Iarna cea de daruri plină

A venit la noi.
Şi-a adus cu ea lumină
Şi fulgi albi şi moi.

Copacii i-a-mpodobit
Cu hăinuţe albe,
Casele le-a învelit
Cu florile dalbe.
Pe la geamuri, flori a pus,
Parc-aduse-n dar,
Iar pe la streşini, pe sus,
Ţurţuri de cristal.

Casele stau zgribulite

Sub cuşma de omăt,
Ogoarele adormite
Au uitat de tot …

Ici şi acolo, câte-o cioară

Vrea să le enerveze,
Dar, culcate-n plăpumioară,
Încep să viseze.

Şi visează: iarbă, flori,

Păsări cu ecou,
Se trezesc şi au fiori,
Dar adorm din nou.

Iarna
Stau în casă şi privesc,
Micii fulgi ce strălucesc.
Ei cad, se-aştern uşor,
La noi au venit cu dor.
Ei în cor ne desenează,
Iarna albă, luminoasă.
A venit iarna voioasă,
În veşmântul luminos,

Şi-l aduce pe Hristos.

Toată lumea-i mulţumeşte,
Că aduce pe Hristos,
Mesia Chip Luminos.

Iarna
Uite, iarna, zvăpăiata,
A trimis un fulg la mine,
Să mă-ntrebe dacă-s gata
S-o-ntâlnesc cum se cuvine.
- “Las-o să vină fuguţa!”
Am răspuns cu bucurie,
- “O aştept cu săniuţa.
Ce mai vorbă? Las’ să vie!”

Iarna
Iarna cea geroasă
A sosit acum.
Bulgări de zăpadă
Îşi fac loc pe drum.

Veselia-i mare
Pentru noi cei mici,
C-alergăm pe stradă
Ca nişte voinici.

Iarnă mult frumoasă,

La noi să mai vii,
Căci tu-ntotdeauna
Ne-aduci bucurii.

Iarna
Iarnă albă cu ninsoare,
Lasă-ne un pic de soare
Şi căldură, că acuş’
Vom porni la săniuş!

Iarna
Ninge, bate vântul,
S-albeşte pământul!
Vezi numai zăpadă,
Merg sănii pe stradă.

Pe geam, dimineaţa,
Găseşti flori de gheaţă.
Ai o sănioară,
Fugi cu ea pe-afară.
Iar când stai din joc,
Bine-i lângă foc.

Iarna
Vine iarna! Las’ să vie!
O aştept cu bucurie.
Chiar dacă va viscoli,
Îmbrăcat bine voi fi,
Cu căciulă şi palton,
Cu mănuşi şi cu şoşoni.

Iarna
Este frig şi este ger,
Cad fulgi albi, de sus din cer.
Vâjiie şi suflă vântul.
Iarna a cuprins pământul.
Desenaţi copacii goi:
Unu-aici şi colo doi.
Stând sub ger în amorţire,
Au pe crengi neaua subţire.

Hai să desenăm o casă.

Sus pe ea zăpada-i groasă,
Iar din coş, spre cer, în sus,
Fumul gros de vânt e dus.

Şi alături de căsuţă,
Un copil c-o săniuţă,
Iar alţi doi înalţă-n grabă,
Un om mare de zăpadă.

Iarna
A sosit în haina albă,
Ţurţuri stau la streşini, salbă.
Să pornim copii, acuş’,
Veseli toţi la săniuş,
Hai, veniţi la derdeluş!

Şi când fulgii-ncep să cearnă,

Aranjaţi pomul de iarnă.
Bate vântul, nu pasă
Că e cald la voi în casă.
Bucurii, bucurii,
Hai să ne jucăm copii!

Iernuţa fulguşor
Prin văzduh zbor uşor,
Nici nu urc, nici nu cobor,
Sunt iernuţa fulguşor.
Sus e frig şi mă fac sloi,
Jos e cald, mă fac noroi.
Am prieteni mii şi mii
Şi-i îndrăgesc pe copii.

Iarna în noapte
Este iarnă şi e noapte,
Pe cer stelele sclipesc,
În adânc întunecate,
Ca şi comorilor cereşti.

Norii cern uşor zăpada,

Fulgii cad, parcă plutesc,
Iar copacii în zăpadă,
Se aud cum şoptesc.

Iarna-mbracă toată ţara,

Cu o rochie albă, seara
Şi cu fulgi pufoşi de lână,
Se aşterne pe fântână.

Cautare

Username / Parola
inexistente Login
Register

Alte
Home Documente Upload Resurse
limbi

CATEGORII DOCUMENTE

 Afaceri
 Calculatoare
 Casa masina
 Didactica pedagogie
 Diverse
 Educatie
 Finante
 Geografie
 Istorie & politica
 Legislatie
 Limba
 Management
 Sanatate
 Tehnologie
 Gradinita

Poezii si cantece

POEZII DESPRE ANOTIMPUL IARNA

Poezii si cantece

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

VEVERITA

UNEORI

Martisor

Tractorul de Rauna Razvan

Nicusor

ELITE
POEZII DESPRE ANOTIMPUL DOI PITICI

IARNA E toamna

GRAUL
VINE
IARN Toamna de Adrian Mantiu
A

Vine, TERMENI importanti pentru acest document

vine,
vine :
iarna,
Vine
de
departe, hat!
Cu caciuli de promoroaca
Si cojoace de omat.

Vine gerul, care pune

Flori de gheata la feresti
Si mamica iar ne spune
Adormindu-ne, povesti.

Uite vine iarna rece

Cu zapada si cu ploi.

Sa ne pregatim si noi.

SOAPTA VANTULUI

Vantul iernii de la munte,

Intr-o seara ne-a adus
Praful stelelor marunte
Si la gemuri ni l-a pus.

A-nvelit apoi tot drumul

Cu covoare de matase,
Destramand sub ceruri fumul
Hornurilor de pe case.

Si-n vazduh zburand hoinarul,

Printre fulgii cei usori,
I-a stins lunii felinarul,
Ascunzand-o dupa nori.

- Noapte buna, noapte buna!

Soapta lui pana la noi
A venit ca sa ne puna
Vise albe-n perne moi.

NINSOAREA

Ssst! Maicuta gerului,

Cu manuta inghetata,
Bate-n poarta cerului
Si intreaba suparata:
- Unde-s stelele de sus?
- Iaca, nu-s!
Vantul rau le-a scuturat
Si le-mprastie prin sat.
Uite, una s-a desprins
Dintr-o margine de nor
- Oare-a nins?

E un fulg si-i cel dintai,

Si aduce-n vant ninsoare,
Drumuri albe peste vai,
Ras curat in ochii tai,
Sanioare, zurgalai

Cu toiagul de alun

Si cu traista in spinare,

Cand vor auzi ca vine

Brazii tineri, pe carare,

Curiosi or sa se-ncline,

Si-or sa cante o colinda

Greierasul de sub grinda:

Florile dalbe!
 IARNA IN NOAPTE

Este iarna si e noapte,

Pe cer stelele sclipesc,
In adanc intunecate,
Ca si comorilor ceresti.

Norii cern usor zapada,

Fulgii cad, parca plutesc,
Iar copacii in zapada,
Se aud cum soptesc.

Iarna-mbraca toata tara,

Cu o rochie alba, seara
Si cu fulgi pufosi de lana,
Se asterne pe fantana.

IARNA
Iarna cea de daruri plina
A venit la noi.
Si-a adus cu ea lumina
Si fulgi albi si moi.
Copacii i-a-mpodobit
Cu hainute albe,
Casele le-a invelit
Cu florile dalbe.
Pe la geamuri, flori a pus,
Parc-aduse-n dar,
Iar pe la stresini, pe sus,
Turturi de cristal.
Casele stau zgribulite
Sub cusma de omat,
Ogoarele adormite
Au uitat de tot…
Ici si acolo, cate-o cioara
Vrea sa le enerveze,
Dar, culcate-n plapumioara,
Incep sa viseze.
Si viseaza: iarba, flori,
Pasari cu ecou,
Se trezesc si au fiori,
Dar adorm din nou.

IARNA
Stau in casa si privesc,
Micii fulgi ce stralucesc.
Ei cad, se-astern usor,
La noi au venit cu dor.

Ei in cor ne deseneaza,
Iarna alba, luminoasa.
A venit iarna voioasa,
In vesmantul luminos,

Si-l aduce pe Hristos.

Toata lumea-i multumeste,
Ca aduce pe Hristos,
Mesia Chip Luminos.

IARNA
de Tiberiu Juganaru

Iarna, cu papuci de gheata

Si cu tamplele carunte,
S-a pornit de dimineata
Lunecand din varf de munte.

Cu alai de-mparateasa,
Pe drum de margaritar,
Se prezinta viforoasa
Rupand foi din calendar.

Cum soseste ne si pune

Flori de chiciura pe ramuri
Si incepe sa adune
Mici nasucuri pe la geamuri.

In privelisti siderale
Cerne stele harnicuta
Si ne face, colo-n vale,
Neted drum de saniuta.

IARNA

Uite, iarna, zvapaiata,

A trimis un fulg la mine,
Sa ma-ntrebe daca-s gata
S-o-ntalnesc cum se cuvine.

-'Las-sa vina la fuguta!'

Am raspuns cu bucurie,
-'O astept cu saniuta.
Ce mai vorba? Las-sa vie!'

IARNA

Iarna cea geroasa

A sosit acum.

Bulgari de zapada

Isi fac loc pe drum.

Veselia-i mare

Pentru noi cei mici,

C-alergam pe strada

Ca niste voinici.

Iarna mult frumoasa,

La noi sa mai vii,

Caci tu-ntotdeauna

Ne-aduci bucurii.

IARNA

Iarna alba cu ninsoare,

Lasa-ne un pic de soare

Si caldura, ca acus’

Vom porni la sanius!

IARNA

De Natalia Posa
Unde-s oare florile?

Le-au gonit ninsorile?

Iarna alba, iat-o, vine!

- Hai copii, cu toi la mine!

Aveti sanii si patine?

IARNA

Ninge, bate vantul,

S-albeste pamantul!

Vezi numai zapada,

Merg sanii pe strada.

Pe geam, dimineata,

Gasesti flori de gheata.

Ai o sanioara,

Fugi cu ea pe-afara.

Iar cand stai din joc,

Bine-i langa foc.

IARNA

Vine iarna! Las’ sa vie!

O astept cu bucurie.

Chiar daca va viscoli,

Imbracat bine voi fi,

Cu caciula si palton,
Cu manusi si cu sosoni.

IARNA

Este frig si este ger,

Cad fulgi albi, de sus din cer.
Vajiie si sufla vantul.
Iarna a cuprins pamantul.
Desenati copacii goi:
Unu-aici si colo doi.
Stand sub ger in amortire,
Au pe crengi neaua subtire.

Hai sa desenam o casa.

Sus pe ea zapada-i groasa,
Iar din cos, spre cer, in sus,
Fumul gros de vant e dus.

Si alaturi de casuta,
Un copil c-o saniuta,
Iar alti doi inalta-n graba,
Un om mare de zapada.

IARNA

De V. Carianopol

Uraaa! Ninge ca-n poveste!

Timpul e de sanius!

Hai, copii! Ca si altadata,

S-a facut alunecus.

Scoateti saniile-afara!

Lasati alte jucarii!

Dealul va asteapta jocul,

Nu veti fi mereu copii.

Hai, venii la sanatate!

Maica iarna, pentru voi,

S-a grabit sa cearna norii.

Sta numai un pic la noi!

IARNA

De Elisaveta Novac

Norii cu caciuli pe frunti

A adus iarna din munti.

Ea coboara de pe creste,

Frumoasa ca o poveste.

Mai intai, a pus pe strada,

Un covor alb, de zapada.

Dalbe flori a prins pe ramuri,

A pictat stelute-n geamuri.

Si podoabele si-a-ntins

Peste tara mea de vis.

IARNA

De G. Cosbuc

Iarna-i un vestit dulgher

Ca ea poate, cand voieste,

Peste rauri pod sa puie,

Fara lemne, fara cuie,

Fara nici un pic de fier;

Si gateste-asa deodata,
Pod intreg, dintr-o bucata.

Iarna-i gradinar, cand vrea

Pune albe flori la geamuri,

Fara frunze si cotoare,

Fara chiar sa aiba soare,

Numai cum le stie ea.

Mie-mi plac, ca sunt de gheata,

Dar cand sufli, pier din fata.

IARNA

De V. Carianopol

Hai la sanius, copii!

A-nceput de ieri sa cada

Pe orase si pe sate,

Fulgi de-argint si de zapada.

Cu patine si cu sanii,

Hai sa ne jucam cu foc!

Cand ne-om face mari, odata,

Nu mai avem timp de joc.

Ura! Dealul este mare

Si noi mici. Sa ne grabim!

Fii binevenita iarna!

Noi, copiii te iubim!

IARNA

De Aurel Malin
Prin vazduh de catifea,

Stele mici si fulgi de nea

Cad in leagane usoare,

Pun beteala si culoare,

Prin paduri si prin campii,

Joc de stele argintii.

IARNA

A sosit in haina alba,

Turturi stau la stresini, salba.

Sa pornim copii, acus’,

Veseli toti la sanius,

Hai, veniti la derdelus!

Si cand fulgii-ncep sa cearna,

Aranjati pomul de iarna.

Bate vantul, nu pasa

Ca e cald la voi in casa.

Bucurii, bucurii,

Hai sa ne jucam copii!

POVESTE DE IARNA

Luna incet a rasarit

Peste dealurile sure,

In omat a adormit

Noaptea prin padure.

Sus, in cerul lor inalt,

Norii incep sa cearna

Linistea unei povesti,

Ca un dar de iarna.

IARNA CEA ALBA

Iarna telul si-a atins:

Peste tot a nins si-a nins.

Nins e-acolo, nins aici,

In livada la bunici.

Albe-s iarba campului,

Casa padurarului,

Albe satele gingase,

Albe marile orase.

Tot pamantul alb imi pare,

Doar in pivnita carbunii

Si-au pastrat a lor culoare.

NOAPTE DE IARNA

De O. Cazimir

Luna plina-a rasarit,

Sus pe deal s-a odihnit,

Si pe cerul ca oglinda

A pornit-o cu colinda.

Iar in calea ei senina,

Cate-o stea se da pe gheata

Insemnand o dunga lina

Si subtire, ca o ata

De lumina.

Ninse, dealurile dorm.

Doar orasul, alb sub luna,

Geme, zbarnaie si suna

Ca un contrabas enorm.

IERNUTA FULGUSOR

Prin vazduh zbor usor,

Nici nu urc, nici nu cobor,
Sunt iernuta fulgusor.
Sus e frig si ma fac sloi,
Jos e cald, ma fac noroi.
Am prieteni mii si mii
Si-i indragesc pe copii.

IARNA PE ULITA

De George Cosbuc

(fragment)

A-nceput de ieri sa cada

Cate-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai razbunat
Spre apus, dar stau gramada
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,

Si pe rau e numai fum,
Vantu-i linistit acum,
Dar navalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii. Cu multe sanii.
De pe coasta vin tipand,
Si se-mping si sar razand;
Prin zapada fac matanii
Vrand-nevrand.

GERUL

Asta noapte gerul

A batut la geam.
Cine sa-l auda
Daca eu dormeam?

A cazut zapada
Si s-a luminat
Vai! Ce flori frumoase
Gerul a pictat!

PRIMII FULGI

Iarna scutura zapada

Peste pomi, campii si case.

Cad fulgi mari, cat porumbeii

Si fulgi mici, cat ghioceii.

FULG DE ZAPADA

De D-tru Mazilu

Fulg de nea, de ce nu vii?

Te asteapta-atati copii,

Sa dansezi in line salturi

Pe sub necuprinse `nalturi,

Si sa vii purtat de vant

Sa te asterni ca vesmant

Peste case si pamant!

Dac-a fost toamna mai lunga,

Supararea ti-o alunga.

Tu sa nu fii bosumflata!

Afla, daca n-ai aflat –

Ca cei mici, toti te invita,

Saniuta-i pregatita!

POVESTE CU UN FULG

De Ivo Muncian

Mi-a cazut un puf pe gene,

Alb si moale, plin de lene,

Dar cand l-am luat in mana

A-nceput asa sa-mi spuna:

- Lasa, lasa, iarna vine,

Nu te supara pe mine!

Vine gerul, frigul vine,

Vreau sa ma-ncalzesc la tine!

FULG DE NEA

Fulg de nea, mai fulg de nea,

Vino colea-n palma mea,

Fara aripioare zbori

De sus, de-acolo din nori.

Jos la noi cand ai venit

Pamantul l-ai invelit,

De sub el v-a inverzi

Zapada cand s-o topi

Iarba verde si frumoasa,

Grau cu fir ca de matase,

Flori frumoase prin gradini

Si cu zumzet de albini.

Iar tu, fulgule de nea,

Ramai in amintirea mea

Pan-la iarna care vine

Cand iar o sa ma joc cu tine.

PRIMII FULGI

De G. Vieru

A venit un fulg la geam

Si s-a asezat pe ram.

Ramul bate-n geam – Vedeti?

Vine iarna, mai baieti!

Si-au iesit copiii, voi,

Mai micuti, mai maricei,

Sa-i culeaga albi si moi,

Ca pe niste ghiocei.

FULGUL DE ZAPADA

Pe obraz, pe nas, pe umar,

Tot cad fulgii fara numar.

Mi-a cazut in palma unul.

Iute, iute inchid pumnul.

Deschid pumnul. Unde-i fulgul?

Am in mana un strop de roua,

Sau un bob de apa? Ploua?

S-a topit in mana mea,

Ca o lacrima de nea.

STELUTA DE GHEATA

Pe geam s-a asezat o stea.

Eu n-am stiut ca topeste

De sufli peste ea.

- Mama, steluta nu mai este!

- Fetita mea, nu plange in zadar

Ca maine se intoarce iar

Si-ti va aduce o poveste.

PRIMUL FULG

Un fulg moale de zapada

Cam firav si cam speriat,

A cazut astazi pe strada.

Cica a aterizat.

Se uita in jur mirat

Pe la pomi si pe la case,

Nu stia ce s-a-ntamplat
Si unde aterizase.

- Vai de mine! Ce ma fac?

Fratii nu ma mai gasesc!

In apa o sa ma prefac,

Curand o sa ma topesc!

- Nu te teme! Zise usor

Un glas lin dintr-un nor dalb,

Tu esti primul vestitor

Al anotimpului alb.

Dupa tine vor veni

Frati de-ai tai plecati prin lume.

Pamantul vor impanzi,

Haina alba ii vor pune.

Si in strai de sarbatoare

Voi veti imbraca pamantul.

Pe campuri si pe ogoare

Iarna-si va spune cuvantul.

ZAPADA

De T. Constantinescu

A cazut zapada, iata!

Campu-i alb, ca niciodata.

Alb si alb! Fulgi de nea

Usori, prin aer zboara.

Cling! Cling! Trece-o sanioara

Cu doi voinici in ea.

Si-ntr-un colt alb, de livada,

Rade omul de zapada.

NINGE

De Malina Cajal

Ce frumos, in zare!

Ninge in ianuarie!

Trecem prin ninsori

Cu obraji bujori

Si din bulgarasi

Ridicam oras.

Mandru o sa sada

Omul de zapada!

NINGE

A-nceput cerul sa cearna

Puful moale de zapada

Si s-a asternut frumos

Peste tot, aicea, jos

Si pe pomi i-a imbracat,

Coroana le-a pus pe cap,

Campul tot s-a invelit

Cu o patura de-argint.

Peste tot e numai nea,

Copii se joaca cu ea,

Fac un om alb de zapada,

Ii pun nas, dar fara barba

Si-apoi se uita la el

Sa vada de-i frumusel,

Sufla-n maini, joc din picioare,

Nu se duc, zapada-i mare.

FEBRUARIE

De Petre Ghelmez

Cu margaritare albe

Pare dealul presarat.

Vin copiii dinspre sat

Ca margelele in salbe.

Geru-nteapa, nasu-ngheata,

Dar la joc nu-i frig deloc.

Doi bujori surad pe fata:

- Trece bobul, faceti loc!

PREGATIRI PENTRU IERNAT

De Passionaria Stoicescu

Gazele au adormit sub pamant,

Pasarile calatoare au plecat

Aripile fluturand.

Iar cele ramase

S-au adunat pe langa case.

Animalele padurii

S-au pregatit pentru iernat.

Graul si-a tras plapumioara

Peste mustata verde

Si s-a culcat.

Oamenii, ca in proverb,

Fiindca vara si-au facut sanie,

Acum injgheaba caruta,

Vacanta de Craciun

Si datul cu saniuta.

MUSAFIRUL CU ARIPI

De Malina Cajal

Ninge, ninge tot mai des!

Fulgii albi perdele tes.

Vine-o vrabie la geam

Si ma-ntreaba: paine am?

Nu doar paine, chiar si mei

Va manca azi dumneaei,

Ba ii dau si felul trei.

PASARICA-N TIMPUL IERNII

Iarna ninge si ingheata,

Frigul creste tot mereu.

Vrabiuta cea isteata

Nu-si mai zice cantul sau.

Cand afara viscoleste,

Ea se-ascunde tremurand,

De mancare cautand.

DOUA VRABII

Doua vrabii zgribulite

Bat la geam pe negandite.
Hai, veniti, veniti la mine
Unde-i cald si bine!
Va dau hrana intr-o clipa
Si-aspirina pentru gripa.

DARURILE IERNII

De Irimie Straut

Cu copiii darnica,

Iarna-i foarte harnica.

Punti dureaza, de cristal,

Peste rau, din mal in mal.

Caci copiii tare-i plac –

Patinoar face din lac

Si le-asterne derdelus,

Loc de joc si sanius.

OMUL DE ZAPADA

Nasu-i un ardei,
Ochii-s de carbune,

Matura sub brat

Ii sta de minune.

I-am pus oala-n cap,

In loc de palarie,

Cat va sta in ger,

Frig n-o sa-i mai fie.

OMUL DE ZAPADA

De V. Carianopol

Bogdanel a strans din strada

Guguloaie de zapada.

Si in curte, langa pom,

A facut din ele-un om.

Ochii negri de taciune,

I-a facut din doi carbuni,

Iar in loc de nas i-a pus

Un ardei cu varfu-n sus.

A luat matura, la fel,

Si a pus-o langa el,

Celor care-l vad afar’

Sa le para gospodar.

OMUL DE ZAPADA

De Rusalim Muresan

Tantos sta-n ograda,

Parca-i o minune,

Omul de zapada

Cu ochi de carbune.

Dintr-un morcov nasul,

Cusma-i o tigaie,

Si-n jur, la tot pasul,

Mare harmalaie.

Omul de zapada

Parca se gandeste:

„Cand o sa ma vada

Soarele paleste!”

Soarele, molcomul,

Ii zambi oleaca

Si pe data omul

Se facu… baltoaca!

OMUL DE ZAPADA

De Malina Cajal

Parca e o mare

Alba-nfasurare

Ce trece de zare.

Norii grei de nea

Tot mai curg agale

Roiuri de petale.

Bucuria mea

Cand omatul cade

Izvorand cascade.

Azi din bulgarasi

Am cladit urias,

Omul de zapada

Ce-l vezi si din strada.

OMUL DE ZAPADA

Sprijinit intr-un toiag,

Sta-n ograda un mosneag.
Poarta-n cap o oala veche
Rasturnata pe-o ureche.

Ochii negri si luciosi,

Sunt carbuni din vatra scosi.
Nu-i lipseste nici lulea,
Parca pufaie din ea.

Iar pe piept, perechi, perechi,

Are mosul nasturi vechi.
Si mai are un nas ros
Ca o creasta de cocos.

OMUL DE ZAPADA

In gradina, langa strada,

Sade omul de zapada.
L-am facut cu mana mea
Din covorul alb de nea.

Chiar de ninge, chiar de-i ger,

Eu ma jos frumos cu el.
Insa, cand afara-i soare,
E topit de suparare.

OMUL DE OMAT

Eu sunt omul de omat,

Singur nu mai vreau sa fiu.
N-am cu cine sa ma joc
Si pe alti copii, nu-i stiu.

Ce frumos v-ati imbracat!

E cumva vreo sarbatoare?
Mult ma bucur c-am aflat!
Poate ca-mi va da si mie
Un fular si-o palarie;

Fiindca, astea sunt cam vechi,

Sufla vantul prin urechi
Si, d-aceea am racit.
Vorbesc gros si ragusit.

OMUL DE ZAPADA

Au facut un om de zapada

Si-ntr-atat l-au dichisit,

Ca nu vor sa-l lase-n strada

Singurel si parasit.

- Un prieten, de, nu strica.

Hai cu noi, la noapte-i frig;

O sa stai la caldurica

Si-o sa bei ceai cu covrig.

El, cu ochii de taciune,

Cata lung si-i vine greu:

- Rostul meu, de-acum, le spune,

E sa stau aici mereu.

Mi-ar placea, de buna seama,

Si cu drag v-as insoti,

Insa tare mi-este teama

Ca de drag…eu m-as topi!

 SANIA

De V. Carianopol

Am o sanie ca fulgul,

O dau jos din pod acum.

I-a venit iar, astazi timpul.

Haide, sanie la drum!

Te-am lasat un an in pace

De te-ai odihnit mereu,

Fii acum din nou partase,

Sora pentru jocul meu.

Ninge iarasi peste tara,

Dealul este alunecos,

Hai sa ne jucam cu iarna,

Cat e bine si frumos.

Cand voi fi odata mare,

Am sa-ti multumesc din drum,

Pentru jocul meu de astazi,

Pentru clipele de-acum.

SANIOARA

Am o sanioara,

Ma poarta mereu

Din zori pana-n seara,

Dupa placul meu.

Dar cand se grabeste,

Arunca din zbor

Zapada si gheata

De jos pana-n nori.

Draga saniuta,

Mai fa un popas.

De-oi cadea draguta,

Raman fara nas.

LA SANIUS

Larma mare e pe deal,

Canta, chiuie vazduhul,
Zboara copiii pe sanii
De li s-a-nrosit nasucul.

Unul vrea ca sa nu cada

Si-a-nhamat un catelus,
Care-l trage, hopa – hopa,
La vale si la urcus.

Iata si-un om de zapada

Ce se bucura ca-i gras.
Are ochii de carbune
Si-un morcov in loc de nas.

Tine-n mana-un maturoi

Si face pe dirijorul,
Ar canta si din cimpoi,
Dar il doare-un pic piciorul.

Unii cad si rad in hohot:

“Ha-ha-ha!' si “hi-hi-hi!'
Parca-i un vulcan in clocot
Dealul cu copii zglobii.
Un copil mai mic de stat,
Rumen ca un bob din vie,
Ce pe cap si-a indesat
O caciula brumarie,

Tine-n brate un motan

Si il trage de mustata,
Iar pisoiul, hotoman,
Cu labuta-i da pe fata.

Strigate se-aud in zare,

Parca-s roiuri de albine:
“Hai, copii, cu mic cu mare,
Sa ne intrecem pe patine!'

SANIUTA

Neaua peste tot s-a pus.

A venit iarna draguta!

Hai, copii pe deal in sus

Sa ne dam cu saniuta.

Cate unul, cate doi,

Ne suim in sanioara
Fara cai si fara boi,
Saniuta fuge, zboara.

Toti sunt rumeni la obraz,

Multi coboara si multi suie.
Unii rad, fac mare haz,
Altii capata cucuie.

SANIUTA

Uite, saniuta mea

Zboara ca un fulg de nea!
Cand o sui pe derdelus,
Trage spre alunecus.

Cand se vede sus, ei bine,

Ar fugii si fara mine.
Dar n-o las. Pe gheata buna,
Lunecam doar impreuna.
 LA SANIUS

Ninge, sania mea mica!

Si copiii sunt afara.
Somnoroaso, ti-este frica
De ghetus?
De asta vara
Dormi in pod.
Acum hai fuga,
Eu mi-am pus fularul, gluga
Prin troieni, galagiosii
Toti sunt cu obrajii rosii.

JOCURI DE IARNA

Toate dorm azi sub zapada,

Se mai odihnesc.

Doar copiii de pe strada,

Nu mai obosesc.

Caci in chiot si din joc

Nu se mai opresc.

Rad, se-arunca, isi fac loc,

Se rostogolesc.

Zboara copii-n saniute,

Iute ca un nor,

Se pare ca lumea-ntreaga

E numai a lor.

Intra-n case la culcare,

Caci n-au ce sa faca.

Si-asteapta cu nerabdare
Noaptea ca sa treaca.

Si sa-nceapa, frate, jocul

Veseli si zglobii.

Sa zburde, bata-i norocul,

Cat mai sunt copii!

IARNA SI VOCALELE

A, a, a, asa e iarna!

E, e, e, e rece, ger mai e!

Ninge…Iiii e tare bine,

Pe ghetus e o placere.

Ooo! E omul de zapada!

Un nas luuung acu-i vom pune

Dintr-un varf de morcov rosu;

Ochii facem din carbune.

A-ha-ha! Ce galagie!

I-hi-hi! Ce mai ninsoare!

Sanii, zurgalai, patine,

Iarna, razi, ca-i sarbatoare!

BRADUTUL

M-am desteptat. Ningea in zori

Cu fulgi frumosi, ca in povesti

Si-o sanie trecea in zbor

Prin fata casei parintesti.

Ningea cu fulgi tacuti si mici,

Iar tu in geamuri straluceai.

La joc afara ma chemai

Si iata-ma cu tine-aici.

Ti-ai pus hainute albe, noi,

Sa-mi luminezi al casei prag.

Bradutule, mi-esti tare drag!

Ce mandri suntem amandoi!

BRADUTUL

De Nicolae Nasta

Bradutul creste-n buna pace

Pe culmi de munti, inalt, voinic

Si-n ramuri poarta mii de ace

Ce nu se-ngalbenesc de frig.

Bradutu-i pom de iarna-n casa,

Cand urla crivatu-n campii,

Si Mos Craciun in el aseaza,

Cuminti de suntem, jucarii.

BRADUTUL

Mereu tanar, mereu verde,

Veghezi muntii vreme lunga.

Varfu-n stele ti se pierde,

Luna ar vrea sa te ajunga.

Intri-n case de Craciun,

Aduci viata, bucurie,

Oamenilor gandul bun,

Copiilor veselie.

Caci ei te impodobesc

Cu stelute argintii,

Cu beteala te-nvelesc

Si cu globulete, mii.

Te-nconjoara cu iubire,

Cantandu-ti „O, brad frumos!”

Ii privesti cu multumire

Tot falnic si grandios.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 2755

Importanta:

Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact

© SCRIGROUP 2016 . All rights reserved
Distribuie URL
http://w w w .scrigroup.com/didactica-pedagogie

Adauga cod HTML in site

<a href="http://w w w .scrigroup.com/didactica-p