestat în "Noaptea
demnitarilor", în 1950. Nici Roşca nu avea "origine sănătoasă". Cel mai probabil, considerăm
noi, în pragul epurării el a avut acces la Dosar şi s-a gândit să-l salveze de Securitatea
bolşevică de atunci.

Reporter: Cum staţi cu studiul Dosarului? A trecut ceva timp...

Cristian Păunescu: Noi am luat fiecare pagină la rând şi am văzut ce cuprinde. Numărul 1,
dispoziţia lui Antonescu către Ottulescu, ca să facă o situaţie privind instituţiile statului
român care au trimis bunuri la Moscova pentru a fi salvate, în 1916-1917, ce s-a întors şi ce a
mai rămas de restituit, pentru a avea situaţia exactă. Mare parte din dosar sunt
răspunsurile altor instituţii, muzee, bănci, Academia şi Patriarhia Română cu situaţiile
privind ieşiri şi intrări. De asemenea, alte documente interesante sunt legate de politica
internaţională a României, cum ar fi memoriul pregătit de partea română pentru Conferinţa
de Pace de la Paris-Versailles privind revendicările noastre, inclusiv Tezaurul. Nu i s-a dat
curs atunci de Franţa, invocându-se că Tezaurul Român nu a fost garantat de Marile Puteri,
deşi în momentele fierbinţi ni se spusese că este garantat. Apoi, pentru Conferinţa de la
Genova, din 1922, unde se hotărăşte, pe baza protocoalelor şi a documentelor înaintate, ca
Rusia sovietică să înapoieze Tezaurul Român, hotărâre ignorată de Rusia. Noi n-am pierdut
nici un moment de a negocia, unde s-a putut, cu partea rusă, pe această temă - la
Copenhaga, la Varşovia, la Viena, 1924, şi tot timpul Rusia ne-a transmis: vreţi Tezaurul,
cedaţi Basarabia!

(va urma)

 Share  Tweet  LinkedIn  Whatsapp

Opinia Cititorului ( 16 )

scrie opinia ta aici

1.  fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2019, 17:00)

N-au spus-o chiar asa. Au spus-o chiar in 1918, ca s-ar putea retrage pe Nistru daca Regatul Romaniei despagubeste
Rusia pentru investitiile si forti catiile facute in provincia Basarabia dupa castigarea de la turci. Romania a refuzat. Asa
ca partea nanciara din Tezaur (ca operele de arta le-am primit inapoi, ba chiar reconditionate pe banii rusilor) a ramas
la ei ca despagubire.
răspunde

1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)


(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2019, 23:24)

nu.sunteti.bine.informat!Roman ia.a.platit.despagubiri.pentru .Basarabia.argumentul.este.unu l.fals!


răspunde

2.  O parere a unui muritor de rand...


(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2019, 17:01)

Basarabia nu trebuie cedata pentru nimic in lume, ar ca si cum s-ar mai taia acestei tari Romania, inca in
organ.Oricum, momentat cred ca tezaurul sta mai bine in Rusia, de 20 ani avem la conducerea statului numai guverne
antipatriote sa zic asa. Va veni momentul pentru a cere restituirea lui, dar, va depinde foarte mult , de cine va la
conducerea statului si cum o va face.
răspunde

2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)


(mesaj trimis de IONEL în data de 18.04.2019, 17:54)

În articol nu apare continutul tezurului. De ce?BNR a precizat că sunt 2,4 t aur în lingouri, restul sunt
monezi occidentale din argint în valoare atunci de 100 t aur, dar care și-au pierdut valoarea. În rest sunt
documente de stat, acte boierești etc.Cele 2,4 t aur egal acum cu 76 mil euro, prețul a 10 tancuri
moderne sau a 2 av F16 semi secănd, adică nimic.
răspunde

2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)


(mesaj trimis de IONEL în data de 18.04.2019, 17:57)

Basarabia nu există. Există R.Moldova și Bugeacul care este la Ucraina.


răspunde

2.3.  ? (răspuns la opinia nr. 2.2)


(mesaj trimis de St în data de 18.04.2019, 18:59)

Republica Moldova, existenta unui miracol, o forma inexistentă in timp și spațiu care trebuie readusa
pentru a nu cauza perturbări în viitorul neamului românesc
răspunde

2.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)


(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2019, 19:17)

... cu riscul de a parea total pe langa .... trump vrea zid ... si galceava in vene... pardon! pe la sud ...
ucraina a ales anti(nic in presa?!)... cam asa se negociaza ...
răspunde

2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)


(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2019, 23:27)

puteti,a a.continutul.din.car tile.amintite,nu.a.fost.intreb at.de.continut.aici!valoarea.m


onezilor.si.medalilor.din.aur. si.argint.nu.scade.dimpotrivac reste!
răspunde

2.6.  Continutul Tezaurului (răspuns la opinia nr. 2.5)


(mesaj trimis de Victor Roncea în data de 18.04.2019, 23:41)

Avand in vedere interesul resc asupra acestui aspect vom publica in partea a doua a interviului, in
facsmil, si Raportul Guvernatorului Ottulescu - scris de Mihail Romascanu - catre Maresalul Antonescu
privind continutul exact al Tezaurului.
In legatura cu a rmatia de mai sus, monedele nu si-au pierdut valoarea, ba chiar dimpotriva. 
Valoarea actuală a Tezaurului, a celor 93, 4 tone de aur, la cotaţia Bursei de Londra, este de 3,5 miliarde
dolari, la care se adaugă valoarea numismatică, de 40%, ceea ce ridică suma pe care ar trebui să ne-o
dea statul rus la circa 5 miliarde de dolari, reprezentând exclusiv Tezaurul BNR, dupa cum ne-a explicat
Cristian Păunescu.
Va multumim! 
răspunde

2.7.  Rusia forțată (răspuns la opinia nr. 2.6)


(mesaj trimis de Toma în data de 19.04.2019, 04:08)

Rusia nu cedează Tezaurul numai forțată de împrejurări...


Se crede încă Mare Putere și că poate face orice și nu se conformează regulilor 
Internaționale 
A? ?teptăm momentul prielnic... 
Iar Basarabia nu poate cedată... 
Cum sa cedezi o parte din poporul român 
Ei.rusii au furat o..în 1812.. 
Și acum se cred stăpâni pe ea? 
Nu i mai satura Dumnezeu. 
Dar și au găsit Nașul.. Ucraina..
Nu poate să o digere ușor 
răspunde


2.8.  Celui care a scris că Basarabia nu exist (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de Nicolae Cojocaru în data de 19.04.2019, 11:35)

În 1812 Rusia a recurs la un șiretlic - a numit teritoriul dintre Prut li Nistru, anexat de la români, cu numele
de Basarabia în loc de MOLDOVA de EST, a cărei parte de sud era Basarabia. Asta s-a făcut pentru a
camu a faptul că teritoriul respectiv era al românilor. Prin denumirea lui cu numele de Basarabia se
inducea gândul că ea, Rusia, și-ar atribuit un teritoriu mai că al nimănui, odată ce partea lui de sud,
Basarabia, tot trecuse, de la o vreme, din mâna unui posesor în mâna altuia.
răspunde

2.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.8)


(mesaj trimis de Olga în data de 19.04.2019, 17:35)

Sint disponibila sa a u mai multe despre teritoriul numit Moldova si Romănia . Sînt lucruru care nu le
cunosc de loc, Sint abonatul vostru
răspunde

2.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.8)


(mesaj trimis de anonim în data de 20.04.2019, 07:20)

Corect
răspunde

2.11.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.8)


(mesaj trimis de IONEL în data de 01.05.2019, 22:39)

Basarabia a fost dată de imperiul Otoman, Rusiei, indcă Moldova era un principat care făcea parte din I
Otoman, nu a fost anexat de la români, În anul 1939, Hitler a dat Basarabia lui Stalin, în interesul
Germaniei.
răspunde

2.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)


(mesaj trimis de IONEL în data de 01.05.2019, 23:08)

Care a fost valoarea despăgubirilor de război din partea României pentru jafurile și distrugerile din URSS
1941 - 1944, și cât a fost plătit.
Care au fost despăgubirile din partea României pentru cei cca 200.000 de evrei sovietici morți din ordinul
criminalului de război Antonescu?  
răspunde

3.  fără titlu
(mesaj trimis de Marcel în data de 21.04.2019, 22:34)

Stiu cum putem forta Rusia sa returneze tezaurul Romaniei si Ucraina sa retrocedeze teritoriile romanesti "mostenite"
de la fostul URSS. Sunt mijloace simple si convingatoare.
răspunde

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE


Politică

Industria asigurărilor, DARIUS VÂLCOV, ÎN ATENŢIA PROCURORILOR DIICOT

între provocări şi Desecretizarea protocolului, din 2016,


oportunităţi dintre SRI şi Parchetul General, ilegală
Politică / GEORGE MARINESCU - 24 Politică / GEORGE MARINESCU - 24 mai
mai

Două scrutine pentru statul de drept Povestea în detaliu a


Politică / GHEORGHE IORGOVEANU - 24 mai modului în care Mazăre
a construit de la zero fel
şi fel de lucruri măiastre
Politică / Mihai Antonescu - 24 mai

UE respinge KLAUS IOHANNIS:

despăgubirea, de către "Eu vreau votul


BCE, a investitorilor în românilor care îşi doresc
obligaţiuni greceşti o justiţie dreaptă" 
Politică / V.R. - 24 mai Politică / M.I. - 23 mai

Citeşte toate articolele din Politică

Actualitate

PENTRU INSTIGARE LA ŞANTAJ: PENTRU A INVESTI ÎN VEHICULE


Rectorul şi prorectorul ELECTRICE:

Academiei de Poliţie, Audi va renunţa la


sub control judiciar modelele TT şi R8
Anticorupţie / M.I. - 23 mai Companii / I.M. - 23 mai

ÎN SUMA MAXIMĂ DE 5.000 EURO, DESPRE CHEMAREA ÎN JUDECATĂ A


PENTRU ECHIPAMENTE CE POT CONDUCERII HIDROELECTRICA:
FACILITA RELUAREA ACTIVITĂŢII: Tribunalul Bucureşti
Peste 7.000 persoane cu respinge cererea
dizabilităţi vor beneficia Fondului Proprietatea
de vouchere
Piaţa de Capital / I.M. - 23 mai
Politică / I.M. - 23 mai

INVESTIŢIE TOTALĂ DE 233 VIOREL CUN, TERRITORY SALES


MILIOANE DE EURO: MANAGER AUTODESK:
Transportul public din "Folosirea standardelor
Capitală va fi BIM în industria
modernizat construcţiilor trebuie să
Miscellanea / I.M. - 23 mai înceapă din timp"
Miscellanea / A.V. - 23 mai

Citeşte toate articolele din Actualitate

Ziarul BURSA
24 mai

Între bine şi rău  BNR proclamă necesitatea reformelor


Editorial / Cornel Codiţă - 24 mai
structurale, dar le blochează sistematic
prin politica monetară
Bănci-Asigurări / Călin Rechea - 24 mai

UN NOU PROIECT LEGISLATIV AL ISĂRESCU, CU OCAZIA PREZENTĂRII


SENATORULUI ZAMFIR DOSARULUI MOSCOVA II:
Legile împotriva "Recuperarea
cămătăriei, din nou în Tezaurului - o
Parlament preocupare permanentă
Bănci-Asigurări / Emilia Olescu - 24 mai a BNR" 
Bănci-Asigurări / Mihai Gongoroi - 24 mai

LA 25 DE ANI PE PIAŢA NOASTRĂ IONUŢ DUMITRU, RAIFFEISEN BANK:


Bosch - vânzări nete de "Probabil, deficitul
1,2 miliarde euro anul bugetar va fi peste 3%,
trecut, în creştere cu în 2019"
29% Bănci-Asigurări / A.I. - 24 mai
Companii / EMILIA OLESCU - 24 mai

Citeşte Ziarul BURSA din 24 mai

Pe scurt

Indicii BVB au închis în LA MIJLOCUL ŞEDINŢEI:

scădere Lichiditate de 1,59


milioane de euro pe BVB
Piaţa de Capital / I.M. - 23 mai
Piaţa de Capital / P.A. - 23 mai

Bursele asiatice au Euro s-a depreciat la


închis scădere 4,7601 lei
Internaţional / A.A. - 23 mai Bănci-Asigurări / P.A. - 23 mai

ROBOR la trei luni a Bursele europene au


stagnat la 3,28%  deschis în scădere
Bănci-Asigurări / P.P. - 23 mai Internaţional / A.A. - 23 mai

Indicii BVB au deschis în Wall Street a închis în


teritoriu pozitiv scădere
Piaţa de Capital / P.P. - 23 mai Internaţional / I.V. - 23 mai

LA MIJLOCUL ŞEDINŢEI:
Bursele asiatice erau în
scădere
Internaţional / D.V. - 23 mai

Cotaţii Internaţionale Bursa Construcţiilor

VALUTE MARFURI INDICI

Simbol Bid Ask Min Max

EURUSD 1.11807 1.11822 1.11069 1.11869

GBPUSD 1.26612 1.26632 1.26044 1.26827 Raport SVN: Peste 20.000 de locuinte se
construiesc in Capitala
USDCHF 1.00305 1.00330 1.00227 1.00975
VIOREL CUN, TERRITORY SALES
USDJPY 109.537 109.557 109.449 110.356 MANAGER AUTODESK: "Folosirea
standardelor BIM in industria constructiilor
trebuie sa inceapa din timp"
EURRON 4.7512 4.7592
STUDIU BUILD EUROPE: Un cetatean
european din zece - impovarat de costul
USDRON 4.2688 4.2768
locuintelor
Date furnizate de noblemarkets.ro. LA ONE NORTH GATE: United Properties
Actualizare 24 May, 01:48 investeste un milion de euro

vezi aici mai multe cotaţii www.constructiibursa.ro

DESPRE NOI Politica de con denţialitate NEWSLETTER


Ziarul BURSA
Politica de con denţialitate explică în ce fel
Adresa redacţiei "BURSA":
Suplimentul de mică publicitate prelucrăm datele cu caracter personal. adresa de email*
str. Popa Tatu nr.71, sector 1,
Citeşte Politica de Con denţialitate
Bucureşti, cod 010804.
BURSA Construcţiilor Am citit şi sunt de acord cu Politica de
Despre Cookies
Telefoane: 021.315.43.56, Con denţialitate.
021.311.23.31/32/33 Evenimentele BURSA Cookie-ul este un sier de mici dimensiuni,
Mă abonez
Fax: 021.312.45.56 format din litere şi cifre, care va stocat pe
Suplimentele BURSA computerul, terminalul mobil sau alte Abonaţi-vă gratuit la newsletter şi veţi
Serviciul difuzare: 021.311.22.36
echipamente ale unui utilizator de pe care se informat care sunt ştirile şi articolele
E-mail: marketing@bursa.ro Revista Cadouri de Paşti accesează internetul. Citeşte Despre Cookies publicate zilnic pe site-ul BURSA.

Contacţi-ne aici Vezi Newsletter.


Revista Cadouri de Crăciun

Abonamente BURSA Forum BURSA

 Facebook  Twitter  Instagram  LinkedIn  Youtube

Piaţa de Capital Investiţii Personale Bănci-Asigurări Companii Macroeconomie Anticorupţie Materii Prime Fonduri Europene Politică

BURSA Train Editorial Internaţional Miscellanea Jurnal de criză Revista Presei Omul sf(M)inteste locul Sport Cultură Media-Advertising

Frăţia Vinului Comunicate de presă Consultanţă juridică English Section

Copyright © 2003-2018 SC Meta Ring SRL. Toate drepturile rezervate.


Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile a liate nu poate reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în
prealabil scrisă de la Meta Ring SRL. Reproducerea neautorizată a acestui site şi a celor a liate, ori a oricărei părţi ce le compun va atrage după sine pedepsirea conform legislaţiei în
vigoare. Pentru "revista presei" realizată de mijloace de difuzare în masă, articolele pot citate fără cost doar în limita a 300 de semne, dar fără a depăşi jumătate din articolul sau ştirea în
cauză. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa informaţiei.

S-ar putea să vă placă și