Gestionarea situaţiilor de criză în clasa de elevi

Situaţia de criză educaţională poate fi definită ca un eveniment sau complex de

evenimente inopinate, neaşteptate, neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul,
sănătatea sau siguranţa clasei şi membrilor acesteia. Mecanismele de a prevedea, delimita, defini,
controla şi soluţiona o situaţie de criză presupune efort, strategii de intervenţie ferme, consum de
energie, cu şanse de a determina consecinţe greu de evaluat în planul echilibrului psihic al
persoanelor implicate.

Deoarece oamenii trăiesc şi muncesc împreună este important că trebuie să se înţeleagă

unii cu alţii. Chiar dacă s-au stabilit de la început reguli ale clasei, rutine, o relaţie foarte deschisă
cu elevii, este normal să apară şi comportamente problematice. Chiar şi într-un mediu pozitiv de
învăţare adulţii stabilesc limite care nu sunt pe placul elevilor.

Fiecare cadru didactic poate identifica cu uşurinţă probleme de disciplină, precum

agresivitate, refuz, sfidare, ignorare, care împiedică desfăşurarea optimă a activităţii şi eficienţa
învăţării. De multe ori soluţionarea acestora este dificilă deoarece sub denumirea acestor
probleme se „ascund” mai multe aspecte care trebuie gestionate.

Operaţia de gestionare a crizelor, este o iniţiativă managerială prin excelenţă care se

organizează, se conduce şi se desfăşoară după legităţi, principii şi funcţiuni cu o solidă
specificitate managerială.

Prima etapă a activităţii de gestiune a situaţiilor de criză o reprezintă:

1.Identificarea şi cunoaşterea situaţiilor de criză: Ce fenomene şcolare în interiorul clasei de

elevi, pot constitui adevărate crize-conflicte şi situaţii relaţionale greu controlabile între:

 elevi: certuri injurioase, bătăi soldate cu traume fizice şi psihice (rănirea elevilor) care au
implicat mai mulţi elevi ai clasei şi au condus la divizarea grupului; prezenţa şi infiltrarea
unor grupări delicvente, implicarea mai multor elevi ai clasei în asemenea acţiuni: furturi,
consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de sinucidere, omor;
  profesori-părinţi: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizaţiei clasei
şi a echilibrului atitudinal al cadrului didactic; denigrări; mituiri;
 inter-clase: prin exacerbarea stărilor de emulaţie în diverse împrejurări, prin conflicte
deschise între membri marcanţi ai celor două colective, toate însă cu proiecţii ample în
planul relaţiilor ori a stabilităţii organizaţiei clasei şi identificabile prin scăderea eficienţei
activităţilor educaţionale.

2. Etiologia situaţiei de criză: necesitatea cunoaşterii profunde a situaţiei, dar şi a cauzelor

acesteia constituie o a două etapa în procesele de gestionare a crizelor şcolare.

3. Decizia reprezintă selectarea unui anumit curs al acţiunii dintr-un număr de alternative,
hotărând astfel declanşarea anumitor acţiuni care conduc la realizarea obiectivelor stabilite.

Un cadru didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

 Să înţeleagă cum se explică apariţia şi menţinerea comportamentelor dezirabile sau cele

problematice ale elevilor;
 Să dezvolte o atitudine profesională asupra problemelor de disciplină care să susţină
aplicarea metodelor şi principiilor gestionării clasei de elevi;
 Să anticipeze răspunsurile comportamentale ale elevilor şi să şi să-şi adapteze propriul
comportament acestora;
 Să adopte o poziţie strategică în situaţiile de disciplinare întâlnite la clasă astfel încât să
promoveze succesul, dezvoltarea socială şi emoţională a elevilor;
 Să dobândească metode practice de acţiune pe care să le folosească imediat în situaţii
concrete de management al comportamentului;
 Să identifice soluţii de rezolvare a unor probleme disciplinare întâlnite zi de zi.

Pe parcursul acestui demers vă vor susţine câteva principii de bază ale psihologiei copiilor:

 Copiii sunt diferiţi, de aceea e important să tratăm fiecare elev în mod diferit;
 Comportamentele copiilor se învaţă, adică îi putem învăţa pe elevi noi comportamente
sau putem diminua frecvenţa comportamentelor negative;
  Comportamentele se pot explica(au o cauză) şi pe baza acesteia putem găsi metodele cele
mai eficiente de a interveni;
 Un comportament problematic al copilului este un semnal pe care trebuie să-l analizăm şi
să intervenim asupra lui.

Trebuie adoptate strategii diferite pentru rezolvarea unor asemenea situaţii. Fiecare strategie
ocupă locul său şi nu trebuie să existe o singură metodă de rezolvare. Se poate alege o strategie
sau alta, în funcţie de situaţie.