Manager sau director de scoala?

Rolul directorului in coordonarea echipei.

Cercetarile intreprinse in ultimele decenii au dovedit, ca directorul de scoala este

unul dintre principalii factori care determina eficienta institutiei. Atunci cand se dovedeste
capabil sa impuna o munca eficienta la nivel de echipa, cu competenta si lipsa de prejudecati ,
activitatea acestuia duce adesea la imbunatatiri majore a calitatii institutiei pe care o conduce.
Managementul, fiind știința care organizează și conduce existența unităților
instituționale, având la bază resursele umane și materiale respective, este nemijlocit procesul
de producere a valorilor sociale. Managerul este personalitatea care își acumulează
capacitățile de conducator în raport cu cerințele impuse de dezvoltarea intelectului uman și
necesitățile evolutive ale vieții sociale. Viața socială, schimbătoare în conținut sub influența
proceselor educative și instructive, impune managerului, respectiv managerului școlar,
condiții și obligații în raport cu desfășurarea acțiunilor dependente de existența fenomenelor
umane.
Managerul școlar, cu multiple obligațiuni și roluri, este personalitatea care
reprezintă prin forme concrete realitatea unității de învățământ. Diversitatea obligațiunilor
unui manager școlar se manifestă prin interacțiunea serviciilor educaționale realizate prin
intermediul celor mai noi tehnici de organizare și administrare instituțională.
Dincolo insa de toate atributiile organizatorice, directorul de scoala, ales in 99%
din cazuri din randurile cadrelor didactice trebuie sa aibe o buna comunicare cu toti angajatii
din institutia pe care o conduce. Insa, se intampla adesea ca directorul de scoala ( ma refer
aici la scolile din Romania) sa aibe o relatie tensionata, chiar agresiva fata de colegii din
randurile carora a plecat si pe care in mod gresit ii considera subalterni. Altii, cu credinta in
valorile democratice , participative , se manifesta ca adevarati leader, comunicatori eficienti,
creand o atmosfera pozitiva, stimulativa echipei, in vederea atingerii obiectivelor.
Aceasta problema, a rolului directorului de scoala , manager sau leader, in functie
de cum intelege fiecare si cum apreciaza aceasta calitate poate fi considerata o problema de
moralitate, este despre individualism, despre relatii umane, despre corectitudine despre chinul
de a fi şi a rămâne om atunci când deţii funcţia, despre felul în care reuşim să trăim o viaţă
care, în anumite împrejurări, nu ne mai aparţine în totalitate.
 Am intalnit directori care dincolo de atitudinea aroganta afisata zi de zi atat in
relatie cu colegii profesori cat si cu copiii sau parintii acestora au si o atitudine agresiva
comportandu-se autoritar, chiar dictatorial. ‘’Daca ai doar trei ore azi , nu inseamna ca trebuie
sa pleci! Programul de lucru este de 8 ore pe zi!’’ a fost replica unei doamne director atunci
cand un coleg a terminat programul din ziua respectiva. Paradoxal, nimeni nu a reactionat.
Din contra toti s-au conformat cu stoicism.
O alta situatie s-a ivit atunci cand cadrele didactice nemultumite de neplata
salariilor au cerut explicatii directorului , cum era de altfel si firesc. Suparat de atitudinea
profesorilor, directorul a cerut ajutorul primarului. Desi nu are nici o autoritate de control si
verificare profesionala a cadrelor didactice, primarul, prin abuz a droit sa intre in asistenta la
orele profesorilor . Evident ca a fost refuzat iar atitudinea cadrelor didactice a fost cea
corecta.
Sigur, acestea sunt cazuri izolate insa existente in societatea romaneasca actuala.
Din pacate atat timp cat faptele nu sunt imediat penalizate si indepartate cu fermitate,
lucrurile ies din matca de normalitate iar situatiile iau amploare. Mentalitatile invechite, lipsa
de intelegere a rolului unui conducator precum si perceptia depre idea de conducator, fac sa
pericliteze atat relatiile interumane cat si imaginea institutiei in ansamblul ei.
Un bun manager trebuie sa fie si un bun comunicator, organizator, coleg,
profesionist. Fara o implicare directa a cadrelor didactice care trebuiesc private nu cu
superioritate ci de la egal la egal, imaginea scolii si rezultatele elevilor nu vor fi cele mai
bune.
Comunicarea nu inseamna numai limbaj verbal. Comunicarea presupune limbajul
non-verbal care poate transmite la fel de multă informație – dacă nu chiar mai multă, uneori –
decât cel verbal. Mesajele non-verbale au o natură preponderent involuntară, dar aceasta nu
înseamnă că nu putem deveni conștienți de automatismele noastre și nu le putem controla. O
strategie eficientă în comunicarea non-verbală este și oglindirea gesturilor celuilalt – ne plac
cei care ne seamănă: răspunde la zâmbet cu zâmbet sau înclină-te în aceeași direcție în care a
făcut-o interlocutorul tău. Acest lucru creeaza empatie, atrage respect si admiratie. Cu cat
directorul exercita o atitudine pozitiva fata de colegi, barierele invitabile mentale care se
creeaza independent de vointa noasta (sef-subaltern) sunt distruse.
Receptivitatea si empatia la problemele celorlati este de asemenea un bun aliat
pentru o cariera de director.
‘’Timpul petrecut la locul de munca, entuziasmul cu care ne indreptam dimineata
inspre acesta, motivatia personala, precum si satisfactia in privinta acestuia depind, in foarte
mare masura, de comunicare. Exista statistici care au demonstrat, pe baza unei cercetari
referitoare la programarea neuro-lingvistica, faptul ca din procesul de comunicare, un procent
de 7% ii este atribuit, ca importanta, continutului comunicarii. Unde sunt celelalte
procentaje? Fapt deloc surprinzator, 38 % revine comunicarii paraverbale, in timp ce restul,
de 55%, comunicarii non-verbale.’’1
Astfel, este foarte simplu sa desprindem o prima concluzie pe care, mai apoi sa o
transformam in ipoteza: intr-o companie, si in antreprenoriat in general, felul in care
comunicam face diferenta intre eficienta si ineficienta. De aceea, este de la sine inteles faptul
ca o comunicare eficienta are capacitatea de a creste randamentul la locul de munca.

Procesul de eficientizare a comunicarii este unul foarte complex, insa exista

mecanisme si etape care sunt indispensabile fiecarei companii in acest sens: sedintele,
comunicarea interpersonala, felul in care sunt transmise informatiile, delegarea eficienta a
sarcinilor sau managementul corect al conflictelor sunt doar cateva dintre acestea. O institutie
de success nu poate exista in afara sferei definite de comunicarea organizationala, iar o
comunicare organizationala eficienta echivaleaza cu unul dintre cei mai esentiali pasi in
vederea obtinerii succesului.

1
http://lacedo.ro/de-ce-este-importanta-o-comunicare-organizationala-eficienta/
Bibliografie
1. http://lacedo.ro/de-ce-este-importanta-o-comunicare-organizationala-
eficienta/
2. Jacques Delors, Comoara Launtrica, Raportul catre UNESCO al Comisiei
Internationale pentru Educatie in sec XXI, ed. Polirom 2000
Universitatea Petrol-Gaze, Ploiesti
Master CSCI, an II
An scolar 2017-2018

Comunicare multiculturală instituţională

Student: Ion (Dumitru) I. Liliana Raluca