cnCCCCuntibvc PDF

Universitatea Transilvania din Brașov Departamentul de Ingineria Fabricației (TCM)
8. CONDUCERE NUMERICĂ
8.1. Sisteme de coordonate
• Sistemul de coordonate este definit de direcția și orientarea axelor de translație și de originea acestora
• În conducerea numerică a maşinilor unelte se utilizează de regulă (cel puţin) două sisteme de coordonate: cel al
maşinii unelte şi cel asociat piesei
• De ce este nevoie de două sisteme de coordonate?

• Pentru că au funcţii diferite, fiecare din ele fiind indispensabile.
• Sistemul de coordonate propriu maşinii unelte

– Originea oricărui sistem de coordonate se mai numeste punct de nul, sau simplu, nul
– Sistemul de coordonate propriu maşinii unelte este stabilit prin construcţia maşinii
– Originea, direcţia şi orientarea axelor acestui sistem sunt fixe
– La acest sistem de coordonate se raportează toate măsurările
– Față de acest sistem se definesc toate celelalte sisteme de coordonate utilizate pentru programarea mașinii unelte
M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 1

• Regulile după care se stabileşte orientarea axelor sunt următoarele:
– pentru maşini de frezat orizontale:

• Axa X, stânga-dreapta, cu sensul pozitiv către dreapta;
• Axa Y, verticală, cu sensul pozitiv în sus;
• Axa Z, în profunzime, cu sensul pozitiv către înainte.
• La centrele de prelucrare axa Z e întotdeauna paralelă cu axa sculei

• Pentru centrele de prelucrare cu mai mult de trei axe regula stabilirii orientării și sensului pozitiv al axelor de
rotație depinde de construcția mașinii.
• MUCN cu cinci axe

– cu masă basculantă
– cu broşă port-sculă basculantă
– cu masă şi port-sculă basculante
• Regulile după care se stabileşte orientarea axelor sunt următoarele:
– pentru strunguri:
• Axa X, în plan orizontal, de-a lungul razei piesei, cu sensul pozitiv în sensul creşterii razei;
• Axa Z, paralelă cu axa piesei, cu sensul pozitiv, în sensul îndepărtării de universal.

• Sistemul de coordonate asociat piesei

– are originea mobilă, în sensul că poate fi stabilită în puncte diferite din spaţiul de lucru al maşinii, în funcţie de
necesităţile impuse de fiecare reper prelucrat. Axele sistemului de coordonate asociat piesei sunt de regulă paralele
cu axele sistemului propriu maşinii.
– pentru axele de-a lungul cărora mişcarea de avans este efectuată de sculă, sensul pozitiv este acelaşi în ambele
sisteme de coordonate. Pentru axele de-a lungul cărora mişcarea de avans este efectuată de piesă (masa maşinii),
sensul pozitiv este opus celui din sistemul propriu maşinii.
• Sistemul de coordonate propriu maşinii (a) şi cel asociat piesei (b) – un caz particular
a)
b)

• De ce unele axe au sensuri opuse în cele două sisteme de coordonate?
– în mod intuitiv, atunci când ne imaginăm mişcările necesare pentru prelucrarea prin aşchiere a unei suprafeţe, atribuim
toate mişcările sculei (asumăm faptul că toate mişcările sunt efectuate de către sculă). Suntem obişnuiţi să gândim că
ciocanul loveşte cuiul, că ferăstrăul se mişcă pentru a tăia ceva etc.
– totuşi, în cazul frezării, spre exemplu, lucrurile nu stau chiar aşa. Importantă este mişcarea relativă dintre sculă şi piesă,
nu cine execută acea mişcare.
• În figură este reprezentată mişcarea relativă către dreapta (în

sensul pozitiv al axei X din sistemul de coordonate asociat
maşinii) a sculei faţă de piesă. De fapt, o astfel de mişcare
relativă nu se realizează prin deplasarea sculei către dreapta, ci
prin mişcarea piesei către stânga. Totuşi vom considera această
mişcare în sensul pozitiv al axei X.
• Deoarece piesa realizează această mişcare, convenţional, axa X
din sistemul asociat piesei, este orientată către stânga, deci în
sens opus axei X din sistemul propriu maşinii.

• Care este utilitatea sistemului de coordonate asociat piesei?
– piesele care se prelucrează pe MUCN se aşează pe masa maşinii în diverse poziţii în funcţie de dimensiuni, dispozitivele
disponibile etc. (chiar două piese identice, care sunt prelucrate după acelaşi program, pot să fie aşezate/fixate pe masa
maşinii în poziţii, locuri, diferite). Prin urmare, punctele care urmează să fie programate în vederea prelucrării piesei
trebuie să fie „legate” de un punct de pe piesă, nu de pe maşină;
– în general, pe desenul de execuţie al piesei care urmează să fie prelucrată pe MUCN, fie toate cotele sunt raportate la
acelaşi punct, fie coordonatele oricărui element al desenului pot fi relativ uşor calculate faţă de un punct unic.
8.2. Nulul mașinii și al piesei

• Poziția originii sistemului de coordonate al mașinii – a nulului mașinii – este stabilită prin construcție și nu
poate fi modificată
• Pentru fiecare reper trebuie stabilită originea sistemului de
coordonate asociat piesei (orientarea axelor nu poate fi modificată)
• Stabilirea (setarea) punctului de nul asociat piesei

– Trebuie stabilite şi memorate componentele vectorului OmOp
(Xd,Yd,Zd) în sistemul de coordonate propriu maşinii.

• Stabilirea (setarea) nulului piesei este o operație care nu se poate face în mod programat
• Setarea nulului piesei se face:
– Exclusiv manual;
– Utilizînd subprograme speciale apelate manual de la consola mașinii (MDA / MDI)
• Pentru setarea nulului piesei se utilizează scule/dispozitive speciale: dornuri calibrate, taster 3D, Renishaw
• Dispozitive Renishaw

• Nulul piesei poate fi plasat în unul din colțurile semifabricatului, pe o muchie a acestuia, dar și în centrul unui
bosaj sau chiar al unei găuri
• Nulul piesei poate fi plasat la o anumită distanță de un flanc al semifabricatului sau de o suprafață a
dispozitivului de prindere a piesei
• Pentru prelucrarea unui lot de piese se recomandă ca nulul piesei să fie plasat prin raportare la dispozitivul de
prindere a piesei, ținîând seamă de schema de bazare și orientare și de toleranța semifabricatului
• Echipamentele de conducere numerică pot memora până la şase puncte de nul asociate piesei. În timpul
rulării programului de prelucrare a piesei se poate comuta de la un punct de nul la altul, adică nulul piesei
poate fi „mutat” după necesităţi în oricare din poziţiile memorate
• Suplimentar, unele echipamente pot decala nulul curent cu o deplasare specificată (prin programul de
conducere numerică)

• Alegerea corecta a nulului piesei se bazeaza pe pricipiul tehnologic care presupune coincidenta bazei de cotare (BC),
cu baza tehnologica (BT) si cu baza de montaj (BM). Daca este necesar se recoteaza tehnologic.
• In cazul pieselor care fac parte dintr-un ansamblu este obligatorie coincidenta bazei de prelucrare cu baza de montaj.
• Baza tehnologica coincide cu baza de orientare a dispozitivului (ex. Bacul fix al menghinei, un limitator fix etc.)
Recotare
tehnologica
Incorect Corect

Limitator lateral fix
Suprafata de asezare a menghinei
Bacul fix al menghinei

8.3. Corecții de sculă

• Corecțiile de sculă au rolul de a descrie scula din punct de vedere dimensional (lungime şi diametru)
• Corecțiile de sculă sunt memorate în fișiere speciale
• Salvarea corecțiilor de sculă se face exclusiv manual (în afara programului de conducere numerică)
• Corecția de diametru a frezelor este utilizată de mecanismul de compensare a sculei

• Corecția de lungime a frezei, burghiului, alezorului etc. este utilizată pentru controlul corect al deplasărilor de-
a lungul axei Z
• Pentru deplasarea a două scule de lungimi diferite din poziția superioară a sculei până în planul Z=0 al piesei
(spre exemplu) se efectuează curse de lungimi diferite pe axa Z. Acest lucru este realizat în mod transparent de
către ECN, utilizând corecția de lungime a sculelor
• Corecţia de lungime a sculei
• Pentru a aduce fiecare sculă în aceeaşi poziţie programată
ECN comandă deplasări diferite

• Masurarea direct pe masina cu echipament dedicat si transmiterea automata a valorii de corectie a lungimii
in tabelul de scule

• Masurarea in afara masinii cu aparat de masura dedicat (Tool Presetter) si verificarea ulterioara pe masina a
corectiei de lungime a sculei

• Corecțiile de sculă se aplică și în cazul stunjirii

• Corecțiile de sculă se aplică și în cazul

stunjirii Scula
– Întotdeauna scula are prin construcţie
vârful rotunjit
Raza la vârful sculei
Punctul de referinţă utilizat de către

soft (vârful imaginar al sculei). Acest
punct este condus pe traiectoria
programată

• La traiectoriile paralele cu axele traiectoria programată (a vârfului sculei) – linie întreruptă e urmată şi de tăiş
– linie continuă
X
Vârful Z
Sculei
Tăişul
Sculei
Vârful Tăişul
sculei sculei

• La deplasări oblice traiectoria programată (a vârfului sculei) şi cea urmată de tăiş nu coincid
Direcţia
traiectoriei
Direcţia
traiectoriei
Vârful
sculei Tăişul
sculei
Tăişul
Vârful
sculei

• Codificarea orientării sculei la strunjire
1 Strunjire interioară pe 2 Strunjire interioară pe

stânga dreapta 5 6
3 Strunjire exterioară pe 4 Strunjire exterioară pe

stânga dreapta 7 8

8.4. Introducerea manuală a datelor (MDA / MDI)
• Introducerea manuală a datelor
– Editarea programului şi rularea lui pas cu pas
• Operarea manuală
– Reglarea unor parametri de lucru pentru modul manual, transmiterea unor comenzi direct către maşină, de la panoul
de comandă (deplasarea sculei, apelarea unor cicluri predefinite etc)
• Tastatura (panoul de control)
Panou profesional Panou educaţional

1 Monitor
2 Taste alfanumerice
3 Taste pentru comenzi

directe către mașină
4 Butoane pentru
controlul mișcării pe axe
5 Taste speciale

• Taste alfanumerice
• 1xShift
• 2xShift
• 3x Shift
• 4x Shift
• Deplasarea cursorului
• Input
• Ștergere înapoi
• Editare
• Tasta de selecție
• Taste pentru comenzi directe către mașină

• Control manual axe
• Skip, Dry Run, Piesă singulară, oprire
opțională, Reset, Prelucrare frază cu frază,
Stop/Start program, avans rapid, Revenire
în punctul de referință
• Stop/Start avans
• Stop/Start turație
• Control turație

• Butoane pentru controlul mișcării pe axe

• Selectorul modului de operare
– Deplasarea manuală a mesei
– MDA
– Editarea programului
– Modul de lucru automat
– Initializarea punctului de referinţă
– Alegerea mărimii deplasării incrementale
• Modificarea manuală a avansului
• Taste speciale
• Oprire de urgență
• Tastă pentru operații speciale
• Start program (tastă adițională)
• Buton de validare

• Monitorul
1. Numele zonei de operare

2. Canalul curent
3. Modul de lucru (REF,INC)
4. Calea și numele fișierului
5. Stare canal
6. Mesajele de operare canal
7. Stare program
8. Afisarea stării canalului
9. Linia de alarmă şi mesaje
10. Fereastra de lucru (Editor Program,
Avans, Scule)
12. Tastele funcţionale verticale
13. Dacă prezintă semnul Λ poate sări la
menu-ul superior
14. Linia de dialog cu operatorul
15. Când se afișează semnul i s, butonul Y
este activ și informatiile pot fi citite
16. Tastele funcţionale orizontale
17. Când este afișat semnul > mai multe
taste rapide orizontale sunt disponibile

• Monitorul
Zona de lucru Descriere

Machine (F1) Operare în modul manual. Simularea programului
Parameter (F2) Editarea datelor pentru programe şi administrarea sculelor
Program (F3) Scriere şi editarea programelor
Services (F4) Citirea/transmiterea programelor şi a datelor din surse externe
Diagnosis (F5) Mesaje de avertizare și de service

8.5. Mandrine de prindere (Portscule)
• Portscula este o piesă intermediară care permite fixarea sculelei în broșa mașinii
• În esență, portscula este o reducție a cărei suprafață exteioară “se potrivește” cu interiorul axului mașinii, iar
cea interioară cu coada sculei
• Clasificarea portsculelor
– În funcție de forma cozii
• ISO / DIN 69871(SK) 30, 40, 50 (standard european)
• ISO 12164-1/DIN 69893(HSK) 30, 40, 50 (standard european)
• JIS B 6393 (BT) 30, 40, 50 (standard jaonez)

• ISO / DIN 69871(SK) 30, 40, 50 (standard european)

• ISO 12164-1/DIN 69893(HSK) 30, 40, 50 (standard european)

• JIS B 6393 (BT) 30, 40, 50 (standard jaonez)

• ISO / DIN 69871 (SK) 30, 40, 50 JIS B 6393 (BT) 30, 40, 50

– În funcție de modul de fixare a sculei
• Cu bucșă elastică (pensetă)
• Cu asamblare prin filetare
• Cu hidroplast
• Cu şurub frontal
• Prin fretare
• Cu fixare Weldon

• Portscule pentru prelucrări cu viteze înalte (High Speed Machining – HSM)

– În funcție de modul de fixare a portsculei
• Cu contact simplu (pe con)
• Cu contact dublu (pe con și pe flanșă)

• Dispozitiv pentru montarea sculei în portsculă Toolboy Dispozitiv pentru fretare

8.6. Scule utilizate pe centre de prelucrare
8.6.1. FREZE
Frezele sunt scule aşchietoare formate dintr-un corp pe care se găsesc mai mulţi dinţi ce pot fi
comparaţi cu mai multe cuţite de strung cu precizarea că în funcţionare, unde mişcarea principală este de
rotaţie a sculei aşchietoare, un dinte intră şi iese din aşchiere, urmat de dintele următor. Mişcarea de avans, de
regulă rectilinie, este efectuată fie de masa maşinii - unelte, fie de scula aşchietoare.

8.6.1.1. Clasificare
După forma suprafeţei pe care sunt dispuşi dinţii:
1. freze cilindrice (dinţi numai pe suprafaţa cilindrică – fig. 7.1.a);
2. freze cilindro-frontale (fig. 7.1.b);
3. freze frontale;
4. freze unghiulare;
5. freze profilate
6. freze biax
După modul de execuţie a feţei de aşezare a dinţilor:
1. freze cu dinţi frezaţi;
2. freze cu dinţi detalonaţi.
După poziţia dinţilor în raport cu axa frezei:
1. freze cu dinţi drepţi;
2. freze cu dinţi înclinaţi;
3. freze cu dinţi elicoidali;
4. freze cu dinţi în zig-zag.
După modul de prindere pe maşina-unealtă:
1. freze cu coadă;
2. freze cu alezaj.
După construcţie şi materialul tăişului aşchietor:
1. freze monobloc din oţel rapid sau carbură metalică;
2. freze cu dinţi demontabili din oţel rapid;
3. freze cu plăcuţe din carburi metalice lipite;
4. freze cu dinţi demontabili, dinţii fiind din carburi metalice lipite;
5. freze cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanic;
6. freze cu plăcuţe din oxizi sinterizaţi fixate mecanic.

8.6.1.2. Geometria frezelor şi elemente principale
Elementele principale ce trebuiesc stabilite la o freză sunt:

1. Diametrul părţii de fixare;
2. Diametrul exterior;
3. Numărul de dinţi;
4. Geometria dinţilor şi forma lor.

Diametrul părţii de fixare se calculează din condiţii de rezistenţă şi se rotunjeşte în plus la o valoare
standardizată.
Diametrul exterior se poate stabili după schema din figura de mai jos.
D = d + 2m + 2h
m = 0,4d
h=
unde „qd” şi „kz” se iau din tabele.
Schema de determinare a diametrului exterior la o freză

Numărul de dinţi se stabileşte în funcţie de calitatea suprafeţei ce se doreşte a fi obţinută, de prelucrabilitatea
materialului piesei şi de diametrul exterior.
La prelucrarea materialelor care dau aşchii lungi se utilizează o freză cu dinţi rari, la finisare se utilizează o freză
cu dinţi deşi iar la prelucrarea materialelor ce dau aşchii scurte se utilizează freze cu dinţi normali.
Forma dinţilor frezelor trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
→ canale mari care să permită evacuarea uşoară a aşchiilor;
→ rezistenţă mecanică şi termică;
→ tendinţă redusă la fisurare în timpul tratamentului termic pentru frezele din oţel rapid;
execuţie uşoară;
→ să permită un număr cât mai mare de reascuţiri.
a) dinte cu spate plan cu faţetă;

b) dinte cu spate dublu plan;
c) dinte cu spate curbiliniu cu faţa de aşezare proeminentă;
d) dinte cu spate plan fără faţetă;
e) dinte cu spate plan cu faţa de aşezare detalonată.

Elementele constructive la o freză sunt exemplificate în figura de mai jos unde se poate vedea schiţa
unei freze cilindrice cu coadă.
• De regulă, frezele cilindrice se execută cu dinţi elicoidali, iar în cazul frezelor din oţel rapid unghiurile de bază
se aleg astfel:
• unghiul de înclinare al elicei, ω = 300 – 450;
• unghiul de aşezare, α = 30 ÷ 120;
• unghiul de degajare, γ = 40 ÷ 300.
• Regula de alegere a unghiurilor în intervalele recomandate este următoarea:
• valori mari pentru materialele cu durităţi mici şi rezistenţe mici;
• valori mici pentru materialele cu durităţi mari şi rezistenţe mari.






Scule în întregime din carbură metalică



Relaţii de bază utilizate la frezare


8.6.2. BURGHIE
• În funcţie de destinaţia şi forma canalelor de evacuare a aşchiilor :
a) burghie cu canale elicoidale (burghie elicoidale);
b) burghie cu canale drepte;
c) burghie late;
d) burghie de centruire;
e) burghie pentru găuri adânci.
Burghie elicoidale:
a.1. burghie elicoidale simple;
a.1.1. cu tăiş din oţel rapid;
a.1.2. cu tăiş din carbură metalică;
a.1.2.1. carbură metalică lipită;
a.1.2.2. carbură metalică fixată mecanic;
a.1.2.3. în întregime din carbură metalică
a.2. burghie elicoidale în trepte;
a.2.1. cu canale de evacuare a aşchiilor comune pentru ambele trepte;
a.2.2. cu canale de evacuare a aşchiilor separate.

Burghie cu canale drepte :
b.1. cu tăiş din oţel rapid;
b.2. cu tăiş din carbură metalică;
b.2.1. cu canale paralele cu axa (drepte);
b.2.1.1. carbură metalică lipită;
b.2.1.2. carbură metalică fixată mecanic;
b.2.2. cu canale înclinate;
b.2.2.1. carbură metalică lipită;
b.2.2.2. carbură metalică fixată mecanic.
Burghie late :
c.1. burghie late simple
c.1.1. monobloc;
c.1.1.1. cu tăiş din oţel rapid;
c.1.1.2. cu tăiş din carbură metalică.
c.1.2. cu lamă demontabilă;
c.1.2.1. cu tăiş din oţel rapid;
c.1.2.2. cu tăiş din carbură metalică.

Burghie de centruire :
d.1. burghie de centruire simple
d.1.1. pentru găuri de centrare cu con simplu;
d.1.1.1. cu canale drepte;
d.1.1.2. cu canale înclinate.
d.1.2. pentru găuri de centrare cu con dublu;
d.1.3. pentru găuri de centrare cu con variabil;
d.2. burghie de centruire în trepte.
Burghie pentru găuri adânci :

e.1. care aşchiază din plin;
e.1.1. cu canale elicoidale;
e.1.1.1. cu evacuare exterioară a aşchiilor;
e.1.1.2. cu evacuare interioară a aşchiilor.
e.1.2. cu canale drepte;
e.1.2.1. cu un singur tăiş;
e.1.2.2. cu două tăişuri;
e.1.2.3. cu mai multe tăişuri.
e.1.3. burghie late.
f.2. care aşchiază cu miez;
f.2.1. cu un tăiş;
f.2.2. cu mai multe tăişuri.

Geometria burghiului

Ascuţirea şi reascuţirea burghiului elicoidal
Metode de ascuţire
1. ascuţirea conică;
2. ascuţirea cilindrică;
3. ascuţirea cilindro-eliptică;
4. ascuţirea elicoidală;
5. ascuţirea plană;
6. ascuţirea toroidală;
7. ascuţirea toroeliptică.
Ascuţirea conică
k = C0 + (d0/2) · sinφ
K = C0 + 0,383 · d0
0,6432 D  tg n
C =
sin0  1  0,93  tg2 n

Ascuţirea cilindrică
R0 = d0 / 2
Ascuţirea elicoidală
p = tgα / πD

Ascuţire după o suprafaţă plană
Ascuţiri suplimentare
• Ajustarea tăişului transversal
• Corijarea muchiilor de aşchiere principale
şi ajustarea tăişului transversal
• Ajustarea faţetelor laterale
• Ascuţirea în cruce
• Ascuţirea cu con de atac dublu sau triplu



8.6.3. ADÂNCITOARE
• În funcţie de scop :
1. adâncitoare pentru lărgire sau lărgitoare (fig. a);
2. adâncitoare cu cep de ghidare (fig. b);
3. adâncitoare conice sau teşitoare (fig. c);
4. adâncitoare profilate (fig. d);
5. adâncitoare pentru lamare sau lamatoare (fig. e).


8.6.3.2. Lărgitoare (adâncitoare pentru lărgire)
Clasificare
a) În funcţie de modul de prindere:
1. cu coadă;
2. cu alezaj.
b) După construcţie:
1. partea activă sudată cap la cap cu coada;
2. cu partea activă lipită;
3. cu partea activă fixată mecanic.
c) După materialul părţii active:
1. cu partea activă din oţel rapid;
2. cu partea activă din carbură metalică
simplă sau acoperită.

8.6.3.3. Adâncitoare cu cep de ghidare
Clasificare
a) În funcţie de construcţie:
1. Adâncitoare cu cep de ghidare fix
2. Adâncitoare cu cep de ghidare demontabil.
b) După materialul tăişului aşchietor:
1. Adâncitoare cu cep de ghidare cu tăiş din oţel rapid;
2. Adâncitoare cu cep de ghidare cu tăiş din carbură metalică.
c) După construcţia tăişului aşchietor:
1. Adâncitoare cu cep de ghidare cu tăiş monobloc;
2. Adâncitoare cu cep de ghidare cu tăiş lipit;
3. Adâncitoare cu cep de ghidare cu tăiş fixat mecanic.
d) După modul de prindere pe maşina-unealtă:
1. Adâncitoare cu cep de ghidare cu coadă conică;
2. Adâncitoare cu cep de ghidare cu coadă cilindrică,
cu prindere rapidă.

8.6.4. ALEZOARE
Clasificare
• După modul de acţionare:
– 1. alezoare de mână;
– 2. alezoare de maşină.
• După construcţie:
– 1. alezoare monobloc (executate dintr-o bucată);
– 2. alezoare monobloc executate cu partea activă sudată cap la cap cu coada;
– 3. alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapid;
– 4. alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipite;
– 5. alezoare cu dinţi demontabili, dinţii având plăcuţe din carburi metalice lipite;
– 6. alezoare cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanic.
• După posibilitatea de reglare a diametrului:
– 1. alezoare fixe;
– 2. alezoare reglabile.
• După modul de fixare:
– 1. alezoare cu coadă;
– 2. alezoare cu alezaj.
• După destinaţie:
– 1. alezoare pentru alezaje cilindrice;
– 2. alezoare pentru alezaje conice.


Dn alezor = (Dn piesă ± As – 0,15 TD ) -00,35TD

8.6.5. TAROZI ŞI FILIERE
Clasificare tarozi
După modul de acţionare:
- tarozi de mână;
- tarozi de maşină.
După destinaţie:
- tarozi pentru piuliţe;
- tarozi pentru filiere;
- tarozi pentru calibrare;
- tarozi pentru filete conice;
- tarozi cu destinaţie generală.
După construcţie:
- tarozi ficşi;
- tarozi reglabili (capete de filetat la interior).
După materialul tăişului aşchietor:
- tarozi cu tăiş din oţel rapid;
- tarozi cu tăiş din carbură metalică.




Clasificare filiere
• După destinaţie
- Filiere normale cu destinaţie generală
- Filiere pentru calibrare
- Filiere tubulare
- Filiere hexagonale
 După procedeul prin care realizează filetul

- Filiere ce realizează filetul prin aşchiere
- Filiere ce realizează filetul prin deformare plastică
 După construcţie
- Filiere închise (rigide)
- Filiere elastice

8.6.6. SCULE COMBINATE

cnCCCCuntibvc PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

cnCCCCuntibvc PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Transilvania din Brașov Departamentul de Ingineria Fabricației (TCM)

8.1. Sisteme de coordonate

• De ce este nevoie de două sisteme de coordonate?

• Sistemul de coordonate propriu maşinii unelte

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 1

• Regulile după care se stabileşte orientarea axelor sunt următoarele:

– pentru maşini de frezat orizontale:

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 2

• MUCN cu cinci axe

• Regulile după care se stabileşte orientarea axelor sunt următoarele:

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 3

• Sistemul de coordonate asociat piesei

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 4

• De ce unele axe au sensuri opuse în cele două sisteme de coordonate?

• În figură este reprezentată mişcarea relativă către dreapta (în

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 5

• Care este utilitatea sistemului de coordonate asociat piesei?

8.2. Nulul mașinii și al piesei

• Stabilirea (setarea) punctului de nul asociat piesei

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 6

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 7

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 8

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 9

Limitator lateral fix

Suprafata de asezare a menghinei

Bacul fix al menghinei

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 10

8.3. Corecții de sculă

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 11

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 12

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 13

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 14

• Corecțiile de sculă se aplică și în cazul stunjirii

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 15

• Corecțiile de sculă se aplică și în cazul

Raza la vârful sculei

Punctul de referinţă utilizat de către

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 16

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 17

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 18

• Codificarea orientării sculei la strunjire

1 Strunjire interioară pe 2 Strunjire interioară pe

3 Strunjire exterioară pe 4 Strunjire exterioară pe

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 19

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 20

3 Taste pentru comenzi

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 21

• Taste pentru comenzi directe către mașină

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 22

• Butoane pentru controlul mișcării pe axe

• Modificarea manuală a avansului

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 23

1. Numele zonei de operare

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 24

Zona de lucru Descriere

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 25

8.5. Mandrine de prindere (Portscule)

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 26

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 27

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 28

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 29

M. V. DRĂGOI, M. A. VASILONI, V. DIȚU Curs pentru tehnologi Schaeffler Romania 30

• Cu bucșă elastică (pensetă)